Asist. Univ. Dr. Cristina Daia Dr. Cristina Daia ARTROZE - Background- Complex articular are la baza tesutul de tip cartilaj o varianta de tesutul conjunctiv un tesut cu: celularitate bogata metabolism intens Rol structural, mecanic, regenerare, cicatrizare Dr. Cristina Daia TESUT CONJUNCTIV FORMAT DIN: 1.CELULE: intrinseci fibroblast fibrocit Ele asigura sinteza: matricea extracelulara: 2. FIBRE: colagen, elastice, reticulin 3. SUBSTANTA FUNDAMENTALA: formata din proteoglicani, glicoproteine structurale
Sinteza acesteia este conditionata (-) direct de varsta, hormonal ACTH stres patologia suprarenaliana, TIROXINA tiroidism (+) STH crestere, hh sexuali (Ts, Es) dezvoltare : Dr. Cristina Daia TESUT CONJUNCTIV in mod (Normal) tesutul conjunctiv rareori se divide in situatii patologice de genul reactiilor inflamatoare apar: - mitoze care produc execedentar fibre de colagen tip I cicatrizare reparatorie defectuoasa fibroza - fibrocitele isi pierd proprietatii fagocitare
De aceea este necesar sa asuciem in faza de acuta a unei artroze reactivate AINS Dr. Cristina Daia 2. FIBRE 1. Elastice 2. Reticulina 3. Colagen : - fibrilar - nefibibrilar, molecular
Colagen fibrilar: structura chimica : benzi fibre fibrile sunt rezultatul polimerizarii unor
subunitati proteice tropocolagen
TESUT CONJUNCTIV Dr. Cristina Daia TESUT CONJUNCTIV 2. FIBRE
Uniti de tropocolagen (structura chimica): 4 AA - Rezulta prin combinarea a trei lanturi alfa 1, 2, si 3 rasucite triplu helix cu 3 AA pe o tura iar - * al 4-lea AA este glicina rezistenta; - * al 100 lea AA este HO-prolina rigidiate moleculei - In consecinta se diferentiaza in 10 subtipuri sau variante (I,II,III,X); - variantele de colagen I, II si III reprezinta reprezita 90% din totalul colagenului din organism si se caracterizeaza prin rezistenta la proteoliza.
Varianta colagen de tip II este cea mai intalnit i rezistent standard Normalitate Dr. Cristina Daia TESUT CONJUNCTIV - sinteza ff colagen este conditionata genetic: alfa 1 cr.17, alfa 2 cr 7 - sinteza lanturilor alfa : Ribozomi; - in cisternele Reticulului endoplasmic: Pro si Lis sunt hidrolizate la Ho-Pro si Ho-Lis; reactie dependenta de prezenta unui agent reducator: acidul ascorbic (Vit C) a carui absenta duce la sinteza unui colagen anormal iar rol de cofactor (+): Vit. A si D
Pentru sinteza unui colagen de buna calitate este necasara administrarea de vitamina C eventual A si D Dr. Cristina Daia Caz particular Degradarea colagenului se realizeaza sub influenta colagenazei interstitiale eliberata de macrofage; Tesuturile cu reorganizare rapida au cantitate crescuta de colagenaza Cazuri: 1. Tesuturile cu status INFLAMATOR: In starile inflamatorii macrofacul activat elibereaza o mare cantitate de colagenaza: AINS (-) colagenaza 2. SARCINA: Tesutul; uterul gravid mitoze si sintez in exces de fibre de colagen dar reactiv si cu cea mai mare cantitate de colagenaza apar nodulii de fibromialgie fibromialgiile de sarcina sindrom de tunel carpian Dr. Cristina Daia TESUT CONJUNCTIV
3. Substanta fundamentala (situata intre celule si fibre)
A. Proteoglicani B. Glicoproteine structurale Dr. Cristina Daia A. Proteoglicani PG nucleu polipeptidic miez proteic (5%) interconectat lanturi polizaharidice (95%) denumite gligozaminoglicani (GAG);
Dr. Cristina Daia Terapeutic...refacerea lanturilor polizaharidice ale PG aport de GAG p.o. Aportul p.o. acidozahar componeta a GAG aferent unui proteoglican din substanta fundamentala a unui cartilaj Sulfat sodic de condroitina (C) Acid hialuronic (AH) Aportul p.o. aminozahar Hidrat de glucozamina (G) Dona 1500 mg G ARTROSTOP 500 mg G ARTROFLEX C 375 mg, G 265 mg FLEXODON C 200 mg, G 400 mg Artrostop plus (vitamina) C FLEXIMOBIL plicuri C 600 mg, G 750 mg, 200 mg herpagozide GLUCOSAMINE CHONDROITIN HYALURONIC ACID C 334mg G 500mg AH 6.67 mg
