1

Componentele celulei bacteriene, structuri constante si facultative. (curs)

Constante: - perete bacterian; - membrana citoplasmatica; - citoplasma; - nucleoidul;
- ribozomii
Facultative: - capsula; - flageli; - pili; - spor; - incluziuni citoplasmatice

Dinamica multiplicarii bacteriilor in culturi;
Culturile bacteriene sunt discontinue cnd se realizeaz n volum limitat de mediu,
care nu este rennoit i continue atunci cnd mediul de cultur este continuu rennoit. O
populaie bacterian poate fi meninut indefinit n faza de multiplicare exponenial dac se
adaug continuu mediu de cultur proaspt
Chemostatul utilizeaz un mediu de cultur n care unul dintre nutrieni, aflat n
concentraie mai redus dect ceilali, funcioneaz ca factor limitant al creterii. Mediul de
cultur proaspt este admis n vasul de cultur n ritmul n care este consumat factorul
limitant, iar cultura este evacuat cu acelai ritm. Cultura este meninut astfel la o valoare
constant i submaximal ratei de cretere, reglat prin factorul limitant. Chemostatele sunt
foarte utile pentru obinerea de tulpini mutante pentru c dup ce rata de multiplicare a fost
determinat ansa de selectare a acestor tulpini este mai mare
n laboratorul de microbiologie clinic, de regul se utilizeaz culturile discontinue.

Fazele dezvoltarii culturilor bacteriene, aspectul coloniilor pe medii lichide si
solide. (curs)
Colonia S(smooth)-suprafat bombata si neteda,margini circulare si adesea aspect
stralucitor
Colonia R(rough)-plata,suprafata cu rugozitati,margini crenelate.
Colonia M(mucoid)-mare ,stralucitoare,mucoasa.
Bacteriile si fungii facultativ anaerobi-se dezvolta in toata masa de
lichid,tulburandu-l.
Bacteriile strict aerobe-se dezvolta preponderent la suprafata mediului.
Variantele S-tulbura omogen mediul(majoritatea)
Variantele R-tulburare mai putin omogena.Pot lasa mediul limpede,fomand
flocoane care se depun sau un strat(val) la suprafata mediului

Sterilizare prin caldura uscata. (curs)
Cuptorul cu aer cald (pupinel, etuv, cuptor Pasteur) este o cutie metalic cu perei
dubli n care se obine i se menine o temperatur constant i uniform pentru sterilizare.
Este necesar i un sistem de ventilaie pentru uniformizarea temperaturii n interiorul
aparatului. Temperatura este de 180C, iar durata o or. Acest tip de sterilizare este
recomandat pentru obiecte de sticl, obiecte de porelan, instrumentar chirurgical etc.
Pupinelul nu trebuie suprancrcat; aerul trebuie s poat circula printre obiectele puse la
sterilizat. Sticlria i obiectele de porelan trebuie splate i uscate complet nainte de
sterilizare i nvelite n hrtie special. Nu se vor steriliza n pupinel soluiile apoase, obiectele
de plastic, de cauciuc, materiale contaminate din laborator.

Sterilizare prin caldura umeda. (curs)
Autoclavarea este cea mai folosit metod de sterilizare. Folosete aburul sub
presiune. Autoclavul este un cazan metalic de presiune care se nchide etan i n interiorul lui
vaporii de ap sunt comprimai la presiunea necesar sterilizrii. Vaporii de ap ajung la
121C, la 1 atm.
2

Prin autoclavare se sterilizeaz medii de cultur, obiecte de cauciuc, bumbac, diferite
substane n soluie, unele obiecte de sticlrie, materiale contaminate din laborator,
instrumentar chirurgical (metalic) etc.
Controlul sterilizrii prin autoclavare se poate realize prin metode biologice (hrtii de filtru ce
conin o cantitate de 10
6
spori de Bacillus stearothermophilus; hrtiile sunt puse in autoclav
odata cu materialele ce urmeaz a fi sterilizate i ulterior sunt puse la incubat pe medii de
cultur; dac bacteria se dezvolt n urma incubrii nseamn c sterilizarea nu a fost
eficient).

Bacteriofagii: structura, ciclul litic, ciclul de lizogenizare. (curs)
Bacteriofagii sunt virusuri care paraziteaz bacteriile.
Ciclul litic are mai multe etape i anume: - Adsorbtia; - Penetrarea; - Multiplicarea; -
Maturarea; - Liza bacteriei.
Ciclul reductiv (de lizogenizare) are aceleai etape, iniial.
Dup adsorbie i penetrare, ADN-ul fagic: fie se integreaz liniar n cromozomul
bacteriei gazd i se replic sincron cu aceasta, fie se circularizeaz i ataat de membrana
citoplasmatic se replic sincron cu diviziunea bacteriei. Bacteria a devenit lizogen, se
reproduce i transmite descendenilor fagul latent (profag, fag temperat). n anumite condiii
profagul poate deveni fag virulent.

Plasmidele: definitie, clasificare, exemple. (curs)
Sunt elem genetice extracromozomale alc din ADN circular care se replica autonom in
celula gazda(replicarea este fizic independenta de replicon). Contin inf genetica neesentiala pt
viata cel bact. Unele plasmide (episomi) pot exista alternativ in stare autonoma (libere in
citoplasma) sau integrate in crz cel gazda (fact F, profagul).Celalalte plasmide persista
indefinit numai in stare autonoma (plasmida R, col, F).Plasmidele inrudite sunt incompatibile
intr-o celula bacteriana. Cls: in rap cu caract exprim fenotipic: 1. plasmide care codifica
rezistenta la ag antibacterieni: (fact R, de rezist la UV etc) 2. plasmide care codifica sinteza
unor agenti antimicrobieni (fact Col) 3 plasmide de patogenitate care codifica sinteza de:
hemolizine, fact d colonizare, enterotoxine. 4. plasmide care codifica enzime ale unor cai
metabolice particulare. 5 . plasmide criptice pt care nu se cunosc caract somatice exprimate.

