PSIHOSOMATICA

DEFINIRE
Psihosomatica, imbinare a stiintelor (medicina, psihologie, sociologie si
antropologie), se ocupa atat de studiul cat si de tratamentul bolilor cu dubla component
( psihologica si somatica) a bolilor somatice cu implicatii psihologice, a bolilor
psihologice cu implicatii somatice, a aspectelor legate de somatizare, precum si studiul
interactiunilor dintre minte, corp si mediul social.
Multi autori ad in medicina psihosomatica o reactie sanatoasa la medicina
depersonalizata care aparuse ca rezultat al specializarii e!treme si care, prin tot mai
puternica incredere acordata mi"loacelor tehnice in diagnostic si tratament, modi#icase
esential relatia dintre doctor si pacientul sau. $bordarea psihosomatica implica
schimbarea #undamentala a atitudinilor medicale, coroborand si aspectele psihologice in
diagnosticul si tratamentul di#eritelor a#ectiuni.
%ermenul &psihosomatica& ine din greaca ps'che ( su#letul ) soma ( corp *i este
#olosit pentru a se re#eri la boala #izic+, proocat+ de anumite cauze psihologice. Potriit
statisticilor de la ,- p.n+ la /01 din totalul pacien2ilor, care iziteaz+ cabinetele
medicilor somatici, se re#er+ la grupul psihosomatic. Principiul de baz+, 3n cadrul unor
ast#el de cazuri const+ 3n indiizibilitatea laturii #izice *i a laturii mentale. 4hiar *i Platon
a declarat5 &6n cazul 3n care 3ntregul se simte r+u, partea sa component+ nu poate #i
s+n+toas+.& 7rganismul reac2ioneaz+ la e!perien2a emo2ional+5 se comprim+, *i e!pune
blocuri.
%eoria Formelor
$ceasta teorie ce ii apartine lui Platon, sustine ideea con#orm careia
Formele8Ideile si nu lumea materiala cunoscuta noua, prin intermediul senzatiilor, poseda
cea mai esentiala si #undamentala realitate. Formele8Ideile sunt singurele si adearatele
obiecte de studiu care ne pot #urniza adearata cunoastere. 4uantul 9#orma: capata doua
intelesuri, 9#orma: drept in#atisarea unui lucru si 9Forma:, ce are un sens tehnic, inentat
de Platon. 4on#orm lui Platon, #ormele pe care le edem nu sunt reale, ci doar copii ale
Formelor reale. Daca inlaturam materia, Formele sunt cele mai pure lucruri, de aceea
Platon credea ca adearata inteligenta8intelepciune e abilitatea de a intelege ;umea
Formelor.
$ristotel nu credea ca intelectul poate #i conceput ca cea #izic, material. El zice
ca5 9daca intelectul ar #i material, atunci nu ar putea percepe toate #ormele. Daca
intelectul ar #i reprezentat printr(un organ anume sau o parte a unui organ, atunci ar #i
limitat doar la o anumita gama de in#ormatii si stimuli. Din moment ce intelectul este
capabil sa primeasca si sa re#lecteze asupra tuturor #ormelor de date, nu are cum sa #ie un
organ #izic, deci trebuie sa #ie imaterial:.
Descartes e cel care a identi#icat mintea cu constiinta de sine si a separat(o de
creier, 9locasul: inteligentei, #ormuland problema dualismului minte(corp, in #orma
e!istenta in prezent. Descartes e cel care a o#erit lumii #aimosul citat 94ogito ergo sum:.
%ot el e cel care a popularizat ideea realitatii drept o dihotomie a materiei (substanta
intinsa sau spatiala) si a spiritului (substanta ganditoare, inclusi Dumnezeu). $ceasta
#orma de dualism a deenit cunoscuta ca dualism cartezian. $cest gen de dualism e
reprezentat prin orice ariatie a relatiei dintre minte si materie, care sustine ca mintea si
materia sunt sunt doua categorii ontologice separate. $cest dualism presupune e!istenta a
doua principii distincte de e!istenta in uniers5 spirit si materie, su#let si corp.
Ideea centrala a dualismului cartezian e #aptul ca mintea imateriala si corpul
material, desi sunt substante ontologice distincte, pot interactiona una cu alta.
Eenimentele corporale pot prooca eenimente mentale si ice(ersa. Dar acest lucru
duce la o problema ma"ora a dualismului cartezian5 4um e posibil ca mintea imateriala sa
a#ecteze corpul material si ice(ersa< $ceasta problema se mai numeste si 9problema
interactionarii:.
Descartes a incercat sa o#ere un raspuns iabil, el a sugerat ca spiritele animale
(transmiterea semnalelor neroase se #acea in opinia lui Descartes printr(un aer 9#in: sau
spirite) interactioneaza cu corpul prin intermediul glandei pineale.
=landa pineala e un organ localizat in centrul creierului, acest organ a aut un rol
important in #ilozo#ia lui Descartes. El il considera resedinta su#letului si locul in care se
#ormeaza gandurile. El considera corpul uman drept o masinarie, care #unctioneaza pe
baza spiritelor animale ce sunt inmagazinate in glanda pineala. In descrierea rolului
glandei pineale, traseul urmat de spiritele animale reprezinta o notiune cruciala.
Descartes considera ca nerii sunt tuburi umplute cu spiritele animale, acestea mai
contineau si un anumit numar de #ibre ce strabateau corpul uman de la un capat la altul.
$ceste #ibre erau legate de organele de simt, #iind puse in legatura cu creierul prin
intermediul unor mici ale a#late in peretii entriculelor creierului. $tunci cand organele
de simt erau stimulate, partile lor componente erau puse in miscare. De aceea #ibrele
nerilor erau trase, proocand inchiderea8deschiderea alelor si eliberarea spiritelor
animale, aceste spirite produceau o imagine a stimulului senzorial pe supra#ata glandei
pineale.
Dualismul
Dualismul ca #ilozo#ie, reprezinta relatia dintre minte si materie, aceasta relatie e
posibila datorita asertiunii ca #enomenele mentale sunt, din anumite puncte de edere,
lipsite de o baza materiala. Dualismul descrie starea a doua parti, acest cuant are la baza
cuantul latin 9duo:, adica doi. %ermenul a #ost #olosit initial pentru a descrie o opozitie
binara co(eterna, o idee prezenta in discursurile #ilozo#ice meta#izice, dar care e 9diluata:
atunci cand e #olosita la modul general. Mintea este de obicei conceputa ca e!perienta
constienta, materia ca ocupand spatiul si care este in miscare. Ele sunt ast#el doua ordine
di#erite in mod cali#icati ale realitatii. Dualismele meta#izice admit doua substante, cum
ar #i lumea si Dumnezeu, sau doua principii, cum ar #i binele si raul, ca mi"loace de
e!plicare ale naturii realitatii.
