Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
CAPITOLUL I - SNGELE.................................................................................5
1.1. COMPONENTE SI ROL IN ORGANISM..................................................5
CAPITOLUL II - ANEMIA...................................................................................6
2.1. PREZENTAREA GENERAL A ANEMIEI...............................................6
2.2. CLASIFICARE ANEMIILOR...................................................................10
2.3. PREVENIRE............................................................................................13
CAPITOLUL III - MEDICAMENTE ACTIVE IN ANEMII FERIPRIVE.............14
3.1. FIERUL...................................................................................................16
3.2. CUPRUL.................................................................................................26
3.3. COBALTUL.............................................................................................27
CAPITOLUL IV - MEDICAMENTE ACTIVE N ANEMII DATORIT
DEFICITULUI N FACTORI DE MATURARE A ERITROCITELOR..............29
4.1. CIANOCOBALAMIN............................................................................30
4.2. ACIDUL FOLIC......................................................................................33
CAPITOLUL V - CONCLUZII..........................................................................37
BIBLIOGRAFIE................................................................................................40
CAPITOLUL I - SNGELE
1.1. COMPONENTE SI ROL IN ORGANISM
Sangele este un tesut lichid care iriga toate organele si tesuturile.
Cantitatea totala de snge din organism reprezint 7% din greutatea corpului
(4-5 litri), din care o parte este sangele circulant, iar restul de depozit, care va fi
aruncat in circulatie la nevoie.
Sngele este alcatuit din:
1. plasma apa 90% si substante organice si anorganice
2. elemente figurante
globule rosii (hematii si eritrocite) cu rol in transportul O2 si CO2
globule albe (leucocite) cu rol in reactia de aparare a organismului
imunitate
o eozinofile
o bazofile
o monocite
o limfocite
plachete sangvine (trombocite) cu rol in hemostaza si coagularea sangelui
CAPITOLUL II - ANEMIA
2.1. PREZENTAREA GENERAL A ANEMIEI
esutul eritrocitar este o unitate morfofuncional format dintr-o parte
fix, n mduva osoas i o parte circulanta in snge.
In mod normal n snge se gsesc:
la brbatul adult: 4,5 - 5,5 milioane eritrocite / mm3
la femei:
la copii:
Hb;
hemoconcentraie prin deshidratare, care mascheaz valorile sczute ale
Hb.
La indivizii sntoi exist o strns corelaie ntre hemoglobina, numrul de
hematii i hematocrit. Numrul de hematii variaz ntre 4,5 - 5,8 x 1012/1 la brbai i
4,1 - 5,2 x 1012/1 la femei.
Valoarea hematocritului variaz la brbai ntre 40 - 51 % i la femei ntre 3 64 6% .
Anemia constituie o manifestare a unei afeciuni ascunse. Ea nu este o boal
propriu-zis.
Simptomele datorate anemiei sunt n funcie de valorile Hb, de modul de
instalare a anemiei, de vrsta pacientului i de rezervele cardiovasculare.
Semnele fizice sunt reprezentate de :
creterea gresiunii pulsului
sufluri cardiace de anemie
semne de insuficien cardiac congestiv
ocazional, ar putea cauza o modificare moderat a funciei renale, cu
proteinurie, precum i o stare subfebril.
La adulii sntoi, exist o stare de echilibru a hematiilor nou formate din mduva
osoas n circulaie i rata de ndeprtare a hematiilor mbtrnite din circulaie de ctre
sistemul monocit-macrofag.
Sunt posibile variate mecanisme care ar putea conduce la anemie, i anume:
pierderea de snge
scderea duratei de via a hematiei (anemie hemolitic):
o defecte congenitale (sferocitoz ereditar, siclemia, hemoglobinopatia)
o defecte dobndite (malaria, unele medicamente)
clasificarea clinic
B.
clasificarea morfologic
C.
clasificarea eritrokinetic
D.
clasificarea etiopatogenic
A. Clasificarea clinic
Anamnez,repetat i minuioas, alturi de un examen complet i
corect efectuat, constituie punctul de plecare al clasificrii clinice. Aceste
date permit ncadrarea anemiei bolnavului ntr-o form uoar, medie sau
sever, dar confirmarea gradului de anemie se face numai n funcie de
valorile hemoglobinei i hematocritului:
Anemie uoar: Hb - 11 - 8 g/dl, Ht =39- 30 %
Anemie medie: Hb = 8 - 6 g/dl, Ht = 30-22%
Anemie sever: Hb = 6 - 2 g/dl, Ht = 22 - 10 %
B. Clasificarea morfologic
Astzi, pentru clasificarea morfologic a anemiilor se completeaz
examinarea frotiului de snge periferic cu determinarea volumului
eritrocitar mediu (VEM).