Clasificarea antibioticelor si chimioterapicelor in functie de mecanismul de actiune.
- Inhibarea sintezei peretelui celular = efect bactericid (peniciline)
- Inhibarea functiei membranei celulare = efect bactericid (polimixine)
- Inhibarea sintezei proteice la nivelul ribozomilor = efect bacteriostatic (tetracicline)
- Inhibarea sintezei acizilor nucleici = efect bacteriostatic (sulfamide)

Limfocitele B, limfocitele T, clasificare si functii. (curs)
LIMFOCITE T (LT)-reprez 70% din totalul limfocitelor sanguine; sunt responsabile in
principal de imunitatea mediata celular; coopereaza cu limfo B in raspunsul imun umoral; se
matureaza in maduva osoasa si in timus
-LT ajutatoare=cel care coordoneaza RI, orientandu-l spre un RI celular sau RI umoral.
-LT citotoxice real supravegherea imunologica
-LT supresoare au rol in mentinerea in limite normale a RI
LIMFOCITE B (LB) reprez 5-15% din limfocitele sanguine, dar constituie majoritatea
celulelor din foliculii limfatici, ganglioni si splina. Au rol esential in sinteza anticorpilor, in
cursul RIU specific
-LB naiv e pregatit pt raspunde stimulului antigenic, desi se gaseste in stare de repaus, in
asteptarea primei stimulari antigenice
3

-transf unui LB naiv intr-un LB activ si apoi in plasmocit necesita interventia succesiva a
citokinelor
-exista si limfocite B active care nu se transf in plasmocite, ci persista sub forma de limfocite
B cu memorie, asigurand protectia fata de o noua imbolnavire.
Sistemul complement, definitii si rol (fara caile de activare). (curs)
Este principalul constituient al apararii naturale, al imunitatii umorale si respectiv unul
dintre elem import ale reactiei imune survenite ca urmare a actiunii Ac. Are 3 fct esentiale:
1. apararea nespecifica contra infectiilor; 2. eliminarea complexelor imune; 3. regalrea
fiziologica a rasp imun. Poate aeva si efecte daunatoare. Cuprinde circa 30 de comp
plasmatice si celulare. S-au descris 2 cai de activare , una numita clasica, iar cealalta
alternativa, care converg spre C3(comp cea mai abundenta in plasma dintre subst
activatoare ale compl)apoi urmeaza o cale efectoare comuna, implicand ultimele
componente ale sistemului cimplementIn mod curent sist compl este desemnat prin litera C.
Pt fiecarecomponenta se adauga o cifra d la C1 la C9, care poate fi urmata de o litera ce
semnifica o subdiviziune.

Proprietatile antigenelor. (curs)
1.Specificitatea-propr Ag de a fi recunoscut pri RI pe care l-a declansat si nu prin RI declansat
de Ag diferite
2.Imunogenicitatea-capacitatea unui Ag de a induce un RI umoral sau celular
3.Alergenicitatea: -unele Ag pot sa induca productia de antiorpi IgE si astfel sa provoace o rc
de hipersensibilitate mediata umoral
4.Asocierea cu factori adjuvanti - un adjuvant poate creste intensitatea RI fata de un Ag la
care acesta este asociat; adjuvantii pot fi utili atunci cand Ag ar fi eliminate rapid si nu ar
exista timpul necesar pt stimularea RI
Raspunsul de tip umoral, primar si secundar (fara Imunoglobuline). (curs)
Raspunsul imun primar: daca inaintea contat cu ag nu exista ac specifici impotriva acestuia
la primul contact cu acesta se dezvolta un raspuns imun primar cu urmatoarele
caracteristici: latenta perioada scursa de la contactul cu ag pana la aparitia primilor Ac
(5-15 zile) natura Ac: primii care apar sunt IgM, cei IgG apar la cateva zile, si titrul lor
creste in timp ce cel al IgM scade, eventualii Ac care persista sunt d tip IgG.
Raspunsul imun secundar: poate aparea chiar si dupa administrarea unor doze reduse de
Ag, latenta este redusa la 24 h Ac sunt de tip IgG diferenta dintre cele doua rasp este datorata
prezentei LB de memorie

Vaccinurile: definitie, clasificare. (curs)
Vaccinul este o suspensie de microorganisme vii atenuate sau inactive sau fractiuni de
microorganisme in vederea stimularii mecanismelor de raspuns imun de obicei prntru
prevenirea aparitiei unor infectii. Vaccinarea este definita drept o metoda profilactica care
urmareste crearea rezistentei specifice a unei gazde prin imunizarea activa cu stimularea rasp
umoral sau celular, dupa caz In functie de infectia care se doreste a fi prevenita vaccinurile
pot fi bacteriene sauvirale. /// In functie de modul de preparare exista : - vaccinuri
corpusculare (vii , atenuati sau distrusi)prin factori fizici sau chimici. - vaccinurile care contin
anatoxine bacteriene purificate si absorbite pe suport mineral(DTP, DT, ADPA, atpa)
In functie de numarul componentelor organice exista: - vaccinuri monovalente
- vaccinuri asociate.



