1.

Managementul aprovizionarii-reprezinta activitatea prin care se asigura elem materiale si tehnice

necesare productiei,in volumul si structura care sa permita realizarea obiectivelor cu costuri minime si profit
cat mai mare.
Activitati componente:
1.Identificarea si stabilirea volumului si structurii materialelor energetice necesare ptr desfasurarea
activitatii de ansamblu si a celei productive.
2.Elaborarea de bilanturi materiale si energetice ce contribuie la evidentierea modului de folosire a
resurselor cat si regasirea lor pe parcursul prelucrarii.
3.undamentarea tehnico-economica a planului si progr de aprovizionare materiala si energetica
!."imensionarea cu a#utorul documentatiei tehnico-economica a consumurilor materiale si energetice.
$."imensionarea pe criterii economice a stocurilor si loturilor de rersuse materiale ptr comanda si
aprovizionare.
%.&rospectarea pietei interne si e'terne de resurse pentru a depista si localiza sursele reale si potentiale de
furnizare.
(.)e aleg materialele si echipamentele tehnice ce corespund cel mai bine caracteristicilor, cererilor pentru
consum ,au cele mai avanta#oase conditii de livrare , reprezinta substituienti eficienti ptr materiale scumpe,
deficitare ,importate etc.
*.Alegerea furnizorilor a caror oferta are cele mai avanta#oase conditii economice si asigura certitudine in
livrarile viitoare.
+.)e elaboreaza strategii in cumpararea de resurse in raport cu piata de furnizare interna si e'terna
1,. .)electarea si testarea credibilitatii furnizorilor
11.-egocierile si concretizarea relatiilor cu furnizorii alesi
12..rmarirea si controlul derularii contractelor de asigurare materiala ,intocmirea fiselor de urmarire
operativa arovizionarii pe furnizori si resurse .
13.Analiza periodica a realizarii programelor operative ,a planurilor de aprovizionare,a contractelor
economice pe total si distinct pe furnizorii principali la resursele vitale,de f mare importanta.
1!.Asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite d la furmnizori.
1$.)e stabilesc anticipat spatiile de depozitare,dotarea lor cu mobilier adecvat, organizarea interna a
flu'urilor de circulatie ,alegerea sistemelor eficiente de depozitare,efectuarea operatiilor de depozitare-
aran#are a resurselor in depozite sau magazii si de dezambalare dc este cazul
1%./rganizarea rationala a sitemului de alimentare ritmica cu resurse materiale a subunitatilor de consum,
tinand cont de cerintele lor si de programele de fabricatie ce au stat la baza elaborarii celor de aprovizionare.
1(.0ontrolul stematic al evolutiei stocurilor efective in raport cu limitele estimate ptr a evita consecintele
suprastocarii sau lipsa de materiale in stoc
1*..rmarirea si controlul utilizarii resurselor energetice si materiale pe destinatii de consum.
1+.0onceperea si aplicare unui sistem informatic ce permite vehicularea unui volum f mare de informatii
intr-un timp scurt,evidenta corecta a materialelor.
2,.)electarea si anga#area pesonalului de specialitate in structura profesionala specifica.
2.Organizarea interna a subsitemului de aprovizionare
/ organizare eficienta pentru derularea normala a proceselor de aprovizionare tb sa aiba in vedere:
identificarea principalelor functii ale subsistemului ,definirea criteriilor pe baza carora se va contura org
structurala,precizarea rolului subsistemului in cadrul organizarii structurale, stabilirea gradului de
centralizare 1descentralizare2definirea precisa a functiilor etc.
)istemele concrete de organizare structurala a compartimentelor de asigurare materiala din intreprindere
sunt variate.In functie de modul cum se repartizeaza si se prevede realizarea sarcinilor avem modalitatile
concrete:3sistemul pe grupe de activitati distincte3 si 4sistemul pe grupe de aprovizionare 1depozitare-
control utilizare resurse materiale3.
)istemul de grupe de activitati distincte reprezinta departa#area procesului de aprovizionare pe principalele
activitati componente in functie de natura ,gradul de comple'itate sau de omogenitate.El asigura o
delimitare a activitatilor de prognozare ,programare planificare a activitatilor de cele privind prospectarea,
negocierea,realizarea aprovizionarii,urmarire,control,analiza,evaluare ,de depozitarea resurselor,de urmarire
a modului de folosire al acestora.
/rganizarea interna a compartimentului de aprovizionare presupune ca la nivelul 5grupei de plan,contractare
,evidenta 5sa se realizeze activitati ca:prognozarea necesitatilor materiale, fundamentarea planurilor si
programelor de aprovizionare, se elaboreaza bilanturile materiale si cantitatile de comandat,testarea
crediilitatii furnizorilor,negocierea conditiilor de livare si incheierea contractelor comerciale, determinarea
stocurilor si cantitatile optime ptr comandat,realizarea contractelor de aprovizionare,incadrarea in consum.
46rupele operative de aprovizionare3-activitatile specifice lor asigura derularea operativa a aprovizionarii
materiale, a contractelor economice,efectuarea unor operatiuni de cumparare neprogramata,urmarirea
procesului de aducere a resurselor la destinatar.
46rupa depozitelor3-asigura primirea-receptia partizilor de materiale de la furnizor ,depozitarea si patrarea
integritatii proprietatilor fizico-chimice a resurselor ,evidenta si securitatea lor, pregatirea si eliberarea in
consum sau pe destinatii de utlizare valorificare a acestora.
)istemul de grupe de aprovizionare-depozitare-control ,utilizare a resurselor are in vedere constituirea pe
grupe de materiale in cadrul compartimentului in a carui atributie intra realizarea procesului de
aprovizionare in intregul sau dupa o conceptie unitara.In functiede cele mai importante criterii
omogentitatea resurselor si de destinatia de utilizare avem:
1./rganizarea compatimentelor de grupe de aprovizionare-depozitare-control ,utilizare materiale
asemanatoare 1cel mai indicat pentru organizarea interna si are avanta#e ca:asiguarea conditiilor ptr
stabilirea unor relatii de continuitate in aprovizionare si specializarea activitatii lucratorilor dezavanta#e ca
pot aparea conditii care sa duca la necorelarea aprovizionarii cu cererile de consum,ingreunarea procesului
de urmarire a modului de utilizare a resurselor.
2./rganizarea pe grupe de aprovizionare ,depozitare,control,utilizare in functie de destinatia de consum a
materialelor 1are avanta# 7 asigura cunoasterea in detaliu a necesitatii de resurse ,creeaza conditii pentru un
control eficient si permanent al destinatiei de consum ,se realizeaza o mai buna corelare intre factorul de
aprovizionare si cel de productie si dezavanta# ca creste gradul de dificultate in coordonare ,desfasurarea
operativa si urmarirea eficienta a procesului de aprovizionare.
3./rganizarea pe grupe de aprovizionare ,depozitare,control,utilizare in sistem mi't asigura imbinarea
avanta#elor primelor doua si eliminarea in mare masura a dezavanta#elor
Activitatile ce compun procesul de aprovizionare se realizeaza astfel: planificare si control, procurare,
receptie si depozitare,transport.Intre acestea se stabilesc realtii reciproce si se armonizeaza desf activitatilor
si se evita perturbatiile ,dereglarile ,necorelarile .
)tructura organizatorica a unui compartiment de aprovizionare poate cuprinde 3-! niveluri.
3.Rolul,functiile si natura economica a stocurilor.Tipologia stocurilor de materiale ptr
productie;modalitati de exprimare a stocurilor
)tocurile sunt cantitati de resurse materiale care se acumuleaza in depozitele si magaziile unitatilor
economice ,intr-un anumit volum si anumita structura pe o perioada determinata si cu un anumit scop.
