Sunteți pe pagina 1din 2

COLAGENUL Proiect realizat de Popa Raluca, Purea Bianca, Tirb Diana Notiuni

generale  Este cea mai frecventa proteina din corpul uman  Colagenul face parte
dintr-o clasa de proteine care servesc ca si elemente structurale  La nivelul pielii,
colagenul se gaseste in proportie de 70%  Reprezinta 30% din totalul proteinelor din
corpul uman  Molecula tipica este alungita, rigida Notiuni generale  Poate fi
disperat sub forma de:  gel – rol de sustinere → corpul vitros  manunchiuri de
fibre paralele – rezistenta → tendoane  fibrile – rezistenta mecanica → oase  La
nivelul corneei, colagenul este orientat astfel incat sa permita trecerea luminii Tipuri
de colagen  Exista peste 20 de tipuri de colagen  Pot fi sistematizate in 3 categorii,
in functie de localizarea si rolul acestora in organism:  1. Colagenul fibrilar  2.
Colagenul reticular – formeaza retele  3. Colagenul asociat fibrilelor TIP
DISTRIBUTIE TISULARA ROL COLAGENUL FIBRILAR I tegument, oase,
tendoane, cornee, vase sanguine tesuturi rezistente la intindere si presiune II cartilaj,
disc intervertebral, corp vitros structuri cartilaginoase III vase saguine, tegument fetal
tesuturi cu distensibilitate marcata COLAGENUL RETICULAR IV membrana bazala
sustinere mecanica, bariera semipermeabila VII straturile localizate sub epiteliile
pavimentoase stratificate COLAGENUL ASOCIAT FIBRELOR IX cartilaj asigura
legaturile intre fibrile XII tendoane, ligamente idem Structura colagenului  Structura
alungita  Format din 3 lanturi polipeptidice denumite si ,,catene α’’ rasucite unul in
jurul celuilalt, rezultand structura de triplu helix  Contine cantitati mari de prolina si
glicina, aminoacizi importanti pentru asamblarea triplului helix  Contine si glicina
Structura colagenului  Contine hidroxiprolina si hidroxilizina care lipsesc de la
majoritatea proteinelor  Cele doua provin din hidroxilarea resturilor de prolina si
lizina (dupa incorporarea lor in lanturi polipeptidice)  Hidroxiprolina are rol in
stabilizarea structurii triplu helicoidale Structura triplu helix a colagenului Biosinteza
colagenului  Se desfasoara in doua etape:  intracelulara: sinteza propriu-zisa 
extracelulara: asamblarea moleculelor de colagen Etapa intracelulara  La nivelul
ribozomilor atasati RER are loc sinteza lanturilor prepro-, precursorii polipeptidici
ai lanturilor . Acestia contin la capatul N-terminal o secventa specifica de
aminoacizi, numita secventa semnal.  Secventa semnal dirijeaza lanturile prepro- 
in lumenul RER, unde este indepartata. Rezulta astfel un precursor al colagenului:
lantul pro- Etapa intracelulara  In lumenul RER, resturile de prolina si lizina
sunt hidroxilate pentru a forma resturi de hidroxiprolina si hidroxilizina  Reactiile
de hidroxilare necesita prezenta oxigenului molecular si a vitaminei C  O parte a
resturilor de hidroxilizina sunt glicozilate cu glucoza si galactoza Etapa intracelulara
 Un numar de 3 lanturi pro-a sunt asamblate, formandu-se procolagenul 
Procolagenul are o portiune centrala triplu elicoidala, flancata de extensii amino- si
carboxilterminale, neelicoidale  Moleculele de procolagen sunt translocate in
aparatul Golgi si prin exocitoza ajung in spatiul extracelular Etapa extracelulara 
Moleculele de procolagen sunt clivate de capetele amino- si carboxil-terminale →
tropocolagen  Are loc autoasamblarea moleculelor de tropocolagen in fibrile,
urmata de stabilizarea acestora prin legaturi incrucisate, formandu-se fibrele de
colagen matur Degradarea colagenului  Durata medie de viata a colagenului este de
ordinul anilor  Degradarea fibrelor de colagen este dependenta de activitatea