4

Reactia de precipitare in inel. (L.P)
Punem n contact Ag i Ac astfel nct s nu se amestece. Reacia apare la limita dintre Ag i
Ac (inel de precipitare). -utilizabila pt identif prezentei Ag carbunos(din Bacillus anthracis).
Solutia de Ag se prepara pornind de la organe recoltate de la un animal care a decedat cu
suspiciunea de antrax.
-util 3 tuburi, unul pt rc, 2 martor; in unul martor pipetam 0,5 ml ser anticarbunos si 0,5 ml
ser fiziologic; in al 2-lea pipetam 0.5 ml ser normal de cal si 0.5 ml Ag(nu trebuie sa apara
precipitare)
-in tubul de rc-0.5 ml ser anticarbunos, apoi solutia de antigen(0.5 ml) pipetata f lent pe
peretele int al tubului, fara ca acestea sa se amestece
-in cazul rc pozitive(Ag carbunos e prezent in solutia antigenica), dupa 5 min intre cei doi
apare un inel de precipitare
Reactii de aglutinare utilizate in diagnosticul microbiologic direct. (L.P)
Pe o lam punem o pictur de soluie salin fiziologic, n care descrcm un
fragment din colonia de identificat, amestecm pn obinem o suspensie tulbure. Dac
pictura devine limpede, cu grunji, nseamn c apare autoaglutinare i nu mai putem s
identificm tulpina prin reacie Ag-Ac (ar putea fi, de ex. o tulpin din colonie de tip R, care
i-a modificat structura). Dac suspensia rmne tulbure, putem continua aplicarea tehnicii.
Pe aceeai lam, la cealalt extremitate, punem o pictur de ser cu Ac cunoscui (polivaleni).
Descrcm un fragment din colonia de identificat n pictura de ser cu Ac i amestecm pn
obinem o suspensie tulbure. Prin nclinare, n mai multe direcii, favorizm contactul dintre
Ag-Ac mici i apar complexe mici, apoi reele de complexe Ag-Ac. Apar grunjii de
aglutinare. Citim reacia pe un fond negru. Lamele pe care am executat reacia de aglutinare
conin microorganisme vii i trebuie s le introduce n amestecul dezinfectant, dup
examinarea rezultatelor reaciei.
Reacia de aglutinare indirect se poate folosi pentru determinarea grupului streptococic,
pentru detectarea unor fungi (Cryptococcus neoformans, Candida albicans, Aspergillus spp.)
sau a unor virusuri i pentru detectarea prezenei Ag n lichide biologice. Tot prin tehnici de
aglutinare indirect se pot identifica exotoxine.

Reactia Bordet Wasserman, RFC calitativ. (L.P)
Este o reactie de fixare a complementului ce foloseste drept Ag cardiolipina. Acesta se
foloseste in diagnosticul serologic al sifilisului (treponema pallidum). Este o reactie
semicantitativa ce determina gradul de pozitivitate. Principiu: este similar cu o reactie de
fixare a complementului avand 2 faze. Ag (cardiolipina) se pune in contact cu o cantitate
titrata de complement si cu ser de la bolnav inactivat 30 de min la 56 de grade. Dupa ce s au
pus in contact cele 3 componente, putem avea 2 posibilitati: reactia este pozitiva, adica in ser
exista Ac si s au format complexe cardiolipina-Ac de care s a legat complementul
(complementul se leaga de Ag numai daca acesta s a legat de Ac).
Reactia este negativa: in ser nu exista Ac, iar cardiolipina este libera.
Peste reactia anterioara se adauga sistem hemolitic, format dintr o suspensie de hematii
ce au Ac fixati pe suprafata lor. Pentru ca rezultatul reactiei sa fie corect trebuie ca aceasta
suspensie de hematii sa nu se autohemolizeze.
Interpretare: daca reactia este pozitiva, complementul este legat de complexul Ag-
cardiolipina si nu va liza hematiile nu se produce hemoliza. Daca reactia este negativa,
complementul este liber si va liza hematiile se va produce hemoliza.
Putem avea si o hemoliza partiala, deoarece dupa fixarea complementului de complexul Ag-
cardiolipina, poate ramane o cantitate de complement libera care va produce hemoliza


5

Reactia ASLO- RSN. (L.P)
Reprezint metoda de rutin n serodiagnosticul infeciilor streptococice produse de
serogrupurile A, C, G. Este o reacie de neutralizare in vitro care se bazeaz pe proprietatea
anticorpilor ASLO de a anihila efectul litic al antigenului (streptolizina O) asupra hematiilor
(de iepure).
Reacia are loc n tuburi, n care se pun n contact diluii din serul de cercetat cu cantitatea
standard (o unitate combinant) de streptolizin O (SLO). Dup o scurt perioad de incubare
necesar cuplrii specifice dintre Ac i Ag se adaug suspensia de hematii ca mijloc revelator.
n cazul existenei Ac n ser se produce neutralizarea SLO. Aceasta nu-i poate exercita
aciunea litic asupra hematiilor, ceea ce se traduce vizual prin lipsa hemolizei n tuburi
(hematiile se depun n buton pe fundul eprubetelor). n eprubetele n care, la diluiile
respective, Ac sunt insuficieni pentru a neutraliza SLO, efectul litic al acesteia se observ
prin prezena hemolizei.
Citirea martorilor:
Martor pozitiv: hemoliz absent (hematii depuse n buton).
Martor negativ: hemoliz complet.
Martor hematii hematii depuse n buton.
Martor SLO: hemoliz complet.


RSN in profilaxia si tratamentul unor boli infectioase. (L.P)
La fel ca si in cazul RFC, in reactia de seroneutralizare (RSN) este necesar un artificiu
tehnic pentru a permite vizualizarea rezultatelor. In cazul RSN, Ag are o anumita proprietate
biologica (toxica, enzimatica) care poate fi blocata (neutralizata) prin cuplarea cu Ac specific.
Neutralizarea efectului biologic respectiv se poate realiza doar in cazul in care determinantul
pentru toxicitate sau pentru activitatea enzimatica respectiva este acelasi cu determinantul
antigenic (epitop).
Reactiile de seroneutralizare ar putea fi utilizate in mai multe imprejurari, spre exemplu in: -
toxinotipia in cazul suspicionarii unei toxi-infectii alimentare cu Clostridium
botulinum ; diagnosticul serologic; prevenirea unor boli infectioase prevenibile prin
vaccinare si evaluarea eficacitatii vaccinale
o vaccinarea cu anatoxine (DTP, DT, dT, ATPA, ADPA;
o titrarea prezentei Ac anti-toxine (difterica, tetanica etc);
o testarea prin IDR (intra-dermo-reactie) a susceptibilitatii fata de o anumita boala
infectioasa care are la baza drept mecanism patogenic efectul unei exotoxine ;
tratamentul / profilaxia unor boli infectioase prin utilizarea de imunoglobuline specifice
omologe sau utilizarea unor seruri hiperimune heterologe.