Dualismul grecesc
Platon si $ristotel au speculat e!istenta unui su#let non(corporal, 9detinator: al
inteligentei si intelepciunii. Folosind dierse motie drept argumente, ei sustineau ca
9inteligenta: umana nu poate #i identi#icata sau e!plicata prin sau cu a"utorul corpului
#izic. %ermenul de 9dualism cartezian: e asociat uneori cu notiunea de interactiune
cauzala prin intermediul glandei pineale. Datorita #aptului ca teoria carteziana era e!trem
de di#icil de aparat, unii dintre discipolii sai, cum ar #i $rnold =eulinc! si Nicholas
Malebranche, au propus o e!plicatie di#erita5 %oate interactiunile minte(corp au loc prin
intermediul lui Dumnezeu. 4on#orm acestor #ilozo#i, starile normale a mintii si corpului
reprezinta doar ocaziile in care aceste interentii diine au aut loc, ci nu cauze reale.
>in si 'ang
Dualistica complementara din taoism reprezinta interactiune reciproca din Natura,
re#erindu(se la bucla de #eebac? (reactie), in care #ortele opuse nu se schimba in opozitie,
ci intr(un schimb reciproc care promoeaza stabilitatea, asa cum e in cazul homeostaziei
(reprezinta proprietatea organismului de a mentine, in limite #oarte apropiate, constantele
mediului intern). @n principiu de baza al taoismului spune ca in cadrul #iecarei entitati
independente e!ista o un #ragment din opusul sau. In boala este si sanatate si iceersa.
$cest lucru se datoreaza #aptului ca toti opusii sunt mani#estari ale aceluiasi %ao, de
aceea nu au cum sa #ie independenti unii de altii, ci doar simple ariatii ale aceleiasi #orte
uni#icatoare.

IN%ER$4%I@NE$ 7R=$NIAM B PAICI4
Modelul biopsihosocial
Modelul medical biopsihosocial este o modalitate de a prii mintea si corpul
pacientului ca #iind doua sisteme importante legate intre ele. %ermenul de model
biopsihosocial este de #apt termenul tehnic pentru ceea ce se numeste in mod popular
medicina minte( corp.
Modelul medical biopsihosocial a #ost dezoltat de psihiatrul =eorge Engel in
DEFF. 4on#orm modelului medical biopsihosocial problemele biologice, psihologice si
sociale ale corpului sunt legate intre ele, in mod asemanator sistemelor #ormate din
organele corpului, ca de e!emplu sistemul cardioascular sau sistemul respirator. Ae #ace
ast#el di#erenta intre procesele patologice care pot produce a#ectiunea si perceptia
pacientului asupra starii sale de sanatate, ceea ce reprezinta boala.
$#ectiunea si boala nu sunt neaparat simultane. 7 persoana se poate simti destul
de bine chiar daca are o anumita a#ectiune, sau se poate simti rau si atunci este bolna.
Modelul biopsihosocial pleaca de la presupunerea ca a#ectiunea si boala au aceeasi
importanta. In a#ara de semnele biologice si simptome boala este produsa de starea
psihologica si #actorii sociali, ca de e!emplu relatia cu #amilia sau mediul social.
A(a demonstrat #aptul ca mintea a#ecteaza sistemul imun( domeniu al
psihoneuroimunologiei. Factorii psihologici pot duce la e#ecte biologice care predispun
persoana spre o serie de #actori de risc. De e!emplu depresia in sine un produce boli
hepatice, dar persoanele care su#era de depresie au predispozitie spre alcoolism si in
consecinta spre boli hepatice.
In timpul perioadelor de stress scade actiitatea sistemului imunitar, mai ales a
lim#ocitelor % natural( ?iller si a inter#eronului. Datorita descoperirii e#ectelor starii
mentale8 psihologice asupra sistemului imun s(a dezoltat o noua ramura a #iziologiei5
psihoneuroimunologia, care se ocupa tocmai de legatura dintre mintea umana si sistemul
imun. Atressul, su#erinta, emotiile negatie, an!ietatea, teama a#ecteaza #unctiile
#izologice ale organismului5 #recenta respiratorie, #recenta cardiaca, #iltrarea urinii, si
asa mai departe.
Prin intermediul a!ului hipotalamo( hipo#izo( cortico( suprarenalian sistemul
neros, endocrin si imun sunt legate intre ele in interiorul corpului. In consecinta s(a
descoperit ca tristetea, ina, depresia, teama si disperarea duc la scadereactiitatii
imunitare, iar bucuria, speranta, iertarea, umorul si entuziasmul la cresterea actiitatii
sistemului imun. Mania poate a#ecta sistemul imun in ambele sensuri.
D7MENI@
Golile psihosomatice sunt de obicei rezultate a dou+ motie5 reac2ia la stres *i
con#lict 3ntre motie. Aimptomul este 3ntotdeauna un parado!5 pe de o parte este o
modalitate de a satis#ace neoia, pe de alt+ parte ( o oportunitate de a o bloca. Goala
poate #i priit+ ca o meta#or+5 ce rea s+(i spun+ omului simptomul lui< 4are sunt
bene#iciile ob2inute din boala< $desea, simptomul este un bene#iciul pentru pacient 3n
atingerea anumitor scopuri, care de obicei sunt incon*tiente.
Golile psihosomatice de baz+ sunt5 astm bron*ic, hipertensiune arterial+, stenocardie,
ulcer duodenal, colita ulcerati+, dermatit+ atopic+, diabet, psoriazis, di#erite tulbur+ri
se!uale, precum *i tulbur+rile ciclului menstrual la #emei, *i altele. $ #ost constatat #aptul
c+ apari2ia acestor boli a #ost in#luen2at+ puternic de caracteristicile personale. $st#el, boli
coronariene se dezolt+ de cele mai multe ori la persoane ambi2ioase, determinate *i
intolerante, iar ulcerul B la persoane timide, iritabile, cu un sentiment sporit de datorie.