Cele trei tipuri morfologice de anemii i cauzele care le pot genera sunt
expuse n tabelul de mai jos:
Tipul anemiei
Microcitar i
Volumul
mediu eritrocitar
Mic
(VEM)
Deficien de fier,
sindroamele talasemice, bolile
Normal
normocrom
Macrocitar
Cauzele
Anemia posthemoragic,
cronice
anemii hemolitice, anemiile
Mare
Alcoolism, deficien de
leucoeritroblastice
acid folic i vitamina Bl2
C. Clasificarea eritrokinetic
Se bazeaz pe numrul de reticulocite i pe aspectul seriei
eritroblastice din mduva osoas.
Dac numrul de reticulocite este sczut, eritropoeza este
considerat ineficient, fie prin distrucia intramedular a seriei roii
(anemia Biermer), fie prin dislocarea ei (leucemie acut).
D. Clasificarea etiopatogenic
Reprezint momentul esenial etapele de diagnostic. Cu ajutorul
mijloacelor paraclinice se pot stabili cauzele i mecanismele de producere a
anemiei.
Anemiile rezult din dezechilibrul ntre producerea i pierderea sau
distrugerea eritrocitelor.
Se pot distinge dou mari grupe de anemii cu subgrupe:
a. Anemii prin hipofuncia mduvei osoase :
1. Diminuarea eritrocitelor datorit:
deficitului factorilor de maturare: anemii megaloblastice
alterrii hemocitoblatilor: anemii hipoplazice, anemii aplazice
13
la femei: - hemoglobina 28
- feritin
Necesarul de Fe
Brbat normal i
femei n afara menstruatiei
Femei n timpul
menstruatiei
Gravid
Adolesceni
Copii
Sugari
absorbit mg/zi
0,5- 1
Necesarul de Fe
alimentar mg/zi
5-10
0,7-2
7-20
2 -4
1 -2
0,4- 1
0,5-1,5
20-48
10-20
4- 10
1,5 mg/kg max. 15 mg
3.1. FIERUL
1. PARTICULARITI FIZICO-CHIMICE
Substane folosite curent:
Sulfatul feros cristalizeaz cu 7 molecule de ap, conine 20 % fier.
Este o substan cristalin, albastru-verde deschis, solubil n ap.
Glutamatul feros conine 21 - 22 % fier.
Gluconatul feros, sare anhidr, brun rocat, conine 33 % fier,
parial hidrosolubil.
Lactatul (19 % fier).
Succinatul (35 % fier).
2. PARTICULARITI FARMACOCINETICE
Fierul din alimente sau cel ingerat ca medicament se dizolv n
coninutul gastric i trece in forma de fier bivalent sub influenta acidului
clorhidric. In prima portiune a intestinului subtire se mentine de obicei in
forma feroasa sau forma bivalenta.
Cand PH-ul este alcalin, fierul trece in forma ferica, mai greu
absorbita.
Absorbtia se realizeaza in principal in duoden si in jejunul incipient
implicand implicand tot mecanismul transportor specific, care are si
functie reglatoare a procesului. In celulele mucoase din intestin Fe feros se
transforma in Fe feric care trece in snge transportat de transferina.
Fe este transportat de transferin fiind cedat in majoritatea mduvei
hematopoetice care ncorporeaz in hemoglobina eritrocitelor. Dup
corectarea anemiei fierul reface depozitele de feritin si hemosiderina.
Absorbtia fierului este cea mai buna pe nemncate si este favorizata
de acidul ascorbic, acidul succinic, fructoza, cisteina si proteine cu grupari
sulfhidril si este inhibata de acid citric, acid lactic, fosfati. Absorbtia
hemoragice,
stri
congestive,
talasemie.
Precauii
mod de administrare:
o curativ: 200mg(=65mg fier) x 3/zi
o profilactic: 200mg x 1-2/zi
GLUTAMAT FEROS
soluie buvabil 2 %, fiole de 5 ml;
soluie buvabil 4 %, fiole de 10 ml.
GLUBIFER
se prezint sub forma de comprimate filmate 100 mg;
mod de administrare:
o profilactic: 100mg/zi
o curativ: - adulti:300-600mg/zi
- copii: 100-200mg/zi
se administreaz doze progresive pana la normalizarea valorii
hemoglobinei
se poate asocia cu acidul ascorbic in vederea absorbtiei intestinale
B) Fier trivalent
PREPARATE ORALE
FIER POLIMALTOZAT
Absorbia digestiv este mai mic dect a fierului bivalent, dar cu
eficacitate terapeutic mai bun.