Procesul infectios, aparitia si manifestarile clinice si subclinice ale acestuia. (curs)
Procesul infecios definete ansamblul relaiilor stabilite ntre microorganism i gazd,
aprute dup infecie. Starea de boal se datoreaza interaciunii dintre microorganism - gazd
i este urmat de apariia unor simptome i de reacii funcionale din partea gazdei. Infecia nu
este urmat obligatoriu de starea de boal, putnd fi inaparent, subclinic sau latent. Poate
aprea i starea de purttor i / sau eliminator de germeni.
Manifestri subclinice
a) Infecia inaparent nu se asociaz cu semne sau simptome i ar putea fi decelat numai prin
examene de laborator.
b) Boala subclinic se deosebete de infecia inaparent prin apariia unor tulburri
funcionale (febr, transpiraii, dureri etc) i chiar a unor leziuni organice
6

c) Infecia latent este asimptomatic, agenii patogeni putnd persista timp ndelungat n
esuturile gazdei
d) Starea de purttor de germeni se refer la bolnavul cu o stare infecioas, la persoana aflat
n convalescen, nainte de eradicarea infeciei suferite dar i la persoanele aparent
sntoase care adpostesc germeni patogeni
Manifestri clinice
a) Infecia local, n care agenii patogeni rmn cantonai la poarta de intrare i n vecintatea
acesteia, unde se multiplic
b) Infecia de focar este o form particular a infeciei locale. Evolueaz cronic, cu
manifestri locale minime (acestea putnd chiar lipsi), adesea ns cu tulburri la distan.
c) Infecia regional cuprinde un teritoriu mai extins, de obicei aferent porii de intrare, prin
afectarea vaselor limfatice i a ganglionilor limfatici regionali
d) Boala infecioas cu manifestri clinice la nivelul ntregului organism (sistemice), n care
germenii patogeni disemineaz pe cale circulatorie (bacteriemie) n diferite esuturi i organe,
la distan de poarta de intrare sau de focarul infecios primar.

Perioadele bolii infectioase, enumerare si descriere pe scurt. (curs)
Perioadele bolii infecioase:
- Incubaia reprezint intervalul de timp din momentul infectrii pn la apariia primelor
semne i simptome ale bolii; durata incubaiei variaz n limite relativ stabile (ex. 1-5 zile n
dizenterie, circa 14 zile n febra tifoid);
- Invazia este de obicei concomitent cu debutul bolii, care poate fi brusc (n plin stare de
sntate) sau lent progresiv; n momentul invaziei este posibil s surprindem prezena
bacteriemiei (recoltm snge pentru hemocultur);
- Perioada de stare se caracterizeaz prin manifestrile eseniale i deseori caracteristice ale
bolii;
- ncheierea evoluiei bolii, care se poate face prin:
1. convalescen, n care boala clinic a ncetat i organismul i recapt treptat capacitatea
de aprare i revine la starea anterioar bolii infecioase respective;
2. vindecare, urmat de stabilirea unui grad de imunitate
3. cronicizare sau exitus, fie datorit agresivitii (virulenei) particulare a tulpinii bacteriene
implicate, fie datorit incapacitii organismului de a reaciona n mod eficient.

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de genul Staphyloccoccus. (L.P)
1Recoltare si transport pp: portaj cav nazala, faringe; puroi, urina, sputa, lcr
2Examen direct pp: macroscopic puroi cremos, filamentos, galbui. Microscopic 2 frotiuri
din pp Am si Gram. Coloratia Gram: coci gram+, dispusi in gramezi, intra si extracelular
3Cultivarea pp pe medii de cultura in vederea obtinerii de colonii izolate folosim mediu
nepretentios, poate fi cultivat pe geloza simpla; -mediu de imbogatire: mediu hiperclorurat
4Izolarea in cultura pura(frotiu): Caractere morfotincoriale coci gram+ dispusi in lanturi
scurte, perechi, izolati sau gramezi. Identificarea bacteriei caractere de cultura colonii S cu
pigment auriu. Caractere biochimice catalaza+, coagulaza libera+, producere de pigment,
hemoliza b (fara hemoliza majoritatea tulpinilor SCN)
5Antibiograma obligatorie; inca sensibil la Vancomicina (dar nu 100%).





7

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de genul Streptococcus:
Streptococcus pneumoniae si streptococcus pyogenes. (L.P)
S.Pyogen:
1Recoltare si transport pp: secretie faringiana, puroi
2Examen macroscopic; examen microscopic col Gram, coci gram+, rotunzi, dispusi in
lanturi si leucocite
3Cultivarea pp pe medii de cultura in vederea obtinerii de colonii izolate: cultivarea la max 2-
3h de la recoltare, pe agar-sange (geloza-sange). Colonii de tip S, zona de -hemoliza,clara cu
diametrul mai mare decat diametrul coloniei.
4Izolare in cultura pura si identificarea pe baza caracterelor: morfotictoriale: coci gram+,
dispusi in lanturi. Caractere de cultura: colonii S inconjurate de b-hemoliza; caractere
biochimice sens la bacitracina; caractere antigenice (r. Ag-Ac, determinarea PZH specific
de grup)
5Antibiograma: streptococul de grup A sensibilitate la penicilina; nu se efectueaza ABG decat
in situatii special, de ex hipersensibilitate la penicilina.

S.pneumoniae:
1Recoltare si transport pp: recoltarea se face dimineata, dupa igiena cavitatii bucale sau dupa
clatirea gurii cu ser fiziologic steril, print use si expectoratie. Important este sa se obtina
secretie din bronsii, nu saliva. Nu se transporta cu mediu, prelucrare imediata.
2Examen direct al pp: pneumococ = sputa ruginie; Examen microscopic, coloratie gram, coci
gram+ in diplo cu capsula comuna; cellule macrophage alveolare, pmn.
3Cultivare pp pe medii de cultura in vederea obtinerii de coloni isolate: cultivarea se face la
max 2-3h de la recoltare. Cultivarea pe agar-sange cu incubare in atmosfera 5% de CO2, 37C.
apar colonii de tip S sau M cu zone de a-hemoliza.
4Izolare in cultura pura si identificare pe baza caracterelor: caractere morfo-tinctoriale coci
gram+, alungiti, lanceolati, in diplo, capsulati. Caractere biochimice testul biolizei:
pneumococii capsulati sunt lizati in prezenta bilei sau sarurilor biliare prin activarea unei
enzime autolitice. Sensibilitate la optochin. Caractere antigenice: reactia de umflare a
capsulei.
5Antibiograma obligatorie, se realizeaza prin metoda difuzimetrica.


