CUPRINS

I. NOTIUNI GENERALE DE CADASTRU

I.1.Cadastrul - scurt istoric
I.2. Deflitie! caracteristici! rol! sco"! i#"ortata! le$atura cu
alte disci"lie
I.%. As"ectele cadastrului
I.&. 'uctiile cadastrului
I.(. Clasificarea cadastrului
I.). Criterii de i#"artire a tereurilor du"a destiatii
I.*. Criterii de clasificare si idetificare a cate$oriilor de folosita
a tereurilor si de idetificare a costructiilor
II. CADASTRUL GENERAL
II.1. Defiitii
II.2. Retele $eode+ice
II.%. Lucrari de cadastru $eeral
II.&. Cule$erea datelor cadastrale
II.(. Plaul cadastral
III. ,ETODE DE INTOC,IRE A PLANULUI CADASTRAL
III.1.Geeralitati
III.2. ,etoda dru#uirii "lai#etrice s"ri-iite
III.%. ,etode de deter#iare a su"rafetelor
III.&. Detasarea su"rafetelor
I.. LATURA /URIDICA
I..1.Geeralitati
I..2.Pu0licitatea i#o0iliara
I. NOTIUNI GENERALE
I.1.CADASTRUL - SCURT ISTORIC
1Eti#olo$ia ter#eului 2 cadastru3
Originea cuvantului cadastru nu este stabilita in mod cert, existand mai
multe ipoteze privind aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenului
origine greaca, potrivit careia ar deriva din cuvantul compus ,,katastikon"
(prefixul ,,kata" inseamna de sus in jos, iar ,,stikon" are semnificatia de registe, de
impunere, carte de insemnari, carte de comert).
Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine
latina ,,capitastrum", care are legatura cu ,,capitionis registrum" sau ,,capitum
registrum",ceea ce ar insemna impozit pe capul familiei (,,capitatio"). Denumirea
apare intro forma apropiata, folosita cu intelesul actual ,,catastico" intrun
document din anul !!"# gasit la $enetia. %lterior, a trecut si la alte state italiene sub
forma ,,il cotastro", apoi in &ranta sub forma ' le cadastre" si (ermania ,,der
(das))*ataster".
+n tara noastra apare la mceputul secolului ,+,, adaptat foneticii limbii
romane, sub forma actuala ,,cadastru". Din perioada interbelica, prin -egea nr. ./0
!1//, sa adoptat denumirea de ,,cadastru funciar", iar prin -egea nr. 02!113
defineste termenii ,,cadastru general4 si ,,publicitate imobiliara"
1Ice"uturile cadastrului
5asuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de la
inceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din
antic6itate, drept sarcina importanta stabilirea limitelor propietatilor funciare.
7unostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a
terenurilor exista si se refera in special la zonele in care pamantul era cultivat
pentru agricultura, in lunca fluviului 8il, in 5esopotamia si in Orientul 5ijlociu.
+n9giptul :ntic sau tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru
;
agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea
pamantului. 5asuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaii
8ilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anuale
si era necesara refacerea lor.
+n (recia :ntica impartirea pamantului sa facut in moduri diferite in <parta si
:tena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a
necesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum si
tinerea unor registre de evidenta.
+n imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau
6arta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. :cestea
erau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate
pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcarea
colturilor patratelor, utilizanduse un instrument (stella) din lemn pentru trasarea
ung6iurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea
rotirea (groma).
+n coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa 6arti, si registre in care se
inscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta
perceperii impozitelor.
+n 9uropa 5edievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu
organizare stabila, capabile sasi procure veniturile din impozite. Dupa toate
probabilitatile, eel mai vec6i cadastru a luat nastere in orasul autonom 5ilano.
:ctivitatile specifice cadastrului sau desfasurat in spatiul popoarelor germanice si
in :nglia, 9lvetia, -ituania,etc..
5asuratorile terestre au fost influentate de progresul te6nicostiintific din
perioada =enasterii, folosinduse planseta topografica, semne conventionale,
masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala.
Data de nastere a cadastrului in 9uropa poate fi considerata !0 aprilie !1.>,
cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul 5ilano aflat sub ocupatie
austriaca.
Documentatia intocmita pe parcursul a ;> de ani continea registrul parcelelor,
registrul caselor, mapa cu 6artile la scara !?.>>> si la scara !?">>> pentru
ansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si 6arta
topografica a principatului la scara !?0.>>>.
7onsiderat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de &ranta sub
8apoleon, de principatele italiene si statul papal, de @elgia, Olanda, -uxemburg,
cantoanele elvetiene, landurile germane si tot +mperiul 6absurgic.
Aransilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin
urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile !?0.>>,
!?#03>, (pentru zonele cu mai putine detalii), !?/3>> sau !?.""> ( de !> ori scara
6artilor militare !?."">>).
#
1 E4olutia cadastrului i Ro#aia
:ctivitatea de cadastru din =omania a parcurs urmatoarele etape?
B Etapa de mceput a cadastrului
-ucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor fiinciare sau efectuat in
mod diferentiat in provinciile romanesti, in functie de imprejurarile istorice,
incepand cu secolul ,+,, astfel?
Aransivania, @anat si o parte a @ucovinei lucrarile specifice au debutat dupa
sistemul austroungar incepand cu anul !01; si au continual dupa anul !"#> sub
forma ,,7adastrului concretual"(consta m delimitarea, descrierea si reprezentarea
6otarelor localitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor 6idrografice si a cailor de
comunicatii)C
in 5untenia si 5oldova incepand cu anul !"/!, respectiv !"/. se fac
incercari de introducere a cadastrului de catre primii inginerii 6otarnici
pregatiti la lasi de (6. :sac6i (din anul !"!/) si la @ucuresti de (6. -azar
(din anul !"!")C
in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial, o
data cu infaptuirea reformei agrare.
B Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933)
+n anul !1!1 se infiinteaza ,,directia 7adastrului si a -ucrarilor Ae6nice", a
carei activitate sa limitat in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentru
improprietaririle facute dupa primul razboi mondial. 5asuratorile sau facut in
sisteme de referinte locale, cu diferentieri legate de precizie si continut, deoarece nu
exista o retea de tringulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au fost
pregatite cadre te6nice la <coala de topografie (!1!1) de pe langa Directia
7adastrului.
%n pas important a fost facut in anul !1/> prin adoptarea sistemului de
proiectie stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia 7adastrului si
+nstitutul (eografic al armatei.
3
B Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare(1933-1955)
5omentul de referinta pentru acest domeniu de activitate !a constituit
,,-egea pentru organizarea cadastrului si cartilor funciare", nr../2!1//, care
reglementeaza pentru prima data modalitatea de organizare si realizare a
cadastrului funciar, porninduse de la retele geodezice unitare si elaboranduse
planuri si registre cadastrale dupa primele normative te6nice si economice.
-a inceput sa prevazut executarea lucrarilor cadastrale in 5untenia si
Dobrogea, apoi in 5oldova si Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente in
Aransilvania, @anat si @ucovina.
+n ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata
prin ,,-egea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare", nr.l
!#2!1/". -ucrarile incepute in fostul judet +lfov si in comunele subordonate
municipiului @ucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tarii, nu
au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul !1;!, cand
se executasera numai pentru #; comune (3# D din volumul total). <a folosit
experienta te6nicienilor din celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noi
cuprinse in cadrul ,,8orme te6nice(!1;/) si incepand cu anul !1;> sau pregatit
ingineri in cadrul sectiei de cadastru din <coala Polite6nica din @ucuresti.
Dupa eel de al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori si
parcelari pentru impropietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului sa
mai fie finantata de puterea comunista.
+n anul !1;1 sa 6otarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorile
cadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar.
B Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990)
Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinand
unitatilor de stat, se legifereaza incepand cu anul !1## organizarea si executarea
,,evidentei funciare", un sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in
perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea drepturilor
reale imobiliare.
A
+ntre !1##!13" sau realizat planuri topografice la scara !?!>>>> pe cale
fotogrametrica pentru !/ milioane de 6ectare si registre de evidenta funciara de
catre 7onsiliul <uperior al :griculturii.
Din anul !13", prin -egea nr.l. privind apararea, conservarea si folosirea
0
terenurilor agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe
intreg teritoriul tarii. :u continual sa fie folosite vec6ile evidente si dezinformarile
cu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru de
catre conducerea politica totalitara.
+nventarierea terenurilor inceputa in !13" a continual si dupa !10; prin -egea
nr.#1, intocminduse balante anuale ale fondului funciar, dar limitanduse
circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala.
intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin
Decretul nr. />#2!10. privind activitatea geodezica, topofotogrametrica si
cartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta
activitate.
Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul !13# trebuie
mentionat planul topografic de baza la scarile !?#>>> si !?.>>> care, din pacate, nu
a putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare, desi acopera
aproximativ 1>D din teritoriul tarii.
:ceasta sia dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin
suprafete man de teren (agricultura, silvicultura, caii de comunicatii,
sistematizarea localitatiilor), dar si pentru asigurarea suportului grafic pentru
lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia.
Etapa aplicarii legilor propietatii (1991-pana in prezent)
<c6imbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ
general privitor la regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica si
privata, la dobandirea dreptului de propietate si la circulatia juridica a terenurilor.
=eglementarile generale in domeniul propietatii apar in 7onstitutia =omaniei
adoptata in !11!, in -egea administratiei publice locale nr.312!11!, modificata si
completata, in 7odul civil si in 7odul de procedura civila, modificate si
completate.
+n ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute
fundamente ale institutiei dreptului de propietate! -egea nr. !312!110, care
cuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupra
terenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si ameliorarea terenurilor,
Eotararea (uvernului nr. "/;2!11! privind stabilirea si evaluarea terenurilor
detinute de societatile comerciale cu capital de stat, -egea privind circulatia
juridica a terenurilor nr. #;2!11", -egea pentru reconstituirea dreptului de
propietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. !2.>>>.
"
Pentru institutia cadastrului din =omania, actul legislativ eel mai important il
constituie -egea cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 02!113, care asigura
cadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si desc6ide portile
unei institutii de drept cu radacini europene, avand la baza traditii istorice.
Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca
institutie publica cu personalitate juridica Oficiul 8ational de 7adastru, (eodezie si
7artografie, ca organ de specialitate in subordinea 5inisterului :dministrateF
Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OG7(7.
:ctivitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si
controlul executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor te6nice si
metodologiile de specialitate, la organizarea fondului national de geodezie si
cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand, la
autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de
specialitate.
Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat
locul pe care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intro societate
bazata pe valori democratice. <ectorul privat va creste ca importanta,dar sectorul
public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara.
7adastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul te6nologiei informatiei, iar
te6nicile avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor
contribui la consolidarea propietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la
utilizarea unui sistem fiscal modern.
I.2.DE'INITIE! CARACTERISTICI! ROL! SCOP! I,PORTANTA!
LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE
Defmitie:
Cadastrul $eeral este u siste# uitar si o0li$atoriu de e4ideta te5ica!
ecoo#ica si -uridica "ri care se reali+ea+a idetificarea! ire$istrarea si
re"re+etarea "e "lauri cadastrale a tuturor cor"urilor de "ro"ietate!
idiferet de destiatie si "ro"ietar! de "e itre$ul teritoriu al tarii.
Caracteristici6 7adastrul general are caracter?
* obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului,
indiferent de functia sociala sau te6nica a acestuia C
* unitar: se executa dupa norme si instructiuni uniceC
1
7 istoric! reflecta legiile societatii (formele de propietate caracteristice unei
oranduirii)C
7 dinamic! exprima realitatea naturala in continua sc6imbare (impune
necesitatea unei intretineri permanente)C
7 general! satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniiceC
7 obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii, pentru toti propietarii de
bunuri mobile, persoane fizice si juridice.
Rol: 7adastrul trebuie sa furnizeze date reale cu privire la?
H determinarea intinderii, configuratiei si pozitiei corpurilor de propietate, a
destinatiei si folosintei lorC
H identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrele
cadastraleC
H stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitativeC
H inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelor
terenurilorC
H bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de
folosinta agricoleC
H inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri
funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si
ameliorate.
Scopul! executarii lucrarilor de cadastru sa puna la dispozitia celor interesati,
in orice moment, date reale si complete pentru?
H determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe taraC
H stabilirea impozitului funciarC
H cunoasterea fondului imobiliar edilitar si starea acestuiaC
H intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si
localitatilorC
H obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etcC
H alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si socialculturaleC
H folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apaC
H amenajarea si exploatarea rationala a padurilorC
H protectia mediuluiC
H solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietariC
H realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii <+Aurilor.
!>

