LUCRARE DE PRACTICA

Scoala Postliceala FEG Brasov

Lucrare de practica :Rolul asistentei medicale in ingrijirea
pacientilor cu nevroza astenica.




Cursant :Neagu Mihaela


Clasa :AMG IIIC







NGRIJIREA BOLNAVULUI
CU NEVROZA ASTENIC











CUPRINS
CAPITOLUL I.
1.1. Anatomia asistemului nervos central
1.2 .Fiziologia asistemului nervos central
CAPITOLUL II.
2.1. Definitie
2.2 .Simptomatologie
2.3. Etiologie
2.4. Patologie
2.5 .Clasificarea si forme clinice
2.6 .Tratamentul medicamentos
CAPITOLUL III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTILOR CU NEVROZA ASTENICA
3.1. Internarea pacientului n spital
3.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare
3.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
3.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative
3.5. Alimentatia bolnavului
3.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
3.7. Recoltarea produselor biologice si patologice
3.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune
3.9. Educatia pentru sanatate
3.10. Externarea bolnavului
CAPITOLUL IV. PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL
Cazul nr. I- plan de ngrijire
Cazul nr. II plan de ngrijire
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I.
1.1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
Sistemul nervos receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul
extern si intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si
secretorii. Prin functia reflexa care sta la baza activit& 121f520b #259;tii sale,
sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si a
echilibrului dinamic dintre organism si mediul nconjurator.
Siatemul nervos, unitar ca structura si functie, este mpartit n:
-sistemul nervos al vietii de relatie (somatic)- care asigura echilibrul
organismului cu conditiile variabile ale mediului;
-sistemul nervos al vietii vegetative, care regleaza permanent
activitatea organelor interne.
Segmentele sistemului nervos central sunt: maduva spinarii, trunchiul
cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrale. Organele nervoase care
formeaza nevraxul sunt nvelite de sistemul meningeal, format din trei membrane:
piamater, arahnoida si dura mater. ntre arahnoida si piamater exista un spatiu mai
larg n care se gasesc lichidul cefalorahidian, cu rol de protectie mecanica si
trofica.
Maduva spinarii, adapostita n canalul vertebral, se ntinde de la gura
occipitala CI-pna la nivelul vertebrei lombare L2, de unde se continua cu o
formatiune subtire- filum terminale- pna la vertebra a doua coccigiana.
Nervii lombari si sacrali, n traiectul lor spre gaurile intervertebrale, mpreuna cu
filum terminale, constituie coada de cal. n sectiune transversala maduva apare
constituita, n interior, din substanta cenusie- formata din corpii neuronali si
strabatuta de canalul ependimar, iar la exterior substanta alba, constituita din fibre
nervoase mielinice si celule gliale.
Trunchiul cerebral, continua maduva spinarii si este format din bulb, punte si
mezencefal. Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiuni cenusii si
albe, omologe celor medulare. Substanta cenusie este situata n interior si
fragmentata n numerosi nuclei, separati prin substanta alba care apare si la periferie.
Cerebelul este situat n etajul inferior al cutiei craniene, napoia trunchiului
cerebral, fiind alcatuit din doua parti laterale- emisferele cerebrale, conectate printr-
o portiune mediana denumita vermis. Legaturile cerebelului cu trunchiul cerebral se
fac prin cele trei perechi de pedunculi cerebelosi care l leaga de bulb, punte si
mizencefal.
Diencefalul situat n prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele
cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa: thalamus,
metatalamus, epitalamus si hipotalamus.
Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului
nervos central. Sunt separate prin fisura interemisferica si legate n partea bazala
prin formatiuni de substanta alba: corpul calos, trigonul cerebral, comisurile albe.
Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa la
suprafata, formnd scoarta cerebrala si substanta alba la interior, alcatuita din fibre
de asociatie, comisurale si de proiectie.
Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente strns
legate ntre ele: compartimentul de cunoastere (gndirea, atentia, orientarea,
nvatarea, mempria etc.) cu ajutorul careia omul cunoaste realitatea si patrunde n
descifrarea legilor ei, comportamentul afectiv, constituit din trairile, emotiile,
sentimentele si pasiunile pe care omul le ncearca n viata si comportamentul
volitional, constnd n totalitatea hotarrilor, deciziilor si an preseverenta mplinirii
lor. Aceste aspecte deosebite de importante ale activitatii superioare asigura corelatii
optime ale organismului cu mediul fizico-biologic si social, fiind din ce n ce mai
mult studiat de catre fiziologi.
1.2. Definitie
Nevroza este o tulburare psihica manifestata printr-un comportament
anormal, cu diverse forme, de care bolnavul este constient, dar nu l poate stapani..
Nevroza perturba afectivitatea si emotivitatea, dar nu afecteaza facultatile
intelectuale.
Neurastenia este una din cele trei forme de nevroza ntalnita la om si
caracterizeaza n special printr-un simptom capital: astenia ( oboseala nervoasa )
persistenta.
- este o stare de mare oboseala. Favorizata de surmenaj si nsotita de
tulburari psihice (tristese, insomnie, nehotarare) de tulburari functionale
(cardiovasculare, digestive, sexuale) si de dureri cu diferite lacalizari;
- este o tulburare speciala, persistenta a sistemului nervos central,
fara leziuni organice, determinata n special de conflicte sufletesti, boala de care
omul este constient si de care se ancearca sa se vindece, nevroya astenica fiind
trecatoare si vindecabila.