Diagnosticul de laborator in meningita meningococica. (L.P)
1Recoltare si transport pp: din LCR; meningococul poate fi izolat si din sange, secretii nazale
si faringiene. Recolatarea si insamantarea se fac la patul bolnavului foarte sensibil la
temperature camerei, la uscaciune.
2Examen direct al pp: examen macroscopic LCR oplescent, celularitate crescuta. Examen
microscopic, coloratie gram: coci gram- in diplo cu capsula comuna, intra si extracellular;
cellule inflamatorii, PMN.
3Cultivare pp pe medii de cultura in vederea obtinerii de colonii isolate: cultivarea se face cat
mai rapid de la recoltare. Cultivare pp pe mediu Muller Hinton incalzit la thermostat.
Incubarea in atmosfera 3-5% de CO2, 37C. Apar colonii de tip S si pot fi si de tip M.
4Izolarea in cultura pura si identificarea pe baza caracterelor: morfotinctoriale coci gram-
dispusi in diplo, reuniformi. Carctere de cultura colonii de tip S sau M. Caractere
biochimice metabolizeaza glucoza si maltoza; identificarea specie testul oxidazei se
urmareste producerea de enzyme oxidative de catre bacteria; interpretare test pozitiv =
culoare mov inchis; test negative = lipsa modificarii de culoare. Caractere antigeice pentru
identificarea serogrupului A,B,C,Y sau W-135.
8

5Antibiograma: recomandata se realizeaza prin metode difuzimetrice; este de obicei sensibil
la penicilina, dar trebuie verificat.

Diagnosticul de laborator in gonoree. (L.P)
1Recoltare si transport pp: secretie uretrala, endocervicala, faringiana, conjunctivala.
Secrectiile au aspect purulent. Transportul se face rapid in medii de transport. Foarte sensibil
la temp camerei, la uscaciune recoltarea si insamantarea se fac la patul bolnavului.
2Examen direct al pp pune diagnosticul: coci gram- sub forma de boaba de cafea, dispusi in
diplo, reuniformi si leucocite; in infectii acute se gasesc intracellular; in infectii cronice se
gasesc intra si extracelular.
3Cultivarea pp pe medii de cultura in vederea obtinerii de colonii izolate: sunt germeni foarte
pretentiosi; mediile de cultura utilizate medii selective daca pp e contaminat si medii
neselective; incubarea se face cu CO2 3-10%, 24-48h la 37C; se obtin colonii S sau M.
4Izolarea in cultura pura si identificarea pe baza caracterelor: morfotinctoriale coci gram-,
in diplo, eventual structura capsulara comuna. Caractere de cultura colonii S friabile,
asemanatoare perlelor, sau colonii M, nepigmentate, transparente sau opace. Caractere
biochimice testul oxidazei = oxidazo+, se urmareste producerea citocrom oxidaza; testul
catalazei este intesn pozitiv; speciile se diferentiaza pe baza fermentarii zaharurilor(culoarea
vireaza in galben) metabolizeaza diferiti carbohidrati.
5Antibiograma: obligatorie , se realizeaza de obicei prin metode difuzimetrice.

Genul Streptococcus, principalele afectiuni produse, patogenie si patologie specifica,
18.1.8. (curs)

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de genul E coli.(L.P)
1 Recoltare si transport pp: lichid de varsatura, materii fecale. Insamantarea materiilor fecale
trebuie facuta cat mai repede dupa recoltare, iar transportul in lab aflate la distanta, trebuie
facut in lazi izoterme la 4C.
2 Examenul direct al pp: macroscopic MF ar putea avea aspect hemoragic, cu lambouri de
mucoasa epiteliala in infectia EHEC. Microscopic nu se face frotiu, se examineaza intre
lama si lamella: se pot vedea hematii si PMN.
3 Cultivarea pp pe medii de cultura in vederea obtinerii de colonii isolate: agar MacConkey cu
D-sorbitol; colonii S, necolorate, cele roz sunt sorbitol positive.
4 Izolarea in cultura pura si identificarea pe baza caracterelor: morfo-tinctoriale bacilli
gram-, colonii de tip S. Caractere biochimice: mediu TSI G+, L+, Z+, H2S-; MIU U-, I+,
M+; Uree-; Simmons-. Caractere antigenice: prin reactii de aglutinare sau latex aglutinare.
5 Antibiograma: se recomanda poate apare fenomenul de rezistenta la antibiotice; se
realizeaza prin metode difuzimetrice.
E-Coli-urina
1 Recoltare si transport pp: prima urina de dimineata, jet mijlociu; recoltarea se face dupa
toaleta riguroasa cu apa si sapun. Examenul microbiologic trebuie efectuat in 30min de la
prelevare; daca acest interval nu poate fi respectat, probele trebuie pastrate la 4C.
2Examen direct al pp: macroscopic urina tulbure. Microscopic: sediment urinar, examinarea
intre lama si lamella = bacterii si PMN.
3Cultivarea pp pe medii de cultura in vederea obtinerii de colonii izolate: se utilizeaza medii
diferite, pt a realiza urocultura cantitativa = nr de bacterii/ml de urina. Urocultura singura
metoda de tip cantitativ: >100.000 se face identificarea si antibiograma; U pozitiva. 10-
100.000 se repeta recoltarea. <10.000 nu e infectie, posibil recoltare improprie; U negativa. O
urocultura pozitiva este urmata de izolarea in cultura pura si identificarea pe baza caracterelor
si antibiograma.
9