Agentii economici isi constituie stocuri de resurse materiale sau produse ptr a asigura alimentarea continua a
subunitatilor de consum sau servirea clientilor .romarea stocurilor asigura conditii optime pentru
desfasurarea activitatii fiecarei unitati economice 2fara stocuri nu se poate obtine utilizarea #udicoasa a
capacitatii de productie,nu se pot satisface cererile clientilor,nu se pot desfasura o serie de operatii din
sisteme de aprovizionare cu cheltuieri rezonabile.)tocurile indeplinesc functia vitala de decuplanre si
aromnizare a flu'ului."etinerea de stocuri necesita timp,spatii speciale,cheltuieli de
depozitare,ta'e,asigurare, se adauga si uzura morala,,dar apar situatii de forta ma#ora precum formarea de
stocuri sub forma rezervei nationale, periodicitatea productiei la furnizori-stocuri curente la utilizatori,
dereglari in livrari-stocuri de siguranta la consumatori,stocuri de conditionare. &rincipala problema a
agentilor este stabilirea tipurilor de stocuri si nivelul acestora.8b sa se stabileasca un prag optim prin
cuantificarea efortului de stocare ce se compune din efortul direct,efortul indirect,efortul total.
4)tocul curent3-reprz cantitatea de materii prime materiale noi si refolosibile,de combustibili si
lubrifianti,de piese de schimb,care se acumuleaza in depozitele unei unitati economice in scopul acoperirii
cererilor ptr consum in volumul,structura si ritmicitstea specifice in intervalul dintre 2 aprovizionari
succesive.&e parcursul formarii inregistreaza 3 niveluri:ma'im.mediu,minim.0onsumul din stoc poate fi
ritmic sau neritmic,continuu sau periodic,constant sau variabil,
tocul in curs de transport3-cantitatea de resurse materiale care se gaseste in mi#loacele de transport pe
timpul deplasarii acestora de la sursele de furnizare la depozitele destinatarilor.
tocul de siguranta3-cantitatea de materiale acumulata in depozitul consumatorului ,destinata asigurarii
continuitatii consumului atunci cand stocul curent a fost epuizat ,ca urmare a unor dereglari in livrari de la
furnizori sau ca urmare a cresterii ritmului consumului pe parcursul perioadei de gestune peste limite.
tocul de conditionare3-cantitatea de materiale ce se acumuleaza si este stationata pe o perioada de timp
in spatii special amena#ate ,in vederea aducerii resurselor respective ,prin operatii de conditionare ,la
parametrii fizico-chimici care sa permita prelucrarea lor corespunzator conditiilor impuse de normele
tehnologice.)e includ ca materiale:bumbacul balotat,varul,lana pieptanata,lemnul pentru mobilaetc.
4tocul pentru transport intern3-cantitatea de resurse materiale care se acumuleaza in magaziile si
depozitele sectiilor de fabricatie in scopul acoperirii cererilor pentru consum pe durata eliberarii si
transportului materialelor de la depozitul central la destinatiile de folosire.
tocul de iarna3-cantitatea de materiale care se acumuleaza in depozitele unitatilor in scopul alimentarii
continue a consumului pe perioada de intrerupere a a'ploatarii unor resurse ca urmare a conditiilor natura de
clima.
Aceste tipuri de stocuri pentru asigurarea continuitatii activitatii pot constitui si alte categorii ca stocuri
strategice,de con#unctura sau anticipate..nele stocuri sunt constituite ptr a avea o situatie de monopol.
)tocurile de productie se e'prima in diferite marimi si unitati de evaluare fizica si valorica in functie de
corelarea lor cu alti indicatori:prima forma de e'primare este in 4unitati naturale39tone,7g,m.p:-estimarea
fizica a potentialului de productie care se poate realiza din cantitatea stocata.A doua forma de e'primare
valorica39lei,mii lei ,:-evaluarea resurselor financiare si valutare antrenate de formarea stocurilor si
stabilirea ta'elor de asigurare,impozite.A treia e'primare este in zile3-perioada de timp ptr care stocul fizic
constituit acopera cererea pentru consum.
!."imensionarea stocului de productie.#alculul stocului curent si de siguranta.
"imensionarea stocului reprz o actiune de mare importanta ptr imbunatatirea situatiei financiare a
unitatilor. "e ea depinde gradul de activizarecare asigura fonduri materiale si financiare.&rocesele reale de
stocare sunt variate ,deci sunt diferite modele de determinare a fiecarui tip de stoc:curent,de siguranta,ptr
transport intern, de conditionare.)tocul de productie este egal cu insumarea stocului curent,cu stocul in curs
de transport,stocul de siguranta, de conditionare si de transport intern.&tr anumite perioade de sezon stocul
de productie se formeaza la nivelul stocului de iarna.
#alculul tocului curent $baza de calcul este asigurata de consumul mediu zilnic9cmz: si intervalul dintre
2 aprovizionari succesive9I:.
A.;etoda statistica-se iau in considerare intervalele efective la care s-au realizat aprovizionarile de la
furnizori in perioada anterioara si cantitatile de materiale efectiv intrate.
)crt<cmz =I cmz<-pl>3%, I<?Iefi>ni 9prin medie aritmetica: I<?@efi=Iefi>?@efi9 medie aritmetica
ponderata: I 1da e'presia in zile a stocului curent
A.;etoda de calcul direct 1.metoda de calcul pe baza capacitatii de transport: )crt<0tr si I<)crt>cmz
2.metoda de calcul pe baza catitatii minime de livrare in conditii economice avanta#oase ce defineste nivelul
fizic de formare a stocului curent:)crf<@ml si I<)crf>cmz sau @ml>cmz 3.metoda de calcul pe baza
intevalului de reluare a productiei la producatori-furnizori :)crf<cmz=I si I<ip sau I<7=ip !.metoda bazata
pe capacitatea depozitului :)crf<" si I<)crf >cmz
0.;etode care iau in calcul cheltuielile antrenate de procesele de aprovizionare stocare-modele economico-
matematice ce iau in calcul si factori concreti de influenta a nivelului de formare a stocului si ch pe care le
antreneaza procesele de stocare.E' de metode: 1.model de calcul al lotului economic de reaprovizionare
luand in considerare cheltuielile de lansare ,de stocare,si cele suplimentare determinate de lipsa de resurse in
stoc,2.model de calcul al cantitatii economice de comadat luand in calcul cheltuielile de lansare si cele de
stocare aflate in raport de proportionalitate cu pretul unitar de achizitie: 0a<-'pB->n =0iBn>2='p'C.
3.;odel de stabilire a stocului optim ,luand in calucul pierderile01,generate de formarea unui stoc mai mare
decat cererea pentru consum si a cheltuielilor suplimentare 02 determinate de lipsa de resurse in stoc,
!.model de calcul al cantitatii economice de comandat,al elementelor asociate,luand in considerare
cheltuielile de lansare a comenzilor de aprovizionare si a celor de stocare,$.model de calcul al lotului
economic de reaprovizionare ,luand in considerare ch de lansare a comenzii ,de achizitionare si cele aferente
imobilizarii resurselor in stoc.0a-1<-=pB01=->nBn>2=p=7>1,,
#alculul stocului de siguranta: )tocul de siguranta are un rol important in asigurarea continuitatii
proceselor productive,el constituind in acelasi timp si o imobilizare anuala suplimentara a unor resurse.
A.;etoda 4abaterii medii3 1)s<cmz =" "<?"efi>n 9prin medie aritmetica simpla: unde "efi9devierile
pozitive:<Iefi-I si "<?"efi=Defi>?Defi
A.;etoda bazata pe timpul de reaprovizionare timpul total ce se scurge din momentul emiterii comenzii ptr
o noua partida de materiale de pana la sosirea acesteia inclusiv timpul ptr primire-receptie.
)s<cmz=E. 8impul total de comanda de reaprovizionare9E:<timpul de emitere a comenzii si transmitere la
furnizor98c:B8impul de formare a lotului si e'pedierea luiBtimpul de transport98tr:Btimpul necsar efectuarii
unor operatiuni comerciale pe durata transportului98oo:Btimpul de primire a lotului 98pr:
0.;etoda abaterii medii patratice-)s<F=GH=cmz GH-abaterea medie patratica a productiei lunare si 7-
coeficientul de siguranta ce e'prima potentialul de livrare al furnizorului.
".;etoda Impact-model eficient de stabilire previzionala pe termen scurt a necesitatilor de materiale si a
staocului de siguranta adaptat la conditiile tehnicii moderne de calcul. )s<7=;A", ;A"<?In-rI>n ,
r<?n>n coeficientul de risc :J<0s>0sB0p si coeficientul de incredere:C<1-J
$.Metode de urmarire si control al dinamicii stocurilor .%ipsa de stoc,suprastocarea,stocuri cu
miscare lenta si fara miscare $stocuri neeconomice.