Importanta cadastrului general
7adastrul sa dovedit a fi dea lungul timpului un ansamblu de activitati
te6nico organizatorice menite sa deserveasca administratia, pe propietarii
bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de propietate, iar din alt punct de
vedere, cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit la dovedirea si
garantarea propietatii.
-ucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor
informationale ale teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei
publice locale si centrale, precum si altor sectoare interesate.
Legatura cadastrului cu alte discipline
:ctivitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii, din punct de
vedere al continutului si complexitatii, pe masura punerii de acord cu cerintele
mereu crescande ale societatii in ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor
te6nice si a metodelor de lucru propii, sau a celor apartinand altor domenii pe care se
sprijina sau cu care colaboreaza. Prin participarea mai multor domenii la
realizarea cadastrului general, se poate afirma ca i se confera un caracter
indisciplinar.
-ucrarile te6nice ale cadastrului ( masuratori, prelucrarea datelor,intocmirea
documentatiei cadastrale 6ard, planuri, registre cadastrale) se bazeaza pe
discipline fundamental ca? geodezia, topografia, fotogrametria, cartografia.
Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii
complementare? pedologie, geobotanica, geomorfologie. <tiintele agricole ajuta la
incadrarea terenurilor in categorii si subcategorii de folosinta.
Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea in mod legal a
posesoriilor si a propietatii, la data introducerii cadastrului general.
Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul general poate intra in
legatura cu domenii auxiliare? sistematizarea teritoriului si localitatilor, urbanism,
organizarea teritoriului agricol, protectia mediului,etc..
Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru ( prelucrarea automata volumului
mare de date din masuratori, crearea bazelor de date si intocmirea automata a
registrelor si planurilor cadastrale) este nevoie de cunostinte de informatica,
programare, etc.
!!
1.%. ASPECTELE CADASTRULUI
9videnta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele
aspecte?
a8 As"ectul catitati4 se realizeaza prin functia te6nica a cadastrului si se
refera la determinarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii
suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si propietari si la determinarea
constructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt
amplasate, numarul de nivele si de propietarii lor.
08 As"ectul calitati4- determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor,
precum si al caracteristicilor calitative ale constructiilor.
H Pentru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completanduse cu date
despre lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii, indiguiri, desecari).
H Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie
(beton, caramida, lemn), dotarea cu instatalatii, gradul de contort, gradul de
uzura, etc..
c8 As"ectul -uridic se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor, la
dreptul de propietate.
1.&. 'UNCTIILE CADASTRULUI
=ealizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei
aspecte ale acestuia.
a8 'uctia te5ica are ca obiect urmatoarele lucrari?
H stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a 6otarelor teritoriiilor
administrative (comune, orase, municipii)C
H identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor,
H delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a
parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de
posesorii acestoraC
H efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastraleC
H intocmirea sau reambularea planurilor cadastraleC
H numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe
intregul teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipalC
!.
H intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sintezaC
H intretinerea cadastrului.
Documentele te6nice principale ale cadastrului sunt?
H dosarul lucrarilor de delimitateC
H planurile si 6artile cadastraleC
H registrele si fisele cadastrale.
08 'uctia ecoo#ica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari?
H incadrarea terenurilor agricole in clase de calitateC
H evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor
amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciareC
H evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii,
confort, gradul de uzura,etc..
c8 'uctia -uridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de
terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe
baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza propietatea. <e
asigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii
si cui apartine un anumit bun imobil.
1.(. CLASI'ICAREA CADASTRULUI
Cadastrul $eeral
7adastral general este un complex de operatii te6nice, economice si juridice
intreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice a
fondului fiinciar sub aspect cantitativ, calitativ si juridic.
&ondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de
destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat
din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al =omaniei etc.).
!/
Cadastrele de s"ecialitate
7adastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica
din punct de vedere te6nic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii
de activitate, cu scopul administrarii lor rationale.
9vidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu
conditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru
cadastrul general,
B "adastrul agricol
:re ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor
agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului,
panta, pretabilitatea la anumite culturi, clase de calitate, venitul net.
B "adastrul forestier
<e ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a
amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta,
consistenta masei lemnoase, precum si informatii referitoare la sol, relief si clima. <e
executa de 5inisterul :pelor, Padurilor si Protectiei 5ediului pentru exploatarea
rationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice.
B "adastrul apelor
:re ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor
acoperite de ape si stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine
6idrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si
exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si
climaC <e executa de 5inisterul :pelor, Padurilor si Protectiei 5ediului pentru
evidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare, folosire si
protectie a acestora.
B "adastrul fondului imo#iliar
<e ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati,
specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura,
regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea, etc.. <e executa de
5inisterul -ucrarilor Publice, Aransporturilor si -ocuintei.
B "adastrul retelelor edilitare
<e ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa,canalizare,
termoficare, gaz, electrice, telefonie$si a instalatiilor care le deservesc, specificand
!;
amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii
te6nici, starea.
B "adastrul terenurilor cu destinatie speciala
Poate fi intocmit de mari detinatori de terenuri, ministere, departamente, regii
autonome societati comerciale,etc..
7adastrul cailor ferate se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,
constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviareC
7adastrul drumurilor se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,
constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuriC
7adastrul porturilor se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,
constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, relelelor subterane si
supraterane, platformelor te6nologice, care deservesc unitatile portuareC
7adastrul aeroporturilor, 7adastrul industrial, 7adastrul minier, 7adastrul
energetic, 7adastrul petrolier, 7adastrul monumentelor istorice, 7adastrul
militar,etc..
Dupa datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc?
Cadastrul aalitic
Prezinta toate datele cantitative, calitative si juridice care permit cunoasterea
amanuntita a tuturor corpurilor de propietate.
Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile?
pentru intravilan !?#>>, !?!>>>,!?.>>>C
pentru extravilan !?.>>>, !?#>>>C
Cadastrul sitetic
=ealizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe
unitati teritoriale mari, prin 6arti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatii
centralizatoare de sinteza.
Eartile cadastrale pentru cadastru general se intocmesc la scarile? !?!>>>>,
!?.#>>>,!?#>>>> si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale.
!#
1.). CRITERII DE I,PARTIRE A TERENURILOR DUPA
DESTINATII
Geeralitati
Aerenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de
titlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilor
legale.
Prin ,,detinatori de terenuri% se inteleg titularii dreptului de propietate,
persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care
potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar.
&omeniul pu#lic poate fi interes national, caz in care propietatea asupra sa in
regim de drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care propietatea
( de asetnenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau
judetelor.
Tereuri cu destiatie a$ricola 9TDA8
Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte? terenurile arabile,
viile, liveziile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de 6amei si duzi,
pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitile, terenurile cu vegetatie forestiera
daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu
constructii agrozoote6nice si de imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole,
drumurile telinologice si de depozitare.
Tereuri eu destiatie forestiera 9TD'8
Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte? terenurile impadurite
sau cele care deservesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica,
terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive stancarii, abrupturi,
bolovanisuri, rape, revene, torenti.
Tereurile aflate "er#aet su0 a"e 9TD:8
Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele
lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din
Delta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si continue.
!3
Tereurile di itra4ila 9TDI8
+n aceasta categoric se include toate terenurile indiferent de categoria de
folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii
limitei de 6otar a intravilanului, conform legislatiei in vigoare.
Tereurile cu destiatie s"eciala 9TDS8
Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru
transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si
instalatii 6idrote6nice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor
naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de
aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele,
ansamblurile si siturile ar6eologice si istorice si altele asemenea.
1.*CRITERII DE CLASI'ICARE SI IDENTI'ICARE A
CATEGORIILOR DE 'OLOSINTA A TERENURILOR SI DE
IDENTI'ICARE A CONSTRUCTIILOR
1 Geeralitati
"ategoria de folosinta a terenului, individualizata printrun cod, este unul
dintre atributele parcelei. 9videntierea la partea te6nica a cadastrului general a
categoriei de folosinta, alaturi de celelelalte atribute este necesara atat pentru
intocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza
bunurile imobile. +n cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta.
"ategoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie
economica, creata in mod natural sau artificial. :re ca unitate superioara grupa de
folosinta si ca unitate inferioara de su#categoria defolosinta (folosita de cadastrele
de specialitate). (rupele de folosinta sunt agricole si neagricole.
&iecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categorii de
folosinta predominante,care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta
care ocupa un procent mai mic. De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie
!0
agricola categoriile de folosinta predominante sunt? arabilul, viile, livezile, fanetele si
pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc.. Aot astfel, in
intravilane, in categoria de folosinta curticonstructii care este predominanta in
cadrul destinatiei, se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai
mici, cum ar fi? arabil, livezi, ape, etc..
Criterii de idetificare a cate$oriilor de folosita a tereului
Terenuri arabile (A)
+n aceasta categoric se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la
mai multi ani (.3 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi?
cereale, leguminoase pentru boabe, plante te6nice si industriale , plante medicinale si
aromate, plante furajere, legume etc. +n categoria de folosinta arabil se includ ?
arabil propiuzis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si
rasadm4te, capsunarii, alte culturi perene.
<e fnregistreaza ca terenuri arabile?
a), terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere
sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si
graminee perene), care se ara o data la eel mult 3 aniC
b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor,
degradarilor sau altor cauzeC
c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea ,,sere" sau
,,rasadnite".
Aerenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare,
irigare se vor delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si
suprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate,etc. care au
latimi mai mici de .m, cu exceptia celor din propietatea <ocietatii 8ationale
,,+mbunatatiri &unciare" <.: si 7ompaniei 8ationale ,,:pele =omane<.:, care se
vor inregistra la categoria de folosinta curticonstructii.
asuni ()
Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin
insamantari la maximum !#.> de ani si care se folosesc pentru pasunatul
animalelor. +n cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza?
!"
a) pasuni curate sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasaC
b) pasuni cu pomi sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii
eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi
paraginite. -a incadrarea acestora se va tine de faptul ca productia principala
este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs
secundarC
c) pasuni impadurite sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt
acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta C
d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri.
!anete (!)
-a categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod
natural sau artificial prin reinsamantari la !# .> de ani, iar iarba se coseste pentru
fan. <e inregistreaza la fanete? fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite,
fInete cu tufarisuri si maraeinisuri.
"ii (")
+n aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie?
a) vii altoite si indigene?
viile altoite au la baza lor un portaltoiC
viile indigene sunt nealtoite, dezvoltanduse pe radacini propii
impreuna mai sunt denumite si vii nobileC
b) vii 6ibride sunt acelea care poarta si denumirea de ,,producatori directi"C
c) 6amei deoarece au o agrote6nica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de
6amei se include in aceasta categoric de folosinta.
d) pepeniere viticole sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol?
plantatiile portaltoi si pepinierele propiuzise sau scolile de vite.
Live#i (L)
-ivezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. <e inregistreaza ca
livezi?
a) livezi clasice terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de
cultura traditionale, si anume? livezi cu cuturi intercalate, livezi inierbate,
livezi in sistem agropomicol, livezi pureC
b) livezi intensive superintesive livezi amenajate avand o mare densitate de
pomi pe 6ectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de
intretinere si recoltareC
!1
c) plantatii de arbusti fructiferi terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze,
trandafiri de dulceata,etc.C
d) pepiniere pomicole terenurile destinate pentru producerea materialului saditor
pomicolC
e) plantatii de duziC
aduri si alte terenuri (D)
+n aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in
amenajamentele silvice si in afara acestora, indiferent de propietar. <e
inregistreaza la aceasta categoric de folosinta?
a) paduri terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare
de >,.# 6aC
b) terenuri destinate impaduririi terenuri in curs de regenerare, terenuri
degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silviceC
c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica
terenuri ocupate de pepinere, solarii, plantatii, culturi de rac6ita, arbusti
ornamentali si fructiferi, cele destinate 6ranei vanatului si animalelor din
unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvicC
d) perdele de protectie benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo
pomicole, care au diferite roluri de protectie ca? perdele pentru protectia
culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru
protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru
combaterea eroziuniiC
e) tufarisuri si maracinisuri terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta
de mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri,etc.C
Terenuri cu ape si ape cu stuf
2v
+n aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele
acoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. <e
inregistreaza la aceasta categoric?
a) ape cursatoare ($R) ! fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii,
cursurile de apa, paraurile, si alte surse de ape denumiri locale ( izvoare,
privaluri,).-a apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga
albie minora a cursului de apa, din in mai in mai, c6iar daca aceasta nu este in
intregime si permanent sub apa.
.>
De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului a"ei
prundisuri, care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. :lbia
minora a unui curs de apa, include toate zonele mai joase ale cursului, insulele si
prundisurile. Aoate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci la
terenuri cu apeC
b) ape statatoare ($R) : -imita acestor ape variaza in functie de anotimp si de
regimul de precipitatii. -a delimitarea acestor ape se va lua in considerare
limita lor la nivelul mediu al apelor.+n aceasta categoric se incadreaza si apele
amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si
suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si
papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau
neamenajatC
c) marea teritoriala si marea interioara : <uprafata marii teritoriale este cuprinsa
intre liniile de baza ale celui mai mare reflux dea lungul tarmului dinspre larg al
insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor 6idrote6nice si ale altor
instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o
distanta de !. mile marine (....;m), masurata de la punctul eel mai apropiat de
la liniile de baza. <uprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si
liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus.
-imita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa,
cuvetelor lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip
a 5arii 8egre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele
interesate si avizate de O87(7.
Caile de comunicatii rutiere (R) si caile ferate (C!)
Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se
impart, potrivit Ordonantei (uvernului nr. ;/2!110 privind regimul juridic al
drumurilor, dupa cum urmeaza?
a) drumuri de interes national? autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale
europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundareC
b) drumuri de interes judetean? drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si
resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi,
aeropouturi si alte obiective importanteC
c) drumuri de interes local? drumurile comunale si drumurile vicinale?
d) strazile din localitatile urbaneC
e) strazile din localitatile rurale? strazi principale si strazi secundareC
f) cai ferate simple, duble si inguste, triaje.
Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se
inregistreaza ca detalii, ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata
vecinatate.
.!
Terenurile activate cu constructii si curti (CC)
:ceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de
exemplu? cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, 6idrocentrale,cariere,exploatari
miniere si petroliere, cabane, sc6ituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluze
pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri , cimitire, piete,
rampe de mcarcare, f<sia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri ce
nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele
anterioare.
Terenuri desradate si neproductive (%)
:ceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de
degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte?
a) nisipuri zburatoare nisipuri mobile nefixate de vegatatie si pe care vantul le
poate deplasa dintrun loc in altulC
b) stancarii, bolovanisuri, pietrisuri terenuri acoperite cu blocuri de stand
masive, ingramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de
vegetatieC
c) rape, ravene,torenti alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu
sunt impaduriteC
d) saraturi cu crusta terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o
crusta albicioasa friabilaC
e) mocirle si smarcuri terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si de
uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatieC Aerenurile cu mlastini cu stuf nu se
inregistreaza la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape
si stufC
f) gropile de imprumut si cariere terenuri devenite neproductive prin scoaterea
stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructiiC
g) 6alde terenuri pe care sa depozitat material steril rezultat in urma unor
activitati industriale si exploatari miniere. 7ategorii de folosinta a terenurilor
simboluri
arabil
vii
livezi
pasuni
fanete
paduri si alte terenuri cu vegatatie forestiera PD
:
$
-
P
&
ape curgatoare E=
..
ape statoare E@
cai de comunicatii rutiere D=
cai ferate 7&
curti si curti cu constructii 77
constructii 7
terenuri neproductive si degradate 8
Criterii de idetificare si ire$istrare a costructiilor
-a constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind?
situatia juridicaC
domeniul public sau privatC
destinatia. Dupa destinatie, constructiile se clasifica in? constructii de locuinte,
constructii administrative, constructii social culturale, constructii industriale si
edilitare, constructii anexe.
Destiatii ale costructiilor
constructii de locuinte 7-
constructii administrative si social culturale 7:<
constructii industriale si edilitare 7+9
constructii anexe 7:
./
II. INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL
II. 1. Geeralitati. Defiitii
7adastral general se introduce pe unitati administrativ teritoriale. +ntroducerea
cadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de
teren si birou care conduc la intocmirea documentelor te6nice ale cadastrului
general. :cestea reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza
publicitatea imobiliara.
Pana la introducerea cadastrului general pe o imitate administrativ teritoriala
sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se
tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de
amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane
fizice si juridice autorizate, documentatii care sunt receptionate de OG7(7.
B 'nitati administrativ- teritoriale
+n =omania unitatile administrativ teritoriale sunt? comuna, orasul sau
municipiul si judetul. +n cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti se
deosebesc doua parti distincte? intravilanul si extravilanul.
Aeritoriul =omaniei are suprafata totala de ./ "/1 >0> 6ectare si cuprinde din
punct de vedere al organizarii administrative un numar de ;! de judete la care se
adauga municipiul @ucuresti. +n cadrul celor ;! de judete sunt cuprinse 30
municipii, !1# orase, .3"3 comune si !//;/ sate. =ealizarea cadastrului general pe
intreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a cadastrului
pe .1"1 teritorii cadastrale.
(ntravilanul este partea de imitate administrativ teritoriala, legal delimitata,
destinata construirii si 6abitatiei. +ntravilanul cuprinde zona dens construita
ocupata cu cladirile de locuit, constructive social culturale, intreprinderile
industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele edilitare,
zona de circulatie si transport impreuna cu garile, autogarile si depourile, spatiile
verzi si terenurile libere. +ntrun teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi
unul sau mai multe intravilane. -imita intravilanului reprezinta detaliu topografic al
planului cadastral si in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul
suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.
.;
E;tra4ilaul este partea din unitatea administrativ teritoriala cuprinsa in afara
intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii. :re in special destinatii agricole si
silvice. <tructura terenurilor agricole reprezinta aproximativ doua treimi din
suprafata totala a tarii, ceea ce inseamna !;," milioane 6ectare.
'nitati teritoriale cadastrale
+ntravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritoriale
cadastrale.
Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala te6nica a unitatii administrativ
teritoriale, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri,etc.)care nu
sufera modificari curente. <ectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile
sau corpuri de propietate alipite. Denumirea de ,,sector cadastral" inlocuieste
termenii ,,tarla" in extravilan si ' cvartal" in intravilan.
I#o0ilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii.
Cor"ul de "ro"rietate este costituit din una sau mai multe parcele alipite,
apartinand aceluiasi proprietar.
Parcela este suprafata de teren situata intro unitate administrativteritoriala pe un
amplasament bine stabilit, avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui
propietar sau mai multor propietari, in indiviziune. Din punct de vedere
economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune
fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa.
Entitatile de #aza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt?
parcela, contructia si propietarul.
Costructia este o proprietate sau o parte dintro proprietate construita cu o
utilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor
persoane, in indiviziune. :ceasta poate fi o cladire intreaga sau parti dintro
cladire, cu una sau mai multe intrari. &iecare intrare are o adresa. :dresa este
indentica cu cea a intrarii.
Pro"rietarul este persoana fizia sau juridica, titulara in exclusivitate sau in
indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Detiatorii de tereuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi
reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori
detinatori precari.
.#
Cor"ul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa
urmatoarele criterii?
H sistemul ar6itectonic si contructiv determinat de fatade si materiale de
constructie a peretilor exterioriC
H intrarea separata in cladireC
H independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.
Siste#ul ifo#atioal al cadastrului este o organizare de baza de date grafice si
alfanumerice de evidenta telinica, economica si juridica referitoare la corpurile de
proprietate si la proprietarii acestora.
II.2. Retele $eode+ice "etru lucrarile de cadastru
5aterializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de mdesire si
ridicare se face conform standardului roman <= /;;3!2!113, avand marci
conform standardului de stat <A:< ;.1;0/, emise de +nstitutul =oman de
<tandardizare precum si cu alte sisteme de marcare si semnalizare provenite sau
preluate din standardele europene (798) si internationale (+<O), avizate sau
omologate de O87(7.
7oordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de
proiectie <tereografic !10> si in sistemul de referinta 5area 8eagra !10#.
Reteaua geode#ica de spri&in pentru executarea lucrarilor de cadastru general
este formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta.
Reteaua geode#ica de mdesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de
puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a
cadastrului general.
in configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru puncte
din reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate
punctele retelei de indesire.
=eteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute?
triangulatie, trilateratie, triangulatietrilateratie, retele de drumuiri poligonometrice,
intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate sau te6nologii geodezice
bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare globala(P<(lobal
Positioning <Jstem). +n cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin
te6nologia (P<, la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele?
.3
=eteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijinre pe minimum patru
puncte din reteaua geodezica de sprijinC
punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul
retelei, cat si la marginea acesteiaC
se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublustationate in
sesiuni diferite. 8umarul minim de sesiuni s intro retea cu p puncte si cu
utilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia?
in care n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni. Daca un punct este stationat
de m ori, atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia?
=etelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin care
incadrarea in configuratia lor a eel putin ; puncte din reteaua geodezica de sprijin.
:baterea standard medie de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa
depaseasca K # cm in pozitie planimetrica si se calculeaza cu relatia?
n este numarul de puncte din reteaC
Lxx, LJJ elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor
(coeficienti de pondere) a necunoscutelor, corespunzatoare coordonatelor ,
si respectiv M ale punctului i)
<o este abaterea standard a unitatii de pondere.
Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane ale
punctelor retelei de indesire si ridicare in sistemul de proiectie <tereografic !10>,
printro trasformare Eelmert cu ajutorul a minim ; puncte din reteaua geodezica de
sprijin.
Punctele din reteaua geodezica de indesire trebuie sa asigure o densitate de ! punct2 #
km in extravilan si ! punct2 km in intravilan.
.0
Reteaua geode#ica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de
puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele
retelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii inainte, retrointersectii,
intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, te6nologie (P<, utilizanduse
puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire.
Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe
care se executa lucrarile su cu scopul acestora. =etelele geodezice de ridicare se
proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza
unitatile administrativteritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesc
corpurile de proprietate si parcelele. <e va asigura o densitate de eel putin !
punct2km in zona de ses, ! punct2 .km in zone colinare si ! punct2 #km in zonele de
munte.
5aterializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia
terenului si densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate).
5aterializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci
standardizate. +n intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate
face si cu pic6eti metalici cu diametrul de .#mm si cu lungimea de !#cm, batuti la
nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim ; puncte2km. Din
fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua puncte
din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.
+ndiferent de instrumentele si procedeele te6nice utilizate la executarea
masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele
retelelor de sprijin si de indesire.
Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca K
!> c# in intravilan, iar in e*travilan K.> c# in zonele de ses, + /> c# in zone
colinare si K #> cm in zone de munte.
:cestea se calculeaza cu relatiile?
Documantatia te'nica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de
sprijin, indesire si ridicare, supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda?
H memoriul te6nic cu descrierea generala a lucrarii, metode de lucru,
instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de
compensare a retelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct
geodezic nou determinat) preciziile obtinuteC
H sc6ema dispunerii punctelor vec6i si noi, cu marcarea vizibilitatilor (sc6ita
vizelor)C
."
H sc6ema masuratorilor efectuate (sc6ita vizelor)C
fisiere :<7++ pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de
teren (denumirea2 numarul punctului de static, denumirile2 numerele
punctelor vizate, directiile masurate, distantele masurate)C
H descrierile topografice si sc6itele de reperaj pentru punctele vec6i si noiC
inventarul de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier :<7++ ce
denumirile punctelor, coordonate ,,M)C
H tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vec6i (puncte de
ordinul +, ++, +++, +$) si coordonate noi acelorasi puncte rezultate +n urma
compensarii retelei.
II.% Lucrari de cadastru $eeral e;ecutate "ri utili+area docu#etelor
carto$rafice e;istete
,lanuri si -arti cadastrale. topografice vec-i
+nainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general, OG7(7
are obligatia sa analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie topografica si
cadastrala existenta pe unitatea administrativteritoriala.
7riteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si 6artilor
cadastrale existente in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinerea
cadastrului general intrun teritoriu administrativ sunt?
H procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la continutul
general pe unitatea de suprafata (km)C
H calitatea suportului planurilor si 6artilorC
H lizibilitatea continutului grafic si textual, gradul de uzura si degradare a
acestora.
Procentul de modificari ale continutului constituie criteriul de baza fata de
celelalte criterii mentionate mai sus. Procentul de modificari se stabileste prin
confruntarea planurilor si 6artilor cadastrale cu situatia din teren.
7oncluziile rezultate in urma analizei se mentioneaza in caietul de sarcini
referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general. =ezultatele analizei
facute asupra continutului 6artilor cadastrale se pun la dispozitia executantului
lucrarilor. 7onfruntarea la teren la planurilor a cadastrale sau topografice existente se
face pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru eel putin 0#D din
suprafata acestuia.
+n cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta
.1
si starea punctelor geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si din
intravilanele componente ale unitatii administrativteritoriale.
Pe copiile planurilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu
modificarile constatate ,,din vedere" asupra bunurilor imobile, categoriilor de
folosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente, in functie de suprafata
afectata. Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul
planurilor si 6artilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurarea
bazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastrului
general? actualizarea planurilot si 6artilor existente sau realizarea altor noi.
9xecutantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinata
documentele cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe
suport din 6artie, material plastic, baza tare), fie sub forma digitala, daca exista
plan digital. :ceste materiale se transforma daca este cazul in forma digitala prin
digitizare sau scanare 2 vectorizare, cu respectarea anumitor parametri si intro
structura a datelor mentionate in caietul de sarcini. 5odificarile constatate in urma
lucrarilor de actualizare se fac direct pe planul cadastral digital obtinut.
Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie #aza de
date gr/fice, iar datele si informative referitoare la imobile si proprietari
constituie #aza de date te*tuale, intre ele existand legaturi specifice.
(ntocmirea documentelor te-nice ale cadastrului general
Documentele te6nice realizate la introducerea cadastrrului general reprezinta
documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.
Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativ
teritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea
imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza
documentatiilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate elaborate in
acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, docuinentatii receptionate de
OG7(7.
+n urma analizei procentului de modificari OG7(7 va propune modalitatea de
introducere si intretinere prin actualizare sau realizarea de lucrari noi.
Propunerile, insotite de justificarea acestora, se transmit la O87(7 care stabileste
solutiile de urmat. Datele si documentele rezultate in urma receptionarii lucrarilor de
catre OG7(7 se pun la dispozitia executantilor lucrarilor pentru a fi integrate in
cadastrul general.
-a introducerea lucrarilor de cadastru general recuperarea, integrarea sau
utilizarea datelor si documentelor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii se
30
realizeaza de executantul lucrarii numai daca acestea corespund din punct de
vedere al calitatii si respecta prevederile din norme te6nice.
Datele si informatiile continute in documentatile te6nice intocmite pentru
atribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate si vor face parte din
lucrarea de introducere a cadastrului general.
Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu
fiecare imobil din intravilan si din extravilan, realizanduse operatiile de teren si
birou pentru determinarea elementelor necesare actualizarii acestuia, astfel?
a) in extravilan?
H masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc
sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolateC
H masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile
parcelelor2 corpurilor de proprietateC
H intocmirea sc6itelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile de
parcele izolate.
b) in intravilan?
H masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile
corpurilor de proprietateC
H masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de
proprietateC
H masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent, nou
aparuteC
+n interiorul corpurilor de proprietate se reprezinta numai parcele cu
suprafata mai mare de #> mp in intravilan si mai mare de />> mp in extravilan si
numai constructiile cu caracter permanent. Parcelele cu suprafete mai mici decat
cele mentionate mai sus se includ in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar.
-atimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitele
corpurilor de proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila,
trotuarele, santurile, acostamentele, zonele de pareare si de refugiu, zonele verzi, etc.
Detaliile liniare (drumuri, strazi, ulite, cai ferate, canale, diguri, etc) constituie corpuri
de proprietate independente si se inregistreaza ca atare.
7oncomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a
planului cadastral, pentru fiecare parcela2 corp de proprietate se culeg si datele de
identificare a proprietarului legal, categoriile de folosinta a parcelelor si modul de
detinere (exclusiv sau in indiviziune).
/!
0a nivelul fiecarui #un imo#il din intravilan se intocmesc!
1 sc6ita cadastrala a corpului de proprietate. Pe sc6ita se figureaza perimetrul,
parcelele din interior, categoriile de folosinta a parcelelor si cladirile cu
caracter permanent. Pe sc6ita se scriu, de asemenea, numele si prenumele (cu
initiala tatalui), adresa corpului de proprietate, adresa de domiciliu a
proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu), vecinii si cu o
sageata se indica directia nord. <c6itele cadastrale se grupeaza pe sectoare
cadastraleC
H fisa corpului de proprietate. care constituie documentul de baza in care se
tnscriu datele cadastrale care se introduc in baza de date a cadastrului
general.
Dupa inc6eierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a corpului de
propietate se completeaza cu numarul cadastral definitiv, cu suprafetele
calculate ale parcelelor si suprafata corpului de proprietate.
&ocumentele care se intocmesc in e*travilan sunt!
1 sc6ita cadastrala, pe grupe de parcele, in cazul terenurilor agricole si silvice, pe
trupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilor detinatori
(ferme,exploatatii agricole, triaje si depouri, aeroporturi, lacuri, exploatari miniere,
cariere,etc.).
H fisa corpului de proprietate
Conditiile de preci#ie pentru determinarea coordonatelor punctelor de
detaliu sunt urmatoarele?
H in intravilan ? K !> cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale, al
corpurilor de proprietate si al proiectiilor la sol ale constructiilor cu
cararacter permanent si K .> cm pentru punctele de contur ale parcelelor din
interiorul corpurilor de proprietate.
H in extravilan ? K .> cm in zone de ses, K /> cm in zone colinare K #> cm in
zone de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale,
parcelelor sau corpurilor de proprietate.
-imitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin
masuratori expeditive. <uprafetele rezultate se constrang pe suprafata corpului de
proprietate calculata din coordonate.
Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai de
comunicatii, 6idrografia si constructive speciale se detennina in aceleasi conditii de
precizie ca si pentru corpurile de proprietate.
/.
II.& Cule$erea datelor cadastrale
(eneralitati
-ucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in ?
H identificarea amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si a
categoriilor de folosinta a parcelelor componenteC
H identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelorC
H identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit
imobilul.
7ulegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata
special in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul
actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale.
(dentificarea proprietarilor si a situatiei $uridice a imo#ilelor
Operatia de identificare a proprietarului consta in inregistrarea persoanei2
persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului.
Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local. Datele se extrag din
registrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric
personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ teritoriala,
conform evidentelor de la politic.
Datele referitoare la propietar se inscriu in fisa corpului de propietate( Datele cu
privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul2cartea de identitate a
propietarului. +n situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, in
fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si
al politiei. +n cazul cand nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la
politic nu poate fi identificat proprietarul imobilului, in fisa se face mentiunea
,,proprielar neidentificat%.
H +n fisa cor"ului de "ro"rietate se inscriu? numele, prenumele proprietarului si
codul numeric personal. :ceste date se compara cu cele din listele extrase din
=egistrul permanent al populatiei,in cazul cand acestea au fost obtinute. Pentru
femeile casatorite sau vaduve, se vor inscrie numele de familie dobandit dupa
casatorie unnat de numele de familie avut inainte de casatorie si codul numeric
personal. -a inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate
datele necesare
//
expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliatii in alte
localitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativteritoriale respectiveC
H <ituatia juridica a imobilelor? denumirea actului de proprietate cu numarul si
data eliberarii, cota de proprietate unde este cazul, suprafata inscrisa in acte pentru
fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. fnscrierea datelor
privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor
juridice se face potrivit specificatiilor din actele nomative sau din alte acte in
temeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii. +n cazul in care nu exista titlu
de proprietate, inscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de
proprietar la data identificarii cadastrale, precum si a unei declaratii pe proprie
raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. +n situatia in care un imobil este intr
un litigiu in curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea ,,imobil
in litigiu" si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului.
+n cazul imobilelor dobandite prin mostenire se inregisreaza numele
mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor.
-a identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date?
denumirea persoanei juridice, codul <+=%9< si adresa postala a sediului.
Daca un imobil constitute obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, in
fisa corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi, aratanduse
pentru fiecare numarul de parti din intreg care ii revin, indiferent daca locuieste sau
nu la adresa imobilului.
+n cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru fiecare
cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imo#ilelor ca
anexa la fisa corpului de proprietate. in aceasta lista se inscriu toti proprietarii
grupati pe intrari, astfel? numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul
blocului, numarul etajului, numarul aprtamentului, numele, prenumele proprietarului
si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul
<+=%9<, suprafata totala ocupata, in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna,
denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. +n situatia in care in
cladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului sau
a unitatii administrativteritoriale , se inscrie denumirea persoanei juridice care
administreaza fondul locativ de stat, codul <+=%9< si datele de identificare a
locatarilor. -ista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil.
-a stabilirea de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii
sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile -egii nr.
.!/2!11" privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu
modificarile ulterioare. -a stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de
/;
cadastre de specialitate se tine seama de prevederile legale privind delimitarea
acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.
(dentificarea categoriilor de folosinta
+dentificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia
lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor de teren
pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a
proprietarilor, a celor referitoare la actele de proprietate ori a celor legate de
utilizarea ortofotogramelor.
+dentificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare
parcela de teren (intravilan si extravilan), iar datele se inscriu in fisa corpului de
proprietate avanduse in vedere semnificatiile simbolurilor categoriilor de
folosinta. 7odurilor categoriilor de folosinta se scriu si pe sc6itele intocmite
pentru fiecare corp de proprietate.
II.( Plaul cadastral
"ontinutul planului cadastral
Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din
elemente specifice cadastrului. <e intocmeste pe unitati administrativ teritoriale
comunale sau orasenesti si pe intravilane, in doua culori? negru pentru planimetrie si
albastru pentru 6idrografie.
7onceptul de baza la realizarea planului cadasatral este forma digitala.
Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin
extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la
plotter.
,lanul cadastral de ansam#lu
Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ teritoriale se obtine
prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a
intregii suprafete a teritoriului adeministrativ.
Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, 6arta cadastrala de ansamblu,
sub forma analogica, se intocmeste in functie de marimea unitatii administrativ
teritoriale si de forma sa, la o scara standard convenabila. De regula, este una
dintre scarile !?!> >>>,!?.# >>>,!?#> >>>
/#
Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt?
H denumirea unitatii administrativ teritorialeC
H padurile si terenurile cu vegetatie forestieraC
H reteua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferateC
H reteua 6idrografica si constructiile 6idrote6nice importante (apele
curgatoare,statatoare, canale desc6ise, baraje, diguri)C
H punctele care marc6eaza 6otarele administrativeC
H limitele si denumirea intravilanelorC
H elementele de toponimieC
H punctele din reteaua geodezicaC
H nordul geograficC
H scara planuluiC
Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste sc6ema cu
dispunerea foilor componente.
,lanul cadastral de #aza
Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a
datelor la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita
imitate administrativ teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general in
detaliu.
Scara uzuala la care se intocmeste planul cadastral de baza, in forma
analogica, este?
H !?# >>>, in zonele de ses pentru extravilan si la !?. >>>, !?! >>>, !?#>>, in
functie de densitatea detaliilor, pentru intravilaneC
H !?. >>>, in zonele de deal pentru extravilan si !?. >>>, !?! >>> sau !?#>>, in
functie de densitatea detaliilor, pentru intravilaneC
H !?# >>> si !?!> >>> sau, dupa caz, scari mai mariC in zonele montaneC
H !?. >>>, !?! >>>, !?#>>, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din
Delta Dunarii.
Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile
mentionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in =omania.
=eprezentarea analogica se face in <istemul de proiectie <tereografic !10>.
/3
Elementele de continut obigatorii pentru planul cadastral de baza sunt?
H punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si ridicareC
H limitele si punctele de 6otar, cu numarul de ordine, pentru 6otarul unitatii
administrativteritoriale si pentru intravilanele componenteC
H limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate2imobilelor,
limitele, numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor,
limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent.
H reteaua de drumuriC
H caile ferateC
H apele curgatoare cu sensul lor de curgereC
H apele statatoareC
H constructiile 6idrote6niceC
H denumirile localitatiilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor,
drumurilor si strazilor, ale obiectivelor industriale, socialculturale, care sunt
prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoareC
H numerele postale ale imobilelor din intravilaneC
H codul <+=<%P al unitatii administrativteritorialeC
H scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, sc6ema de
dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din
nomenclatura <istemului de proiectie <tereografic !10>, pentru planurile
analogice.
<emnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite
pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de
baza si de ansamblu sunt cele prevazute in ' :tlasul de semne conventionale pentru
planurile topografice la scarile !?#>>>, !?.>>>, !?!>>> si !?#>>" editia !10",
pana la elaborarea si avizarea sau aprobarea unui nou atlas de semen
conventionale.
/0
III. ,ETODE DE INTOC,IRE A PLANULUI CADASTRAL
III.1 Geeralitati
5etodele de intocmire a planurilor cadastrale se pot grupa in doua categorii?
metode directe si indirecte.
Din categoria metodelor directe fac parte?
N intocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrametrice de ridicareC
N intocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topofotogrametriceC
Din categoria metodelor indirecte fac parteC
N intocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de bazaC
N intocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice si
cadastrale vec6i.
:legerea metodei de intocmire a planurilor cadastrale se face in functie de
baza topografica existenta in zona, de volumul, calitatea si actualitatea informatiilor
continute de baza topografica, de existenta punctelor retelei de sprijin din zona, de
dotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor, de scara la care se
intocmesc planurile, etc.
(ntocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare.(metode
clasice)
<e intocmeste un proiect te6nic pe baza recunoasterii terenului, a identificarii
categoriilor de folosinta si a punctelor de triangulatie existente in zona (procurarea
coordonatelor si a descrierilor topografice). :cesta va cuprinde?
N volumul lucrarilor de semnalizare si marcare a punctelor vec6i si noiC
N coordonatele si descrierile topografice ale punctelor de triangulatieC
N volumul si obiectul lucrarilor de masurareC
N metodele cele mai indicate pentru ridicarea detaliilorC
N memoriul justificativC
N devizul estimativC
-ucrarile de cadastru se sprijina pe reteaua geodezica de stat realizata in
proiectie stereografica !10>, pe plan secant unic. 9xecutarea unor astfel de
operatii se face prin metodele prezentate la disciplined topografice si geodezie.
/"
5etodele numerice de ridicare sunt?
H metoda drumuiriiC
H metoda radieriiC
H metoda absciselor si ordonatelorC
III.2 ,ETODA DRU,UIRII
Defii<ii =i clasific>ri
Drumuirea este o metod de ndesire a reelei geodezice
n
vederea determinrii coordonatelor punctelor de detaliu din
teren.
Drumuirea este o linie poligonal frnt, n care poziia
reciproc a punctelor este determinat prin msurarea
distanelor
dintre punctele de frngere i prin msurarea unghiurilor n
punctele
de frngere ale traseului poligonal.
Clasifcarea drumuirilor se poate face:
. !n funcie de numrul punctelor de spri"in
# drumuire spri"nit la capete pe puncte de coordonate
cunoscute
# drumuire spri"init la capete pe puncte de coordonate
cunoscute i orientri
# drumuire cu punct nodal $ cte dou puncte de
coordonate cunoscute la captul fecrei drumuiri i un
punct de spri"in pentru viz din punctul nodal
# drumuire n vnt $ un punct sau dou de coordonate
cunoscute a%ate la unul din capetele drumuirii
&. !n funcie de forma traseului poligonal
# drumuiri ntinse $ se pornete din dou puncte de
coordonate cunoscute i se oprete pe alte dou puncte
de coordonate cunoscute
# drumuiri n circuit nchis $ se pornete din minim dou
puncte de coordonate cunoscute i se nchide traseul pe
aceleai dou puncte
+++./. OperaOii de teren
OperaOiile de teren care se efectueazP Qntr R o drumuire sunt?
marcarea punctelor de drumuireC
Qntocmirea sc6iOei de reperaj Si descriere a punctelorC
mPsurarea laturilor de drumuireC
mPsurarea ung6iurilor verticale.
mPsurarea ung6iurilor orizontaleC
5arcarea punctelor de drumuire
<e face de regulP cu OPruSi metalici sau de lemn Qn funcOie de
locul unde se efectueazP mPsurPtorile (intravilan sau extravilan).
Tntocmirea sc6iOei de reperaj Si descrierea topograficP a
punctelor
Pentru identificarea ulterioarP a punctelor de drumuire este
necesar sP se QntocmeascP o sc6iOP de reperaj Si de descriere a
punctelor.
&iecare punct nou de drumuire trebuie sP fie reperat prin trei
distanOe cPtre puncte fixe din teren.
5Psurarea laturilor de drumuire
DacP mPsurPtorile se efectueazP cu aparate clasice (teodolit)
distanOele se vor mPsura cu panglica, dus R Qntors, toleranOa admisP Qntre cele douP
determinPri fiind?
A U V>,>>/ -
DacP mPsurPtorile se efectueazP cu staOii totale distanOele se
vor mPsura tot dus R Qntors, eroarea de mPsurare admisP fiind Qn funcOie de precizia
instrumentului folosit (de regulP nu trebuie sP fie mai mare de . R / pe, unde pe
este precizia de mPsurare a instrumentelor).
5Psurarea ung6iurilor verticale
%ng6iurile verticale se mPsoarP Qn fiecare punct de staOie Qn
ambele poziOii ale lunetei, atWt spre punctul din spate cWt Si spre punctul din faOP.
DacP vizarea se face la QnPlOimea aparatului Qnainte Si Qnapoi, ung6iul va fi media
aritmeticP a
determinPrilor, luWnd ca sens al ung6iului cel de parcurgere a
drumuirii.
DacP vizarea se face la QnPlOimi diferite nu se va
mai face media decWt la diferenOele de nivel.
5Psurarea ung6iurilor orizontale
%ng6iurile orizontale Qntre laturile drumuirii se determinP ca
diferenOP a direcOiilor ung6iulare orizontale mPsurate Qn fiecare punct de staOie prin
metoda seriilor.
III.&. ,etoda dru#uirii "lai#etrice s"ri-iite la ca"ete "e "ucte de
coordoate cuoscute si laturi cuoscute
: ,relucrarea prin metoda clasica