Dr. Cristina Daia TESUT CONJUNCTIV 1. Lanturile polizaharidice PG - GAG sunt acetilate (grupari CO-) ca urmare pot fixa o multitudine de ioni pozitivi:cel mai frecvent ion pozitiv intalnit este Na+; puternica HIDROFILIE a substantei fundamentale; Consecinte: Flexibilitate si compresibilitate a tesutului; Permite difizarea substantelor hidrosolubile Proprietatile electrostatice impiedica trecerea moleculelor mari : rol de sita moleculara (care se pierde in procele de imbatranire: vezi cartilajul articular deshidratat, ex nucleul pulpos imbatranire)
2. Lanturile dizaharidice pot fi polimerizate sulfatate daca GAG au lanturi dizaharidice sulfatate tesuturile sunt un stare solida Osteofit
Dr. Cristina Daia B. Glicoproteinele structurale Asigura adezivitatea celulelor: - la fibrele de colagen, - la PG - intre ele Cele mai importante: fibronectina (secretata de fibroblast, celule endoteliale), condronectina (atasarea condrocitelor de colagenul de tip II), laminina (aderarea celulelor endoteliale de colagenul de tip IV din structura membranei bazale) flexibilitate, elasticitate Dr. Cristina Daia
Peste Os Suprafata articulara
Tesutul cartilaginos de tip hialin
Pericondru Tesut conjunctiv dens
esential pentru cresterea si mentinerea tesutului hialin degradat prin regenerarea apozitionala Celule conjunctive din pericondru se diferentiaza in condrocite
Tesut cartilaginos de tip hialin imbatranit Cartilaj hialin imbatranit Colagenul tip II normal Colagen de tip I Colagenul tip II % scazut pierdut prin degradare Colagen de tip I
Va fi mai putin rezistent PG: Acidozahar : condroidin 4 sulfat (C4S) normal
Keratan sulfat condroidin 4 sulfat (C4S) % pierdut prin degradare keratan sulfat
Va fi mai putin rezistent Dr. Cristina Daia 1. Cum produce pericondrul cresterea si regenerarea cartilajului imbatranit? 2. Cum protejam/refacem terapeutic cartilajul degenerat si/sau imbatranit?
AH cu GM mare (Synvisc, Glicovisc) prin injectare intraarticulara induc vasco suplimentarea protejeaza activitatea condrocitelor preexistente din carilajul hialin articular inhiband regenerarea apozitionala (adesea incompleta si deficitara), de aceea sunt preferate a fi injectate pentru protectia articulara AH cu GM mica induc vascoinductia regenerarea apozitionala
Caz particular: la copil, in mod fiziologic are loc regenerarea interstitiala prin diviziune mitotica a condrocitelor preexistente: proces specific cresterii si dezvolatrii
Administrarea intraarticulara de solutii vascoelastice : acid hialuronic
Dr. Cristina Daia TRATAMENT VASCOSUPLIMENTAREA ACID HIALURONIC 7-10 f 1f/saptamna 75% Dr. Cristina Daia VASCOSUPLIMENTAREA
Acid hyaluronic (AH): AH+ Dextran (Glycovisc) GM Mare >4 * 10 6 D (Synvisc) GM Medie 0,5 4 * 10 6 D (Jointex) GM Mica < 0,5 * 10 6 D (Hyalgan) Vascosuplimetarea: legarea de Rc pt AH Vascoinductia: prin traversarea usoara a barierei sinoviale patrundere in pericondru
Dr. Cristina Daia (Micro)traumatismele
In urma proceselor microtraumatice cartilajul hialin este supus frecvent fenomenelor de degenerare, asociind infiltrat inflamator, ceea ce determina moartea condrocitelor si alterarea microvascularizatiei = premize artroza Dr. Cristina Daia ARTROZA DEFINITIE DEGENERESCENTA focala a cartilajului articular NEOFORMATIE osoasa:
la baza zonelor lezate de cartilaj: OSTEOSCLEROZA la marginea articulatiei/os: OSTEOFITOZA
Dr. Cristina Daia Artroza Cea mai frecventa suferinta cronica musculo- scheletala la indivizii de peste 50 de ani Una dintre cele mai importante probleme de sanatate publica pe plan mondial prin: - Invalididate - Durata bolii - Cost Dr. Cristina Daia
Mecanismul de aparitie al entezelor
Polimerizarea aminozaharurilor, mai exact a glucozaminei (fixarea mineralelor de lanturile polizaharidice) Fiziologic se face prin acetilare, ceea ce duce la obtinerea unei structuri de consistenta normala, elastica a cartilajului hialin Patologic prin sulfatare, in conditiile in care in cartilajul alterat prin injurie traumatica a vase de sange (care prin aport si impregnare cu saruri minerale duc la sulfatarea matricii de colagen, care capata consistenta OSOASA transformarea osoasa a cartilajului, astfel apar FENOMENE DE NEOFORMATIE OSOASA (ENTEZE): (calcificari cu diferite variante de expresie) osteofitoza, ostescleroza Dr. Cristina Daia INCIDENTA VARSTA Pana la 45 de ani 45-65 de ani Peste 65 de ani INCIDENTA Pana la 10% 30% 60% Varsta a-III-a si respectiv a-IV-a Raport pe sexe: Femei / Barbati =2/1 Dr. Cristina Daia ETIOPATOGENIE Caracter MULTIFACTORIAL