)e pot folosi mai multe metode ce au rolul de a preveni epuizarea stocului,ce duce la intreruperea
alimentarii consumului,fie suprastocarea sau formarea stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare:
1.;etoda minim-ma'im-urmarirea e'istentei si miscarii stocurilor efective in depozite sase realizeze cu
aceiasi e'igenta ptr toate materialele indidefent de importanta lor in procesul de productie.3 etape:
a.)tbilirea limitelor economice ma'ime si minime ale stocurilor pe elemente componente,inscrierea in fisele
de magazie si urmarirea de catre gestionar a evolutiei lor astfel incat la atingerea nivelelor de alarma sase
declanseze actiuni operative pentru mentinerea acestora intre nivelele estimate.
b.)emnalizarea de catre gestionar a compartimentului de aprovizionare asupra situatiei stocurilor la un
moment dat c.)tabilirea de catre compartimentul de aprovizionare a masurilor ce asigura prevenirea
situatiilor nefavorabile ce se intrevad.
2.)istemul AA0-ptr activitatea de urmarire si control se aplica principiul tratarii diferentiate care sta la baza
dimensionarii stocurilor,astfel cele din zona A vor fi urmarite zilnic,la cateva zile cu ma'ima e'igenta ,
pentru cele din a doua grupa de importanta procesul de urmarire si control se realiz la intervale mai mari de
timp se are in vedere ca o parte din materialele din zona A au caracteristici apropiate cu cele din zona A,cu
cele din zona a treia pot fi controlate la intervale mai mari de timp trimestrial.
In unele momente stocurile efective se pot situa la niveluri mai mari decat cele economice prederminatete,
sa se epuizeze sau sa se mentina la aceeasi dimensiune in mod ne#ustificat.8oate aceste stari sunt negative si
daunatoare ptr situatia financiara a unitatii. .n prim fenomen negativ este 4lipsa de stoc3 ce implica
stabilirea unor decizii ca:impulsionarea furnizorilor ptr livrare la termenul prestabilit,recnstituirea urgenta a
stocurilor, apelarea unor resurse substituente, aprobabarea consumului din stocul de siguranta dc este formal
.n al doilea fenomen este suprastocarea-formarea de stocuri mai mari decat nivelul prestabilit.-ivelul
estimat poate sau nu sa fie precizatpe criterii economice.In depozitele unitatii se pot identifica stocuri care
numai sunt necesare consumului propriu 1stocuri fara miscare,reprezentand imobilizari suplimentare de
resurse materiale . 0ele 3 categorii de stocuri se aprecieazaca fiind nerationale ,neeconomice,efectul
negativ amplificat si de faptul ca avem nevoie de spatii ta'e de asigurare,uzura morala etc si efectul
imobilizarii.0auzele formarii de asemenea stocuri sunt de ordin subiectiv e'emple:
-supradimensionarea necesarului de resurse materiale ca urmare a calculului unor norme de consum si indici
de consum mai mari
-comandarea materialelor in dimensiuni,formate,calitati,compozitii diferite de cele necesare
-livrarea de catre furnizori a unor materiale in dimensiuni,calitati,compozitii diferite decat cele din comanda
-modificarea pe parcursul perioadei de gestiune a planului si programelor de productie
-livrarea de catre furnizori a materialelor comandate la alte termene decat cele stabilite initial
-depozitarea si conservarea in conditii necorespunzatoare 1schimbarea profilului de activitate,restrangere
fara corelarea actinuii in timp util cu sectorul de aprovizionare
Aceste stocuri sunt considerate ne#ustificate economic si trebuie valorificate operativ astfel:
-folosirea resurselor pe alte destinatii de consum decat cele initiale 1desfasurarea unor actiuni de informare
a potentialilor clienti asupra resurselor devenite disponibile ptr vanzare 1apelarea unor unitati specializate in
comercializarea de produse 1participarea la 4burse de resurse materiale si produse3,la targuri si e'pozitii
0and resursa materiala sau produsul prin natura lor nu-si mai gasesc utilizare in forma in care se prezinta se
apeleaza la valorificarea prin recuperarea substantei materiale in sine si recircularea acesteia.
&.'orma de consum(definire,continut,clasificare
'orma de consum)reprz cantitatea ma'ima de materii prime noi si refolosibile,combustibili, energie
electrica.energie termica si carburanti admisa a fi consumata ptr fabricatia unei unitati de produs,e'ecutarea
unei unitati de lucrare sau prestare de serviciu in conditii tehince ,tehnocolgice,org, definite.8b precizata
diferenta dintre norma tehnica de consum si consumul specific efectiv.&entru a se aprecia ca economica
folosirea resurselor materiale,consumul specific tb sa fie mai mic sau cel mult egal cu norma tehnica de
consum..nitatea de masura a normei de consum se prezinta sub forma de raport intre unitatea de masura
specifica fiecarei resurse materiale si cea a produsului,lucrarii sau prestatiei la care se prevede folosirea.
-orma de consum de energie-catitatea ma'ima adimsa a fi co,nsumata pe baza de documentatie tehnico-ec
elaborata in conditiile de incarcare a agregatelor instalatiilor,respectarea stricta a prescriptiilor tehnice si
tehnologice de lucru ,de aplicare a masurilor ce duc la cresterea randamentului energetic,organizarea optima
a proceselor de productie,recuperarea resurselor energetice refolosibile de la utila# sau procesul tehnologic
care le-a generat. Elementele componente ale normei tehnice de consum:1. -orma de consum tehnologic
9-ct: 1consumul ma'im admis de materii prime si materiale,combustibil,ptr e'ecutarea unei unitati de
produs,de lucrare in cadrul proceselor tehnologice de prelucrare si transformare folosite in unitatea ec.
-ct<0n B;rpt 2.-orma de recuperare si de pierderi in fazele netehnologice 1cant de materiale refolosibile
si pierderile care rezulta in procesele anterioare celor tehnologice de prelucrare.
0lasificare a normelor de consum:
a:dupa elementele componente: -1.norma de consum tehnologic-calculul cantitatilor de materiale ce
urmeaza a fi eliberate din depozit ptr trecerea in consum, -2.norma de consum de aprovizionare-
fundamentarea necesarului de resurse ptr indeplinirea programului de productie
b:dupa destinatia de consum:-1.norme de consum ptr materii prime de baza si 2.norme de consum ptr
materiale au'iliare-confectiei de ambala#e,lucrari de reparatii,asigurarea functionarii utila#elor.
c:dupa natura resurselor materiale:1.norme de consum ptr materii prime siderurgice si materiale metalurgice
2.norma de consum ptr materiale si produse chimice 3.norma de consum ptr lemn 3.norma de consum ptr
carburanti !.norma de consum ptr piese de schimb.
d:dupa orizontul de timp de aplicare: 1.norme de consum pe termen scurt-pana la un an si 2. norme de
consum de perspectiva 1durata medie sau lunga.
e:dupa modul de grupare si nivelul de agregare: 1.norme de consum individuale 1se elaboreaza distinct pe
tip,varianta constructiva de produs realizabil in conditii tehnice si tehnologice concrete.prin insumarea lor
referitoare la o sortotipodimensiune de material se obtine norma de consum 2.normele de consum grupate
pe material sau familia de materiale ,pe produs sau grupe de produse,pe mai multe tipuri de utila#e si
instalatii ,pe veriga organizatorica a intreprinderii sau intreprindere-ptr estimarea evolutiei consumului de
resurse materiale in raport cu dinamica prevazuta ptr activitatea de productie sau in analizele comparative
ale modului de folosire a lor.