Diagnosticul de laborator in infectiile produse de genul Klebsiella. (L.P)
1 Recoltare si transport pp: sputa recoltarea se face dimineata, dupa igiena cavitatii bucale
sau dupa clatire cu ser fiziologic steril, inainte de alimentative prin tuse si expectoratie.
Important este sa se obtina secretie din bronsii, nu saliva. Nu se transporta cu mediu,
prelucrare imediata.
2 Examen direct al pp: macroscopic sputa cu aspect mucoid, rosu inchis. Microscopic
coloratie gram: bacilli gram-, relativ mari, cu capsula; celule macrofage alveolare, PMN
3 Cultivare pp pe medii de cultura in vederea obtinerii de colonii izolate: pe medii obisnuite
sau slab selective 18-24h la 37C. colonii de tip M, aspect de curgere cu tendinta de confluare.
Fermentarea lactozei pe geloza lactozata: lactozo +/-
4 Izolarea in cultura pura si identificarea pe baza caracterelor: morfo-tinctoriale bacili
gram-, mari, capsulati, in lanturi scurte, perechi sau izolati, nesporulati. Caractere de cultura
colonii M , 2mm la 24h, 4mm la 48h, bombate, vascoase, cremoase. Caractere biochimice:
TSI G+, L+, Z+; MIU U+, I variabil, M-; Uree+, Simmons+. Caractere antigenice: se
utilizeaza seruri cu anticorpi cunoscuti pt identificarea tulpinilor de Klebsiela prin aglutinare,
coaglutinare sau latex-aglutinare.
5 Antibiograma: obligatorie; se realizeaza prin metode difuzimetrice.

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de genul Salmonella. (L.P)
1 Recoltare si transport pp: materii fecale; se respecta regulile cunoscute.
2 Examen direct al pp: microscopic se examineaza pp intre lama si lamela: se remarca
prezenta granulocitelor
3 Cultivarea pp pe medii de cultura in vederea obtinerii de colonii izolate: medii folosite
bulion selenit, MacConkey si ADCL. Mediu SS, colonii in ochi de pisica pt bact ce produs
H2S. pe medii solide, coloniile lactozo- pot fi suspecte.
4 Izolarea in cultura pura si identificarea pe baza caracterelor: morfotinctoriale bacili gram-,
cu cili peritrichi. Caractere de cultura colonii S, lactozo-. Caractere biochimice TSI: G+,
L-, Z-, H2S+; MIU: H2S+, I-, M+; Uree-; Simmons+. Caractere antigenice: se utilizeaza
seruri imune cu anticorpi anti-O si ulterior anticorpi anti-H (reactie de aglutinare pe lama).
5 Antibiograma: obligatorie; prin metoda difuzimetrica.

S.Tiphy
Izolarea prin hemocultura se realizeaza astfel: se recolteaza de 3-4 ori sange in pusee febrile,
fara a se adminstra antibiotice, folosind un sistem de circuit inchis. Apoi se insamanteaza pe
mediu lichid. Se pune la termostat si urmareste timp de 10 zile. Daca exista inmultire
microbiana, mediul devine tulbure. In acest caz se face trecere pe mediu solid, obtinanduse
culturi pure.
Tulpinile prezinta un comportament biochimic de gen salmonella, pe mediile
diferentiale multitest, vor fi obligatoriu identificate serologic cu seruri imune de diagnostic
anti salmonella. Aceste seruri sunt:
ser anti-VI (antigen de virulenta pseudocapsular si datorita acestuia sunt invazivi)
ser polivalent O anti-salmonella
seruri de grup O, ser AO, BO, DO, EO
seruri monovalente flagelare anti H de faza specifica: a, b, c, d, i, r
seruri monovalente flagelare ani H de faza nespecifica: 1, 2, 5
Se pot face reactii de aglutinare pe lama ce pot fi executate din cultura pura geloza
inclinata, nu de pe mediu selectiv-diferentiale. Se fac reactii de aglutinare in tuburi. Se face
intai aglutinarea cu ser fiziologic pentru a indeparta tulpinile degradate antigenic si avirulente
10

de tip R. Tulpinile S ce nu aglutineaza cu ser fiziologic, se vor testa cu serurile polivalente si
anti VI. Salmonella Typhi fara Ag de invelis VI se va aglutina cu ser polivalent si nu
aglutineaza cu serul anti VI; tulpinile cu Ag VI partial degradat vor aglutina cu ambele seruri,
iar tulpinile cu Ag VI intact vor aglutina numia cu serul anti VI.
Dintre toate genurile de salmonella, salmonella typhi va aglutina cu serul specific de
grup DO si cu serul flagelar ani alfa.

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de genul Shigella. (L.P)
1 Recoltare si transport pp: din materii fecale, respecta regulile cunoscute, se recomanda
insamantarea la patul bolnavului sau transport cu mediu Cary-Blair.
2 Examenul direct al pp: macroscopic in MF se poate observa mucus, puroi, sange.
Microscopic preparat intre lama si lamela: daca se evidentiaza numeroase PMN = mecanism
invaziv; daca avem >75% PMN si hematii = dizenterie bacteriana.
3 Cultivarea pe medii de cultura in vederea obtinerii de colonii izolate: se folosesc medii slab
si moderat selective. Coloniile lactozo negative sunt repicate pe medii multitest. Colonii de tip
S de 1-2mm.
4 Izolare in cultura pura si identificare pe baza caracterelor: morfotinctoriale bacili gram-,
neregulati. Caractere de cultura colonii S, lactozo-negative. Caractere biochimice TSI
G+, L-, Z-; SIM U-, I variabil, M-; Uree-; Simmons-. Caractere antigenice: se utilizeaza
seruri imune polivalente anti-subgrup sau seruri imune specifice de tip reactii de aglutinare pe
lama.
5 Antibiograma: obligatorie; se realizeaza prin metode difuzimetrice.