1.Predispozitia genetica - Pacienti cu un raspuns biologic particular: exacerbarea a raspunsului inflamator la procesul specific de degenerare progresiva articulara datorat senescenei 1) cu productia execedentara de CK pro-inflamatorii, TNF alfa: distructie/ degenerare accentuata a cartilajului asociata cu abilitate reparatorie defectuoasa Dr. Cristina Daia ETIOPATOGENIE Se adauga urmatoarele mecanisme: 2) hiperproductia unor enzime denumite matrixmetaloproteinaze (MMPs) cu rol de colagenaze; hiperproductia este conditionata genetic prin 3) identificarea in exces a factorul imun VEGF: vascular endotelial growth factor cu rol stimulant direct MMPs ;
Dr. Cristina Daia ETIOPATOGENIE Predispozitia genetica este demonstrata si de inalta corelatie statistica intre parinti si copii cu artroza
In cca 50% copii mostenesc OA de mana si sold 40-45% copii mostenesc OA de genunchi
Dr. Cristina Daia ETIOPATOGENIE 2. Stresul mecanic:
suprasolicitarea articulara (munca fizica grea), micro/traumatisme punctul de plecare in declansarea manifestarilor de OA interventii chirurgicale, Mai ales daca survin pe anomaliile de statica si mecanica articulara congenitale sau dobandite
20 % din pac cu OA au istoric de evenimente traumatice (majore sau minore) in anamneza La nivelul genunchilor pacientii cu microtraumatisme au dezvoltat de 5 ori mai frecvent OA de genunchi La nivelul soldurilor de 3 ori mai frecvent OA
Dr. Cristina Daia ETIOPATOGENIE 3. Senescenta: pierderea functiilor secretorii condrocitare, regenerarea apozitionala, feneomene de degenerescenta 4. Bolii inflamatorii articulare (PAR, SA,LES): - exces inflamatie, modulare imunogenetica defectuoasa artroze * iatrogen: tratamentul corticosteroizi - prin mecanism de afectare direct a carilajului articular, - indirect prin suprasolicitarea mecanica excesiva de catre pacient a unei articulatii artificial indolore - blocarea aportului sangvin nutritiv la nivelul artic soldului, NACF
Dr. Cristina Daia ETIOPATOGENIE 5. Boli endocrino (Afectiuni tiroidiene , Hiperparatiroidism, Hiperfunctia hipofizara)- metabolice (Diabet, Guta) metabolice 25% dintre pacientii cu OA de pumn, cot, umar, genunchi au la examenul PB articulara: depozite de bogate de pirofosfat; tratament colchicina beneficiu real 6.Artropatii nervoase prin afectarea terminatiilor proprioceptive este diminuata capacitatea de protectie articulara si se produc indirect microtraumatisme care prediscpun la artroze secundare severe post SCADEREA SUPRAVEGHERII NERVOASE: diabet, sifilis, anemie pernicioasa, leziuni ale nervilor periferici) 7.Afectiuni hematologice: hemofilia (sange in spatiu articular: precipitarea fier factor iritativ mecanic / imunologic)
Dr. Cristina Daia ETIOPATOGENIE TEREN GENETIC NEOFORMATIE Osteoscleroza, osteofitoza Factorii de risc DISTRUCTIE cartilaj articular ARTROZA Dr. Cristina Daia FACTORI DE RISC 1. VARSTA 2. SEX FEMININ: hh; perceptia durerii la femei se face mai puternic decat la barbati: durere prelungita stres psihogen 3. EDUCATIA: nivelul de instruire al pacientului, preventia OA printr-un mod de viata adecvat 78% cu OA nivel scoala generala, liceu 21% studii superioare
Dr. Cristina Daia FACTORI DE RISC 4. Societatea: dezvoltate, varsta a-IV-a 5. Etnicitate: rasa caucaziana, afro-americana: au rata cea mai inalta de dezv OA; la polul opus hispanici 6. Factori anatomici: deposturarea - Genu valg, var, genu recurvatum OA genu - Luxatia congenitala de sold OA sold