(..Met de determinare a normei de consum(*+Metode bazate pe calculul te,nico)analitic( porneste de
la documentatia tehnica si economica a produsului: proiect tehnic,,fisa tehnologica, plan de operatii,
desene de e'ecutie.Metoda croirii:s-a creat o gama larga de modele matematice de optimizare a folosrii
resurselor materiale ,aplicabile pe scara larga cu a#utorul mi#loacelor electronice de prelucrare a
datelor..Elementele specific:suportul de croire,obiectele de croit, planurile de croire, resturile de croire. ;et
oda prespune p elaborarea unor planuri de croiere prin care sa se asigura o imbunare a ob de croire pe
suportul de croire astfel .incat . resturile de croire sa fie minime..n rol important il #oaca dimensiunile
materialului si reperelor in functie de aceasta poate fi:croire
unidimensioanala,bidimensionala,tridimensionala.Obiective(1.ma'im nr repere obtinut dintr-un
suport2.minimizarea nr de planuri distincte de croire ptr fiecare lot de materiale croita 3.minimizarea
restului total !.ma'imizarea productivitatii muncii lucratorilor antrenati la operatia de croire $minimizarea
numarului de operatii de taiere. #alcul stoc,iometric :valentele chimice.In prima etapa se stabileste
consumul teoretic si in etapa urmatoare normele de consum 2+Metoda experimentala : presupune
determinarea -ormei de consum pe baza masuratorilor in urma realizarii unui produs in mod
e'perimental.a+metoda experimentala de laborator (presupune organizarea foarte stricta a productiei ,
utilizarea instalatii de mare precizie, lucratori calificati.)e e'ecuta masuratori si se determina necesarul de
consum tehnologic.. b:metoda experimentala de productie( consta in elaborarea normelor de consum
prin incercari si e'periente ce se fac direct in productie,in conditii normale de fabricatie,de tehnologie si de
organizare ,In prima etapa se stabileste lotul de maeriale se iau datele cu privire la cantitate,calitate,stare,in a
doua etapa se noteaza datele fiecarei faze de productie si se fac observatii asupra conditiilor de
lucru,randament,astfel prelucrarea observatiilor permit elaborarea unor norme de consum fundamentate
tehnic.3+M statistica:presupune determinarea nivelului -ecesarului de consum pornind de la consumurile
specifice inregistrate in perioada anterioara )e calculeaza consumul specific mediu care se corecteaza cu
un coeficient care sa tina seama de modificarile aparute in procesele de prod uctie din perioada de plan
fata de perioada de baza.
-. Modalitati concrete de calcul a influentei reducerii normelor de consum
&rincipalii indicatori supra carora are influenta reducerea normei de consum sunt:
*. .ol. productiei fizice(
-pt un vol. al productiei ce nu poate fi depasit, necesarul de resurse materiale si energetice se reduce in
marime absoluta in proportie directa cu diminuarea consumurilor specifice pe produs.
- pl < D ' - c
D' K-c > -pl< K-c > -c
)e asigura acelasi vol de produse sau lucrari cu un efort financiar mai mic. Actiunea se transmite si asupra
cheltuielilor materiale pt realizarea vol de productie. .ltimul sens de influenta va determina sporirea sau
mentinerea mer#ei de profit.
-plecand de la un vol definit de resursa materiala, prin reducerea normei de consum se obtine un vol. de
productie suplimentar.
D<;>-c
;>-c=K-c<DBKD sau D=K-c> -c-K-c< KD. In final : KD>D<K-c>-c.
&reocentul de crestere a productiei care se obtine din economia fizica de material este mai mare decat cel de
reducere al normei de consum.
2..iteza de rotatie a capitalului circulant. Influenta sa este determinata de corelatia indirecta care e'ista
intre cei 2 indicatori si care se e'prima pornind de la relatia de calcul a vitezei de rotatie 9zile: :
Lrz<)pv=3%,>-plv
Meducerea normei de consum va determina diminuarea necesarului pentru indeplinirea programului de
productie zi a consumului mediu zilnic. )tocul de productie fizic se reduce si el, astfel crescand viteza de
rotatie a capitalului circulant aferent mat. &rime si materialelor.
3.#osturile de productie
F<C=J>1,,. Meducerea chelt. ;ateriale se poate asigura fie prin cumpararea resurselor la preturi mai mici,
din surse mai apropiate, fie prin reducerea normelor de consum de materiale care determina sensul actiunii.
Evidentierea efortului ce trebuie depus pt mentinerea unui anumit procent de reducere a costului de
productie pe seama celorlalte chelt. se determina astfel :
G 9sigma:< F> N =1,,
N<ponderea celorlalte categorii de chelt
G<procentul cu care tb rebuse chelt
Eforturile unitatilor economice in diminuarea costurilor de productie trebuie indreptate in primul rand catre
reducerea reducerea chelt materiale a caror pondere este in general mult mai mare.Acest lucru asigura
sporirea competitivitatii pe piata a produselor prin preturi mai mici si, in acelasi timp rentabile.
/.'omenclatorul de materiale si ec,ipamente te,nice
'omenclatoul de materiale si ec,ipamente te,nice<o lista centralizatoare a tuturor resurselor
materiale,pieselor de schimb, subansamblelor, altor repere necesare unitatii economice, ordonate dupa
anumite criterii, definite prin toate caracteristicile fizico-chimice, dimensional-configurative si de calitate ,
prin care se asigura individualizarea fiecarui articol.In cadrul nomenclatorului se mai precizeaza si sursele
de furnizare cunoscute,preturile de oferta si conditiiile de livrare-furnizare.&e baza acestui nomenclator se
elaboreaza 5fisierul de materiale si echipamente tehniceO care va fi actualizat ori de acte ori este nevoie
pentru lucrarile de prelucrare automata a datelor de genul : elaborare de planuri strategice si programe de
aprovizionare, stabilirea cantitatilor economice de comandat sau alegerea furnizorilor.
In elaborarea nomenclatorului sunt antrenate toate compartimentele si subunitatile intreprinderii in scopul
identificarii reale a tuturor resurselor necesare pt fiecare perioada de gestiune.
Etape pentru elaborarea nomenclatorului :
*.0regatirea actiunii- strangerea purtatorilor de informatii 9cataloage comerciale, )8A)-uri,liste cu norme
de consum, caiete de sarcini, etc: din care se vor colecta datele necesare definirii continutului viitorului
nomenclator.
2.1laborarea propriu)zisa care presupune urmatorii pasi :
a. Intocmirea listei centralizatoarea tuturor resurselor materiale si produselor potential necesare
intreprinderii, fiecarui articol fiindu-i precizata denumirea oficiala, nominalizata in cadrul utilizatorilor
interni cat si e'terni pentru o mai buna comunicare intre acestia si pentru o mai buna clasificare a fiecarui
articol.
b. Mestructurarea si rearan#area articolelor pe grupe, subgrupe, feluri, tipuri si alte subdiviziuni si stabilirea
astfel a locului real pe care trebuie sa-l ocupe fiecare dintre ele in nomenclatorul de aprovizionat.Aceasta
operatie e f importanta deoarece conditioneaza sistemul de codificare.
&rincipalul criteriu de clasificare este cel al naturii resurselor materiale,produselor sau echipamentelor
tehnice.
c. 0odificarea materialelor, pieselor de schimb, a altor repere incluse in cadrul nomenclatorului. 0odificarea
este actiunea prin care folosind un anumit sistem de inde'are,se atribuie fiecarui articol un simbol, in scopul
substituirii denumirii acestuia.
0odurile servesc la inregistrarea, colectarea si prelucrarea, pezentarea si analiza informatiei economice. Este
f importanta verificarea inscrierii codurilor pe diverse documente, operatie care se realizeaza cu a#utorul
unei 5cifre de control 5
d.-ominalizarea, in dreptul fiecarui articol din nomenclator, a tuturor furnizorilor cunoscuti si al preturilor
de oferta specifica acestora.Aceasta permite ca, in orice moment, persoana interesata sa se poata informa sis
a cunoasca toate sursele de furnizare pt un anumit tip de resursa materiala. &entru o cunoastere mai profunda
a furnizorilor si a conditiilor lor de satisfacere a comenzilor alaturi de informatiile : furnizor-pret se pot
include si alte informatii : conditia franco, modalitatea de plata. &e aceasta baza se elaboreaza 5fisierul
furnizorilorO care va cuprinde 5cartela informativaO pt fiecare.