E!ist+ p+rere c+ durerea psihologic+ &se trans#orm+& 3n a#ec2iunile #izice, care sunt, 3n
general, mai bine tolerate dec.t realizarea 3n#r.ngerii sale 3n c+utarea demnit+2ii
personale, alorii propriei personalit+2i. Este mult mai u*or s+ spui c+ ai un ulcer dec.t s+
accep2i c+ e*ti o persoan+ nerealizat+. E0(EH1 din toate a#ec2iunile #izice sunt cauzate de
motie psihologice. 4hiar *i ast#el de boli &obiectie& ca in#ec2ii irale sau bacteriene
sunt asociate cu starea psihologic+ a omului. Atres *i #rustrare scad imunitatea *i
rezisten2a, deschid u*ile in#ec2iei.
6n psihologie, boala psihosomatica este o boal+ a organelor interne sau a sistemelor
3ntregului organism, care apare din cauza impactului #actorilor emo2ionale *i mentale.
Golile psihosomatice sunt de natur+ psihogen+. 6n ia2a de zi cu zi, ne(am deprins s+
spunem c+ ast#el de a#ec2iuni au ap+rut 3n baza &tulbur+rilor neroase&5 #iecare dintre boli
psihosomatice apare sub in#luen2a #actorilor psihologici (reac2ia puternic+ emo2ional+,
stres, traume, neroz+, etc.)I aceste e#ecte pot #i c.t de lung+ durat+ sau cornice, at.t *i de
scurt+ durat+I atat lansarea bolii, at.t *i aansarea, agraarea sau repetarea bolii se
asociaz+ cu #actorul mintal sau o situa2ie stresant+I unele dintre boli depind de se!ul
bolnaului *i de gradul maturiz+rii sale se!uale.
Atudiile arata de e!emplu ca persoanele care sunt satis#acute de iata lor au un
risc de D8D0 de a se imbolnai in comparatie cu persoanele care au insatis#actii cronice.
Factorii emotionali cu cel mai mare impact in aparitia bolilor sunt stressul si su#erinta,
mai ales daca sunt insotite de sentimentul singuratatii.
In timpul perioadelor de stress scade actiitatea sistemului imunitar, mai ales a
lim#ocitelor ;%NJ (lim#ocite % natural( ?iller) si a inter#eronului. Datorita descoperirii
e#ectelor starii mentale8 psihologice asupra sistemului imun s(a dezoltat in secolul -0 si
-D o noua ramura a #iziologiei5 psihoneuroimunologia, care se ocupa tocmai de legatura
dintre mintea umana si sistemul imun.
Atresul, su#erinta, emotiile negatie, an!ietatea, teama, etc. a#ecteaza #unctiile
#izologice ale organismului5 #recenta respiratorie, #recenta cardiaca, #iltrarea urinii, si
asa mai departe. Psiho#iziologia se ocupa de studiul acestor #enomene.
Modele psihosomatice ale bolilor(perspectia psihodinamica
Din punct de edere psihodinamic e!ista c.tea grupe de boli cu un caracter
psihosomatic dominant.
Modelul 7 este reprezentat de starea de s+n+tate sau normalitatea psihosomatic+,
la care nu sunt decelabile niciun #el de a#ec2iuni de acest tip. Este modelul st+rii de
echilibru psihosomatic, reprezentat prin starea de bine, de con#ort #izic *i psihic.
Modelul $ cuprinde o grup+ de a#ec2iuni psihosomatice ale sistemului
cardioascular, a#ec2iuni cardiace *i asculare, de tipul5 hipertensiune arterial+, ce#alee,
migrene, in#arct miocardic etc.
Modelul G cuprinde grupa a#ec2iunilor gastro(intestinale *i a celor respiratorii.
Modelul 4 cuprinde tulbur+rile endocrine *i diabetul zaharat.
Modelul D cuprinde tulbur+rile dermatologice *i alergiile.
Modelul E cuprinde tulbur+rile de dinamic+ se!ual+ *i pe cele din s#era aparatului
uro(genital.
Modelul F cuprinde tulbur+rile osteoarticulare *i musculare, boala reumatismal+.
Modelul = cuprinde tuberculoza pulmonar+, st+rile #ebrile idiopatice, episodice
sau prelungite si in#ec2iile.
$ceste grupe de a#ec2iuni psihosomatice presupun e!iten2a unui anumit teren, care
#aorizeaz+ apari2ia *i dezoltarea lor.
%ipurile constitu2ionale psihosomatice (perspectia psihodinamica) sunt urm+toarele5
%ipul $ este tipul simpaticoton, caracterizat prin dominarea actiit+2ii sistemului
neros simpatic. $cest teren o#er+ predispozi2ie la urm+toarele a#ec2iuni5 hipertensiune
arterial+, migren+, in#arct miocardic, accidente asculare cerebrale, hemoragie cerebral+,
hipertiroidia GasedoK, atacurile de panic+.
%ipul G este tipul parasimpaticoton sau vagal, caracterizat prin dominarea
actiit+2ii sistemului neros parasimpatic. El o#er+ ca predispozi2ie terenul pe care pot
ap+rea *i eolua urm+toarele a#ec2iuni5 ulcer gastric *i8sau duodenal, colit+ spastic+,
rectocolita ulcerohemoragic+, astmul bron*ic, alergiile cutanate, urticaria.
%ipul 4 este tipul am#oton, caracterizat prin mani#est+ri de la cele dou+ tipuri de
mai sus. $cest tip reprezint+ terenul pe care se pot dezolta a#ec2iuni osteoarticulare *i
musculare, precum *i tulbur+ri genitourinare *i8sau tulbur+ri de dinamic+ se!uala.
%rebuie mentionat ca nu e!ista boli psihosomatice ci bolnai psihosomatici. Nu se
poate admite ca intotdeauna hipertensiunea arteriala, ulcerul duodenal, dis?inezia biliara
sunt boli psihosomatice. Reactiile psihosomatice apar in situatiile deosebit de stresante
(ameteala ce urmeaza unui pericol, scaderea apetitului in urma unei pierderi). Ele dispar o
data cu disparitia ecoului psihologic a situatiei care le(a declansat. 7rice tip de indiid
poate trai reactii psihosomatice.
%ulburarile psihosomatice au caractere di#erite si pot #i impartite in urmatoarele
grupe principale5
D. Aimptomele de conersiune constau intr(un raspuns somatic secundar si
de'oltarea unui con#lict nerotic. Ele se raporteaza la organele de miscare si de simt
(e!5 paralizia isterica, , parestezia, orbirea, surzirea psihogena, omismentele si
di#eritele senzatii de durere).
-. Aindroamele #unctionale sunt cele prezente la numarul mare de pacienti care
consulta doctorul, aand un spectru de su#erinte schimbator, adesea di#uz. (Ae re#era la
sistemul cardioascular, tractul gastrointestinal, sistemul locomotor, organele
respiratorii sau tractul urogenital).