Dr. Cristina Daia FACTORI DE RISC 7.OBEZITATEA Depasirea cu 20% a greutatii corporale normale creste de 5 ori riscul de OA, la femei si de 3 ori la barbati; mecanisme: - suprasolicitarea articulatiilor portante SOLD si GENUNCHI - Exacerbarea raspunsului inflamator in OBEZITATE Dr. Cristina Daia FACTORI DE RISC 8. Profesia/ Timp Liber *MESERII cu risc inalt pentru OA miscari repetate, timp indelungat: - ghemuit (culegatori), - ingenuncheri (min 1 ora/zi, calugari), - mers prelungit (peste 6 ore/zi, postasi, colectori taxe), urcat/ coborat scari; - microtraumatisme profesionale subclinice; - pozitii vicioase mentinute prelungit (informaticieni: coloana dorsala, T8; coxartroza tulburarule circulatiei venoase de intoarcere la membrele inferioare
Dr. Cristina Daia FACTORI DE RISC *SPORTURI: - de performanta (exces) - Grele: footbal, basebal, maraton Mecanism: compresia ritmica a cartilajului articular in timpul alergarii excesive cu efect microtraumatic asociat cu posibilitatea traumatismelor efective PREVENTIE: ALERGARI USOARE maxim 30 de minute, urmate de pauza cu mecanism de microcompresie/ pompa a cartilajului activarea metabolismului local cu epurarea metabolitilor toxici. FACTORI: intensitatea alergarii (usoare) Timp (30 min), distanta parcursa SEDENTARISM: METABOLISM LOCAL INCETINIT, DEPERFORMARE FIZICA hipotonie, hipotrofie mm, rezerva miocardica scazuta capacitate scazuta de efort: RISC INALT OA
Dr. Cristina Daia CLASIFICARE . Localizari
*Dpdv etiologic: primitive (idiopatice) Artoze secundare *Dpdv al nr. de articulatii afectate: Monoarticulare Oligoarticulare (2-3) Poliarticulare Localizari frecvente pentru artroza: sold, genunchi, mana - IFD, artic CMC I, articulatiile CV;
Dr. Cristina Daia ARTROZA PRIMITIVA - de tip degenerativ -
Forme localizate: Atroza Heberden -IFD, Artroza Bouchard-IFP Forme Generalizate: mai mult de 3 atriculatii, artroza generalizata familiara Forma eroziva de granita cu PAR; FR negativ, histologic aspect de sinovita cu infiltratii limfoplasmocitare) Dr. Cristina Daia ARTROZA SECUNDARA
1. Congenitala sau prin tulburari de dezvoltare (displazia de sold, displazia multipla epifizara): Incongruenta mecanica articulara 2. Traumatica (fracturi, traumatisme pofesionale sau sportive) 3. Inflamatorie (PR, artrite infectioase), 4. Discrazii sangvine (Hemofilia,Talasemia), 5. Artropatii nervoase : diabet, sifilis, anemie pernicioasa, neuropatii 6. Endocrinopatii: Acromegalie, hipotiroidie, hiperparatiroidie,boala Cushing, Condrocalcinoza, Guta, 7. B. Wilson 8. Iatrogena Infiltratiile repetate cu corticosteroizi intraarticular
Dr. Cristina Daia DIAGNOSTIC- Criterii clinice 1. ANAMNEZA
Varsta Apare precoce dupa 40/ 65 de ani Durerea Caracter mecanic Mecanism: exes inflamatie exes presional/compresie pe maduva osoasa (prin intermediul microfisurilor periferice) cu afectarea compresiva a pachetului vasculo-nervos extrem bine reprezentat al maduvei DURERE transmisa de la nivelul os - ului Nota: durerea apare numai la mobilizarea activa articulara nu si la cea pasiva (caracterul mecanic) (durerea apare dupa efort fizic si se calmeza la repaos) *ulterior cand exista durere +inflamatie: apar reincalziri inflamatorii Ceea ce imprima caracter mixt in stadiile avansate ale bolii apoi caracter mixt (persista si in repaos sau in timpul noptii ) Fara/ scurta Redoarea matinala, sub 30 minute (15) In timp duce la limitarea progresiva a miscarilor Absenta simptomelor sistemice asociate
Dr. Cristina Daia DIAGNOSTIC- Criterii clinice 2.Localizarile frecvente articulare: MI: sold, genunchi, haluce MTF I, MS: mana - IFD, IFP, artic CMC I, CV: articulatiile CV extrem de rar MCF, coate, umeri 3. Examenul fizic Aspect: rubor, tumor, dolor, calor: *existenta durerii in absenta inflamatiei
Dr. Cristina Daia DIAGNOSTIC- Criterii clinice Limitarea mobilitatii: redoare *Este consecinta: 1. Durerii 2. Incogruentei suprafetelor articulare 3. Contracturii musculare 4. Fibrozei tesuturilor moi periarticulare 5. Retractiei capsulare 6. Blocajului mecanic prin osteofite si corpi straini *Apare dupa repaos prelungit (dimineata la trezire) si dispare dupa 10-15 minute *In stadii avansate apar cracmente la mobilizarea articulara