*2.Metoda directa de determinare a necesarului de materiale
Metoda de calcul direct care ia in calcul volumul fizic, pe structura, al productiei prevazute pentru
fabricatie 9Dp: si 5consumul specific standardO stabilit prin proiect, reteta de fabricatie, etc. care este
cunoscut sub denumirea de norma de consum 9-c:
-pl<Dp=-c
0and, pt fabricatia mai multor tipuri de produse sau sortimente , variante constructive ale unui produs se
foloseste aceeasi materie prima, relatia devine : -pl<PDpi =-ci
;etoda de calcul direct se utilizeaza in 2 variante :
1..metoda de calcul direct pe piesa : -pl<Dp=-cp sau -pl<PDpi=-cpi
Dpi<vol.estimat al productiei pt fiecare piesa i
-cpi<norma de consum specific din documentatia tehnico-economica de e'ecutie e piesei i
2.metoda de calcul direct pe produs, care prevede stabilirea necesarului cu a#utorul metodei:
-pl<Dpr=-cpr=91B-F: sau -pl<PDpri=-cpri=91B-Fi:
Dpri<vol estimate al productiei pt produsul i
-cpri<norma de consum specific din documentatia tehnico-economica de e'ecutie a produsului i
F<coef. care e'prima modificarea stocului de productie nedeterminata la produsul i
0oef F se determina pe baza 5indicatorilor valoriciO care se prezinta in 2 variante:
a.in cazul cunoasterii stocurilor de productie nedeterminata de la inceputul si sfarsitul perioadei de gestiune:
F<)pns-)pnQ > &mf
b.daca, la momentul determinarii necesarului, nu sunt sau nu se pot preciza stocurile de productie
nedeterminata de la inceputul si sfarsitul perioadei de gestiune pt care se face determinarea coef de corectie,
se considera stocul de productie determinata la inceput egal cu cel de la sfarsitul peroadei curente.
FO<&mf1>&mf, iar )pns<)pniB9FO=)pni:
;etoda de calcul a lui F, in ambele variante, duce la obtinerea unor rezultate apor'imative pt ca nu se ia in
considerare volumul fizic pe structura reala a productiei nedeterminate cu volumul si structura reala de
materii prime necesare.
&entru a rezolva aceasta problema se foloseste modalitatea de calcul bazata pe 5corelareaO volumului si
structurii fizice a productiei nedeterminate cu volumul si structura reala de materii prime necesare.
"-< 9)pns- )pnQ: -cpr
Melatia de calcul a necesarului de consum va fi:
-pl<Dpr=-cprB-"- sau -pl<P9Dpri=-cpri:R"-
;etoda de calcul direct se recomanda a fi folosita la fundamentarea necesitatilor de materiale . "ar
aplicabilitatea metodei presupune ca, la momentul stabilirii necesitatilor de materiale, fiecare unitate
economica sa isi asigure 5nominalizarea in e'presie fizicaO, pe structura a intregului plan de productie si sa
aiba elaborate normele de consum specific pe baza de documentatie tehnica pt toate produsele si materialele
necesare fabricarii lor- lucru mai dificil de realizat in economia de piata.
**.Metodele indicelui global de consum si prin analogie de detrminare a necesarului de materiale
Metoda de calcul pe baza de analogie se foloseste pt stabilirea necesarului de materiale pt produsele noi,
care nu au mai fost fabricate,dar urmeaza sa fie trecute in productia de serie , iar normele de consum
specific din documentatie nu sunt inca definitivate. 0onform metodei, necesarul de materiale sa calculeaza
astfel :
-pl<Dpn=-ca=S sau -pl<PDpni=-cai= Si
0u a#utorul acestei metode se estimeaza necesarul de materiale intr-o prima etapa 2 pana la trecerea efectiva
in fabricatia de serie, trebuie sa se elaboreze normele de consum specifice proprii pentru fiecare tip,
sortiment sau varianta constructiva de produs nou asimilat, pe baza documentatiei tehnico-economice
aferente.
;et de calcul pe baza de analogie conduce la determinarea unor necesitati de materiale mai mari sau mai
mici decat cele reale. "in aceasta cauza metoda se aplica foarte rar, in determinari globale ale necesarului de
materiale sau in calculele de dinamica, de tendinta, pt aprecierea pe o perioada mai lunga a evolutiei
consumului de materiale.
Metoda indicelui global de consum la un milion de lei productie nominalizata se foloseste la stabilirea
necesarului de materiale cand unitatea economica nu are 5nominalizata integralO productia marfa pe volumul
si structura fizica prevazute pt fabricatie. -ecesarul de consum se determina prin mai multe etape :
a.stabilirea necesarului de materiale aferent productiei fizice nominalizate :
-n<PDni=-ci 2 n reprezinta nominalizarea fizica a produselor i.
b.determinarea 5indicelui mediu de consumO de materiale pentru fabricatia unui milion de lei productie
nominalizata :
Icg< -n> &n = 1 milion 97g>1 mil lei 2 tone>1 mil lei 2 etc:
&n-<valoarea productiei nominalizate e'primate in milioane lei
c. stabilirea necesarului de materiale aferent productiei nenominalizate 9-nn: :
-nn<&nn=Igc
&nn<valoarea productiei nenominalizate in milioane lei
d.determinarea necesarului de materiale pt indeplinirea planului la intreaga structura a productiei prin
insumarea celor 2 categorii de necesar:
-pl<-n B -nn
;etoda indicelui global de consum la un million de lei productie nominalizata conduce la obtinerea unor
rezultate apro'imative, deoarece se 5e'trapoleazaO consumul de materiale aferent productiei fizice
nominalizate asupra celei nenominalizate fara o fundamentare riguroaasa. 5"iferentele fiziceO de volum si
structura dintre cele 2 categorii de produse, precum si deosebirile constructive, de tehnologie, de
comple'itate, de componenta materiala nu pot asigura determinarea astfel a unui necesar real de materiale.
Aceasta metoda poate fi utilizata in cazul unei structuri constante a productiei de la o perioada la alta,
precum si atunci cand este necesara determinarea volumului de materiale pt lucrari de constructii, de
intretinere si reparatii sau pt productia secundara a atelierelor intreprinderii.
*2.#ontinutul planului de aprovizionare ;indicatorii de fundamentare ai planului de aprovizionare si
relatia de ec,ilibru a planului In definirea continutului planului si programelor de apovizionare materiala
se au in vedere obiectivele strategice pecifica acestui domeniu de activitate, ca si modalitatile de actiune
care asigura indeplinirea lor. /biectivul de baza al strategiei in aprovizionare este: Acoperirea completa si
comple'a a cererilor de consum ale intreprinderii, cu resurse materiale de calitate, ritmic si la timp, in
conditiile unei stricte corelatii a momentelor calendaristice de aducere a acestora cu cele la care se manifesta
consumul lor, asigurate de la furnizori care practica preturi de vanzare avanta#oase, prezinta grad ridicat de
certitudine in livrari, care antreneaza pt achizitie, transport si stocare un cost minim.
&e aceasta baza strategica se trece la elaborarea planului si programelor de aprovizionare materiala a
intreprinderilor.
0ontinutul final al planului de aprovizionare trebuie sa evidentieze o situatie reala, #udicios dimensionata
in ceea ce priveste volumul necesarului de consum, care se va corela ulterior cu strategia generala conturata
de conducerea asigurarii materiale in raport cu tendintele si mutatiile ce se inregistreaza pe piata interna si
internationala de materii prime. )trategia in aprovizionare se va afla continuu sub influenta modificarilor de
ordin tehnic, tehnologic si organizatoric care au loc in unitatile economice, a celor legate te volumul si
structura activitatilor specifice, a rezultatelor cercetarii stiintifice care contribuie la imbunatatirea structurii
materiale necesare si la reducerea consumurilor specifice de resurse materiale.
Indicatori specifici ce def continutul planului si programelor de aprovizionare:
a. ind care reflecta necesitatile de consum de materii prime, materiale, combustibili, energie, piese de
schimb, etc. destinate realizarii activitatii de ansamblu a unitatii economice in vederea indeplinirii
obiectivelor strategice finale.
b. indicatori care evidentiaza sursele si potentialul de acoperire cantitativa si structurala cu resurse materiale
a necesitatilor de consum.