L. %ulburarile psihosomatice in sens restrans ascund in spatele lor o reactie
#izica de situatie con#lictuala sau de stres. 4ele F a#ectiuni psihosomatice &sacre& sunt5
astmul bronsic, colita ulceroasa, hipertensiunea esentiala, neurodermatita, artrita
reumatoida, ulcerul duodenal, anore!ia.
Golile organice sunt insotite si de reactii psihice (de e!emplu hipotiroidia se
mani#esta in plan psihic prin irascibilitate)I ast#el, aceeasi boala se mani#esta di#erit in
#unctie de #iecare persoana. Persoanele isi percep boala in mod di#erit (spre e!emplu un
coleric isi poate e!agera boala din cauza trasaturilor sale temperamentale, tot la #el un
histrionic isi poate accentua sau chiar simula unele simptome pentru a #i in centrul
atentiei). Psihicul are un rol #oarte important atat in percererea si trairea unei boli, dar
chiar si in ceea ce prieste declansarea sau crearea respectiei boliI unele boli #unctionale
sau organice pot aea origine psihica.
Factorii psihici pot #i implicati in etiologia unor tulburari somatice intr(o maniera mai
mare sau mai mica, pot cauza, #aoriza, determina, a"uta, intensi#ica boala.
In concluzie putem spune ca orice boala are si o latura psihica, generand anumite trairi
subiectie si in acelasi timp putem spune ca multe boli sunt produse si declansate de
#actori emotional(a#ectii. De aceea, in tratarea oricarei boli, trebuie sa luam in seama
atat aspectul psihic, cat si cel organic.
$spectele psihice care pot genera boli organice sunt5 aspiratii nerealizateI
deceptiiI nemultumiriI contrarietatiI situatii con#lictualeI sentimente de culpabilitateI
comple!e de in#erioritate si superioritateI di#icultati pro#esionaleI con#licte re#ulateI
#rustrari.
Modul subiecti de percepere a bolii poate a"uta chiar la indecare. @n pacient
optimist care se increde in propriile capacitati de indecare, dar si in competentele
medicilor, poate in#luenta poziti eolutia ulterioara a bolii, in timp ce un pacient
pesimist, temator si deznada"duit poate duce la o stagnare sau chiar la inolutie a bolii.
Factorii psihici implicati in bolile somatic5
Factori nepatologici5 procese a#ectie, cognitie, olitie, personalitatea si
comportamentul indiidului.
Factori patologici5 tulburari comportamentale, neroze, psihoze, tulburari ale
proceselor psihice.
4lasi#icarea tulburarilor psihosomatice
Aistemul cardioascular5 boala arteriala coronarianaI hipertensiune arterialaI
aritmia cardiaca.
Aistemul respirator5 astmul bronsicI #ebra #anuluiI sindromul de hiperentilatieI
tuberculoza.
Aistemul gastrointestinal5 ulcerul pepticI colitele ulceroaseI obezitateaI anore!ia
neroasa.
Goli neurologice 5 tumori creierI boli degeneratie ale creieruluiI Par?inson.
Aistemul muscular(schelet5 artrite reumatoideI dureri ale spateluiI #ibromialgiaI
migrene(ascular)I tensiuni(contractii musculare).
Aistemul endocrine5 hipotiroidismI diabet zaharatItulburari endocrine la #emei
(tulburarea dis#orica prementruala, distres, menopauza)I in#ertilitatea.
%ulburari imunologice5 boli in#ectioaseI tulburari alergiceI
Medicina psihosomatica presupune un studiu amanuntit al persoanei, al ietii
pro#esionale si sociale a acestuia dar si al ietii psihice a bolnaului.
PAIC7A7M$%I4$ M7NEI 7R$;E
Relatia intre in#ectia orala si a#ectiunile sistemice
@n numar mare de studii au sugerat ca in#ectiile orale, in special periodontita,
reprezinta un #actor de risc potential pentru o arietate de a#ectiuni sistemice importante.
Endocardita este una dintre cele mai studiate. Ae pare ca procedurile dentale si in#ectiile
orale indeplinesc de obicei criteriile epidemiologice pentru a determina endocardita.
%otusi, inca nu e!ista doezi #oarte clare ale legaturii dintre in#ectiile orale si ale a#ectiuni
sistemice. Atudiile epidemiologice pot identi#ica legaturile, dar nu si cauzalitatea. De
aceea sunt necesare studii ulterioare pentru a determina ca o in#ectie orala determina
leziuni la distanta.$ccidentul ascular cerebral este o a#ectiune cerebroasculara care
a#ecteaza asele de sange ce deseresc creierul. $cesta apare cand cand un as care
aduce sange spre creier se sparge sau este obstruat de un tromb sau un agregat in#ectios
proenite din alte surse, cum ar #i inima. Periodontiul in#lamat elibereaza cito?ine
in#lamatorii in circulatia sistemica, iar acestea promoeaza ateroscleroza si a#ecteaza
coagularea sangelui, #unctia plachetelor sanguine si sinteza de prostaglandine,
contribuind ast#el la aparitia accidentului ascular cerebral. Endocardita in#ectioasa este o
in#ectie bacteriana a alelor inimii si a endoteliului cardiac. Endocardita apare rar la
personele cu o inima sanatoasa. Este o a#ectiune sistemica seera si deseori cu eolutie
#atala care a #ost asociata cu a#ectiunile dentare si tratamentul acestora. Atudiile au aratat
o legatura clara intre in#ectiile dentare si manerele dentare (e!tractii) si aparitia
endocarditei la pacientii predispusi. Gacteriemia timpurie poate sa predispuna supra#ata
endoteliala a alelor cardiace si promoeaza ingrosarea precoce a alelor. $ceasta
ingrosare creste susceptibilitatea alelor de a #i colonizate mai tarziu de bacterii.
Gacteriemia tardia poate dura zile sau saptamani si permite aderenta bacteriana si
colonizarea alelor, rezultant in#ectia #ulminanta caracteristica .