Dr. Cristina Daia DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice I. RADIOGRAFIA II. ARTROSCOPIA III. ARTROGRAFIA IV. ECOGRAFIA V. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA VI. REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA VII. SCINTIGRAFIA OSOASA Dr. Cristina Daia DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice RADIOGRAFIA CRITERII radiologice pentru artroza (Bachman si Resnick, 1994) 1. Ingustarea/ PENSAREA spatiului articular secundar leziunilor cartilajului 2. Ostecleroza (osteocondensarea) subcondrala 3. Chisturi osoase subcondrale (Geode) 4. Osteofitoza 5. Deformarea contururilor extremitatilor osoase 6. Osificari periarticulare (IFD) 7. Corpi straini ososi si cartilaginosi intraarticulari 8. Entezopatie (patela, pelvis, trohanter) 9. Osteoporoza epifizara 10. Absenta tumefierii tesuturilor moi 11. Distributie in general simetrica *Nota: Cele mai obisnuite modificari sunt: 1,2,3,4
Dr. Cristina Daia DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice RADIOGRAFIA STADIALIZAREA radiologica a artrozei (Kellgran si Lowrance) STADIUL I : Articulatie normala (+/- mic osteofit) STADIUL II: Osteofite in mimin 2 puncte Osteoscleroza subcondrala minima STADIUL III: Pensarea interliniului articular Debut de deformare a extremitatilor STADIUL IV: Pensarea accentuata/disparitia interliniului articular Chisturi/eroziuni osoase (GEODE) *Nota: Rgr pt atriculatiile portante (sold, genunchi, picior)- cliseele se fac in ortostatism *Nota: Se pot folosii mai multe incidente ex: genunchi (ant-post, lat, axiala), sold (ant-post), CV (ant-post, lat, )
Dr. Cristina Daia DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice RADIOGRAFIA I. RADIOGRAFIA Lipsa de corelatie intre semnele radiologice si cele clinice
Stadiu radiologic Stadiu I-II Stadiu III-IV Prezenta simptomatologiei
40% 60% Dr. Cristina Daia DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice II. Artroscopia - Se face sub anestezie generala/ locala - Permite vizulalizarea directa a structurilor articulare (cartilaj, sinovilala, ligamente) - Chirurgia artroscopica III. Artrografia - Permite reperarea exacta a epansamentelor articulare, chisturile poplitee sinoviale fuzate posterior, rupturile ligamentare IV. Ecografia articulara - Tehnica non-invaziva care evidentiaza - fenomenele de tip abarticular epansamentele articulare, chisturile poplitee, calcificarile intra si periarticulare, bursitele, leziunile ligamentare sau tendinoase
Dr. Cristina Daia DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice VI. RMN - Identificarea modif morfologice si biochimice ale cartilajului - Evaluarea grosimii cartilajului - Evidentierea leziunilor de menisc, leziunilor de parti moi, osteocondromelor, chisturilor articulare, NICF in stadiile prcoce etc VII. Scintigrafia osoasa: - Superioara radiografiei - Hiperfixarea detecteaza precoce articulatiile ce vor avea modificari artrozice peste cativa ani, reflecta fenomenele de inflamatie artrozica
Dr. Cristina Daia DIAGNOSTIC- Criterii paraclinice Examene de laborator Nu sunt anomalii specifice pt. artroza Examenul licidului sinovial: lichid clar, de obicei cu o formula non-inflamatorie (<2000 le/mm, PMN<25),+/- cristale de pirofosfat de calciu si hidroxiapatita
Dr. Cristina Daia Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza- Coxartroza Localizare: Coxartroza idiopatica primara frecvent bilaterala;
Clinic: Dureri cu dedut progresiv loocalizate la niv artic. CF pozitii monotone prelungite, supraincarcare, mers prelungit, legatul la sireturi asezarea si ridicarea de pe scaun iradiere pe fata ant-lat coapsa si in genunchiul homolateral, cu caracter mecanic progresiv se poate insotii de contractura pe muschii de la radacina coapsei, apoi cu redoare pe miscarile de Abd cu RE si ulterior Flexie, pozitie vicioasa de flexum de sold care duce la schiopatare cu hiperlordoza compensatorie (st. invalidante) : Dr. Cristina Daia Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza- Coxartroza Dg. Dif: Clinic: bursita treohanteriana, coxite, radiculopatii lombare, gonartroza cu durere referita in coapsa, hernia femurala etc