&entru ca activitatea generala a unitatilor economice sa se desfasoare in bune conditii este necesara
asigurarea unui 5echilibru perfect si stabilO intre necesitati si resurse pe intreaga perioada de gestiune,
situatie care se e'prima prin relatiile :
-plB)sf<)pQBAriB-a sau -tpl< )pQBAriB-a
in care : -tpl< -plB)sf
/rice abatere de la aceasta egalitate determina fie imobilizari ne#ustificate de resurse materiale sub forma
stocurilor peste limitele normale prestabilite, fie aparitia la un moment dat a lipsei de materiale- situatie care
perturba desfasurarea normala a activitatii generale a unitatilor economice, realizarea obiectivelor
economico-financiare la dimensiunile proiectate. Ambele 5stari de faptO genereaza consecinte economice
nefavorabile importante, de regula, mai accentuate pt al 2 lea fenomen.
*3.#ontinutul planului si al programelor de desfacere a produselor si activitatea operativa de
desfacere a produselor.
0ontinutul planurilor si al programelor de desfacere a produselor este definit de urmatorii indicatori
specifici :
-volumul desfacerilor9Ld:<cantitatea de produse care se prevede pt livrare-vanzare diferitilor clienti intr-o
perioada de gestiune definita 9an,semestru,etc:
-stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune9)pQ:< cantitatea probabila de produse
finite care se prevede sa e'iste in momentul respectiv, in scopul satisfacerii cererilor, servirii clientilor in
primele zile ale acesteia.
-stocul de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune 9)sf:<cantitatea de produse finite programata sa
e'iste la incheierea acestei perioade in depozitele si magazinele unitatii producatoare.
&rocesul operativ de livrare-vanzare presupune presupune parcurgerea unui nr relativ mare de operatiuni
specifice :
1.Eliberarea produselor finite de catre sectiile de fabricatie
2.&rimirea si receptionarea produselor finite
3.Inscrierea in evidenta si trecerea in gestiune
!."epozitarea si conservarea,marcarea,etichetarea,ambalarea, etc
$.ormarea stocurilor de produse finite
%.Eliberarea dispozitiilor de livrare pe clienti
(.ormarea loturilor de livrare pe cai de distributie
*./rganizarea e'peditiei produselor finite
+.E'pedierea la clienti a produselor finite
/ atentie speciala, in derularea activitatii de desfacere, se acorda operatiei de receptie finala cantitativa si
calitativa, care se realizeaza inaintea livrarii produselor catre clienti. Importanta acestei operatiuni deriva din
faptul ca orice scapare privind calitatea produselor , superficialitatea in receptia calitativa, va determina:
respingerea produselor de catre clienti, imobilizari nerationale de produse finite, blocarea fondurilor
financiare si a spatiilor de depozitare.
"e modul cum este organizata activitatea operativa de desfacere depend in mare masura fidelitatea
clientilor, e'tinderea paletei acestora, conlucrarea mai eficienta cu ei, dezvoltarea activitatii viitoare a
intreprinderii producatoare,implicit sporirea eficentei economice a acesteia.
*!.1tape in organizarea si concretizarea relatiilor comerciale de aprovizionare)desfacere .#ontractul
comercial
*. tudierea pietei de materiale si produse(se elaboreaza ,se pun la dispozitie oferte de produse si si
servicii , pliante,cataloage prospecte cu a#utorul carora clientii se informeaza. Aceasta etapa se finalizeaza
prin comenzile client catre furnizor
. 2.3legerea de catre viitorii clienti ,dupa analiza resurselor oferite spre vanzare de catre furnizori,a
preturilor,a celorlalte conditii de livrare,a materialelor,produselor si ec,ipamentelor te,nice care sunt
cele mai potrivite scopului si mai avanta4oase economic
3.3legerea furnizorului in baza conditiilor precizate in oferte sau rezultate din alte investigatii.
!. Testarea credib furnizorilor si a clientilor
5. .'egocierea conditiilor viitoare de vanzare $cumparare
&.."erularea efectiva a active de livrare)aprovizionare a res materiale)produselor
6.3naliza pe parcursul derularii,la anumite intervale,a vanzarilor de materiale si de produse in raport
cu elementele prestabilite,evaluarea diferitelor stari de fapt si adoptarea masurilor ce se impun dupa
caz.
#ontractul comercial)reprezinta instrumentul principal folosit in concretizarea viitoarelor relatii de
vanzare cumparare .&rin definitie acesta e'prima :un acord bilateral9obligatii pentru ambele parti:, un acord
cu titlu oneros9fiecare din parti urmareste realizarea unui folos patrimonial in schimbul prestatiei la care se
obliga:, un acord de vointa9fara alte formalitati necesare:.
0ontractele comerciale se clasifica astfel:
1.dupa obiect- pentru livrarea-aprovizionarea cu materii prime,piese de schimb,componente ale unor
produse,furnizare de energie.)e incadreaza si contractele de subfurnizare
2.dupa orizontul de timp: contracte pe termen scurt,mediu si lung
3."upa forma in care se concretizeaza- contract scris,contractul verbal care este mai putin utilizat.
0ontractul cuprinde:denumirea si domiciliul unitatilor contractante, persoanele imputernicite sa semneze,
produsul ce constituie obiectul contractului ,cantitatea ce urmeaza a fi fabricata,lotul de livrare,conditiile de
calitate,tipurile si sortimentele,adaptarile si imbunatatirile ce tb aduse,durata de e'ecutare in natura a
obiectului,termenele caracteristice de e'ecutare a cantitatii, conditiile de receptie a cantitatii si calitatii
produsului, modalitati de efectuare a probelor tehnologice, formele de asistenta tehnica si regimul de
garantii,pretul de vanzare, forma de decontare, conditiile de ambalare, marcare, etichetare,livrare si transport
0lauzele 1reprezinta raspunderile partilor contractuale ptr cazul e'ecutarii partiale,cu intarziere sau
nee'ecutarii obligatiilor ce le revin. &articularitati ale clauzelor: persoana care semneaza contractul este
conducatorul unitatii,obiectul se nominalizeaza clar ptr identificarea unitara de catre parti cu precizarea
cantitatii,calitatii si sortimentatiei, termenele de garantie trebuie sa prevada ca reconditionarile tb sa se faca
pe cheltuiala vanzatorului,pretul se stabileste prin negociere si include e'pres in contract,receptia se
precizeaza ca forma ,loc si conditii de desfasurare.
0ontractul se incheie prin acordul de vointa al partilor ce au convenit asupra tuturor clauzelor .0ontractul
incheiat tb sa indeplineasca conditiile :sa e'iste consimtamantul partilor,partile sa aiba capacitatea de a
incheia actele #uridice2obiectul sa fie legal
1$.;E8/"ETE "E "E8EM;I-AME A -E0E)AM.T.I "E ;A8EMIATE &E-8M. &M/".08IE &E
AAUA )/M8I;E-8.T.I 8I& )I &E AAUA 0/EI0IE-8IT/M "I-A;I0I
Metoda de calcul pe baza sortimentului tip este utilizata atunci cand se fabrica o gama sortimentala de
produse f. larga. E':unitatile din industria te'tila, a confectiilor, a pielariei, din industria alimentara etc, care
inregistreaza variatii mari de structura a productiei pentru fiecare produs,ca urmare a influentelor
determinate de moda, anotimp etc.
0alculul se face conform relatiei:-pl<D'-cst9-cst<norma de consum estimata care corespunde
sortimentului tip ales:
;etodele prezentate pana aici se pot folosi in determinarea necesarului atat pentru materialele de baza noi si
refolosibile, cat si pt cele au'iliare,elementele de calcul fiind diferite in raport cu destinatia concreta de
utilizare a unor asemenea resurse."e e'emplu, pentru materialele au'iliare prevazute pentru folosire la
e'ecutarea de lucrari de reparatii calculul se poate face dupa:
-metoda directa9se inmulteste volumul fizic cu norma de consum specific pe unitate fizica si tip de lucrare:
-metoda indicelui global de consum la un milion lei lucrari de reparatii9cu a#utorul indicelui mediu de
consum calculat in anul de baza, folosit pentru perioade de plan viitoare:
-metoda dinamicii9rezultatul se stabileste pe baza consumului efectiv de materiale in anul de baza, modificat
in raport de variatia volumului de lucrari programate in anul urmator fata de cel de baza, se corecteaza cu
procentul de reducere obtinut in urma aplicarii masurilorde modernizare si innoire tehnica si tehnologica:
;etoda coeficientilor dinamici:e'trapoleaza datele privind consumul de materiale din perioada de baza si
pentru anul urmator:-pl<0r=F=91,,-&r:>1,,,unde:
0r<consumul total efectiv de materiale din perioada de baza2&r<procentul estimat de reducere a consumului
de materiale pe fiecare tip, sortiment sau varianta constructiva de produs, ca urmare a masurilor tehnice,
tehnologice si organizatorice prevazutepentru aplicare in perioada urmatoare, a noilor conditii de productie
care se prevad a se asigura conform programelor de modernizare elaborate2
F<coef ce e'prima modificarea volumului de productie in perioada urmatoare 9Dpl: fata de cea de
baza9Dro:2 F<Dpl>Dro.