Golile cardioasculare cum sunt ateroscleroza si in#arctul miocardic apar ca
rezultat al interactiunii unor #actori genetici si de mediu. Factorii genetici includ arsta,
metabolismul lipidic, obezitatea, hipertensiunea, diabetul zaharat, nielele crescute de
#ibrogen. Factorii de risc ce tin de mediu includ5 statutul socio(economic, stresul, dieta,
antiin#lamatoarele nesteroidiene, #umatul si in#ectiile cronice. Factorii de risc clasici
pentru a#ectiunile cardioasculare cum sunt hipertensiunea, hipercolesterolemia si
#umatul pot #i incriminati doar pentru "umatate, pana la doua treimi din incidenta
a#ectiunilor cardioasculare. Printre alti #actori de risc posibili, eidentele leaga in#ectiile
cronice si in#lamatia de bolile cardioasculare. Este clar #aptul ca bolile periodontale sunt
capabile sa predispuna indiidul la a#ectiuni cardioasculare, datorita multitudinii de
specii gram(negatie implicate, nielelor crescute de cito?ine proin#lamatorii, a
in#iltratelor imune si in#lamatorii puternice prezente si asocierii cu niele crescute de
#ibrinogen si leucocite.
E!ista mai multe cai prin care se considera ca a#ectiunile periodontale pot
declansa a#ectiunile cardioasculare5
( Gacteriile orale determina o agregare plachetara, care duce la #ormarea de
trombiI
( E!agerarea raspunsului gazdei la inazia microbiana, re#lectate in nielele
crecute de mediatori proin#lamatori, acestia #iind implicati in producerea placii de
ateromI
( Gacteriemia si inazia bacteriana cu microorganisme din periodontiu pot aea
un e#ect direct asupra edoteliului si in aparitia aterosclerozeiI
( Periodontita ca in#ectie poate determina secretia de proteina 4 reactia (un
mar?er in#lamator) care a #orma depozite in asele lezate. Prin cascade de eenimente
proin#lamatorii se #aorizeaza #ormarea placii de ateromI
( In#ectiile orale pot determina pierderea dintilor. Eidentele au aratat ca
persoanale cu edentatie isi modi#ica obiceiurile alimentare, eitand anumite alimente
hranitore datorita di#icultatilor de masticatie si aleg alimente bogate in carbohidrati si
grasimi.
P$%7FIMI7;7=I$ A7M$%IM$RII
Eidentierea simptomatologiei psihosomatice
Pentru a putea pune in eidenta simptomatologia psihosomatica este necesar ca bolnaul
sa #ie inestigat, in a#ara de medicul generalist si de specialistul intr(o anumita gama de
a#ectiuni (cele pe care le reclama pacientul) si de catre medicul psihiatru si de psiholog,
pentru realizarea, in primul rand, a anamnezei, edi#icatoare in ast#el de situatii, alaturi de
utilizarea si a altor instrumente si metode de inestigare psihologica (interiul,
obseratia, ancheta sociala, psihogenograma, testele psihologice).
Esentiale in acest demers sunt5
D) 4unoasterea biogra#iei indiidului, a istoriei sale de iata si a istoriei
reactiitatii emotionale a acestuia, in momentele delicate ale e!istentei saleI
-) 4unoasterea eenimentelor psihotraumatizante (daca e!ista)I
L) 4unoasterea istoricului sau medical, al tratamentelor si al spitalizarilorI
,) 4unoasterea, macar apro!imatia, a numarului medicilor si a arietatii
specializarii acestora, sau a centrelor medicale consultate de(a lungul timpuluiI
H) 4unoasterea eolutiei diagnosticului si a mani#estarilor acuzelor somatice de(a
lungul istoriei biogra#iceI
/) Debutul mani#estarilor somatice si ciclicitatea acestoraI
F) $ccesul la discutia, interiul cu #amilia, rudele, persoanele apropiate (pentru
con#irmarea datelor biogra#ice, in primul rand, dar si pentru suplimentarea in#ormatiilor
despre dinamica simptomelor pacientului B cand se mani#esta, cat de des, cu ce
intensitate, care sunt #actorii care in#luenteaza cel mai adesea aceste mani#estari etc.
%oate aceste in#ormatii sunt absolut necesare pentru a putea con#irma sau in#irma
e!istenta unor #actori etiologici de natura psihogena. Atabilirea diagnosticului de
tulburare psihosomatica este adeseori di#icila, mai ales in cazurile in care a#ectiunile sunt
diagnosticabile clinic, #iind identi#icate leziuni organice (uneori seere, cum este ulcerul
hemoragic), care pun in pericol sanatatea sau chiar e!istenta indiidului (cum este
in#arctul miocardic). $ceste cazuri intra intotdeauna sub incidenta clinicilor de boli
interne, ele sunt a#ectiuni 9era: si a"ung mai greu in atentia medicului psihiatru sau al
psihologului clinicianI de obicei acestia dein pacienti psihiatrici sau a"ung sa bene#icieze
de psihoterapie si consiliere psihologica abia dupa un numar mai mare de recidie, care
pot semnala sau atrage atentia asupra unui potential dezechilibru psihosomatic.
Apune(mi ce boala ai ca sa(ti spun cine estiN
Miopia5 Persoanele care su#era de miopie sunt nesigure pentru ziua de maine, iar
ochii lor sunt tematori sa prieasca la distanta.
Cipermetropia5 ;a persoanele cu hipermetropie, ochilor le este teama sa prieasca
ce este aproape, in "urul lor.
$#ectiunile gatului5 Ne arata ca ne purtam nepotriit #ata de persoanele din "ur,
deseori cu persoanele apropiate, si in acest #el ne #acem rau.
$#ectiunile ginecologice5 $rata nemultumire #ata de partenerul se!ual, nedorinta
sau teama #ata de relatiile se!uale.
4e#alee, hipertensiune arteriala5 $cestea sunt semne de stres, hipertensiunea de a
rezola problemele, oboseala acumulata, si un sentiment pro#und de presiune din partea
altei persoane.
$#ectiunile picioarelor5 Aunt e#ecte ale sentimentului ca persoana nu isi poate
conduce propria iata, ca cinea o raneste, si nu ii permite sa traiasca asa cum rea ea.
$lergiile5 $stazi este doedit #aptul ca alergiile pot sa apara nu doar din cauza
pra#ului, a alimentelor, plantelor si parului de animale, dar si datorita unor persoane sau
locuri in care persoanei alergice nu(i place sa stea.
Psiho#iziologia
Psiho#iziologia studiaza legatura dintre psihologie si #iziologie la om.
Incepand cu anul DEF0 studiile s(au concentrat asupra impactului starilor si sistemelor
#iziologie asupra celor psihologice. Psihologia #iziologica studiaza mecanismele
#iziologice care duc la o stare psihologica, in timp ce psiho#iziologia studiaza modul in
care actiitatile psihologice produc raspunsuri #iziologice. In trecut psiho#iziologii au #ost
interesati mai ales de raspunsul #iziologic al sistemului neros autonom, in timp ce la ora
actuala se e!ploreaza potentialul cortical, neuroimageria, electroence#alograma, emisia
pozitronica, etc.