Radiologic: Rgr. de rutina bazin in incidenta ant-post modificari specifice artrozei: SI, SE pensarea polara sup , osteocondensarea sprancenii acetabulare, osteofitoza, SF deformari ale cap femural si ale cavitatii cotiloide, geode Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica displazia subluxanta de sold , sexul feminin 3.factorii hormonali (postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori mecanici (surmanajul articular) Criterii ACR (American College of Rheumatology) 1. Durerea +/- redoare minim o luna, redoare sub 30 min 2. VSH< 20 mm/h 3. Radiografie :minim: osteofite si pensarea interliniului articular
Dr. Cristina Daia Reguli de igiena ortopedica ale soldului
Dr. Cristina Daia Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza- Gonartroza Clinic: Dureri cu dedut progresiv loocalizate la niv artic.genu cu iradiere la niv segm supra (sold) si subiacente(glezna) cu caracter mecanic (coborat scari,) pozitie vicioasa de flexum de genunchi schiopatare - aspect: marit de volum, prezenta deformarii artic., analiza tulburarilor de statica a genu (genu valg unghi bidiafizar mai mic de 175/var unghi bidiafizat inversat), examenul functional (instabilit lig) atectarea compartimentelor femuro- tibial medial sau lateral , afectarea femuro-patelara : semnul ridelei pozitiv/negativ ( mobilizarea rotulei superior i inferior, trgnd de tendonul cvadricepsului) - Dg. Dif: Clinic:bursita anserina,infrapetelara sau prepatelara etc Dr. Cristina Daia Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza- Gonartroza Radiologic: modificari specifice artrozei: Standard in incidenta ant-post din pozitie de incarcare pt. a evidentia gradul de deviere in valg/var, grd. Ingustarii interliniului artic, incidenta de profil pt. evid. Artic femuro-patelare, pt. vizualizarea spatilului intercondilian, cotur condili femurali, osteofielor si m.a. corpilor straini intraarticulari Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica deformarile in valg sau var> 10-15 grd , sexul feminin 3.factorii hormonali (postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori mecanici (surmanajul articular) posttraumatici : fracturi de platou tibial, de condili fem cu incongruenta articulara, leziuni ligamentare (instabilitate),dislocarea patelei, leziuni meniscale 6. Tulb ale intoarcerii venoase
Criterii ACR (American College of Rheumatology) 1. Durerea +/- redoare minim o luna; redoare sub 30 min 2. Cracmente la mobilizare 3. Examenul lichidului sinovaial (clar, sun 2000 le/mm) 4. Radiografie :minim: osteofite
Dr. Cristina Daia Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza piciorului Localizare: - frecvent: artroza primitiva a artic MTF I; insotita inflamatia bursei apare pe fata mediala a capului MTF rubor, tumor, dolor - MONT; anamnestic se pot decela microtraumatisme sau purtarea de incaltaminte nepotrivita - Radiologic: modificari specifice artrozei MTF I, Rgr fata Abductia metacarpian I cu adductia falanga I - Rar: afectarea artic tibiotarsiene si a regiunii mediotarsiene, artroza secundara (posttraumatica, metabolica DZ, inflamatorie) Modificari tip artroza ale halucelui halux rigidus (redoare), deformare subluxatie: deget in ciocan (corespunzator piciorului scobit pentru compensarea gravitationala)
Dr. Cristina Daia Afectiuni de tip abarticular La cot frecvente sunt insertitele (tendinire de insertie): Epicondilita (cotul jucatorului de tenis) care in timpul miscarilor de extensie si supinatie solicita muschii cu insertie pe epicondil: extensorii (EUC, L, SERC) si supinatorii (BR) Epitrohleita (Cotul jucatorului de golf) care in timpul miscarilor de flexie si pronatie solicita muschii cu insertie pe epitrohlee: extensorii (FUC, FRC) si pronatorii (OP) Cotul este o articulatie cu conducere osoasa La umar frecvente sunt frecvente afectiuni abarticulare - Tendinita coifului rotatorilor - Bursita olecraniana - Tendinita cap lung m. biceps, levator scapule Periatrita scapulo-humerala Rar post traumatic artroza artic humeroscapulara Umarul este o articulatie cu conducere musculara Dr. Cristina Daia Artroza manii Localizare: -IFD dedete II, III, IV- noduli Heberden; -IFP deg II, III, IV- noduli Bouchard -Articulatia MCF I police (rizartroza policelui) Clinic: -in timpul contituirii artrozelor mainii apare durere; Nodulii Heberden si Bouchard odata constituiti nu mai sunt durerosi Rizartroza policelui *se manifesta prin deformarea dureroasa a bazei MCF I, cu redoare si ulterior suluxatia bazei metacarpianului; *cand este interesata si artic. Trapezo-scafoidiana durerea iradiaza si pe fata palmara a mainii; * Dg diferential de face cu artrita deformanta psoriazica, ruptura tendonului extensor, retractia tendonului flexor de cauza posttraumatica sau inflamatorie (PAR)