1.3. Simptomatologie
Debutul neurasteniei este de cele mai multe ori lent.
Oboseala sau astenia este simpomul principal.
- poate fi fizica sau intelectuala (mai predominanta)
- are un caracter particular, special, neplacut si apasator, o senzatie de
enervare, de gol si nu cedeaza la mijloacele de repaus sau distractie;
- astenia fizica este aproape permanenta si apare dimineata, la trezirea
din somn. Bolnavul se simte incapabil sa coboare din pat.
Chiar daca n timpul zileise poate observa o usoara ameliorae a oboselii,
totusi dupa cateva ore de munca ea reapare.
- astenia intelectuala se traduce printr-o senzatie penibila de neputinta de
a mai face fata muncilor intelectuale. Toate zgomotele cat de mici, fiecare nchidere
de usa, exaspereaza bolnavul. Aceasta astenie se poate diminua catre seara.
Cefaleea este al doilea simptomca frecventa si aproape ntotdeauna prezent.
- n cea mai mare parte a cazurilor durerea de cap este intermitenta.
Apare brusc sau se accentueaza progresiv.
- este variabila ca intensitate si aproape totdeauna legata de
oboseala;
- ca localizare apare n regiunea cefei cu o senzasie de apasare, de
strangere acre iradiaza catre frunte, tampla sau coboara de-a lungul coloanei
verterbrale;
- este de obicei diurna si foarte rar nocturna.
Insomnia sau tulburarea somnului sunt foarte frecvente fara a fi nsa
constante sau durabile. n general este vorba de un somn foarte superficial si mai rar
de insomnie pura si poate fi nsotita de somnolenta n timpul zilei.
- din punct de vedere al orarului ea se manifesta la nceputul noptii
(insomnie de adormire);
- n timpul somnului pot apare foarte des cosmaruri (senzatie de
ratacire, pierdere etc.) care pot sa-l trezeasca brusc din son, fiind cuprins de o
senzatie de teama.
Tulburari secundare:
- tulburari psihice : fenomenul cel mai important este oboseala
intelectuala.
Bolnavul constata treptat o greutate n gandire, atentia mult scazuta
(hipoprosexie), uitarea obiectelor, a numerlor proprii (hipomnezie);
- tulburarea vointei: nu-si mai duc la ndeplinire selurile propuse
(disbulie) ;
- tulburari senzitivo-senzoriale: bolnavul are adeseori ameteli, senzati
de leganare. Pot aparea si tulburari de vedere: vederea dificila,
ncetosata;
- tulburarile glandelor endocrine: la multi bolnavi se poate observa o
aparenta hipertiroidie sau hipotiroidie;
- hiperfoliculismul, de obicei constitusional, e adesea nsosit de
spasmofilie;
- secresia foliculinica normala sau chiar spre exces se traduce printr-o
mentruatie uneori excesiva care tine 5-6 zile si are un ritm regulat.

1.4. Etiologie
Se cunosc trei factori mai importanti raspunzatori de aparitia nevrozei
astenice:
- factorul psihogen adica tulburarile sufletesti:
- factorul somatogen adica tulburarile organice corporale care pot favoriza
sau dezlantui o nevroza;
- factorul predispozant care tine de ereditate si constitutie.
Factorul psihogen este factorul eential care provoaca o nevroza astenica. La
baza oricarei nevroze astenice sta unul sau mai multe conflicte sufletesti care n
general pot mbraca aspectele cele mai variate. Necazurile, grijile, deceptiile,
emotiile neplacute si prelungite si general traumele psihice sunt acelea care mai
curand sau mai taryiu sunt fundamental vinovate de aparitia bolii. O importanta
deosebita o reprezinta factorii emosionali, afectivi n special frustrarile afective,
rsceala sufleteasca, despartirea de cei dragi, dramele familiare.
Unul din factorii declansatori cei ma importanti al neurasteniilor este
surmenajul psihic. Munca neplanificata, munca n asalt, munca neritmica, toate pot
conduce catre o nevroza.
Factorul somatogen foarte multe tilburari organice, foarte multe bolii, fara a
provoca n mod direct o nevroza, o pot declansa. Mai mult, unele boli cronice, daca
nu sunt ndepartate, contribuie ,, din umbra ,, la ntretinerea nevrozei. Printre cauzele
organice care sunt raspunzatoare de aparitia neurasteniei se afla si perioadele de
schimbari fiziologice importante, de ordine endocrin, cum unt sarcina, alaptarea,
menopauza.
De asemenea, un factor somatogen important l constituie si bolile infectioase
si surmenajul.
Factorul predispozant unul dintre cei mai importanti factori predispozanti l
constittuie tipul de sistem nervos. Dintre cele patru tipuri, tipul ,, slab,, si tipul ,,
puternic neechilibrat ,, sunt cei mai predispusi. Exista si anumite tipuri
constitutionale, dintre cei grasi si cei slabi, cei slabi fac mai utor nevroza, dintre
expansivi si introvertiti, ultimi o fac mai repede.
1.5. Patogenie
Nevroza astenica este destul de raspandita.
Evidenta clinica a aratat ca varsta la care apare nevroza astenica cel mai
frecvent este ntre 25-45 ani.
n ce priveste sexul, ea este mai raspandita la barbati. De asemenea ea apare la
persoanele cu un grad mai ridicat de cultura.
Patologia neurastenica este de fapt numai solicitare cu o scadere de energie si
de aici apar toate semnele clinice.
1.6. Clasificare si forme clinice:
n functie de simptomele care domina tabloul clinic au fost izolate mai
multe forme de neurastenie:
- nevroza astenica pura;
- nevroza astenica cu elemente anxioase;
- nevroza astenica cu elemente depresive;
- nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice;
- nevroza astenica cu elemente (isterice).
Din punct de vedere a cazurilor psihice declansatoare exista:
- nevroza de esec- apare la cei care si propun teluri care i depasesc;
- nevroza de neadaptare care rezulta din ambianta noua n care o
persoana este silita sa traiasca fara a se putea adapta;
- nevroza de frustrare o resimt cei care au impresia sau certitudinea ca nu
mai sunt suficient de iubisi;
- nevroza de asteptare care apare la indivizi care asteapta vreme
ndelungata un eveniment important, sau o hotarare capitala pentru viata sa.