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de genul Pseudomonas. (L.P)
1 Recoltare si transport pp: puroi. Macroscopic poate avea culoare galben verzui sau chiar
albastru.
2 Examenul microscopic al pp: 2 frotiuri din pp AM si Gram. Coloratia gram bacili gram-,
dispusi in lanturi scurte, perechi sau izolati, celule inflamatorii, PMN.
3 Cultivarea pp pe medii de cultura in vederea de colonii izolate: folosim medii obisnuite,
poate fi cultivat pe geloza simpla incubare aeroba la 37C, 18-24h; daca e contaminat se
folosesc medii selective, McConkey.
4 Izolarea in cultura pura (frotiu): bacili gram-; mobilitatea se studiaza intre lama si lamela.
Caractere biochimice producere de pigment; lactozo-, oxidaza+.
5 Antibiograma: obligatorie, se realizeaza prin metode difuzimetrice.

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de Bacillus anthracis. (L.P)
1 Recoltare si transport pp: secretii din leziunile cutanate. Treansport la 2-8C, masuri de
biosecuritate.
2 Examen direct al pp: frotiu colorat Gram bacili gram+ cu capete taiate drept de dimensiuni
mari, capsulati, dispusi izolat in perechi sau lanturi scurte, PMN, resturi celulare.
3 Cultivarea pe medii de cultura in vederea obtinerii de colonii izolate: pe geloza-sange,
aerobioza la 37C.
4 Izolare in cultura pura si identificare pe baza caracterelor: morfotinctoriale bacili gram+,
mari, dispusi in lanturi cu spor central mai mic decat bacilul. Caractere de cultura colonii de
tip R, mari, cu margini neregulate, in coama de leu; lipicioase la atingere cu ansa. Caractere
biochimice catalazo+.
5 Antibiograma: nu este necesara. Sensibil la: penicilina, eritromicina, tetraciclina.



11

Diagnosticul de laborator in infectiile produse de genul Mycobacterium
tuberculosis
1 Recoltare si transport pp: din sputa; recoltarea se face dimineata, dupa igiena cavitatii
bucale sau clatire cu ser fiziologic steril, inainte de alimentatie prin tuse si expectoratie.
Important este sa se obtina secretie din bronsii, nu saliva. Nu se transporta cu mediu,
prelucrare imediata.
2 Examen direct al pp: coloratia Ziehl-Neelsen bacili pe fond albastru. BAAR si PMN.
Examenul microscopic negativ nu exclude diagnosticul de TB.
3 Cultivare pp pe medii de cultura in vederea obtinerii de colonii izolate: pe 3 medii de
cultura, lichid, semisolid si solid care contin ou si verde malahit (inhiba multiplicarea altor
organisme). Atmosfera de 8-10% CO2 35-37C. Se examineaza mediile zilnic in prima
saptamana si saptamanal pana la 12 saptamani deoarece MT are o rata de diviziune de 12-27h.
4 Izolarea in cultura pura si identificarea pe baza caracterelor: morfotinctoriale BAAR.
Caractere de cultura MT pe mediu Lowenstein colonii de tip R. Caractere biochimice: -
testul producerii de niacina+; -testul producerii nitratilor+; -testul catalazei+.
5 Antibiograma: este foarte importanta. MT poate fi rezistenta partial sau total

Diagnosticul de laborator in sifilis. (L.P)
1Recoltare si transport pp: pp-lichid clar de la nivelul leziunilor primare sau secundare si din
ggl limfatici regionali. Se recolteaza fara sangerare
2Examen direct al pp = identificare: preparat lama-lamela se citeste in maxim 20min. la
microscop cu fond intunecat. IF directa diferentiaza treponemele saprofite de T. Pallidum. Se
folosesc anticorpi anti t. pallidum de la pacienti cu sifilis sau iepuri infectati care ulterior sunt
marcati ITCF. Treponema spp pp coloratie simpla, cu violet de gentiana.
T. Pallidum este inca sensibila la penicilina. Diagnostic serologic: RBW, VDRL, RPR, TPI,
TPHA, FTA-ABS, ELISA.

VIRUSOLOGIE
Papiloame bucale.
Papiloamele sunt produse de papilomavirusuri, din familia papovaviridae. Au aspectul unor
veruci cu suprafata neteda, albicioase, rar pediculate. La copii apar concomitent in cavitatea
bucala (pe buza si limba, in special) si pe degete. Aparitia a numeroase papiloame raspandite
in partea superioara a cavitatii bucale poarta numele de hiperplazie focala. Serotipurile
implicate sunt HPV 13 si 32. Tratamentul poate viza excizia chirurgicala sau cu laser, desi
recidivele sunt frecvente. Rareori pot apare in cavitatea bucala condiloame acuminate, leziuni
de etiologie papilomatoasa localizate uzual pe piele si pe mucoasele anogenitale.

Virusuri hepatitice, enumerare, familii, cai de transmitere.
VH: A,B,C,D,E,G
A- picornaviridae; B- hepadnaviridae; C- flaviviridae; D- virusoid?; E- calcivirusuri; G-
(inrudit cu VHC) neclasificat, probabil parvovirus
Cai de transmitere: fecal-orala, sexuala, parenterala, materno-fetala, transcutanat, transfuzii,
etc...

Vaccinarea anti hepatita B.
Vaccinare in maternitate in primele 12-24h dupa nastere: prima doza vaccin + injectie cu Ig
anti VHB; ulterior , doua rapeluri: la doua luni doza a 2a de vaccin; la 6 luni doza a 3a de
vaccin.


12

Diagnostic serologic in infectia HIV.
- Detectarea:
- Ac anti HIV;
- Ag Hiv; Ac/Ag HIV (Elisa IV);
- detectarea acizilor nucleici HIV;
- formula limfocitara CD4/CD8;
Teste confirmare:
- confirmarea Ac-Wb : lizat cultura virala purificata
- confirmare IFA - Ag : limfocite infectate
- RIPA
Scop : eliminare rezultate fals-pozitive

Stadiile clinice ale infectiei HIV.
1 infectie primara, sindrom pasager asemanator mononucleozei infectioase;
2 infectie asimptomatice;
3 ARC (AIDS related complex) definit de limfadenopatie generalizata persistenta si un grup
de infectii oportuniste (IO) care nu implica risc vital (leucoplakia orala paroasa, candidiaza);
4 AIDS/SIDA - etapa marcata de evolutia unor IO cu risc vital, de neoplasme oportuniste sau
de manifestari directe ale citopatogenitatii HIV care, de asemenea, ameninta viata
(encefalopatia HIV).

