Sunteți pe pagina 1din 4

Industria metalurgicã

Industria metalurgicã este o ramurã a industriei grele,


principala producãtoare de mijloace de producþie. Cuprinde:
1. Industria extractivã a minereurilor feroase ºi siderurgia
2. Industria extractivã a minereurilor neferoase ºi
metalurgia neferoasã
3. Industria constucþiilor de maºini ºi a prelucrãrii
metalelor

1. Industria extractivã a minereurilor feroase ºi siderurgia.


-materiile prime de bazã sunt minereurile de fier.
-cele mai mari cantitãþi se extrag din minele Ghelari ºi Teliuc (E
Munþilor Poiana Ruscã)
-cantitãþi mai mici la Ocna de Fier (Munþii Dognecei), la Lueta
(Munþii Harghitei) ºi la Bãiºoara (Cluj)
-mare parte din minereu se importã

-se mai folosesc la fabricarea fontelor: manganul, vanadiul,


cromul etc
-exploatãri de mangan lânga Vatra Dornei (Iacobeni, ªaru Dornei)

-combustibili: cocsul metalurgic – din huia de la Petroºani –


insuficentã de aceea se importã

-centre siderurgice cu furnale: Galaþi, Hunedoara, Cãlan, Reºiþa,


Vlahiþa
-Galaþi – cel mai mare centru siderurgic din þarã – materie primã
de import aduse pe Dunãre;
-Hunedoare – minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si
Teliuc) dar si din import
-Cãlan – se produce fontã de turnãtorie – semicocs din huilã din E
depresiunii Petroºani
-Reºiþa – fontã, oþeluri, laminate de calitate; uzinã de cocs pe
baza carbunelui de la Anina; minereuri de fier de la Ocna de Fier
ºi din import
-Vlahiþa – produce fontã de turnãtorie – minereu de la Lueta
-alte centre mai puþin importante: Câmpia Turzii, Tulcea,
Bucureºti, Roman, IaºI, Buzãu, Târgoviºte, Cãlãraºi

2. Industria extractivã a minereurilor neferoase si


metalurgia neferoasã.
-produce metale cu întrebuinþãri industriale diferite: aluminiu,
cupru
-rezervele de aluminiu sunt limitate; restul sunt mai puþin
limitate

-metalele neferoase se împart în:


-metale colorate (cupru, plumb, zinc, aluminiu)
-metale auro-argentifere

Pag. 1
-metale rare (molibden, wolfram, antimoniu, nichel, cobalt,
uraniu, mercur)
a. Metalele colorate
cuprul, plumbul, zincul
-minereuri complexe la poalele munþilor Gutâi, în
împrejurimile oraºului Baia Mare
-se extrag în minele de la Baia Sprie, Cavnic, Bãiuþ, Nistru,
Baia Borºa, în depresiunea Maramureº

-zãcãminte cuprifere se exploateazã la: Toroiaga (jud.


Maramureº), Leºu Ursului, Crucea, Fundu Moldovei (jud.
Suceava), Bãlan (jud. Harghita), Bãiþa si Deva (jud.
Hunedoare) ºi la Mina Altân-Tepe (jud. Tulcea)
-extracþia industrialã se face prin procese tehnologice
complexe la Baia Mare, Zlatna si Roºia-Poieni

-zãcãminte de plumb – munþii Gutâi


-metalul se obþine prin topire la Baia Mare
-alte centre de extracþie: Ruschiþa (m-þii Poiana Ruscã) ºi
Muncelu Mic
-folosit la fabiricarea camerelor de plumb, þevi pentru apã
potabilã, în tipografie
-este o industrie foarte nocivã

-zincul – fabricare de tablã, electrozi pentru elemente


galvanice
-se extrage din minereurile de la Nistru ºi Ilba, Muncelu Mic
-se prelucreaza la Copºa Mica

-aluminiul – mare rãspândire pe glob


-industrie aeronauticã, aliaje uºoare, conductori electrici
-se obþine din bauxitã (oxid de aluminiu hidratat) care se
gaseºte în munþii Pãdurea Craiului: Roºia, Vârciorog
-alumina se prelucreazã la Oradea ºi Tulcea (de import)
-aluminiul se obþine la Slatina

b. Metalele auro-argentifere
-Aurul – exploatat de daci dinaintea stãpânirii romane –
exploatãri dezvoltate încã din periaoda anticã
-1. Munþii Metaliferi – Valea Arieºului – Valea Mureºului
centre: Criºcior-Brad, Roºia Montanã, Baia de Arieº, Bucium,
Sãcãrâmb, Bãiþa
-2. Baia Mare –aurul+argint alãturi de alte minereuri neferoase
– Gutâi
-obþinerea si rafinarea se face la Baia Mare ºi Zlatna

c. Matelele rare
-rezerve cu totul reduse, in munþii Apuseni
-mercurul – minele de la Izvorul Ampoiului (jud. Alba)
-molibden ºi wolfram la Bãiþa (jud. Bihor)