Medicina psihosomatica ( Eu, hormonul, te pun in miscare
4uantul &hormon& ine din limba greaca 5 &homaO& inseamna &Eu pun in
miscare&. Fiecare emotie declanseaza secretii hormonale, si aceasta #ara stirea creierului
rational. Gucuria, #ericirea te inunda cu un al de endor#ine, pe cand gri"ile si tensiunile te
atrag intr(un arte" al hormonilor stresului. 4entrul tuturor emotiilor este situat in
sistemul limbic (#ormatiune cerebrala). $ici, emotiile sunt decodi#icate biochimic si
etichetate ca placute sau neplacute. Receptionarea emotiilor se #ace in hipotalamus, care
actioneaza apoi asupra hipo#izei (diri"orul orchestrei sistemului hormonal). In urma unei
comenzi locale sau la distanta, urmeaza deersarea in circulatia sanguina a hormonilor
stresului sau #ericirii. Aistemul imunitar nu scapa acestei in#luente, ast#el ca intensitatea
emotiilor se repercuteaza asupra sanatatii #izice. %rairea intensa si repetata a unor
sentimente de gelozie, disperare, teama, ura sau iolenta determina su#erinta psihologica
si, ca si cum nu ar #i de a"uns, a#ectiuni organice.
Aecretati de glandele endocrine (e!peditorii), hormonii a"ung in sange si se
indreapta spre organele destinatare. 4a mesageri chimici, rolul lor este sa asigure
comunicarea intre di#eritele organe din corp, le stimuleaza sau le inhiba actiitatea&.
E!peditorii &si(au ales locatii in regiuni #oarte indepartate din organism. Cipo#iza este in
cutia craniana, tiroida in gat, timusul in torace, oarele si testiculele in bazin, glandele
suprarenale si pancreasul, in abdomen&. Inestiti cu #unctia de &manageri&, hormonii
controleaza impulsurile si emotiile #undamentale (impulsurile se!uale, #rica, #uria,
bucuria si tristetea). Ai nu se limiteaza doar la atat5 regleaza temperatura corpului,
stimuleaza cresterea si identitatea se!uala, contribuie la re#acerea tesuturilor&, precizeaza
Ioana Marinescu, medic endocrinolog. &$proape toti hormonii sunt implicati in emotii, la
#el cum orice ingredient din mancare este implicat in digestie. $utoregla"ul emotional nu
poate #i realizat #ara hormoni. ;a #el se poate spune si despre sete, #oame, se!,
agresiitate&, sustine psihologul Elena Achi#irnet, specialist in neurostiinte. In creierul
uman au #ost identi#icati H0 de neuromediatori di#eriti care actioneaza asupra
comportamentului. $ceste substante chimice eliberate de celulele neroase au puterea de
a in#luenta actiitatea altor celule. Ai #iecare stie bine ce are de #acut. $cetilcolina iti
creste capacitatea de inatare si memorare. Dopamina te a"uta sa iti elaborezi proiectele,
sa iei decizii, sa e!plorezi noutatea si sa iti coordonezi miscarile. In plus, stimuleaza
dorinta si senzatia de placere. Noradrenalina te sustine in proiectele de lunga durata.
Acaderea nielului de noradrenalina suscita #recent o stare depresia. Cormonul
calmului si al rabdarii, serotonina, permite suportarea #rustrarilor si limitarea agresiitatii.
4iilizatiile straechi cunosteau acest secret5 inima este o sursa de inteligenta. In
muschii cordului au #ost descoperiti apro!imati ,0.000 de neuroni capabili sa controleze
emotii de H0(/0 ori mai puternice decat cele gestionate de catre creier. 4heia inteligentei
emotionale ar #i relatia dintre inima si creierul emotional (sistemul limbic). Inatarea
unor tehnici de control a inimii te a a"uta sa iti imblanzesti creierul emotional (si iners).
In urma studiilor re#eritoare la per#ormantele sportie, s(a a"uns la concluzia ca inima este
capabila sa #urnizeze o inteligenta pentru a se adapta instantaneu la situatii. Inima
comunica biochimic cu restul corpului si emite un hormon in stare sa contracareze
hormonii stresului.
OBIECTIVE
4um #unctioneaza tehnicile psihosomatice<
Psihoterapia la persoanele cu boli psihosomatice se re#era la psihoterapia
directionata spre tratarea #actorilor psihologici ai bolii, recunoscand impactul corpului
asupra mintii si a mintii asupra corpului.
E!ista situatii in care simptomele #izice prezentate de o persoana sunt strict
rezultatul #actorilor psihologici, cum se intampla in #enomenele de somatizare, sau e!ista
boli cu componenta psihologica importanta si cu componente organice, ca de e!emplu
astmul bronisc sau hipertensiunea arteriala esentiala, sau e!ista boli somatice cu impact
psihologic pro#und, si agraarea a#ectiunii somatice, cum este cazul cancerului, AID$ sau
hepatitei cronice. Psihoterapia se adreseaza tuturor acestor situatii.
Durata psihoterapiei este #oarte ariabila de la o persoana la alta, de la o boala la
alta, si nu depinde doar de boala in sine ci si de cauzele sale psihologice si organice. ;a
unele persoane psihoterapia poate #i de scurta durata5 D0(-0 de sedinte, la altele de durata
medie5 H0(/0 de sedinte, iar la altele de lunga durata. In terapia traditionala, poate dura
luni sau ani pentru a localiza e!perienta trecuta care reprezinta cauza. Ai in unele cazuri,
e!perienta este atat de traumatica si de pro#und inradacinata, incat nu deine niciodata
disponibila mintii constiente. @nele a#ectiuni psihosomatice pot#i indecate prin
psihoterapie, iar altele pot #i ameliorate. Golile cronice sunt aproape intotdeauna insotite
de simptome psihologice, cum sunt depresia sau an!ietatea, iar psihoterapia a"uta la
indepartarea sau ameliorarea acestora. In plus, e!ista boli cronice cum este cancerul in
care psihoterapia poate duce la ameliorari spectaculoase sau chiar indecare. %erapia
medicamentoasa impreuna cu psihoterapia da rezultate mult mai bune decat terapia
medicamentoasa de sine( statatoare. Ae poate inata controlul asupra durerii. Durerea are
o componenta #iziologica si una psihologica. In consecinta durerea poate #i accentuata
sau scazuta, deplasata, modi#icata. Durerea nu este cea de sine( statator, ea este un
simptom, si prin tehnici de rela!are si hipnotice putem inata sa o controlam.
