DISPNEEA ACUTA SI CRONICA

Dispneea reprezinta orice modificare subiectiva

sau obiectiva a respiratiei care intereseaza ritmul,
frecventa, intensitatea si regularitatea.

Frecventa respiratorie normala la o persoana in
repaus este de 16 respiratii pe minut (14-15 M si
16-17 F)

Volumul de aer vehiculat in timpul unei respiratii
obisnuite de regula in repaus se numeste volum
curent si este de aproximativ 500-600 ml.
Dispneea este un simptom destul de frecvent in
practica medicala si poate fi determinat de
diverse cauze: pulmonare, cardiace,
hematologice, metabolice, neurologice,
psihiatrice, endocrine, renale, hepatice, afectiuni
inflamatorii, neoplazii cerebrale, stari emotionale,
effort fizic.
Dispneea se poate manifesta clinic prin:
- polipnee
- bradipnee (inspiratorie, expiratorie)
- neregularitatea miscarilor respiratorii
(dispneea de tip CHEYNE-STOKES, tip
KUSSMAL, si de tip BIOT)

Polipneea este forma cea mai frecventa.
Nu are valoare semiologica evidenta.
Poate fi determinata de:
- stari febrile
- hipertiroidie
- anxietate
- pneumonie, bronchopneumonie, pleurezie
- pneumotorax spontan
- embolie pulmonara
- afectiuni musculare sau osoase insotite de
dureri la nivelul toracelui.
- boli cardiovasculare
- anemii
Bradipneea inspiratorie este rara, este
determinata de obstructia incompleta a cailor
respiratorii si se poate insoti de zgomote
supraadaugate ( tiraj, cornaj);
Bradipneea inspiratorie poate fi determinata de:
- corpi straini,
- tumori laringiene,
- tumori endotraheale,
- tumori mediastinale,
- gusa,
- edem glotic,
- paralizii laringiene.
Bradipneea expiratorie, poate fi determinata de:
- astm bronsic,
- bronsita cronica,
- emfizem pulmonar

Bradipneea expiratorie din astmul bronsic consta
intr-o respiratie activa, zgomotoasa, siuieratoare.

Bradipneea expiratorie din bronsita cronica si
emfizemul pulmonar este mai putin pronuntata.
Dispneea Chenyne- Stokes, consta in cicluri respiratorii
in care respiratia se accentueaza, atinge un maxim, se
intrerupe scurt, apoi descreste total pana la apnee, care
dureaza 10-15 secunde, dupa care ciclul reincepe
Dispneea periodica Chenyne- Stokes, poate sa apara
in:
- encefalite,
- come vasculare,
- come metabolice,
- tumori cerebrale,
- stari toxice,
- ateroscleroza cu insuficienta circulatorie crebrala,
- la persoanele foarte obosite, in timpul somnului
profund.

Dispneea Kussmal, reprezinta o respiratie in
patru timpi ( inspir- pauza- expiri-pauza)

Dispneea de tip Kussmal poate sa apara in:
-acidoza metabolica in cazul diabetului
zaharat dezechilibrat,
- insuficienta renala cu uremie,
- intoxicatie cu acidifiante,
- insuficienta hepatica.


Dispneea de tip Biot, consta in inspiratii ample,
zgomotoase, simple sau grupate, dar neregulate,
despartite de pauze mari si inegale.

Dispneea de tip Biot poate fi determinata de:
- meningite,
- procese tumorale intracraniene,
- stari terminale.
Edemul pulmonar acut, evolueaza cu:
- polipneea cu respiratii superficiale si
expectoratie seroasa,accentuata de efort si
decubit.
- substrat fiziopatologic, determinat de staza
circulatorie pulmonara cu extravazare masiva in
alveole pulmonare a unui transudat seros din
capilare pulmonare, care poate determina asfixie.
- este determinat de insuficienta ventriculara
stanga prin:HTA, stenoza mitrala, cardiopatie
cronica ischemica, stenoza si/sau insuficienta
aortica, aritmii paroxistice.



HTA sistemica in caz de:
- criza hipetrtensiva, determinata de
intreruperea brusca a tratamentului cu
betablocante sau clonidina si in caz de
supraincarcare ( sare sau lichide),
- hipertensiunea maligna care poate debuta cu
EPA,
- eclampsie.


Stenoza mitrala in caz de:
- efort fizic,
- sarcina in evolutie,
- infectii intercurente,
- precipitarea unei aritmii.
Steoza aortica si/sau insuficienta aortica prin
supraincarcare volumica a ventricolului stang.
Aritmii paroxistice din cadrul:
- fibrilatie atriala,
- flutter,
- tahicardie ventriculara
Miocardita acuta.

Cardiopatii congenitale.

Imfarct miocardic la un coronarian.

Diagnosticul se stabileste pe baza examenului
clinic, rg toracica, EKG. Ecocardiografie.