1.7. Tratamentul medicamentos
Tratamentul nevrozei astenice presupune:
- tratament igieno-dietetic;
- tratament medicamentos;
- tratament balneofizioterapic;
- psihoterapie.
Tratamentul igeno-dietetic presupune:
a) regim de munca rational si adaptarea unui ritm succesiv repaus munca;
b) tratament dietetic care trebuie sa aiba n vedere hranirea substantiala a
bolnavului cu att mai mult cu ct aceasta sufera de foarte multe ori de o lipsa a
poftei de mncare. Se vor ntrebuinta si vitamine, n special vitamina A, B1, B6, C.
Tratamentul medicamentos este n general foarte variat. n general el se
ndreapta spre trei principale: sa calmeze, sa stimuleze organismul si sa refaca
somnul.
Pentru primul se folosesc calmante usoare, asa numitele tranchilizante minore ca
: Ciclobarbitalul, Bromovalul, Luminalul etc. (n doze mici).
n ceea ce priveste corectarea somnului si ndepartarea insomniei se folosesc n
special barbiturice ca : Ciclobarbital, Dormicum, etc.
Efectul cel mai bun se obtine nsa prin asocierea barbituricelor cu tranchilizante
majore : Clordelazin, Romergan, etc.
La bolnavii cu deficit ponderal si cu lipsa poftei de mncare sa aplicat cu succes o
cura de hidrazida. Pe aceeasi linie se foloseste si insulina an doze mici, 5 unitati.
Somnoterapia are indicatii mai restrnse. Ea se aplica de obicei an nevroza
astenica datorata unui surmenaj fizic sau intelectual. Se face o cura de somn
prelungit (18-24).
Tratamentul balnezofizioterapic:
Una din metodele cele mai importante este cura frecventa de repaus, de odihna.
Beneficiul este maxim daca bolnavul locuieste ntr-o localitate situata la o altitudine
medie si nconjurata de paduri. S-a folosit cu succes hidroterapia (bai caldute la 35 C
timp de 30 min.), bai aromate cu esente de brad, bai de acid carbonic.
Psihoterapia : este o actiune multilaterala care se adreseaza att intelectului, ct
si sferei emotionale a individului. Ea cuprinde att o latura analitica ct si una
sintetica de recladire a personalitatii pe baze mai sanatoase.
Psihoterapia n grup da rezultate foarte bune.
Foarte importanta este educatia vointei.
Adesea este foarte util sa se asocieze psihoterapiei, ergoterapia (terapia prin
munca). Adesea o munca fizica: taiatul lemnelor, gradinaritul sunt mijloc salutar de
a-si ntari sistemul nervos.
Dar adevarata terapie a neurasteniei nu se poate realiza fara autoeducare. Cta
vreme conflictele proprii sufletesti nu sunt rezolvate nevroza n general persista si
multa vreme si este o lupta fara nvingator.
Tratamentul medicamentos este n general foarte variat. Pentru calmarea
bolnavului se folosesc calante usoare si anumite tranchilizante minore ca:
- Ciclobarbitalul sedativ hipnotic cu actiune rapida si de scurta durata.
Contraindicatii: - depresie de cauza cerebrala;
- alergie la barbiturice;
- insuficienta hepatica, respiratorie, renala alcoolism
Reactii abverse: - oboseala, ameseli;
- de toleranta si dependenta;
- supradozare acuta de coma.
Diazepam pentru efectul lui tranchilizant
Contraindicatii: - coma colaps;
- alergie la substanta;
Reactii adverse: - ameteli;
- tulburari de vedere;
- astenie fizica si psihica;
- hipotensiunea arteriala.
n ceea ce priveste corectarea somnului si nlturarea insomniei se folosesc n
special barbiturice ca: Ciclobarbitalul, Dormicum, etc.
Dormicum inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al actiuni
sale.
Contraindicatii: -intoleranta la substanta;
- psihoze, depresii psihice, miastenie;
- prudenta la vrstnici, insuficienta respinratorie;
Reactii adverse se datoreaza efectului sedativi sunt dependente de doza
administrata;
- injectabil poate apare somnolenta














CAPITOLUL III.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
NEVROZA ASTENICA
2.1. Internarea pacientului n spital
Internarea bolnavului cu nevroza astenica se face n clinica de psihiatrie
cndacesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment
important n viata bolnavului, deoarece el se desparte de mediul sau obisnuit si este
nevoit sa decurga la ajuttorul oamenilor straini.
Internarea n spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a
biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda
internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer eliberat
de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada identificarii lor, asistenta de
serviciu va anunta imediat organele de politie.
Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii
internati fiind nscrisi n registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de
observatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnestice culese de la
bolnav sau nsotitori.
n vederea examinarii bolnavului de catre medic, asistenta va ajuta bolnavul sa
se dezbrace si va asigura conditii necesare unei bune derulari a examinarii.
Examinarea clinica poate fi completata de prelevari de produse biologice si
patologice si de un examen psihologic.
Dupa stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n sectia cu paturi, bolnavul
trece prin serviciul de internare unde:
- va fi mbaiat si daca e cazul deparazitat;
- hainele si obiectele persoanle vor fi nregistrate n vederea
nmagazinarii pe perioada internarii.
- dupa terminarea baii bolnavul va fi mbracat cu pijama sau camasa
de noapte, ciorapi si papuci.
Bolnavul astfel pregatit va fi dirijat pe sectia une se prezinta la asistanta sefa
sau registratorul medical n vederea internarii.
O primire adecvata n sectie diminueaza stresul suferit de bolnav la internare
si usureaza adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul
n salonul indicat, i face cunostinta cu ceilaltti bolnavi, l ajuta sa-si aranjeze
obiectele n noptiera, l conduce pentru a cunoaste sectia, prezentndu-i cabinetul
asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, l aduce la cunstinta regulamentul de
ordine intreioara.
2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare
n spitale de psihiatrie, asigurarea conditiilor de specialitate a bolnavilor are
un rol foarte important.
Bolnavii internati aici sa se simta ct mai confortabil, de aceea se vor asigura
saloane de zi ct si saloane de noapte. Saloanele trebuie sa fie de dimensiuni mici (2-
3), sa fie bine aerisite, linistite. Se va avea nsa grija ca prizele sa fie bine izolate. De
asemenea, ferestrele prevazute cu gratii, iar rezervele rezervate bolnavilor agitati
sunt capitonate cu cauciuc moale si sunt prevazute cu vizoare. De asemenea, sectia
de psihiatrie trebuie sa asigure bolnavilor si ateliere pentru ergoterapie.
Pentru ca bolnavii stau majoritatea timpului spitalizarii n pat acesta trebuie sa
aiba anumite calitati: sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca
att cerintele de confort ale bolnavului ct si ale personalului de ngrijire, sa-i
permita bolnavului sa se poata misca n voie, sa nu limiteze miscarile. De asemenea,
se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de cte ori este nevoie.
n sala de mese trebuie sa se asigure conditii igienice de mediu, se aeriseste ,
se vor aranja estetic mesele, toate pentru a-l creste apetitul.
2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
Asigurarea igienei generale si corporale este importanta n evolutia unei boli,
de aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de
igiena.
n cazul neurastenicului, asigurarea igienei generale si corporale este n
majoritatea cazurilor precara pentru ca pacientul prezinta dezinteres pentru propria-i
persoana si pentru cei din jur.
De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod
discret, de a ndruma si la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de
dimineata si seara. Astfel ea va ndemna bolnavul sa-si spele fata, gtul, membrele
superioare, regiunea axilara. De asemenea sa efectueze toaleta cavitatii bucale si sa-
si ngrijeasca parul. Daca este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei de corp sa fie
tot timpul curata si ngrijita.