Y
B
&igura !.
9lementele masurate pe teren?
N i ung6iurile orizontale
N i media ung6iurilor de panta
N li lungimile inclinate medii ale laturilor de drumuire
D(X,Y)
A(X,Y)
!.
C=n (X,Y,H)
B=i(X,Y,H)
Hl.
3
H./
$l.n
/1
Etape de calcul:
I. Calculul distantelor orizontale
di = li ! cos o i
". Calculul orientarilor
a). Calculul orientarilor laturilor de spiin
AY
AX
CD
#) Calculul orientarilor pro$izorii ale laturilor de dru%uire
(trans%iterea orientarilor)
0& = 0
0
' (), *
+00
s
0& = 0, '
a)
,
* +00
s
+. " -
+
./0 1 .&0, * 20 * +003
c) Calculul neinc4ideri pe orientari
e
a
= $.1
5
= .I 1.0 =(0
0
'67,. *8!+00
9
)10
n
c = apro9i%atia de citire a teodolitului
n = nu%arul de statii
daca e
e
=:
B
, se calculeaza corectia : c
e
= $
;
. 1 $
e
N :cest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin
compensarea orientarilor.
N %ng6iurile si orientarile din punctele de sprijin influenteaza cu imprecezia lor
tot calculul de compensare.
III.( ,etode de deter#iare a su"rafetei
:legerea metodelor determinare a suprafetelor se face in functie de?
N modul de intocmire a planului cadastralC
N precizia ceruta la determinareC
N scara planuluiC
N starea planului si suportul pe care este intocmit planul cadastralC
N mijloacele de calcul avute la dispozitie.
5etodele si procedeele de determinare a suprafetelor difera in functie de
natura datelor masurate (numerice sau grafice), de perfomantele mijloacelor
te6nice si te6nologiilor utilizate si se pot clasifica astfel?
N 5etode numerice(cuprinzand procedeele?analitic,geometric si trigonometric)C
N 5etode graficeC
N 5etoda combinataC
N 5etoda mecanica.
B 2etode numerice de calcul a suprafetelor
9lementele necesare calcului sunt masurate direct pe teren sau se cunosc
coordonatele punctelor situate pe conturul suprafetelor.
;;
a) ,rocedeul analitic
<uprafata se determina folosind coordonatele punctelor care
marginesc conturul geometric. Pentru stabilirea formulei generale se
porneste de la suprafata cea mai simpla, a unui triung6i pentru care se poate
scrie?
x
> J
&igura ..
<e dezvolta determinantul dupa coloana !?
.< U,i(M. Ms) ,.(Mi M/) K,/(Mi M.) U ,i(M.Ms) K,.(Ms Mi) K ,/(MiM.)
Ainanduse seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula generalizata?
.<U ,i(MiK! R Mi! )
Dezvoltand determinantul dupa coloana . rezulta?
.< UMl(,. ,/)KM.(,l ,/) M/(,l ,.) UMl(,/ ,.) KM.(,lM/) KM/(,. ,l)
sau scrisa prescurtat relatia este?
.<U Mi(,i! R ,iK! )
;#
X
2
Y
2
X
3
Y
3
&ormulele se aplica indiferent din cate puncte este constituit conturul
poligonal care margineste suprafata respectiva. Pentru control se folosesc ambele
relatii si se pot intocmi programe in diferite limbaje pentru automatizarea
calculelor.
III.). Detasarea su"rafetelor
&efmitie ! detasarea unei suprafete este operatia prin care se separa o
suprafata impusa ,,s" dintro suprafata mai mare cunoscuta ,,3 ",in anumite conditii
date.
Problema se reduce la determinarea elementelor care definesc dreapta de
detasare (coordonatele extremitatilor ei sau directia si lungimea ei).
Prin detasare se rezolva urmatoarele conditii?
a) conditia de suprafata (s - suprafata exacta impusa a fl detasata din #)
b) conditia de detasare (se indica directia si punctul prin care trebuie sa treaca
linia de detasare)
3ituatii frecvente!
dreapta detasare sa treaca printrun punct dat, situat pe conturul suprafetei, in
interiorul sau in exteriorul acesteia.
dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturului
suprafetei,sau la o directie oarecare(detasare,,paralela" sau ,,perpendiculara")C
detasarea sa fie facuta astfel incat sa se respecte un raport de proportionalitate
impus (detasare ,,proportionala").
Partea te6nica a detasarii comporta intocmirea proiectului de parcelare
(calcule de birou) si aplicarea acestuia pe teren.
-a birou se executa?
determinarea suprafetelorC
calculul elementelor necesare rezolvarii detasarii (coordonate, ung6iuri,
distante)C
efectuarea detasarii propiuzise.
;3
,etode folosite6
!. numerice- a) rezolvarea analitica (reducerea la calculul unui punct pe segment)C
b) rezolvare trigonometrica (reducere la metoda radierii sail la
intersectie inainte cu avantaj la aplicarea pe teren)
.. grafice - pentru suprafete mici, cu forma regulata, pe planuri precise la scari
mari.
:legerea metodelor se face in functie de precizia ceruta la aplicarea
proiectului pe teren.
N 4ormula generala a detasarilor,, proportionate %,,paralele % si
,,perpendiculare % - procedeul analitic
Pentru deducerea formulei generale a detasarilor specificate, se va considera
patrulaterul oarecare :@7D, din care se va detasa o suprafata s, printo dreapta
oarecare.