EMDR sau desensibilizarea si reprocesarea prin miscarea ochilor este o metoda
controersata, promoata pentru tratamentul multor probleme mentale si emotionale.
Persoana este rugata sa(si aminteasca un eeniment traumatic si sa coteze anumite
sentimente inainte si dupa ce urmareste izual degetul psihoterapeutului miscandu(se
inainte si inapoi. 4ercetarile recente spun insa ca teoria EMDR nu este in concordanta cu
cunoasterea stiinti#ica actuala legata de rolul miscarilor oculare.
%erapia prin culoare este o tehnica controersata, in care culorile sunt utilizate
pentru tratamentul dierselor boli. $sa de e!emplu, promotorii terapiei prin culore
considera ca anumite culori induc o anumita stare sau sunt utile in tratament. 4on#orm
acestora5
( galbenul este utilizat pentru tratamentul bolilor gastro( intestinale, mai ales
colon iritabilI
( culorile oran", rosu si galben ar #i utile pentru tratamentul anemieiI
( culorile erde, albastru si turcoaz se considera ca #olosesc in tratamentul durerii
cronice.
Gio#eedbac?(ul este o metoda la granita dintre psihoterapie si #iziologie, in care se
utilizeaza senzori pentru a in#orma persoana despre ariatiile in procesele #iziologice care
apar in mod normal si nu sunt accesibile constientului. $poi procesul este manipulat in
directia dorita. E!ista doua tipuri ma"ore de bio#eedbac?5
( masurarea tensiunii musculare si temperaturii cutanate ( este probabil cea mai
e#icace metoda in tratamentul sindromului Ra'naud si este utila pentru durerea cronica,
migrene, a#ectiuni motorii, boli legate de stress, hipertensiune arteriala, #ibromialgie.
( neuro#eedbac?5 bio#eedbac?(ul undelor cerebrale ( peroana incearca sa
ma!imalizeze undele teta si al#a, asociate cu odihna si meditatia, creatiitatea, in contrast
cu undele beta, asociate cu stressul, iritabilitatea si starile de concentrare ingusta a
atentiei. Ae utilizeaza pentru scaderea stressului, depresiei, in autism, epilepsie si
traumatismele craniene.
Rolul psihoterapiei in a#ectiunile psihosomatice
Aindromul de stress a deenit #oarte cunoscut si popular in anii DE/0, dar mai
tarziu a pierdut din popularitate, odata ce =eorge Endel a dezoltat teoria 9retragerii
pentru conserare:. Atressorii declanseaza comportamente de tip 9pierderi: si
9depriari:, care #ac ca organismul sa se retraga si sa apara depresia. $utorul a realizat o
schema comple!a care arata cum relatiile dis#unctionale intre indizi a#ecteaza #unctiile
psihologice, cu crearea unei 9cai #inale comune: catre boala si moarte. $sa ca pana in
anii PF0 psihosomatica dispunea de"a de un nou set de concepte. Importanta
psihosomaticii si a managementului durerii este recunoscuta de 7rganizatia Mondiala a
Aanatatii (7MA), care include aceste concepte in directiele trasate pentru ingri"irea
paliatia. Ingri"irea paliatia este de#inita de 7MA ca ingri"ire totala actia a pacientilor
cu a#ectiuni care nu raspund la tratamentul curati. Este inclusa aici si ingri"irea
pacientului care su#era de o boala incurabila si stie ca urmeaza sa moara, pentru care cele
mai importante aspecte includ controlul durerii, managementul simptomelor, eitarea
prelungirii ne"usti#icate a perioadei de timp premergatoare decesului, achizitionarea
sentimentului de control si intarirea relatiei cu persoanele apropiate.
$st#el, psihosomatica este o ramura multidisciplinara, numita si medicina
biocomportamentala, pentru a o di#erentia de psihosomatica ca subspecialitate psihiatrica,
care recent a deenit o specialitate aprobata de 4olegiul $merican al Apecialitatilor
Medicale.
Ma"oritatea clinicienilor si oamenilor de stiinta sunt interesati de modul in care
comportamentul si biologia contribuie la generarea bolii. $naliza =ottschal?( =leser este
o tehnica analitica care masoara an!ietatea si agresiitatea, implementata in cercetarea in
psihosomatica de catia zeci de ani, cu scoruri medii obtinute #oarte di#erite de la o tara la
alta, aratand di#erentele in ealuarea psihosomatica in #unctie de zona geogra#ica.
$lte e!perimente includ inestigarea dimetrului pupilar la pacientii cu a#ectiuni
psihosomatice ( ulcer peptic, colita ulceratia, #obie de a#ectiuni cardiace, anore!ie
neroasa, astm bronsic), atat prin pupilometrie statica ( diametru pupilar), cat si prin
pupilometrie dinamica ( reactii pupilare eocate izual), eidentiind reactiile di#erite in
dierse boli psihosomatice, cu di#erente semni#icatie atat intre a#ectiunile mentionate,
cat si intre aceste a#ectiuni si grupul de control, cu releanta deosebita pentru posibilitatea
caracterizarii #iecarei boli psihosomatice in parte ( =runberger si colab., DEQH).
Psihoterapia nu este indicata numai in a#ectiunile psihosomatice, managementul
durerii si al bolilor cronice, ci si pentru terapia copiiilor cu parinti care au boli cronice, in
apro!imati H01 din cazuri. 4opilul poate sa nu aiba capacitatea de a se descurca cu
situatia de iata reprezentata de boala parintelui, ast#el ca e!ista riscul problemelor de
sanatate psihica si #izica la copiii cu parinti bolnai cronici.
In general medicii sunt presati de timp si nu mai e!ista practic relatia terapeutica
medic( pacient. 4u toate ca biotehnologia s(a dezoltat #oarte mult in ultimii ani, tot mai
multi pacienti necesita psihoterapie, partial si datorita #aptului ca in medie medicul
petrece F minute cu #iecare pacient, in timp ce terapeutul petrece cel putin L0 de minute.
Pacientii cu mani#estari #izice si tulburari psihologice datorate a#ectiunilor
psihosomatice au adesea neoi terapeutice speciale ( Frederic?, Phillips, DEE-). ;a niel
constient au ederi pesimiste legate de iitor, inclusi spectrul mortii iminente. In
hipnoza, progresia de arsta poate creste sperantele pozitie ale pacientului pentru
supraietuire, utile #iind intarirea eului si integrarea. Aachse (DEE0) spunea ca terapeutii
e!ercita o in#luenta puternica asupra procesului e!plicati al clientului, tipul de re#erinte
pe care le #ace terapeutul in#luentand puternic e#ectul interentiilor la clientii cu probleme
psihosomatice.