Absorbtia digestiva este invers proportional cu doza administrata.
Exista o corelatie intre mrimea deficitului de fier si cantitatea de fier
absorbita (cu cat deficitul este mai mare cu atat absorbtia este mai mare).
Reactii adverse: iritatii gastrice, greata, constipatie, diaree.
Contraindicatii: cazuri de supraincarcare cu fier (hemocromatoza,
hemosideroza), tulburari in metabolismul fierului (anemia saturina,
FERPLEX
soluie oral 800 mg/ml.
mod de administrare: - adulti: 400-800mg x 2/zi
- copii: 2mg Fe/kg x 2/zi
PREPARATE PARENTERALE
Se foloseste in deficienta de fier in stari clinice in care este nevoie de
aport rapid de fier, pentru bolnavii care nu tolereaza tratamentul oral cu fier
sau sunt necooperanti, in boli intestinale acute in care preparatele orale cu
fier sunt ineficace.
VENOFER
soluie injectabil 20 mg/ml, fiol de 5 ml;
se injecteaza exclusiv intravenos, in perfuzie, injectare lenta sau direct
in linia venoasa a dializorului.
C) Fier n combinaie cu acid folic
FERRETAB
cuprinde fumarat feros 154 mg i acid folic sare monosodic
0,52 mg;
se gsete sub form de capsule;
se administreaz ca tratament de ntreinere n sarcin: cte 1
capsul pe zi; anemii 2-3capsule/zi
TARDYFERON FOL
conine sulfat feros 159 mg, acid folic 0,35 mg, mucoproteoz 50mg,
acid ascorbic 30 mg;
se prezint sub form de drajeuri retard.
se administreaza un drajeu/zi incepand cu saptamana 24-a de sarcina,
SORBIFER DURULES
contine sulfat feros 320mg; acid ascorbic 60mg.
3.2. CUPRUL
1. PARTICULARITATI FARMACOCINETICE
prezinta o absorbtie digestiva buna.
circula legat de o -globulina.
2. PARTICULARITATI FARMACODINAMICE
intervine in absorbtia fierului din intestin, in mobilizarea acestuia in depozite
si in utilizarea sa la sinteza hemoglobinei, cataliznd refacerea pigmentului
eritrocitar.
3. NECESITATI FIZIOLOGICE
nevoia zilnic de cupru, la adult, este de 0,1-0,2 mg. Alimentaia echilibrata
contine 1-2,5 mg cupru.
4. FARMACOTERAPIE
este recomandat tratamentul anemiilor feriprive asociat cu fier.
se administreaz oral sub form de soluie apoas de clorur cuproas sau
sulfat cupros, n doz de 4-10 mg/zi la adult i 1-3 mg la copil.
5. PRODUSE FARMACEUTICE
NEOANEMOVIT
contine gluconat de fier 3g, clorura de cupru 50mg, clorura de cobalt
50mg.
se prezinta sub forma de sirop, flacon de 125ml
se administreaza : - adulti: 2-3 lingurite/zi , inainte de masa
- copii intre 2-15 ani: 1-2 lingurite/zi
3.3. COBALTUL
1. PARTICULARITATI FARMACOCINETICE
acesta se absoarbe complet din intestin.
este inactiv dup administrarea parenteral.
se elimin prin urin i bila.
2. PARTICULARITATI FARMACODINAMICE
cobaltul are rol in hematopoeza provocnd la omul normal creterea
reticulocitelor i a hematiilor, inclusiv a concentraiei hemoglobinei.
la doze mici administrate prelungit poate produce policitemie, prin
stimularea secreiei de eritropoetin, iar la doze mari deprim
hematopoeza.
carena cobaltului produce anemie normocitar sau hipocrom,
anorexie, diaree, pierdere n greutate.
de asemenea, provoac oprirea eritropoezei cu depozitare excesiv a
fierului in unele organe.
3. PARTICULARITATI FARMACOTOXICOLOGICE
cobaltul poate produce iritaii ale tubului digestiv, palpitaie, dureri
precordiale, congestia fetei i a extremitilor.
4. FARMACOTERAPIE
este indicat in anemia feripriva refractara la tratamentul cu fier.
5.PRODUSE FARMACEUTICE
NEOANEMOVIT
BAZE FIZIOLOGICE
Anemiile megaloblastice sunt datorate deficitului factorilor de maturare
a eritrocitelor cu formarea megaloblatilor.