Examenul clinic evidentiaza raluri subcrepitante
la baza, tahipnee, suflu sistolic, tulburari de ritm,
valori TA crescute, expectoratie hemoptoica.

Conduita terapeutica in ambulatoriu:
- oxigenoterapie,
- daca TA normala sau usor crescuta se
administreaza nitrati sublingual sau in perfuzie,
- administrare de furosemid,
- daca TA crescuta: nifedipin sublingual,
furosemid intravenos, oxigenoterapie.

In ambele cazuri, bolnavul se trimite insotit la
spital.


Explicatia dispneei de decubit.
Ventilatia pulmonara si circulatia pulmonara se
fac mai greu in decubit dorsal deoarece:
- diafragmul este ridicat si imobilizat de
organele abdominale,
- o parte a peretelui toracic este imobilizat ( in
contact cu patul),
- gravitatea este anulata si plamanul este
incarcat cu sange.
La persoanele sanatoase, cordul si plamanul
pot compensa acest inconvenient.
In caz de IVS, apare dispneea care obliga la
ortopnee.

Embolia pulmonara apare la persoane cu
antecedente de tromboflebita, interventii
chirurgicale recente, sau imobilizari in aparat
gipsat.

Polipnee cu respiratie superficiala, precedata de
durere toracica si urmata de sputa hemoptoica.

Mecanism fiziopatoligic complex: hiperventilatie
compensatorie, reflex antalgic, insuficenta de
cord drept.

Clinic, embolia pulmonara poate fi suspectata:
- durere toracica brutala, influentata de
miscarile respiratorii,
- tahicardie disociata de curba febriala,
- decompensare cardiaca rapida,
- sputa hemoptoica.

Diagnostic: examen clinic, rg pulmonar si EKG.

Tratament: heparina i.v. si internare obligatorie.

Astmul bronsic, evolueaza cu bradipnee
predominant expiratorie, suieratoare, in accese
mai frecvent nocturne, declansate de alergeni,
infectii acute la nivelul cailor respiratorii
superioare, efort fizic, stari conflictuale.

Substratul fiziopatologic il reprezinta spasmul
bronsiolar.

Recunoasterea sindromului se bazeaza si pe
prezenta semnelor premonitorii, lacrimale,
stranut, coriza, bronsiolita spasmotica, sindrom
urticarian

Tabloul clinic in astmul bronsic:
- dispnee expiratorie paroxistica cu respiratie
suieratoare,
- tuse uscata sau umeda cu sputa mucoasa,
lipicioasa,
- raluri sibilante si romflante,
- expir prelungit,
- in accese de dispnee severe si prelungite,
care dureaza cel putin 24 de ore, apare
tahicarida, cianoza periferica si anxietate ( stare
de rau asmatic).


Examenul paraclinic in astmul bronsic:

- rx pulmonar, hipertransparenta pulmonara

- examne sputa, eozinofilie, cristale Charcot
Leyden, spirale Curschmann si uneori corpi
Creola,

- spirograma, scadere VEMS si CV.



Tratamentul astmului bronsic in ambulatoriu:
- salbutamol ( ventolin, salamol, asthalin), aerosol
suspensie inhalatorie 1-2 inhalatii de 3-4/zi,

- salmeterol ( serevent), aerosoli, 2 inhalatii de 2-
4/zi,

- salmeterol+ fluticasonum ( seretide 25/50, 25/125,
25/250, aerosoli de 2/zi; seretide diskus 50/100, 50/250,
50/500 de2/zi),

- aminophyllinum ( miofilin, fiole 2-10 ml/24 mg/ml-iv
10 ml sau perfuzie pana la doza de 4-6 mg/kg corp;
miofilin cpr 100 mg, miozom tb 100 mg, aminofilina cpr
100 mg), 100-200 mg de 3-4/zi.



Corticoterapie:
- hidrocortizon hemisuccnat 25 mg/5 ml, iv
50-100mg repetat la 12 ore;
- prednisololum ( prednison tb 5 mg, 50-60
mg/zi in primele 4-7 zile si reducerea dozei cu 5
mg pana la ziua a 15-a, apoi se reduce cu 2,5 in
interval de 10 zile, pana la 5 mg/zi); doza se
poate lua la ora 6-8 dimineata, sau in doua prine
seara si dimineata;
- diprophos



Fluidificane ale secretiei bronsice:
- bromhexin ( bisolvon cpr 8 mg, bromhexin cpr
8 mg, 12 mg, bisolvom sirop 8 mg/5 ml,
bisolvom solutie uz intern 0,2%, bromhexin
solutie uz intern);
Tratamentul infectiei bronsice: antibiotice,
eventual dupa antibiograma;
Profilaxia in afara crizelor:
- ketotifenum ( ketotifen cpr 1 mg, zaditen cpr
1 mg, frenasma sirop 1 mg/5 ml, ketof solutie
orala 1 mg/5 ml),
- cura balneara ( Govora, Slanic);
- climato terapi la munte sau mare.