7oordonatele punctelor 5 si 8 care definesc pozitia dreptei de detasare se vor
determina aplicand relatiile de la punct pe segment, astfelC
f,
8
U ,
D
K2X
.
(,
7
,
D
) Y
M
8
UM
DK:
(M
7
M
D
)4
;0
O
&igura /
,
5
U,
: K :
( ,
@
,
=apoartele pi si p. sunt necunoscute, ele putand fi exprimate sub forma?
din care rezulta?
C - n . 9 <f - n - S
Z:5D [ 5 ":@DB Z:58 [
5 " :8D
U?
:F 4 )
:
)
n
4 ") nn5
UU
,t 5 \GC
Pentru obtinerea formulei generale, se exprima suprafata s care trebuie
detasata ca o suma de suprafete, tinand cont si de relatiile (.)?
-a randul sau, suprafata necunoscuta <:85D poate fi exprimata astfel?
Ainand seama de relatiile de mai sus, rezultaC
7a urmare, relatia (/) devine?
7u notatiile
A =
&"
(+)
(3)
[ ,i 5 ):@D K ,6 5 " 5 7"& 8 ".
3

9
;7D ":85D
8
U
,i 5
):8@D
U
,: 5
i 5 ,i 5
4:8@D
(<)
U
,i 5 ,i 5 4:7@D
;"
(3)
G
:7@D
:@D