Vitamina B12 propriu-zis este cianocobalamina. In organism
vitamina B12 se gsete mai ales sub alte forme de cobalamine, i anume
metilcobalamin, adrenosilcobalamin i hidroxocobalamin.
Rezervele organismului n vitamina B12 sunt de 1-5 mg. Pentru
nlocuirea pierderilor este necesar un aport zilnic de vitamina B12 de 2-3g.
Carena vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburri de aport, de
absorbie, de utilizare i de cretere a nevoilor sau pierderilor.
Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifest la persoane
cu diet vegetarian sever.
Absorbia este diminuat la bolnavii cu insuficien n formarea
factorilor intrinseci, datorit unor suferine gastrice.
Absorbia insuficient a vitaminei B12 din intestine se ntlnete n
inflamaii i disbacterioz intestinal, tumori, insuficien pancreatic.
Se cunoate situaia cu consum crescut de vitamina Bl2. Semnele de
hipovitaminoz B12 la om constau n tulburri ale hematopoezei, ale
integritii fibrelor nervoase mielinice i a celulelor epiteliare din tubul
digestiv.
Anemia megaloblastic prin deficit de acid folic poate avea cauze
multiple:
Deficitul alimentar de acid folic sau vitamina B12 care apare n aport
insuficient la cei cu tulburri de absorbie i n cazurile cnd la
situaiile menionate mai sus se adaug sarcin, neoplazii,
4.1. CIANOCOBALAMIN
1. PARTICULARITI FIZICO-CHIMICE
Are structur porfirinic asemntoare pigmentului eritrocitar i
clorofilei, dar conine cobalt 4 %. A fost obinut sub form cristalizat, are
culoare rou nchis i este solubil n ap cu reacie neutr.
Se gsete n toate organele, mai ales n ficat, stomac, rinichi, creier i
muchi. A fost obinut iniial din ficat de bovin. n prezent, se obine prin
culturi Streptomyces griseus, ca un subprodus la fabricarea streptomicinei.
2. PARTICULARITI FARMACOCINETICE
Pentru absorbia digestiv a cianocobalaminei este necesar prezena aa
numitului factor intrinsec, recrutat de mucoasa gastric. La omul normal,
se absoarbe n intestinul subire, n proporie de 70 - 95 % din
cianocobalamin. In intestinul gros absorbia este redus, dei bacteriile
saprofite sintetizeaz vitamina.
Administrarea oral a vitaminei B12 nu are efect n anemii dac
mucoasa gastric este atrofiat sau dac exist leziuni intestinale. Vitamina
din alimente nu este distrus n tubul digestiv, anemicii excretnd zilnic
cantiti de cianocobalamin egale cu cea excretat de oamenii normali.
Cianocobalamin este absorbit total i rapid dup administrarea
subcutanat sau intramuscular. Este depozitat n ficat i se elimin renal
sub form nemodificat. Dup injectare, organismul reine 55% din doz.
3. PARTICULARITI FARMACODINAMICE
Cianocobalamin este indispensabil procesului normal de maturare a
eritrocitelor. Lipsa ei duce la hiperplazie megaloblastic a mduvei
oaselor, datorit opririi evoluiei maturrii hematiilor. Intervine n
sinteza nucleoproteinelor, fiind necesar pentru transformarea tininei n
timidin, substan care intr n structura acizilor nucleici.
Cianocobalamin are aciune neurotrop, fiind esenial n procesele de
care depinde integritatea funcional a fibrelor mielinice.
Are aciune lipotrop i intervine n metabolismul proteic prin
favorizarea formrii gruprilor metal labile necesare sintezei metioninei din
homocistein i transformrii glicocolului n serin.
Are rol n meninerea gruprilor sulfhidrice n form redus, necesar
pentru funcionarea unor enzime.
O alt trstur farmacodinamic a cianocobalaminei este aceea c ar
putea activa coenzima A.
De asemenea, cianocobalamin este cunoscut ca un factor esenial
pentru creterea i nutriia microorganismelor i organismelor superioare.
Contribuie la troficitatea mucoasei digestive (lipsa ei produce glosit i
gastrit atrofic).
4. FARMACOTERAPIE
Cianocobalamina este indicat n anemii megaloblastice unde are
aciune major. Efectele hematologice sunt primele care apar, i anume se
mai sus, acidul folic corecteaz numai tabloul hematologic, fiind lipsit de
orice aciune curativ sau profilactic mpotriva leziunilor nervoase, pe care
le poate agrava chiar, mai ales cnd se administreaz n doze mari.