Observarea pozitiei pacientului n pat
Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia bolnavului
n pat pentru ca n foarte multe boli bolnavii, pentru a-si proteja partea bolnava,
adopta pozitii care sa le diminueze durerea. n cazul neurasteniei, care este o ,,boala
a creierului,, bolnavii nu au o anume pozitie n pat sau n timpul somnului care sa
atraga atentia, dar foarte frecvent lenevesc n pat si este necesara supravegherea
pozitiei pentru a preveni escarele. Totusi se poate urmarii pozitia bolnavului pentru a
sesiza eventualele modificari survenite n timpul tratamentului.
De asemenea este foarte importanta de urmarit si faciesul bolnavului. De cele
mai multe ori, la un neurastenic se poate observa foarte usor un facies care tradeaza,
oboseala, astenia de care el se plnge. Este un facies putin mobil, cu trasaturile trase.
Pregatirea patului si accesoriile lui
Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecndu-si bolnavul
majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, de
dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru ca ngrijirile,
investigatiile si tratamentele aplicate bolnavului sa fie usor de efectuat.Accesoriile
patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful plic, fata de perna.
Schimbarea lenjeriei de pat
Este o problema n asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si ngrijirea
bolnavilor.La intrarea n salon bolnavul gaseste patul pregatit cu lenjerie curata,
salonul bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de cte ori este nevoie si pe
parcursul internarii.

2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.
Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru asistenta
medicala, att pentru a urmari evolutia boli, ct si pentru a urmari evolutia
tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii. Ele vor fi
masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate n foaia de observatie.
Respiratia nevoia omului de a capata oxigenul din mediu si a elimina dioxid
de carbon, poate prezenta unele modificari n neurastenie.
Bolnavii nevrotici se plng adesea de o senzatie subiectiva d sufocare, de lipsa
de aer (dispnee) ceea ce i face sa inspire din cnd n cnd profund uneori sa ofteze.
Ritmul respiratiei ( n mod normal este de 16-18 pe minut) este ceva mai des,
iar uneori poate exista o adevarata aritmie.
Temperatura corpului (valori normale 36-37 C) nu prezinta modificari
importante n cazul unui bolnav neurastenic.
Pulsul este expansiunea ritmica a arterelor, cu valori normale cuprinse ntre
60-80 batai/minut la un adult sanatos.
n cazul neurastenicului bate uneori mai des, prezentnd o usoara tahicardie
sau din potriva mai rar (bradicardie). Se constata deci o labilitate, o nestatornicie a
pulsului, care bate cnd mai ncet, cnd mai tare.
Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sngele circulant asupra peretilor
arteriale, prezinta si ea unele modificari. Valorile normale la un adult sanatos sunt
cuprinse ntre 115-140/70-90 mmHg.
n cazul neurastenicilor ea este scazuta (hipotensiune arteriala)
n cea ce priveste functiile vegetative, aici se constata cteva modificari:
- diureza neurastenicului nu prezinta modificari;
- scaunul n cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor
digestive poate prezenta unele modificari, bolnavii pot avea fie
constipatie, fie diaree;
- varsaturile n cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor
digestive, pot fi prezente, dar au caracter trecator, fara sa influenteze
evolutia bolii;
- transpiratia multi bolnavi pot prezenta o usoara diaforeza, care nsa
creeaza doar un usor disconfort;
- nevroza poate tulbura si buna functionare a glandelor endocrine, ele
apar nsa mult mai trziu.
Unii bolnavi pot prezenta si o aparenta hipotiroidie (care, daca exista nainte,
poate declansa sau mari intensitatea neurasteniei). De asemenea hiperfoliculism, de
obicei constitutional, adesea nsotit de spasmofilie, mai ales la femeile tinere.
Secretia foliculara normala sau chiar spre exces se traduce printr-o menstruatie
abundenta (hipermenoree), 5-6 zile si care are un ritm regulat. Sa constatat de
asemenea ca apar fenomene trecatoare de pseudo frigiditate, respectiv pseudo
impotenta.

2.5. Alimentatia bolnavului
Alimentatia bolnavului neurastenici este o alimentatie activa. Ea trebuie sa
aiba n vedere hranirea substantiala a bolnavului cu att mai mult ct acestia sufera
de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mncare.
Bolnavii neurastenici au un regim alimentar normal. Se vor suprima, nsa,
pentru un timp alcoolul, condimentele si excesul de carne sau de conserve. Bolnavul
va avea mai multe mese pe zi, usoare si dese, mai ales n starile dispeptice.
Alimentatia ca fi bogata n legume si fructe, care sa-i asigure un aport marit de
vitamine, n special vitamina A, B1, B6, C.
2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
1. n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind
consemnate n rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu data calendaristica,
forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de administrare, doza unica si
orarul.
Medicamentele sunt substanta de origine minerala, animala, vegetala
sau chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice ntr-o forma de
administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau
vindecarea bolilor.
La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamentele,
prescrise, tinnd cont de regulile de administrare a medicamentelor.
2. n cazul bolnavului cu nevroza astenica se administreaza urmatoarele
medicamente:
Glucoza 5% - 250 ml x 2/zi; - se administreaza parenteral prin
punctie venoasa;
Insulina - 15 UI/ zi; - se administreaza subcutanat;
Piracetam - 2 x 1 tableta / zi;- se administreaza per oral;
Peritol - 3 x 1 comprimat / zi; - se administreaza per oral;
Electrovit - 1x 3 drajeuri / zi; - se administreaza oral;
Vitamina B1 lf o fiola / zi;
B6 lf se administreaza subcutanat sau intramuscular;
Vitamina C - o fiola / zi(500 mg);- se administreaza intavenos;
Dormicum - 1 tableta seara;- se administreaza oral.