Pag. 2
-extragerea este dificilã
3. Industria constucþiilor de maºini ºi a prelucrãrii
metalelor.
-creatã ºi dezvoltatã dupa al II-lea rãzboi mondial
-noi ramuri care produc utilaj perolier, produse electronice, de
mecanica finã si opticã, maºini-unelte diverse, locomotive,
autovehicule

-principalele ramuri ale industriei construcþiilor de maºini pot fi


grupate astfel:

a. Industria de utilaje si agregate tehnologice furnizeazã


echipament pentru numeroase ramuri ale industriei si anume:
-Utilaj petrolier pentru foraje ºi rafinãrii care se fabricã la
Ploieºti – cel mai mare centru, Târgoviºte, Câmpina, Braºov,
Bacãu – România este printre primele þãri în acest domeniu
-Utilaj minier – necesar activitãþii in subteran ºi la zi (ciocane
pneumatice, compresoare, excavatoare etc). Se fabricã la
Satu Mare, Baia Mare, Petroºani, Sibiu, Târgu Jiu
-Maºini unelte – strunguri, freze etc – produse la Bucureºti,
Arad, Târgoviºte, Roman etc. La Oradea: maºini-unelte si utilaj
greu, la Sibiu prese hidraulice, la Reºiþa reductoare, la Râºnov
scule, la Braºov, Bârlad, Alexandria si Ploieºti rulmenþi
-Utilaj ºi echipament industrial pentru dotarea altor ramuri
(industria siderurgicã, chimicã, materiale de contrucþii,
prelucrarea lemnului, industria textilã si alimentarã), fabricat
în numeroarea întreprinderi din Bucureºti (una dintre cele mai
mari întreprinderi de maºini grele din Europa), Reºita, Brãila,
Iaºi (maºini grele), Cluj-Napoca (maºini grele). La Târgu Mureº
utilaje pentru ind. textilã. La Sibiu aparate de control si
mãsurã, mecanicã finã la Sinaia etc.

b. Industria electotehnicã si electronicã


-producþie de motoare electrice, transformatoare,
generatoare, turboreactoare, motoare Diesel etc.
-mai produce: aparate de radio, acumulatoare, aparate de uz
casnic
-întreprinderile cele mai mari sunt la Bucureºti (aparataj
electric, televizoare, centrale telefonice, ascensoare, motoare
Diesel, echipament de automatizare, calculatoare
electronice), Craiova, Timiºoara, Sãcele, Piteºti
-alte centre pentru industria electrotehniã: Botoºani, Zalãu,
IaºI, Cluj-Napoca, Bistriþa, Vaslui, Gãieºti, Târgu-Mureº

c. Industria de tractoare, maºini si utilaje agricole produce


tractoare agricole de mai multe tipuri la Braºov, tractoare
speciale la Craiova si tractoare pe ºenile la Miercurea-Ciuc. Se
fabricã semãnãtori si combine, grape, cultivatoare, secerãtori.
Principalul centru este Bucureºti, urmat de Craiova, Timiºoara,
Bocºa, Topleþ, Botoºani, Medgidia

Pag. 3
d. Industria mijloacelor de transport
-produce material rulant pentru cãi ferate, autovehicule, nave
ºi aparate de zbor
-primele locomotive la Reºiþa in 1872, apoi la Bucureºti
-locomotive: Craiova, Bucureºti, Reºiþa
-vagoane: Arad, Bucurºti, Drobeta-Turnu Severin, Caracal
-utilaje pentru material rulant: Buzãu, Balº, Braºov, Paºcani,
Miercurea-Ciuc
-autovehicule: Braºov (autocamioane), Bucureºti (autobuze,
microbuze, autoutilitare, troleibuze), Piteºti, Craiova,
Timiºoara (autoturisme de oraº) ºi la Câmpulung (autoturisme
de teren). La Mârºa (Sibiu) autobasculante
-transporturi navale: nave mineraliere, tancuri petroliere,
cargouri, remorchere fluviale si maritime: Galaþi, Drobeta-
Turnu Severin, Olteniþa ºi Brãila. Galaþi – cel mai mare ºantier
fluvial din þarã – se produc nave maritime de capacitãþi pânã
la 30.000 tdw. La Constanþa este principalul ºantier naval
maritim – nave mineraliere de pânã la 65.000 tdw ºi nave
petroliere de mare tonaj (165.000 tdw). Un nou ºantier naval
se aflã la Mangalia.
-aparate de zbor (avioane de pasageri, ºcoalã, utilitare,
elicoptere ºi planoare) se fabricã la Bucureºti, Braºov, Craiova
ºi Bacãu

e. La cele de mai sus se adaugã producþia bunurilor metalice


de uz gospodãresc: vase emailate produse la Mediaº, maºini
de gãtit la Satu Mare

Pag. 4