&t aplicarea acestei metode este necesara indeplinirea simultana a urmatoarelor conditii:
-mentinerea in perioada urmatoare a unei constante a productiei in raport cu cea fabricata in anul de baza2
-cresterea in ritm si proportii relative egale a fiecarei component a structurii productieiin raport cu cea
fabricate in anul de baza2
-determinarea nivelului reducerii consumului in etapa urmatoare pentru fiecare material si produs, pe baza
analizei dinamicii consumurilor specific effective inregistrate pe anii anteriori, a influentei generate de noile
conditii de productie prevazute pt asigurare in perioada respectiva.
Ta determinarea necesitatilor pentru perioada urmatoare trebuie sa se tina cont de progresul tehnic,
introducerea in productie a noilor realizari ale stiintei si tehnicii atrag imbunatatiri importante in structura
consumului de material de la an la an. "in aceasta cauza, sfera de aplicabilitatea metodei coeficientilor
dinamici este restransa, pt ca rezultatele ce se obtin din calcule sunt apro'imative.&rocentul de reducere
estimat nu poate reflecta fidel efectul mutatiilor de ordin tehnic, tehnologic sau organizatoric care se prevad
a se inregistra in perioada urmatoare.;etoda este folosita mai mult pt calculele de prognoza, de tendinta a
evolutiei consumurilor de resurse materiale, ca si pentru stabilirea necesitatilor pe destinatiile au'iliare de
consum, sau pentru care nu au fost inca elaborate, pe baza de documentatie, normele de consum specifice.
1%.&TA-.T "E A&M/LIUI/-AME, /AIE08IL.T "E AAUA )I /AIE08ILETE
"EMILA8E.0TA)II0AMEA ME).M)ET/M ;A8EMIATE 0AME /M;EAUA /AIE08IL.T
&TA-.T.I "E A&M/LIUI/-A8
0lanul de aprovizionare<politica globala in asigurarea bazei material si cu echipamente tehnice necesare
unei unitati economice pt o anumita perioada de timp, de regula un an2 orizontul de timp poate fi si mai
mare,in acest caz datele de evaluare a strategiei in aprovizionarea materiala au, de aceasta data, un character
de previziune, de evolutie probabila./biectivul de baza al strategiei in aprovizionare este:acoperirea
complete si comple'a a cererilor de consum ale intrepinderii, cu resurse materiale de calitate, ritmic si la
timp, in conditiile unei stricte corelatii a momentelor calendaristice de aducere a acestora cu cele la care se
manifesta consumul lor, asigurate de la furnizori care practica preturi de vanzare avanta#oase, prezinta un
grad ridicat de certitudine in livrari, care antreneaza pentru achizitie, transport si stocare un cost minim.
/biectivului de baza i se asociaza obiective derivate:
-formarea unor stocuri minim-necesare, care asigura o viteza accelerate a mi#loacelor circulante aferente2
-mentinerea stocurilor effective in limitele ma'ime si minime estimate
-protectia si conservarea rationala a resurselor materiale pe timpul depozitarii-stocarii2
-asigurarea unui grad de certitudine ridicat in aprovizionarea material ape un orizont lung de timp.
#lasificarea resurselor(*.dupa importanta 9vitale,importanta mare,medie,mica:2.dupa sfera
consumatorilor9de uz general,cons de nr Vde conc,specific: 3.dupa destinatia de consum9pt produsele de
baza,pt activitatea de baza si de servire,uz administrative: !.dupa natura resurselor 9materiale si produse
din metal, produse din lemn,combust,lubrif,energie electrica :$.dupa provenienta9indigene,de
import:%.dupa forma de aprovizionare 9direct de la furnizor,prin intermediari:(.dupa efortul financiar 9efort
foarte mare ,efort mare, efort mic: *.dupa gradul de certitudine 9mare,mediu.mic,in cond de risc:+.dupa
posibilitatea de substitutie 9net substituit,partial,integral:
*6.M3'371M1'T8% "193#1R:: 0RO"81%OR("19:':R1, 3#T:.:T3T: #OM0O'1'T1
;anagementul desfacerii produselor reprez activitatea prin care se asigura vanzarea rezultatelor
productiei.Actiunea implica stabilirea cailor, formelor si modalitatilor prin care urmeaza a fi vandute
produsele fabricate, ca si a pietelor care pot constitui sfera de desfacere.
&rin desfacerea produselor se incheie circuitul economic al intreprinderii.
;anagementul desfacerii se prezinta ca un process unitar comple', caruia ii este proprie o structura e'tinsa
de activitati specific care au in vedere problemele legate de conducerea-coordonarea, previziunea-
planificarea, programarea, organizarea, contractarea-vanzarea, antrenarea, urmarirea si controlul derularii-
realizarii activitatii, analiza si evaluarea rezultatelor.
Activitati specifice ale managementului desfacerii:
-Elaborearea studiilor de mar7eting, pentru asigurarea portofoliului de comenzi si a contractelor comerciale,
al cunoasterii cererii si situatiei concurentei, a preturilor, a noilor produse care pot fi assimilate, a produselor
a caror fabricatie trebuie oprita, sau redusa, a celor care trebuie modernizate, a conditiilor la care trebuie sa
raspunda pentru a satisface in mai mare masura preferintele clientilor carora li se adreseaza.
-0olectarea comenzilor emise de client si constituirea, astfel, a portofoliului de comenzi, incheierea de
contracte comerciale in concordant cu cererile clientilor si capacitatile de productie disponibile.
-Elaborarea planului strategic si a programelor de livrare-vanzare a produselor contractate pe sortimente sip
e caile de distributie-vanzare stabilite.
-.rmarirea stadiului e'ecutiei produselor in procesele de fabricatie, prevenirea realizarii de produse
necorespunzatoare calitativ, impulsionarea factorilor de productie pt respectarea programelor de fabricatie
-0rearea sau, dupa caz, modernizarea si e'tinderea retelelor proprii de desfacere a produselor pe piata
interna si e'terna.
-/rganizarea unor retele proprii de service sau modernizarea si e'tinderea celor e'istente, pt a se asigura
eliminarea operative a deficientelor de functionalitate a produselor, sporirea interesului cumparatorilor la
produsele ce se vand, a increderii acestora fata de utilitatile oferite de producator.
-E'tinderea relatiilor de vanzare pe baza de comenzi, conventii si contracte prezinta o actiune care asigura
certitudine in activitatea de desfacere pentru o anumita perioada.
-0onstituirea unor stocuri de desfacere optime, care sa asigure ritmicitate livrarilor, in concordant cu
clauzele prevazute in contractile comerciale incheiate si sa poata satisface implicit eventualii clienti
intamplatori, dar care pot reprezenta pentru viitor utilizatori sau solicitanti constant, stabili si al caror
consum se poate amplifica
-Asigurarea unor conditii rationale de depozitare a produselor finite si de formare a loturilor de livrare.
-Informatizarea sistemelor de gestiune a stocurilor de desfacere, de urmarire a derularii livrarilor, de
intocmire a documentatiei de livrare
-/rganizarea activitatii operative de livrare-vanzare a produselor finite, servirea ritmica a clientilor
programati si neprogramati in concordant cu cererile acestora specificate in contracte, in comenzi emise
-.rmarirea derularii operative a livrarilor catre clienti, a realizarii contractelor incheiate pe total, din care pe
principalii cumparatori, a evolutiei stocurilor de desfacere
-0oordonarea si controlul activitatii depozitelor de desfacere, organizarea primirii si receptiei produselor
finite de la sectiile de fabricatie, a actiunii de formare a loturilor comple'e si complete de livrare.