2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice
Regulile de baza n aplicarea precautilor universale:
- considerarea toti pacientii potentiali infectati;
- considerarea ca sngele, alte fluide biologice si tesuturile
sunt contaminate cu HIV si HBV;
- considera ca acele si alte obiecte folosite n practica
medicala sunt contaminate dupa utilizare.
Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicala le are n
ngrijirea bolnavilor l reprezinta si efectuarea recoltarilor de produse biologice si
patologice.
Examenele de laborator efectuate produselor biologice si patologice
completeaza simptomatologia boli cu elemente obiective exprimata modificarile
aparute. Ele confirma sau infirma diagnosticul clinic.
n nevroza astenica recoltarea produselor biologice se face pentru a exclude o
tuberculoza, anemii, boli cronice, infectii de focar.
V.S.H. viteza de sedimentare a hematiilor este rapiditatea cu care se produce
asezarea hematiilor.
Asistenta medicala se spala pe mini, mbraca manusile de cauciuc sterile,
aspira n seringa 0,4 ml citrat de sodiu, sol. 3,8 %. Se punctioneaza vena si se aspira
1,6 ml snge. Se scurge seringa n eprubeta si se agita. Se eticheteaza si se trimite la
laborator.
V.n. eritrocitele: 4,5-5,5 mil/mm la barbati;
4,2 -4,8 mil/mm la femei;
hemoglobina: 15+/-2g la 100 ml la barbati;
13+/-2g la 100 ml la femei;
leucocite: 4200-8000/mm;
trombocite : 20-4+% 150- 400.000/mm.
Recoltarea sngelui pentru examene serologice cerceteaza prezenta sau
absenta anticorpilor n serul bolnavului. Sngele se recolteaza prin punctie venoasa
direct n eprubeta ntr-o cantitate de 5-10 ml.
Dupa coagulare se desprinde cheagul de snge de pe peretele eprubetei si dupa
30 de minute se decanteaza serul ntr-o eprubeta sterila. Din el se fac mai multe
reactii, n functie de boala suspicionata (tifos, sifilis, scarlatina, viroze).
Examen de urina
Dupa toaleta organelor genitale externe se recolteaza 150 ml de urina.
Examenul de laborator furnizeaza:
- date macroscopice (culoare, luciu, miros, densitate).
- date microscopice (sediment n care se gasesc elemente figurate,
cilindri, celule epiteliale).
- date fizico-chimice (pH, ionograma, proteinurie, creatinina);
Toate rezultatele examenelor de laborator trebuie sa fie n limitele
valorilor normale n cazul neurasteniei.











2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse
de afectiune
Electrocardiograma (EKG) nregistrarea grafica a rezultantei
fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.
Pregatirea pacientului pentru EKG:
- se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nlatura
factorii emotionali;
- se transporta bolnavul n sala de nregistrare, de preferinta cu
caruciorul cu 10-15 min. nainte de nregistrare;
- aclimatizarea bolnavului cu sala de aclimatizare;
- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatie si va fi rugat sa-si
relaxeze musculatura.
Montarea electrozilor: - Montarea electrozilor pe membre
rosu mna dreapta;
negru picior drept.
galben mna stnga;
verde picior stng;
Montarea electrozilor precordiali
V1- spatiul VI intercostal, pe marginea dreapta a sternului;
V2- spatiul VI intercostal, pe marginea stnga a sternului;
V3- ntre V2 si V3;
V4- spatiul V intercostal, stng pe linia medioclaviculara;
V5- la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara
anterioara stnga;
V6 la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara
mijlocie stnga.
ngrijirea pacientului dupa EKG: - ajuta bolnavul sa se mbrace;
- este ajutat sa se ntoarca n salon.
2.9. Educatie pentru sanatate
Boala este o reactie a organismului fata de factori nocivi de materii.
Restabilirea completa a bolnavului nu poate fi conceputa, dect prin ndepartarea
cauzelor, care au determinat-o, adica acelor cauze, care se datoreaza mediului
nconjurator.
Asistenta trebuie sa-si desfasoare n asa fel activitatea educational sanitara,
nct aceasta sa constituie un factor de influenta pozitiva asupra psihicului
bolnavului, sa constituie la crearea unor emotii pozitive, care urmaresc optimismul si
ncrederea bolnavului n medic si asistenta medicala si n eficacitatea masurilor
terapeutice. Trebuie sa dezvoltam ncrederea bolnavului n vindecarea sau
ameliorarea starii lui, daca va respecta constiincios si riguros presciptiile si
recomandarile medicale.
Cuvntul medicului si al asistentei, joaca un rol important n ntarirea
neuropsihica a bolnavului. Un cuvnt cald de lamuriri si mbarbatarea totodata da
forte noi organismului n lupta sa cu boala, dupa cum un cuvnt nechibzuit, care ar
ngrijora pacientul sau i-ar distruge speranta n vindecare, poate scade puterea
organismului si nrautatii cursul bolii.
Masurile de educatie sanitara se ncadreaza tendintelor mereu actuale ale
asistentei psihiatrice de tip comunitar. n acest scop toti membrii unei echipe
terapeutice trebuie sa sensibilizeze anturajul familial si profesional n legatura cu
modalitatile de debut, evolutie si cu particularitatile etapei terapeutice reabilitative.
Readaptarea bolnavului la noul stil de viata, depinde n mare parte si de
familia, care l ngrijeste.
Profilaxia bolii ,, dusmanul cunoscut este pe jumatate nvins. Acelasi
lucru si pentru nevroza astenica. Pentru a o depista din vreme, pentru a o preveni
este bine ca fiecare sa-i cunoasca bine manifestarile pentru a lua din vreme masurile
energice care se impun. Elementul principal cade pe trei elemente principale asupra
carora trebuie sa luam aminte: ntarirea sanatatii, psihoprofilaxia si organizarea
activitatii att n ce priveste regimul de munca ct si regimul de odihna.
2.10. Externarea bolnavului
Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul curant si
sef de sectie. Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va
pune la dispozitia medicului de salon.
Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura
alimentatia pna n ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii din spital,
va anunta familia bolnavului si va da explicatiile primite de la medic, cuprinse n
biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiile referitoare la tratamentul
medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzator tehnicile necesare
pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte la
control.
Asistenta va nsoti bolnavul pna la magazia cu efecte, unde l va ajuta sa
primeasca hainele si va lua de la bolnav efectele spitalului. nainte de externare
asistenta medicala va verifica, daca bolnavul are biletul de iesire si retetele pentru
tratamentul prescris.