Dr. Cristina Daia Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza- Artroza manii Radiologic: modificari specifice artrozei Factori predispozanti: 1.factor varsta inaintata, 2.factor genetica , sexul feminin 3.factorii hormonali (postmenopauza),4. factori metabolici (obezitatea), 5.factori mecanici (surmenajul articular) Criterii ACR (American College of Rheumatology) 1. Durerea +/- redoare minim o luna, redoare sub 30 min 2. Crestere de volum (tumefiere) la minim 2 articulatii IFP sau IFD 3. Crestere de volum (tumefiere) la minim alte 2 articulatii ale mainii 4. Deformare la minim 2 articulatii ale mainii
Dr. Cristina Daia Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza coloanei vertebrale I. Discartroza: artroza afecteaza discurile si corpii vertebrali II. Spondilartroza: artroza artriculatiilor interapofiozare posterioare Spondilodiscartroza sau Spodiloza = I+II Localizare: zonele de maxima mobilitatea ale coloanei vertebrale: C5, T8 T10, L1-L3 Discurile intervertebrale pot hernia posterior: herhie posteromediana sau lateral hernie posterolaterala Osteofitele corpurilor vertebrale se pot dezvolta -anterior si sunt de obicei asimptomatice -poserior si atunci pot genera afectare radiculara Afectarea articulatiilor interapofizare posterioare poate determina alunecarea anterioara a corpilor vertebrali: Spondilolistezis, ceea ce induce afectarea dimensiunilor canalului vertebral: sindrom de canal vertebral ingust
Dr. Cristina Daia Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza coloanei vertebrale Simptomele: Coloana cervicala Spondiloza (spondilodiscartroza) cervicala - Nn: Radiculare: colana cervicala cervicobrahialgie; f. rar disfagie (compresia unor osteofite gigante anterioare); rar compresia medulara progresiva prin modificari degenerative artrozice pate sta la baza unei mielopatii progresive - Aa: insuficienta vertebrobazilara cefaleea, sindrom vertiginos (varstnici) Coloana toracala spondiloza dorsala -DORSAGO, DORSALGIE; durerile se resimt posterior si iradiaza in corset la niv cutiei toracice (dg dif. angine, zona zoster, durere pleuritica, neo loc vb sau de vecinatate, colecistite etc) Coloana lombara Spondiloza lombara -durerea este adesea LSF (lombosacrofesira): lombosacralgie - iradiaza descendent pe mb. Inf pe traseu radicular L3, L4: Lombocruralgie, sau L5, S1 Sciatalgie, mai rar poate aparea un sdr. de coada de cal (tulb sfincteriene, parapareza, anestezie).
Dr. Cristina Daia Evaluarea clinico functionala a coloanei vertebrale Examenul fizic: 1. Sindrom Vertebral - Static: Modificari de statica verdebrala: atitudinea scoliotica, diminuarea/accentuarea curburilor fiziologice - Sindrom Vertebral - Dinamic: Afectarea mobilitatii coloanei vertebrale: dureri/ redoare 2. Sindrom Musculo Ligamentar: Contractura musculara paravertebrala 3. Sindrom Neuro Radicular: Radiculagii - Tulburari de sensibilitate - Deficite motorii - Diminuarea/ abenta unor reflexe specifice in teritoriul afectat 4. Sindrom Dural 5. Sindrom Neuro-Psihic
Dr. Cristina Daia Aspecte clinico-radiologice specifice in artroza coloanei vertebrale Radiografie: - Incidenta standard ant-post (fata): scolioze, boli inflamatorii ale CV - Incideta laterala (profil): modificari degenerative, osteoporoza, - Incidenta oblica (3/4) osteofitele din gaurile de conjugare