-/rganizarea rationala a activitatii de informare sistematica asupra comportamentului produselor fabricate si
livrate la utilizatori, de urmarire a functionalitatii acestora la utilizatori, de interventie prompta pentru
remedierea defectiunilor sesizate si semnalate, de aplicare a sugestiilor positive provenite de la client.

*-.:T1M8% "1 OR73':;3R1 3 #OM03RT:M1'T8%8: "1 "193#1R1 : R1%3T::%1
#1 1 T3<:%1# :'TR1 #OM03RT:M1'T8% "1 "193#1R1 : #1%1%3%T1 .1R:7:
OR73':;3TOR:#1 : #8 3%T1 :'T:T8T:: : OR73':;3T::
0ompartimentul de desfacere, specific subsistemului de profil, se organizeaza pe grupe care trebuie sa
asigure indeplinirea urmatoarelor cerinte:omogenitatea si operativitatea in desfasurarea diferitelor activitati
specific, conducerea si coordonarea unitara a procesului de livrare-vanzare2 sporirea responsabilitatii
lucrarilor din compartiment in satisfacerea prompta a tuturor cerintelor si solicitarilor emise de client, in
rezolvarea reclamatiilor si colectarea sugestiilor, propunerilor transmise de partenerii reali si potentiali, de
cumparatorii si utilizatorii produselor.&rin organizarea compartimentului, trebuie sa se asgure conditii reale
pentru aplicarea unui control permanent si riguros al modului in care isi indeplineste fiecare anga#at
atributiile ce-i sunt stabilite prin fisa postului.
"e regula, prin organizarea interna, activitatea comerciala de desfacere-livrare-vanzare tb sa permita o
actiune eficienta in sistemul concurential specific economiei de piata.&roducatorul trebuie sa fie mereu
present si active pe piata./rganizarea activitatii de vanzare se face prin directorii de produs, care raspund de
produsele ce le sunt atribuite de la inceput pana la sfarsit:prospectarea pietei, transmiterea ofertelor,
negocierea si purtarea tratativelor, analiza de prWt, publicitate si reclama, marca fabricii, contractarea si
vanzarea produselor, urmarirea comportamentului produselor la utilizatori.
)istemul de relatii :
&e plan intern , relatiile se organizeaza intre compartimentul de desfacere si celelalte compartimente sau>si
subunitati din cadrul structurii organizatorice a firmelor de productie.0onducerea compartimentului de
vanzare tb sa tina active relatiile cu sectorul tehnic de conceptie si proiectare, care asigura documentatia
tehnica de e'ecutie a aproduselor, cu sectorul de productie, care asigura fabricatia produselor, cu
compartimentul de mar7eting, ce furnizeaza informatii privind produsele care sunt cerute pe piata,
caracteristicile de utilitate si de calitate la care sa raspunda, cu compartimentul financiar, care urmareste
achitarea contravalorii produselor de catre clientii carora le-au fost livrate.In afara:relatiile se organizeaza
intre unitatea de productie industriala si:
-clientii, in sensul actiunii permanente desfasurate in scopul onorarii comenzilor emise de acestia, incheierii
de contracte economice, indeplinirii obligatiilor contractual de livrare, urmaririi comportamentului
produselor la utilizatori, asigurarii conditiilor de service etc.
-unitatile de transport, pentru e'pedierea produselor la client sau la magazinele proprii de desfacere, cu
mi#loace inchiriate
-centre de calcul, pentru prelucrarea automata a datelor si informatiiloe referitoare la desfacerea produselor
-unitati specializate de comert e'terior, pentru desfacerea de produse pe piata international
-institute si unitati de cercetare specializate in elaborarea de studii de mar7eting
-unitati bancare pt rezolvarea problemelor financiar-valutare generate de livrarea sau desfacerea produselor
catre clienti
-unitati specializate in comercializarea de produse in sistem en gros
-institutii de con#uncture mondiala pentru informare privind evolutia pietei produselor similar
-burse de marfuri
-agenti de vanzare independent, reprezentanti sau reprezentante comerciale
-unitati organizatoare de targuri si e'pozitii permanente sau periodice in scopul inlesnirii si stabilirii
conditiilor de participare la asemenea manifestari cu produsele proprii.
1+.TO#8% "1 "193#1R1)"19:':R1, M1TO"1 "1 "1T1RM:'3R1
E'prima cantitatea de produse finite programada sa e'iste la sfarsitul perioadei de gestiune in depozitele si
magazinele unitatii producatoare.El este o consecinta a necesitatii efectuarii operatiilor pe care trebuie sa le
suporte produsele finite inaintea livrarii sau vanzarii lor.
/peratiile pe care produsele finite trebuie sa le suporte pe timpul stocarii in depozitele de desfacere sunt, in
general urmatoarele: primirea si eceptia produselor finite sosite de la sectiile de fabricatie2 inregistrarea in
evident si incarcarea gestiuni2 sortarea produselor finite2 asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatii
de monta#, conditionarea produselor etc.
In dimensionarea stocurilor de desfacere se pot folosi, dupa caz:metoda directa si metoda statistica.
;etoda directa sau analitica presupune calculul nivelului de desfacere: )d<?tpli=@mz, unde:
?tpli <suma duratelor de timp prevazute pentru e'ecutia operatiilor specific depozitelor de produse finite
de pana la distributia acestora la magazinele proprii de vanzare, la angrosisti sau clientilor finali
Dmz<productia medie zilnica
;etoda statistica se bazeaza pe datele efective inregistrate in perioada de gestiune curenta referitoare la
stocurile fizice efective de produse finite sau la duratele efective de stationare a produselor in depozite.
)d<8s=7=@mz, unde:8s<timpul mediu de stocare a produselor finite in depozitul de desfacere, in perioada
curenta27<coefficient de corectie care e'prima efectul eventualelor masuri tehnico-organizatorice care se
prevad pentru aplicare in scopul reducerii perioadei de stationare a produselor finite in depozitul de
desfacere2@mz<productie medie zilnica estimate pentru perioada de gestiune urmatoare.
22..O%8M8% "193#1R::)"19:':R1, MO"3%:T3T: "1 "1T1RM:'3R1
Lolumul desfacerilor e'prima cantitatea de produse care se prevede pentru livrare-vanzare diferitilor client
intr-o perioada de gestiune definita.Acest indicator se determina pentru fiecare tip, sortiment sau varianta
constructiva de produs si pe total productie, fizic, si valoric, pornind de la raportul dintre cerere si oferta.&t
unitatile de productie industraiala, volumul desfacerilor reprezinta indicatorul de baza care defineste nivelul
5cifrei de afaceriOal acestora2 fiind element de calcul , prin el se estimeaza partea determinanta a nivelului
veniturilor.;odul de estimare a volumului de desfacere se realizeaza diferit pentru produsele unicat, de serie
mica sau mi#locie fata de cele cu fabricatia in serie mare sau in masa, pentru produsele specifice unor
anumite categorii de cond<sumuri fata de cele cu utilitate generala, pentru cele cu ciclul lung de fabricatie
fata de cele cu ciclul scurt de productie, pentru produsele destinate unei piete.&entru produsele comandate in
cantitati mici sau unicat, fata repetabilitate a fabricatiei, sau a caror productie in cantitati mai mari decat cele
comandate nu se #ustifica economic, volumul de desfacere se va dimensiona prin simpla insumare a
cantitatilor comandate de clienti pe tipuri, sortimente si variante constructive de produse:Ld<?Dci.
"eci, pentru asemenea produse nu se prevede formarea de stocuri la inceputul si sfarsitul perioadei de
gestiune pentru continuitatea livrarilor sau vanzarilor unor asemenea produse-lotul comandat de un client,
odata fabricat, va fi si livrat acestuia, dupa care fabricatia inceteaza, comanda fiind considerata unica."aca
se va repeta, ea va I interpretata in acelasi mod.Aici se incadreaza produsele cu ciclul lung de fabricatie a
caror e'ecutie si vanzare se face numai la comanda ferma sau contract incheiat.
In cazul anumitor produse, cum sunt cele de sezon, sau pentru care se estimeaza vanzarea unor cantitati
suplimentare9@s::Ld<?DcB@s