Capitolul III
Cazul numarul I
Date fixe Numele si prenumele: F.N
Vrsta: 56 ani
Sexul : M
Ocupatia: sudor
Domiciliul : Codlea-Brasov
Manifestari de dependenta: - tristete
- irascibilitate
- inapetenta
- neliniste
- astenie(slabiciunea starii generale)
- fatigabilitate
- plns
Istoricul bolii: pacientul relateaza ca boala actuala a debutat n urma cu
cteva luni datorita programului foarte ncarcat de la locul de munca si a problemelor
familiale(divort). Acuza insomnii, neliniste, tristete, plns, inapetenta. Simptomele s-
au exacerbat n urma cu doua saptamni, motiv pentru care se interneaza.
Diagnosticul medical: nevroza astenica cu elemente depresive.
Problemele pacientului: - stare generala alterata
- alterarea somnului
- alterarea nutritiei
- diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor cotidiene
NEVOIA
FUNDAMENTALA
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
SURSE DE
DIFICULTATE
PROBLEMA DE
DIFICULTATE
GRAD DE
DEPENDENTA
1. A RESPIRA SI A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE
Independent

2. A MANCA SI A
BEA


Inapetenta

Anxietate


Alterarea nutritiei

Dependent
3. A ELIMINA Dependent

4. A SE MISCA SI A
AVEA O BUNA
POSTURA
Intoleranta la activitati
fizice
Alterarea
mobilitatii

Dependent

5. A DORMI SI A SE
ODIHNI
indispozitie,treziri frecvente
anxietate
spitalizare Alterarea somnului
(insomnia)
Dependent

6. A SE IMBRACA SI
A SE DEZBRACA
Independent
7.MENTINE
TEMPERATURA
CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
Independent
8. A FI
CURAT,INGRIJIT SI A
PROTEJA
TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
Independent
9. A EVITA PERICOLE Teama de complicatii
Vulnerabilitate

Limite cognitive
Tulburarea actului
sexual

Risc de complicatii
Anxietate

Dependent

10.A COMUNICA Independent
11. A ACTIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI SI
VALORI,DE A
PRACTICA RELIGIA
Independent
12. A FI PREOCUPAT
IN VEDEREA
REALIZARII
Teama Lipsa de
comunicare
Pierderea imaginii
de sine
Dependent
13.A SE RECREA Independent
14. A INVATA CUM
SA-SI PASTREZE
SANATATEA
Cunostinte insuficiente
despre boala
Lipsa de
comunicare
Deficit de
cunostinte despre
sarcina
Dependent
Cazul numarul II
Date fixe Numele si prenumele: B.T
Vrsta: 37 ani
Sexul : F
Ocupatia: gestionara
Domiciliul : Dumbravita-Brasov
Manifestari de dependenta: - tristete
- cefalee
- inapetenta
- neliniste
- astenie(slabiciunea starii generale)
- fatigabilitate
Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat n urma cu
aproximativ doi ani de cnd a pierdut o sarcina (singura). De cteva luni acuza
insomnii, neliniste, tristete, fatigabilitate, inapetenta, astenie, motiv pentru care se
interneaza.
Diagnosticul medical: nevroza astenica.
Problemele pacientei: - stare generala alterata
- alterarea somnului
- alterarea nutritiei
- deficit de autongrijire
- slabire fizica
NEVOIA
FUNDAMENTALA
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
SURSE DE
DIFICULTATE
PROBLEMA DE
DIFICULTATE
GRAD DE
DEPENDENTA
1. A RESPIRA SI A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE
Independent

2. A MANCA SI A BEA


Varsaturi
greturi

Anxietate


Alterarea nutritiei

Dependent
3. A ELIMINA Tulburari intestinale

constipatie Constipatie
flatulente
Balonare

Dependent

4. A SE MISCA SI A
AVEA O BUNA
POSTURA
Intoleranta la activitati
fizice
Varsaturi
greturi
Alterarea
mobilitatii

Dependent

5. A DORMI SI A SE
ODIHNI
indispozitie,treziri frecvente
anxietate
spitalizare Alterarea somnului
(insomnia)
Dependent

6. A SE IMBRACA SI A
SE DEZBRACA
Independent
7.MENTINE
TEMPERATURA
CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
Independent
8. A FI
CURAT,INGRIJIT SI A
PROTEJA
TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
Independent
9. A EVITA PERICOLE Teama de complicatii
Vulnerabilitate

Limite cognitive
Tulburarea actului
sexual

Risc de complicatii
Anxietate

Dependent

10.A COMUNICA Independent
11. A ACTIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI SI
VALORI,DE A
PRACTICA RELIGIA
Independent
12. A FI PREOCUPAT
IN VEDEREA
REALIZARII
Teama Lipsa de
comunicare
Pierderea imaginii
de sine
Dependent
13.A SE RECREA Independent
14. A INVATA CUM
SA-SI PASTREZE
SANATATEA
Cunostinte insuficiente
despre boala
Lipsa de
comunicare
Deficit de
cunostinte despre
sarcina
Dependent