In tratamentul psihosomatic in prezent se utilizeaza psihoeducatia, tehnicile de
rela!are, managementul stressului si terapia suportia, mai ales cogniti(
comportamentala si psihoterapia psihodinamica. Fran?el ( DEFH) sustinea ca hipnoza,
tehnicile de rela!are, sugestibilitatea si raspunsul de tip placebo includ ca aplicatii ma"ore
in bolile psihosomatice 5 rela!area, indepartarea simptomelor si psihoterapia.
Rela!area a #ost descrisa pentru prima oara ca meditatie transcedentala budhista.
In DE-E Edmund Racobson introducea rela!area progresia ca terapie a an!ietatii, iar in
DEFH Cerbert Genson descria in detaliu mecanismul de reducere a stressului prin care
corpul scurtcircuiteaza raspunsul de tip lupta sau #uga si duce la scaderea tensiunii
arteriale, rela!area musculara si controlul #recentei cardiace. Atressul a #ost legat de
geneza bolilor coronariene, hipertensiunii arteriale, sindromului de colon iritabil, ucerului
gastro( duodenal, an!ietatii, tulburarilor de tip adicti, putand declansa simptome precum
greata, ce#alee, caderea parului, oboseala si durere musculara.
Rela!area este de mai multe tipuri5 de eliberare, pro#unda si controlata. Ae incepe
cu rela!area musculara pro#unda Racobson, care poate #i inregistrata pe suport audio si pe
care pacientul o poate asculta si acasa, recomandandu(se sa practice zilnic acest e!ercitiu.
Rela!area de eliberare, ca si rela!area pro#unda, are drept scop reducerea tensiunii
musculare, #ara a #ace re#erire ca si in rela!area musculara pro#unda atat la rela!area, cat
si la contractia musculara, ci numai la rela!are. Rela!area de eliberare este recomandata
ca urmator pas, dupa ce pacientul este #amiliarizat cu rela!area musculara pro#unda.
Rela!area controlata combina rela!area cu e!ercitiile de respiratie pro#unda, utilizand un
cuant sau o imagine pentru a declansa sentimentul imediat al rela!arii musculare. $cest
cuant sau imagine trebuie sa #ie asociate cu rela!area in mintea pacientului. Ae alege un
cuant sau o imagine care sunt utilizate in cursul e!ercitiului de rela!are in mod repetat,
pana cand acel cuant sau acea imagine declanseaza automat rela!area.
Indicatiile hipnozei in stomatologie si chirurgie dentara sunt5 controlul durerii,
saliatiei, contractiei musculare, bru!ismului, re#le!elor nazele, controlul an!ietatii, in
anestezie5 diminuarea an!ietatii preoperatorii, anestezie generala, terapia durerii,
hipertensiunea arteriala, in boala canceroasa5 izualizare pentru cresterea e#ectelor
chimioterapiei, a reactiilor de aparare a sistemului imunitar si modi#icarile actiunii Il(-.
Psihoterapia Eric?soniana o#era o perspectia de tip integrare personala si dezoltare a
pacientilor, cu #acilitarea mecanismelor inconstiente care lucreaza permanent pentru
mentinerea echilibrului.
%erapia prin sunet, incluzand terapia prin muzica, incantatiile si sunetele din
natura este de asemenea utila in terapia a#ectiunilor psihosomatice. Di#erite sunete
declanseaza emotii si reactii di#erite. In DQE/ medicii americani descopereau ca muzica
poate imbunatati procesul gandirii si #lu!ul sangin, dar terapia prin muzica a inceput in
DE,0, cand a #ost utilizata ca tratament de reabilitare pentru soldati. Ae sustine ca terapia
prin sunet este bene#ica in tratamentul stressului, an!ietatii, hipertensiunii arteriale,
depresiei si autismului. In terapia bolii $lzheimer se #olosesc incantatiile, despre care se
spune ca a"uta la #unctionarea memoriei. %erapia %omatis este promoata si pentru
pacientii cu probleme motorii si de coordonare. $lte #orme de terapie prin sunet sunt cele
cu #recente speciale sau muzica pentru AID$ sau obezitate, terapia cu sunete sintetizate,
pentru a induce o stare de transa, si adaptarea instrumentelor echi tibetane, impreuna cu
incantatiile sau meditatia.
4u toate ca la ora actuala e!ista o gama atat de ariata de metode terapeutice
destinate terapiei psihosomatice in culturile estice e!ista inca o problema in relatia
dintre psihologie si sanatatea #izica, probabil datorita persistentei in#luentei lui Rene
Descartes ( D/LF) a carui #ilozo#ie se re#era la dualism, o separare intre corp si minte.
Psihanaliza a #ost prima care a incercat sa acopere acest gol prin intremediul medicinii
psihosomatice, spunand ca in di#erite a#ectiuni e!ista anumite trasaturi de personalitate.
$cestea sunt insa niste #ormulari simpli#icate, #iindca unele a#ectiuni pot #i, de e!emplu,
de natura alergica, sau in#ectioasa. Psihosomatica datoreaza multe lui Aigmund Freud,
insa terapia strategica dezoltata de Paul SatzlaKic? si hipnoza Eric?soniana, promoata
de Milton Eric?son permit abordarea a#ectiunilor #unctionale si psihosomatice #ara a
necesita psihoterapie de lunga durata.
GIG;I7=R$FIE
D. Grazd+u, 7idiu ( Cancerul: o boal psihosomatic?
-. 4hirilu2+, Aimona ( Boala psihosomatic: ntre stres i trsturi de personalitate
L. Enachescu, 4onstantin , Enachescu, ;iliana ( Psihosomatica
,. RacTues, 4ain ( Psihanaliza si psihosomatica
H. KKK. psihosomatica .psihologia.in#o.ro8
/. http588solutiiterapeutice.Kordpress.com8categor'8tulburarile(psihosomatice8
F. http588Kebcache.googleusercontent.com8search<
TUcache5I@40=SFATe0R5KKK.descopera.org8dualismul(curent(#ilozo#ic(si(
religie8)legatura)minte)trup)platonVcdUHVhlUenVctUcln?VclientU#ire#o!(a
Q. http588KKK.psiho(med.ro8medicina(psihosomatica8