Acidul folic este o substan microcristalin, galben, puin solubil n
ap. Sarea de sodiu este mai bine solubil. Substana este distrus prin
fierbere cu acidul clorhidric (HCl) diluat. Este larg rspndit n natur.
Numele su sugereaz c se gsete n frunzele unor vegetale. Se gsete n
toate alimentele uzuale, n cantiti variabile, mai mult n ficat, muchi de
mamifere, spanac, legume uscate, drojdie de bere. In mod normal, se afl n
form conjugat cu 1-6 resturi de acid glutamic, din care este eliberat acidul
folic de unele conjugaze hepatice sub influena cianocobalaminei.
2. NECESITI FIZIOLOGICE
nevoia zilnic la adult este de 100 - 600 g.
la sugari, nevoia zilnic este de 50 g.
la copii, nevoia zilnic este de 100 g.
n sarcin i lactaie, este necesar o doz de 300 - 400 g.
ntr-o alimentaie echilibrat se inger zilnic aproximativ 1,5 mg
acid folic.
3. PARTICULARITI FARMACOCINETICE
Acidul folic are aciune important n hematopoez, intervenind n
metilarea uracilului cu formarea tiaminei, ca i n formarea serinei,
metioninei, institinei, colinei si in maturarea celulelor din mduva osoas.
La omul sntos, acidul folic nu modifica formula sanguin sau
medulograma.
Acidul folic nu are efect n anemiile hipocrome, micro- sau
normocitar. Este activ n anemiile megaloblastice de nutriie din cursul
sarcinii, din cursul tratamentului cu antifolice sau cele convulsivante, la
CAPITOLUL V - CONCLUZII
Antianemicele sunt medicamente pe baz de fier i alte metale:
cupru, cobalt, cianocobalamina (Vitamina Bl2), Acid folic.
Ele pot corecta:
Anemiile feriprive
Anemiile pernicioase
Anemiile megaloblastice
Anemiile hemolitice (ereditare sau dobndite).
Anemiile sunt stri patologice caracterizate prin diminuarea numrului
eritrocitelor i valorile hemoglobinei i hematocritului din snge.
Hemoglobina este molecula prezent n globulele roii care are sarcina
s transporte oxigenul de la plmni la diferite organe i esuturi.
Anemia provoac unele manifestri clinice specifice, i anume:
paloarea neobinuita a pielii (palmele) i a mucoaselor (mucoasa
bucal)
dispnee rapid provocat de efort
oboseal anormal
Anemiile pot aprea n multe cazuri, specifice fiind:
unele sngerri ale tubului digestiv
unele afeciuni ginecologice
pierderi de cantiti mari de snge, n urma unor operaii.
accidente sau alte cauze
la copii cu alimentaie neobinuit
n ultimele dou trimestre de sarcin i la nou-nscui alptai cu
lapte praf.
Anemiile feriprive (tratabile cu medicamente pe baz de fier) sunt
BIBLIOGRAFIE
1. DOBRESCU Dumitru, Farmacoterapie practica, vol.I si Vol.II , Editura
Medical, 1989
2. STROESCU Valentin, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediia
a VII-a, Editura Medicala 1999
3. STROESCU Valentin, Farmacologie, Editia a VIII-a, Editura BIC ALL,
Bucuresti 2005
4. CRISTEA Aurelia Nicoleta: Farmacologie , Ediia I-a, Editura
Medicala,Bucureti, 2005
5. Memomed 2008 , Ediia a XII-a, Editura Minesan, Bucureti,2007
6. Farmacopeea romn , Ediia a X-a, Editura Medicala, Bucuresti,1993
7. Agenda Medicala 2007 , Editura Medicala, Bucuresti, 2007
8. POP Diana, Medicina Interna Ambulatorie, Editura Academos, Targu
Mures 1999
9. FAUCI Antony, Braunwald Eugene, Principii de medicina intern,
Editia a XIV-a, Editura Lider.
10. BORUNDEL Corneliu, Medicina intern, Ediitura BIC ALL 2006
11.LUPULEASA D., FICA C., SIPOS E., Tehnologie farmaceutica, Editura
Carol-Davila, Bucuresti 2005
12. CRISTEA A.N., Tratat de farmacologie, Editura Medicala, Bucuresti
2006
13. FULGA, Farrmacologie, Editura Medicala, Bucuresti 2006
14. Revista Viata si sanatatea, nr.1 2008
15. Revista Pharmakon, nr.81 aprilie 2008