Cazul numarul III
Date fixe Numele si prenumele: R.G
Vrsta: 38 ani
Sexul: F
Ocupatia: confectionera
Domiciliul: Tg. Mures
Data internarii: 18.04.2008
Data externarii: 06.05.2008
Manifestari de dependenta: - astenie
- fatigabilitatea (slabire fizica, adinamie, lipsa de
forta)
- inapetenta
- irascibilitate
- insomnie
- tristete
- neliniste
Istoricul bolii: Bolnava afirma ca boala actuala a debutat de aproximativ 4 ani
pe fondul confruntarilor cu sotul si a divortului. De aproximativ 4 luni acuza tristete,
plns, neliniste, inapetenta, cefalee n momentul cnd e agitata, usoara insomnie.
Diagnostic medical: Neurastenie
Problemele pacientei: - alterarea starii generale
- slabirea fizica, adinamie
- alterarea somnului
- alterarea alimentatiei
- deficit de ngrijire

Diagnostic de ngrijire Obiective Interventii Evaluare
1. Alterarea starii
generale manifestata prin
astenie.
- bolnava sa-si
redobndeasca interesul
pentru desfasurarea
activitatilor.
- bolnava va fi ascultata atent, va
fi ndemnata sa-si exprime
sentimentele, va fi ncurajata
pentru comunicarea cu colegele de
salon si familia;
- stimularea pacientei n efectuarea
unor activitati;
- pacienta va fi recompensata prin
laude.
Dupa cteva zile, n urma
plimbarilor, a exercitiilor fizice
pe care bolnava le face zilnic,
starea ei psihica se
mbunatateste vizibil, starea
generala este buna.
2. Slabirea fizica
adinamie manifestate prin
fatigabilitate.
Bolnava sa-si
redobndeasca interesul
pentru desfasurarea unor
activitati, sa-si
redobndeasca ncrederea
n fortele proprii.
- stimularea bolnavei n efectuarea
unor activitati: se va stabili un
program de activitati agreat de
bolnava pentru a preveni
plictiseala.
- se previne izolarea prin
stimularea relatiilor
interpersonale.
n urma tratamentului n
aproximativ doua saptamni
starea pacientei se
mbunatateste foarte mult si are
din nou ,,pofta de viata.
3. Alterarea nutritiei
manifestata prin
inapetenta.
Asigurarea unui aport
alimentar n functie de
necesitatile bolnavei.
Se va stimula apetitul bolnavei
prin alimente oferite n cantitati
mici si la intervale scurte de timp.
n urma interventiilor apetitul
bolnavei revine la normal.
4. Deficit de autongrijire
manifestat prin aspectul
exterior nengrijit.
Bolnava sa se ngrijeasca
de aspectul ei exterior.
Se va stimula bolnava sa-si faca
toaleta, sa se spele, sa se mbrace,
sa-si aranjeze parul.
Dupa cteva zile pacienta
ncepe sa se ngrijeasca din nou
de aspectul ei exterior si o data
cu acesta se obtine si o
ameliorare a starii generale.
Diagnostic de
ngrijire
Obiective Interventii Evaluare
5. Alterarea
somnului
datorita
insomniei de
adormire
manifestata
prin oboseala,
agitatie.
Asigurarea
unui somn
corespunzator
din punct de
vedere
calitativ si
cantitativ.
- asigurarea
microclimatule
corespunzator: camera
linistita, lipsita de excitati,
temperatura optima;
- bolnava nu va fi lasata n
timpul zilei sa se
odihneasca prea mult.
n decurs de cteva
zile n urma
tratamentului
somnul bolnavei
va fi corespunzator
din punct de
vedere calitativ si
cantitativ.
6. Alterarea
starii generale
manifestata
prin
irascibilitate,
neliniste,
tristete.
Pacienta sa-si
recapete
linistea
sufleteasca de
care are
nevoie.
Asigurarea
microclimatului
corespunzator care sa ofere
siguranta: camera linistita,
lipsita de excitati.
Dupa cteva zile
recapata linistea
sufleteasca, ncepe
sa zmbeasca si
starea sa generala
se mbunatateste
foarte mult.
Data Functii vitale Recoltarea de
prod biologice
si
patologice
Explor.
Paracl.
Tratament medicamentos Regim alimentar
temp Puls TA Re
Sp
18.04.
2008
19.04.
2008
20.04.
2008
21.04.
2008
22.04.
2008
36,7
36,4
36,6
36,6
36,5
80
82
79
81
82
130/
80
125/
70
120/
70
125/
80
120/
75
18
19
20
19
19
Glicemie :
Vn 80-120mg%
Vo 95 mg%
Colesterol :
Vn 1,8-2,80g%
Vo 2,10 g%
Eritrocite :
Vn 4,2 mil/mm
Vo 4,3 mil/mm
Leucocite :
Vn 4200-
8000/mm
Vo 5000/m
Trombocite :
Vn 150-
400000/mm
Vo 250000/m
Limfocite :
Vn 20-40%
EKG:
nregistrarea
grafica a
rezultatei
fenomenelor
bioelectrice
din cursul
unui ciclu
cardiac.
- nu prezinta
modificari.
Piracitam: 2/1 tb/zi;
Indic: involutie intelectuala(tulb. de
atentie, memorie) ntrziere
psihica, tulb. de comportament
CI: insuficienta renala severa.
R. adev. : ocazional nervozitate,
insomnie, greata, dearee.
Vitamina B1:
1/f/zi SC sau IM
-indic.: starii de hipovitaminoza,
boli epuizante, nevrite, hepatite
CI: alergie la vit. B1 r.adv.: foarte
rar IV poate fi urmate de reactii
grave(soc)
vit. C:
1/f/zi(500mg)
-indic.: tratamentul scorbutului, a
asteniilor profilaxia avitaminozei
sau hipovitaminozei C
CI: litiaza renala
-r.adv. la doze crescute favorizeaza
tulb. digestive sau urinare.
Regimul alimentar este unul
normal, dar mai bogat n
legume si fructe.
Bolnava va avea mai multe
mese pe zi, usoare si dese.
Pentru un timp se vor
suprima alcoolul,
condimentele si excesul de
carne sau conserve.
Vo 22%
Hemoglobina :
Vn 13+2g%
Vo 13g%
VSH :
Vn 2-12m/g
Vo 7mm/h
Examen
serologice:
Negative
Sumar de urina:
Culoare galben
deschis
Densitatea Vn
1015-1025
Vo 1017 pH
Vn 5,6-6,4
Vo 5,7