*Nota: degenerarea cartilajului articular insotita de excedent reparator cu formarea de osteofite gigante constituind adevarate punti osoase intervertebrale + calcicari ligamentare constituie: Spondiloza hiperostozanta sau boala Forestier ( Rothes-Querol) *Nota: Asocierea intre herniile discale intraspongioase, deformarea cuneiforma a corpilor vertebrali toracali si cifoza dorsala definesc boala Scheurman, frecventa la adolescentii de sex masculin Dg dif: Sdr de canal vertebral ingust (congenital sau prin osteofitoza la varstnici), tumori, arahnoidita s.a. necesita mielografia sau CT, dar m.a. RMN care vizualizeaza atat leziunile osoase cat si ale tesuturilor moi. Dr. Cristina Daia TRATAMENT Planul de tratament sau programul de recuperare: - Va fi individualizat in functie de patologia asociata - Va fi centrat pe statusul functional articular - Presupune necesitatea colaborarii interdiscilinare OBIECTIVELE: 1. Ameliorarea fenomenului dureros (si inflamator, inerent). 2. Ameliorarea functionala: obtinerea unei stabilitati articulare de buna calitate, ameliorarea mobilitatii articulare (obtinand unghiurile functionale),Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (echilibrarea balantei agonisti/antagonisti: coordonare, echilibru, abilitate). 3.Terapia afectiunilor ( cardio-respiratorii, digestive etc) asociate. 4.Structurarea unui program de profilaxie secundara/teriara adaptat pacientului in cauza, cu scopul de a creste calitataea vietii pacientului 5.Reinsertia socio-profesionala si familiara a pacientului (inclusiv colaborare cu familia acestuia) Dr. Cristina Daia TRATAMENT- Mijloace 1. Regim igienodietetic 2. Terapie medicamentoasa 3. Terapie specifica de recuperare: electroterapie, masaj, kinetoterapie, terapie ocupationala, terapie balneara
Dr. Cristina Daia TRATAMENT 1. Schimbarea stilului de viata; - Program zilnic de ex fixice usoare; alergare, ex la bicicleta ergometrica, innot; scad pragul de perceptie dureroasa/ combaterea sedentarismului; - Schimbarea locului de munca - Scaderea in greutate (coboratul scarilor incarca genunchii cu 3-5 ori greutatea corpului)
Dr. Cristina Daia TRATAMENT - DIETA: - Extract soia, avocado (incetineste degradarea articulara senescenta) PIASCLEDIN - Produse de peste oceanic, ac grasi w3: efect antiaterogen dar si antiinflamator - Vit A, D (400 UI/zi adult, 600UI/zi, varstnic), Vit C (1 g/zi) Dr. Cristina Daia Terapia medicamentoasa ATAC/ ACUT AINS, antialgice 10 zile + FIZIOTERAPIE Antialgice 1-2 cp/zi, 5-7 zile la dureri 1. non-opioide: paracetamol (hepatotoxicitate+alcool, IR la utilizare prelungita) 2. Opioide: detripropoxifen, codeina, tramadol 3. Topice (gel) AINS- aspirina 1.Derivati pirazolati: Ketofenilbutazona (toxic digestiv) 2.Derivatii acidului indol-acetic: INDOMETACINUL 3.Derivatii acidului aril-acetic: DICLOFENACUL 4.Derivatii acidului propionic: KETOFROFEN, IBUBROFEN, FLURBIBROFEN
5.Oxicamii: PIROXICAM, TENOXICAM, LORNOXICAM
6.Inhibitori de COX-2: CELECOXIB, ETORICOXIB, ROFECOXIB, PARECOXIB, LUMIRACOXIB 7. Alte AINS: Nimensulide, Meloxicam, KETOROLAC CS Dr. Cristina Daia TRATAMENT SUBCRONIC - CRONIC SUPLIMENTE PG (medicamente antiartrozice simptomatice cu actiune lenta in cure prelungite) 3 luni cu pauza de 1-2 luni repetate de 2 ori pe an
pt efectele condro-protectoare si condro-reparatorii.
Dr. Cristina Daia TRATAMENT FLEXODON Clorhidrat de glucozamina - 400 mg ; Sulfat sodic de condroitina - 200 mg Dr. Cristina Daia TRATAMENT ARTROSTOP PLUS C Glucozamin hidroclorit 500,0 mg (greutate/tableta) 47393,4 mg/100g; MSM (metilsulfonilmetan) 100,0 mg (greutate/tableta) 9478,7 mg/100g; Boswellia (Boswellia serrata) 8,3 mg (greutate/tableta) 789,6 mg/100g; Mangan 325,0 mcg (greutate/tableta) 30,8 mg/100g. Vit C Dr. Cristina Daia TRATAMENT ACID HIALURONIC p.o. cps 300 mg cps 100 mg Ds int 3- 6 cps / zi Dr. Cristina Daia Combinatii p.o
condroidina Glucozamina Acid hialuronic Colagen Gheara dracului Rheuma flex, Jointace, Proglycan, Joint protex, Artronorm, etc. Dr. Cristina Daia TRATAMENT VASCOSUPLIMENTAREA ACID HIALURONIC 7-10 f 1f/saptamna 75% Dr. Cristina Daia TRATAMENT CHIRURGICAL Chirurgia ARTROSCOPICA PROTEZAREA: GENUNCHI, SOLD Dr. Cristina Daia ARTROZA