=elatia (") reprezinta formula generala a detasarilor si permite calculul
rapoartelor necunoscute p! si p. prin particularizarea ei pentru fiecare detasare in
parte.
1 &etasari %paralele%
-a detasarile paralele, dreapta de detasare este paralela cu o latura a
conturului suprafetei si, ca urmare, se va face particularizarea?

<e va considera cazul general al unui poligon oarecare si se va scrie formula
generala a detasarilor tinand seama de (!)?


Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata
notata cu 9 tinde catre zero, se va determina raportul +2pi, din ecuatia (.) impartita cu
:
.
;1

relatia (3) devine?
(8)
@

;
(!)
a) in functie de pi?
: 9 @
C
@
,l
8E
%) 11 D 3 5 & '
pr-:-a; < ]] U
>
!
4 9 :9
:@
Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata
notata cu 9 tinde catre zero, se va determma raportul +2pa, din ecuatia (/) impartita cu
$alorile astfel obtinute pentru p se introduc in relatiile de la punct pe segment
pentru obtinerea coordonatelor punctelor 5 si 8, care definesc pozitia dreptei de
@
,
i
4i =>
G.:
A !
:.@
b) in functie de
: #: @9
: 4
:
9
( - E
:@
i
:.:.
! #:
r ]]]
.
@9
. @ @9
rt

]] ]K]]U>
n
U > sau
s-E
A
s
VU#. ,V
A !
:@
#>
&etasarea %paralela%in trapez

: U @ si p
l
9 p
:
9 p C

Daca laturile neadiacente converg, se ia pentru p solutia cu semnul "" in fata
radicalului, iar pentru !2p semnul"K" in fata radicalului.
#!
Particularizari?
9 :- p- 7- p
:
- E
:

(-E
I.. LATURA /URIDICA
I..l Geeralitati
-atura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru
identificarea propietarilor, inscrierea lor in documentatia cadastrului, precum si in
cartea funciara, in vederea realizarii publicitatii imobiliare, in baza drepturilor si
actelor juridice pe care acestia le detin.
+n =omania exista doua tipuri de propietate?
- privata (tine de domeniul privat)C
- comuna (tine de domeniul public).
Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile
imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii(
drumuri, cai ferate), ape (lacuri, rauri,mare), domenii militare, porturi, aeroporturi,
parcuri, gradini publice, paduri,etc.).
Domeniul privat poate fi?
- al statului ( bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri
miniere)C
- al colectivitatilor ( bunurile primariilor, consiliilor judetene)C
- individual
+n documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de
proprietate se tree in urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ). Datele din
registrele cadastrale nu consfiintesc o situatie de drept, aceasta urmand a fi stabilita
numai dupa verificarea documentelor juridice.
+n cartea funciara, datele se tree pe baza actelor juridice prezentate de
propietar. inscrierea lor realizeaza publicitatea imobiliara.
I..2 PU?LICITATEA I,O?ILIARA
,u#licitatea imo#iliara se defmeste ca un sistem de inregistrare a corpurilor
de proprietate intr-un registr=, organizat de administratia cadastral- $uridica
pentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane in vederea asigurarii
opoza#ilitatii fata de terti.
#.
Publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de te6nici juridice menite sa
tina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin care se
constituie, transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. :cestea
trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante?
N sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice
(securitate statica)C
N sa confere transmisiunilor imobiliare o cat mai mare certitudine, aducand
la cunostinta tuturor situatia juridica a bunurilor imobile aflate in circuitul civil
(securitate dinamica)C
N sa dea siguranta circulatiei creditului garantand inscrierea ipotecii in
registrele publiceC
N sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupra
sc6imbarilor ce se produc in situatia materiala, conform cu normele de
sistematizare, si in situatia juridica a acestora, ca urmare a instramarii sau
grevarii cu sarcini, in interesul intregii societati.
+n tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara?
siste#ul de "u0licitate al re$istrelor de trascri"tiui si iscri"tiui!
deu#it si siste#ul "u0licitatii "ersoate (in vec6iul =egat)C siste#ul cartilor
fuciare! deu#it si siste#ul "u0licitatii reale (in Aransilvania, @anat si
@ucovina).
+n afara lor au mai functionat in diverse locuri sistemele?
N cartile funciare centrale pentru caile ferate si canaleC
N cartile de evidenta funciara, in zonele din Aransilvania, unde cartile funciare
au fost distruse, sustrase sau pierdute in timpul razboiului.
Siste#ul de "u0licitate "ersoala
<a instituit in anul !"3# prin codul civil (sub influenta legislatiei franceze si
belgiene) si consta din registre in care se inscriu actele juridice. :ceste registre
sunt?
N registrul de transcriereC
N registru de inscriereC
N registrul de inscriere al comandamentelorC
N mapa actelor de amanet si a actelor juridice prevazute expres de lege.
:u fost organizate pe comune (sate) si au fost tinute pe numele persoanelor,
realizanduse astfel o publicitate personala.
#/
TRANSCRIEREA U consta in copierea integrate in registrul de publicitate a
continutului actelor juridice prin care se constituie, stramuta, modifica sau se
retrag drepturile reale imobiliareC
INSCRIPTIUNEA 9 INSCRIEREA8 9 consta in copierea partilor din actele
juridice referitoare la ipoteci si privelegii.
:ctele supuse transcrierii sunt?
N actele juridice intre vii privind transferul de proprietate sau de drepturi care se
pot ipoteca (contract de vanzare cumparare, donatii, etc.) sau acte prin care se
renunta la aceste drepturiC
N actele juridice intre vii prin care se constituie un drept de servitute, uzufruct,
uz sau abitatie, sau cele prin care se renunta la aceste drepturiC
N tranzactiile privind drepturile realeC
N ordonantele de adjudecare ale unui imobil (dobandite prin licitatie)C
N 6otararile de expropiere pentru interes obstescC
N cesiunea de venituri pentru un interval mai mare de . ani.
+n registrul de transcriere al comandamentelor se transcriu in extras
comandamentele prealabile urmaririi silite a bunurilor imobile si urmarile
veniturilor bunurilor imobile ale debitorilor.
Aoate registrele se tin pe numele persoanelor si nu se intemeiaza pe
masuratori cadastrale, deci au neajunsuri.
Siste#ul de "u0licitate reala al cartii fuciare
CARTEA 'UNCIARA U este un ansamblu de documente care descriu bunuri
imobile si determina situatia lor juridica.
+n conformitate cu " -egea 7adastrului si Publicitatii +mobiliare nr. 02!113",
publicitatea imobiliara consta in inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor
juridice referitoare la corpurile de proprietate din aceeasi localitate. :ceasta se
efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor pentru bunurilor
imobile situate in raza teritoriala de activitate a lor.
#;
%nul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand
aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate care se inscrie in cartea
funciara.
5ai multe corpuri de proprietate, de pe teritoriul unei localitati, apartinand unui
proprietar formeaza partida cadastrala a lui, care se inscrie in aceeasi carte funciara.
7artile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei
localitati alcatuiesc impreuna resistrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui
teritoriu.
=egistrul se intregeste cu?
N registrul special de intrareC
N planul de identificare a corpurilor de proprietateC
N repertoarul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor si
numarul de ordine al cartii funciare in care sunt inscriseC
N indexul alfabetic al proprietarilorC
N mapa cu cererile de inscriere.
Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara sunt
denumite " drepturi tabulare". :cestea sunt?
N dreptul de proprietateC
N dreptul de superficieC
N dreptul de uzufructC
N dreptul de uzC
N dreptul de abitatieC
N dreptul de servituteC
N dreptul de ipoteca si privelegiul imobiliar.
+n sistemul de publicitate al cartii funciare, pe baza publicitatii este imobilul si nu
persoana, pentru ca imobilul este vesnic iar proprietarii trecatori, se perinda prin fata lui
prin operatiuni juridice de vanzare, succesiune, partaj, etc..
Cartea funciara este organizata pe trei parti , continand numele teritoriului
cadastral pe care este situat corpul de proprietate si are un numar.
##
ART)A I* a numita si " foaia de avere" sau "foaia imobilului" in care se inscriu
toate informatiile te6nice si economice ale bunului imobil respectiv?
N numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietateC
N suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructiveC
N amplasamentul si vecinatatileC
N valoarea impozabila.
ART)A II * a denumita si "foaia proprietatii" cuprinde toate
informatiile privind drepturile inscrise, respectiv?
N numele proprietaruluiC
N actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si
mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest dreptC
N stramutarile proprietatiiC
N servitutiile constituite in folosul bunului imobilC
N faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si
actiunile privitoare la proprietateC
N orice modificari, indreptari sau insemnari care sar face in titlu, in partea +a
sau a ++a a cartii funciare cu privire la inscrisurile facute.
ART)A III* a denumita si "foaia de sarcini" cuprinde inscrierile
privind dezmembrarile dreptului de proprietate si sarcinilor, respectiv?
N dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, ipoteca, privelegiile
imobiliare,precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de / aniC
N faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si
actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parteC
N sec6estrul si urmarirea imobilului sau venirurilor saleC
N orice modificari, indreptari sau insemnari care sar face cu privire la
inscrierile facute in aceasta parte.
7artea funciara ocroteste drepturile reale imobiliare si garanteaza insusirea
sporurilor de productie obtinute ca urmare a investitiilor facute asupra bunului
imobil.
#3
'rezentarea general a unei staii totale
(ahimetrele electronice sunt instrumentele geodezice
cel mai des utilizate n msurtorile terestre. )voluia lor,
din punct de vedere electronic, a condus la denumirea de
staie total care presupune att o msurare a
elementelor caracteristice pentru un tahimetru
clasic, ct i o serie de controale i calcule direct pe
teren, cum ar f:stocarea automat a datelor, calcule prin
programe specifce a orientrii, coordonatelor,
elementelor de trasat etc.
Componentele principale ale unei staii totale sunt:
#teodolitul
#telemetrul
#tastatura i afa"ul
#microprocesorul.
Teodolitul este electronic. Constructiv, teodolitele
electronice au forma, elementele componente i a*ele
asemntoare teodolitelor clasice, diferenele cele mai
importante aprnd la construcia cercurilor gradate i la
dispozitivele de efectuare a lecturilor.
Dispozitivele de citire genereaz impulsuri care sunt
transformate de un microprocesor n semnale codifcate
ce sunt transmise ctre echipamente periferice. 'e afa"
vor aprea valorile direciilor sau unghiurilor msurate. +e
poate introduce orice lectur ,inclusiv valoarea zero- pe
direcia origine. !nregistrarea citirilor se face pe supori
magnetici, fe pe o dischet introdus n aparat.
)rorile care afecteaz msurtorile au, n general, acelai
caracter ,sistematic sau ntmpltor-, aceleai surse de
provenien i aceleai moduri de determinare i
eliminare ca la teodolitele clasice.
Diferena const n faptul c microprocesorul poate
efectua automat medierea lecturilor corespunztoare
am.elor poziii ale lunetei i poate semnala eventualele
erori de punctare.
Telemetrul este de tip electrooptic i este ncorporat
n teodolit. (oate coreciile ce se aduc distanelor
msurate i care pot f evaluate cu a"utorul unor relaii
matematice, sunt aplicate automat.
Tastatura i afajul asigur comunicarea operator
instrument n efectuarea msurtorilor i controlul
acestora. (astatura este din ce n ce mai simplifcat,
evitndu#se tastele multifuncionale,aplicnd tehnica
meniurilor.
)cranul de afare este cu cristale lichide, n sistem
alfanumeric, cu tendine de mrire pentru a permite
afarea simultan a tuturor informaiilor ,date msurate,
comenzi e*ecutate, corecii aplicate etc.-
Microprocesorul este componenta cea mai
important a staiei totale, avnd funcii multiple. 'rin
intermediul programelor e*istente n memoria acestuia ce
acioneaz asupra perifericelor i n memoria de date.
)*ist posi.ilitatea cuplrii cu carnete electronice de
teren pentru facilitarea stocrii datelor i utilizarea n
prelucrare a unor date mai vechi precum i a unor
programe de calcul specifcemsurtorilor topografce.
Dintre cele mai utilizate staii totale de la noi din ar se
pot enumera produsele frmei /01D#1eica, (opcon, 'enta*
care s#au impus pe pia datorit caracteristicilor lor.
+taii totale produse de frma 1eica
+taiile totale ale frmei 1eica din gama ('+233 au
o memorie a datelor de minim 3 333 msurtori oferind
avanta"ul e*ecutrii lucrrilor de intindere mare n timp
relatic scurt. 4anevrarea pe teren este rapid i precis
cu a"utorul sistemului laser de centrare i afarea digital
a nivelei torice. 5uru.urile de micare micrometric pe
orizontal au posi.ilitate de rotaie infnit oferind
rapiditate i precizie la msurare.
4surarea unghiurilor se face cu o deviaie standard
cuprins ntre &6i 76 la gama ('+233.
Distana ma*im msurat cu o prism este de 8733m
ntr#un timp mai mic de secund.
+oftul de transfer al datelor ofer posi.ilitatea afrii
simultane pe monitorul calculatorului att a datelor
preluate din staia total ct i a hard dis9#ului
calculatorului pentru o operare rapid asupra fierelor
din am.ele sensuri.