Diagnosticul hepatitei C.
-Diagnostic de triaj: anticorpi anti-VHC (ELISA);
-Diagnostic de confirmare - RIBA: recombinat imunoblott assay;
-Diagnostic al infectiei evolutive prin amplificare genica dupa reverstranscriere (Rt-PCR) prin
evidentierea ARN/VHB;
-Profilaxie specifica: vaccin inexistent si cu putine perspective de a fi obtinut datorita
variabilitatii mari. terapia HV cronice se face cu interferon si ribavirina.

Parazitologie
Giardia:
Ciclul de via
Omul se infecteaz pe cale digestiv (fecal-oral), dac consum alimente sau ap
contaminate, dac nu respect regulile de igien personal, alimentar i defecaie . Dup ce
chisturile ptrund n organismul uman sunt degradate de aciditatea gastric, are
loc dechistarea la nivelul intestinului subire, n duoden sau la nivelul poriunii anterioare a
jejunului sau ileonului.
Dup dechistare rezult formele vegetative, trofozoiii, care se vor ataa de enterocite,
se hrnesc cu coninut intestinal, se deplaseaz cu ajutorul flagelilor i se vor multiplica prin
diviziune binar, longitudinal. Pe msur ce vor ajunge n colonul terminal, unde vor ntlni
condiii neprielnice de via, prin scdearea coninutului fluid intestinal, vor suferi un proces
invers, de nchistare i se vor elimina prin materiile fecale.
Manifestri clinice
Incubaia bolii este de 1-2 sptmni. Exist i destul de multe forme asimptomatice
(circa 30%), dar majoritatea pacienilor prezint tulburri nespecifice la nivel intestinal,
precum i manifestri extra-digestive.
Fenomenele digestive din formele acute de boal includ mai ales scaune diareice urt
mirositoare, fr mucus, puroi sau snge, scaune grsoase, steatoreice, colici abdominale,
flatulen; poate prezenta de asemenea intoleran la lactoz.

13

2. 1. 5. Diagnostic
Examenul lichidului duodenal i al bilei evideniaz trofozoiii prin examen direct al
preparatului proaspt (lam-lamel) i/sau pe frotiul colorat Giemsa.
Examenul coproparazitologic se face n soluie salin fiziologic i permite
evidenierea trofozoiilor; n schimb, utiliznd lugol (care distruge trofozoiii), se pot pune n
eviden chisturile, scond n eviden peretele i nucleii acestora. n cazul n care rezultatul
este negativ, se repet examinarea de 4-5 ori la intervale de 7-10 zile.
Uneori este necesar ca examenul coproparazitologic s fie completat prin examinarea
de frotiuri colorate (hematoxilin-eozin i Giemsa).
Detectarea antigenelor specifice ale G. duodenalis se face prin tehnici de tip ELISA,
Examenul de laborator parazitologic trebuie repetat dup ncheierea tratamentului, la
minim 7 zile de la ultima doz administrat.

Trichomonas
Ciclul de via
Trichomonas vaginalis este un protozoar flagelat, patogen pentru ambele sexe, cu
localizare la nivelul tractului uro-genital, strict uman. Se transmite prin contact sexual, dar ar
mai putea fi transmis prin secreii ce conin parazitul i vin n contact cu mucoasa vaginal.
Poate s reziste n mediul umed cteva ore; este distrus rapid prin uscciune i datorit
cldurii. Nu are form de rezisten n mediul extern.
Manifestri clinice
Persoanele de sex feminin, n proporie de 50-90% prezint:
- leucoree alb, spumoas, aerat, cu miros fetid; - arsuri sau prurit vulvo-vaginal; - disurie
- dispareunie (disconfort / durere n timpul actului sexual). La brbat infecia este adeseori
asimptomatic. Tabloul clinic, mai puin spectacular ar putea s includ:- uretrita, cu secreie
fetid, spumoas,- prurit,- disurie.
3. 1. 5. Diagnostic
Diagnosticul se bazeaz pe punerea n eviden a parazitului n secreia vaginal (la
femei) i uretral (la brbat).
Condiiile de recoltare n cazul tricomonozei la femei sunt urmtoarele: la 48 de ore de
la un contact sexual sau o spltur vaginal, n primele zile postmenstrual, la 6-7 zile de la
ntreruperea unui tratament cu antibiotice sau chimioterapice local sau sistemic.
La brbat, recoltarea se face dimineaa, nainte de miciune, fr s se fi administrat
antibiotice, cu ajutorul ansei sau a unui tampon steril, de la nivelul meatului urinar.
Produsele patologice se examineaz la microscop, sub forma unor preparate proaspete
(native, lam-lamel) dar se realizeaz i frotiuri colorate Giemsa. Produsele patologice
suspecte, dar srace n parazii sau cu rezultat neconcludent la examenul microscopic, pot fi
cultivate pe medii selective, iar dup apariia culturii se face examen microscopic.
Examenul pe preparate native poate pune diagnosticul cu uurin, datorit
micrilor de rostogolire ale parazitului.
La examenul frotiului colorat Giemsa, citoplasma parazitului se coloreaz n bleu,
nucleul apare rou-violet, flagelii i axostilul se coloreaz n rou-carmin. Detectarea
imunologic a antigenelor parazitare, n special a factorului de dislocare celular sau a
cisteinproteinazelor specifice, n secreiile genitale, reprezint o metod modern i fiabil de
diagnostic (Lazr, 2006).
Imunodiagnosticul (serodiagnosticul) nu aduce informaii cu privire la infeciile
recente i din aceast cauz nu este considerat ca o metod uzual.