-proteinuria
negativa
Dormicum: 1tb. seara
- indic.: inductor al somnului,
caracterizat printr-un debut rapid al
actiunii sale.
- CI : intoleranta la substanta,
miastenie, psihoze.
Insulina:
Flacon de 10 ml sol. neutra
Mod de administrare 15 UI /zi SC
Frontim:
1comp. Seara
Se administreaza ca si sedativ
Glucoza:
5% 250mlx2
Capitolul IV
ANALIZA CAZURILOR DE BOAL PREZENTATE sI CONCLUZII
GENERALE ASUPRA LUCRRII
Multe minunii sunt pe lume, dar nici una ca inima omului. si aici ataca
nevrozele si n special boala numita nevroza astenica.
n aceasta lucrare am ncercat sa ating ct mai multe teme din aceasta boala, sa
le cunosc si sa ncerc sa ajut persoanele care au fost atinse de ea.
n primul capitol prezentarea teoretica a bolii am dat n primul rnd definitia
neurasteniei care pe scurt ar fi cam asa: o stare de mare oboseala, fovorizata de
surmenaj si nsotita de tulburari psihice functionale si de dureri cu diferite localizari.
M-am oprit apoi si am descris cele trei simptome principale ale bolii si anume
oboseala, cefaleea si insomnia.
Dar pe lnga acestea pot aparea si tulburari secundare: tulburari psihice,
tulburari senzitivo-senzoriale, tulburarea afectivitatii, tulburarea vointei, tulburari
endocrine.
n ceea ce priveste etiologia neurasteniei se cunosc doi factori mai importanti
raspunzatori pentru aparitia ei:
- factorul psihogen(tulburari sufletesti)
- factorul somatogen(tulburari organice corporale);
Factorul psihogen sau tulburarile sufletesti se refera la necazurile, grijile,
deceptiile, emotiile neplacute si prelungite dar si la frustrarile afective, raceala
sufleteasca, despartirea de cei dragi si nu n ultimul rnd surmenajul psihic.
Factorul somatogen se refera la foarte multe boli, care fara a provoca n mod
direct o nevroza o pot declansa.
n ceea ce priveste patogenia se pare ca nevroza astenica este mai raspndita la
barbati si apare la persoane cu un grad mai ridicat de cultura.
n functi de simptome neurastenia se clasifica astfel:
- nevroza astenica pura;
- nevroza astenica cu elemente anxioase;
- nevroza astenica cu elemente depresive;
- nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice;
- nevroza astenica cu elemente pitiatice,
sau :
- nevroza de esec;
- nevroza de neadaptare;
- nevroza de frustrare;
- nevroza de asteptae, din punct de vedere al
cauzelor declansatoare.
n ceea ce priveste tratamentul, el se desfasoara pe patru planuri:
- tratament igienico-dietetic;
- tratament medicamentos;
- tratament balneofizioterapic;
- tratament psihoterapeutic.
n capitolul doi supravegherea bolnavului din momentul internarii si pna la
externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune am descris ndatoririle si
ngrijirile asistentei medicale din clinica de psihiatrie acordate unui bolnav cu
neurastenie. Am nceput cu internarea pacentului, asigurarea conditiilor de spitalizare,
asigurarea igienei generale si corporale, pozitia bolnavului n pat, urmarirea
faciesului, a functiilor vegetative, functiilor vitale.
n ceea ce priveste functiile vitale, acesti pacenti prezinta cteva modificari
legate de respiratie, uni putnd prezenta aritmie, pulsul de obicei instabil si tensiunea
arteriala este usor scazuta.
Alimentatia pacientilor este si ea importanta pentru ca de obicei ei prezinta
inapetenta. De aceea vor avea mai multe mese pe zi , usoare si dese cu alimente
bogate cu legume si fructe.
La pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de produse biologice si
patologice am descris tehnicile de recoltare specifice fiecarei analiza de laborator care
se cere: VSH, glicemie, hemoleucograma, examene serologice, sumar de urina.
Iar n final am amintit putin despre profilaxia bolii si externarea bolnavilor.
n capitolul trei am descris cele trei cazuri de boala pe care le-am urmarit n
clinica de psihiatrie.
Este vorba de trei paciente, relativ tinere, cu vrsta cuprinsa 30-48 de ani si care
erau internate n clinica cu diagnosticul Neurasteniei si respectiv Nevroza astenica cu
elemente depresive; Trei paciente care datorita unor probleme pe care le-au avut, unor
conflicte sufletesti care s-au declansat la un moment dat, au facut o nevroza astenica
dar care n urma internarii si a tratamentului urmat s-au externat vindecate sau n stare
ameliorata(cazul trei).
Ceea ce a condus la vindecarea pacientilor a fost n primul rnd psihoterapia,
discutiile cu pacientele, ntelegerea care le-a ajutat sa si depaseasca, sa si priveasca
prin alta prisma problemele cu care se confruntau, ceea ce nseamna un pas important
pentru vindecare, caci asa cum spunea si Marin Preda suferinta e o criza din care
trebuie sa iesi ct mai rapid, adncimile ei ne racesc spiritul. si ele au nteles acest
lucru.


















BIBLIOGRAFIE

1. Stanescu Sorin: Nevroza astenica, Editura medicala
2. Ed. Pamfil si D. Ogodescu: Nevrozele, Editura medicala
3. Tudor serbanescu: Neurologie. Psihiatrie. Endocrinologie, Editura
medicala
4. Lucretia Tirtica: Ghid de nursing si Breviar de explorari
functionale, Editura medicala
5. Carol Mozes: Tehnica ngrijirii bolnavului