Astmul cardiac:
- polipnee cu respiratie superficiala cu acces
nocturn,
- substratul fiziopatologic, cresterea stazei
pulmonare la pozitie orizontala,
- astmul cardiac, este o forma de dispnee
paroxistica, insotita de bronhospasm, motiv
pentru care diferentierea de astmul bronsic este
greu de realizat;
- astmul cardiac, apare in caz de insuficienta
cardiaca stanga, determinata de ( HTA, stenoza
mitrala valvulopatie aortica);
- este declansat de effort fizic.

Dispneea paroxistica nocturna:
- este de intensitate mai mare decat ortopneea,
- bolnavul se trezeste brusc din somn cu
senzatie de sufocare,
- este anxios si tahicardic,
- uneori accesul de dispnee paroxisitica poate
sa apara si in timpul zilei dupa effort fizic sau
stare emotionala puternica,
- dispneea paroxisitica este primul semn de
insuficienta ventriculara stanga,
- la coronarieni, dispneea paroxisitica se
insoteste de dureri precordiale.

Pneumotoraxul spontan:
- polipnee dureroasa si superficiala, precedata
de junghi toracic violent;
- substratul fiziopatologic, reducerea suprafetei
respiratorii printr-o colectie de aer in caitatea
pleurala;
- diagnosticul se stabileste prin examen
radiologic;
Orientare diagnostic:
1. dispnee predominant inspiratorie, cu
zgomote supraadaugate la nivelul cailor
respiratorii,
- indica patologie traheobronsica,
- necesita examen ORL, fibroscopie, rx toracic,
- posibil: edem glotic, laringita acuta, neoplasm
laringian sau traheal, corp straini, stenoza
traheala, epiglotita, paralizie corzi vocale;


2. dispnee predominant expiratorie:
- raluri sibilante, wheczing,
- patologie bronsica,
- necesita rx toracic, EKG,
- posibil: astm bronsic, amfizem pulmonar,
bronsita cronica
3. dispnee:
- raluri crepitante, subcrepitante, semne IVS,
IVD, hipoventilatie,
- patologie: alveolara ventricol stang,
- necesita: rx toracic, EKG, ecocardiografie,
angiocoronarografie,
- posibil: EPA, embolie pulmonara, pneumonie,
atelectazie.

4. dispnee fara zgomote patologice
supraadaugate:
- posibil afectare inima dreapta,
- necesita rx toracic, EKG, ecocardiografie,
- posibil: embolie pulmonara, taponada, shunt
drept-stang.

5. dispnee fara zgomote supraadaugate:
- patologie metabolica,
- necesita: ionograma, rezerva alcalina, HLG,
VSH;
- posibil: anemie, acidoza, soc, deshidratare.
Elemente clinice conexe dispneei:
Cianoza, insuficienta respiratorie ( afectiuni
aparat respirator, sau afectiuni aparat
circulator).
- pentru afectare aparat respirator, pledeaza
concomitenta tusei, expectoratie mucoasa
mucopurulenta, stetacustic raluri bronsice,
pulmonare sau suflu tubar;
- pentru afectare cardiaca, pledeaza
ameliorarea dispneei in pozitia ridicata a
trunchiului, cu memebrele inferioare atarnand,
raluri subcrepitante, sau crepitante bazale,
tahicardie, suflu sistolic.
Elemente clinice conexe- continuare.
- suierat suprapus pe dispnee expiratorie,
pledeaza pentru astm bronsic;
- dispnee inspiratorie cu tiraj, cornaj, pledeaza
pentru obstructie incompleta traheobronsica;
- raluri traheale, traheobronsita;
- miscarea aripioarelor nazale, asociate sau nu
cu cianoza, pledeaza pentru ronhopneumonie (
la copii).
Cauze de dispnee acuta:
- corp strain,
- laringita,
- edem laringian,
- astm bronsic,
- astm cardiac,
- edem pulmonar acut,
- embolie pulmonara,
- imfarct pulmona,
- pneumotorax spontan,
- pneumonie acuta grava,
- stare toxica,
- afectiuni infectioase,
- afectiuni nervoase.
Cauze dispnee cronica:
- gusa,
- tumori tiroidiene,
- adenopatii cerviale,
- laringite cronice,
- cancer laringo-traheal,
- corpi straini ignorati,
- pleurozii cu revarsat masiv,
- hipertensiune arteriala decompensta,
- boala mitrala sau aortica decompensata,
- pericardita cronica,
- shunturi si vase pulmonare anormale,
- anemii pronuntate,
- uremii,
- insuficienta hepatica,
- mialgii, nevralgii toracice.