proteolitica a colagenazelor  In cazul colagenului de tip I => aparita unor fragmente
cu lungime de ¼, respectiv ¾ din lungimea fibrei complete  La randul lor, aceste
fragmente sunt degradate pana la stadiul de aminoacizi constituenti Bolile de colagen
 Defectele ce intersecteaza orice etapa a sintezei de colagen determina boli genetice
 Sunt caracterizate prin incapacitatea colagenului de a forma fibre normale si
implicit de a conferi rezistenta elastica adecvata diverselor tesuturi Sindromul Ehlers-
Danlos (EDS)  Este cauzat de defectele innascute ale metabolismului fibrelor de
colagen  Poate fi produs de:  o deficienta a enzimelor care actioneaza asupra
colagenului  mutatii survenite in secventele aminoacidice ale colagenului de tip I,
III sau V  Mutatiile cu cea mai mare relevanta clinica intereseaza gena care codifica
tipul III de colagen  Colagenul care contine catene mutante nu intra in etapa ce
secretie, ci este fie degradat, fie se acumuleaza in cantitati crescute in
compartimentele intracelulare Sindromul Ehlers-Danlos (EDS)  Deoarece colagenul
de tip III este un constituent important al arterelor, in urma mutatiilor aparute in
timpul biosintezei, pot aparea probleme vasculare potential letale  Din motive
necunoscute, pacientii cu EDS, prezinta si defecte la nivelul fibrelor colagenice de tip
I  Astfel se explica fragilitatea, hiperelasticitatea tegumentului si hipermobilitatea
articulara in cazul pacientilor cu EDS Laxitate tegumentara extrema in cadrul EDS
Hipermobilitatea articulara Osteogeneza imperfecta (OI)  Este denumita si
sindromul oaselor fragile  Este cauzata de afectiuni ereditare caracterizate printr-o
fragilitate osoasa anormala, cu tendinta la deformari si fracturi  Se manifesta prin: 
vindecarea intarziata a plagilor  rotirea si deformarea coloanei vertebrale pana la
aspectul de cifoscolioza marcata  Tipuri:  OI de tipul I (tardiva)  OI de tipul II
(congenitala) Osteogeneza imperfecta tardiva  Afectiunea debuteaza in prima
copilarie, cu fracturi secundare unor traumatisme minore  Poate fi suspectata daca
ultrasonografia prenatala indica arcuiri sau fracturi ale oaselor lungi Osteogeneza
imperfecta congenitala  Aceasta prezinta o evolutie mult mai severa decat OI de tip
I  Decesul pacientului survine fie in utero, fie in cursul perioadei neonatale  Cele
mai frecvente mutatii determina substitutia resturilor de glicina cu aminoacizi care
prezinta catene laterale voluminoase  Lanturile pro-α anormale, care apar in urma
acestor mutatii, impiedica formarea tripluhelixurilor normale Forma letala a OI, cu
fracturi survenite in utero Deformarea coloanei vertebrale Utilizari  Colagenul tip II
ajuta la amelioarea artritei reumatoide prin administreare orala  Colagenul tip II
hidrolizat alaturi de acid hialuronic si o substanta numita sulfat de condroitina
formeaza compusul numit BioCell Colagen  Acest compus ajuta la amelioararea
durerilor articulare Utilizari  Colagenul este folosit si la ingrijirea ranilor, uneori
fiind capabil sa previna amputarea  Acesta mentine rana sterila, avand capacitatea
de a lupta impotriva infectiilor  Este folosit pentru obtinerea pielii artificiale sau
reconstructia oaselor  Este util si pentru tratamentele impotriva imbatranirii si
pentru ameliorarea ridurilor Utilizari  Colagenul a fost initial folosit pentru a
produce lipici, obtinut prin fierberea pielii si tendoanelor animalelor  Colagenul este
inca utilizat pentru realizarea corzilor unor instrumente, precum vioara sau chitara 
Prin denaturarea colagenului se formeaza gelatina, utilizata in industria alimentara

S-ar putea să vă placă și