28.

Glucide: monozaharide, oligozaharide, polizaharide (definitie, clasificare, izomerie, structura, roluri) - Monozaharide: Sunt substante neutre, cristaline, solubile in apa, mai greu solubile in alcool si insolubile in eter. Se pot clasifica dupa natura grupei carbonil in aldoze si cetoze; dupa numarul de atomi de carbon in trioze C3, tetroze C4, pentoze C5, hexoze C6 etc; Izomerii sunt substante care au aceeasi formula moleculara, dar au proprietati fizice si chimice diferite, determinate de structura molecular diferita. Izomeria poate fi de functiune, stereoizomerie, izomerie optica. Au rol de material energetic, reglarea metabolismului lipidelor si proteinelor, reglarea glicemiei - Oligozaharidele sunt compusi glucidici rezultati prin condensarea a doua sau mai multe monozaharide (max.10). Legatura stabilita intre monozaharide este de natura glicozidica. Cele mai importante oligozaharide sunt dizaharidele, care rezulta, formal, prin condensarea a 2 molecule de monozaharid, care se poate face: 1-cu participarea ambilor hidroxili semiacetilici, rezultand dizaharidaze dicarbonilice nereducatoare; 2- cu participarea hidroxilului semiacetilic al unei oze si a unui hidroxil alcoholic al celeilalte oze, rezultand dizaharide monocarbonilice reducatoare. - Polizaharidele sau glicanii, sunt compusi glucidici care prin hidroliza chimica sau enzimatica formeaza monozaharide sau derivati ai acestora. Se disting: 1homoglicani produsi de policondensare a unui singur tip de unitate structural, polimerii de glucoza fiind cei mai raspanditi; 2- heteroglicanii produsi de policondensare a mai multor tipuri de unitati structural, mucopolizaharidele si poliozidele bacteriene fiind cei mai raspanditi. Glicanii indeplinesc roluri structural sau de depozitare a rezervelor energetic. 29. Derivati ai monozaharidelor: aminozaharuri si dezoxizaharuri - Aminozaharurile inlocuirea in molecula unei oze a unei grupari hidroxil cu o grupare amino da nastere la aminozaharuri compusi care se gasesc in structura glicoproteinelor si glicolipidelor. - Dezoxizaharuri inlocuirea unei grupari hidroxil din molecula unei oze cu un atom de hydrogen da nastere la dezoxizaharuri compusi care se gasesc in structura AND si a glicoproteinelor. 30. Proprietatile fizico-chimice ale monozaharidelor (reducerea, oxidarea, condensarea, esterificarea si formarea glicozidelor) - Reducerea se formeaza polialcooli = glucoza > sorbitol; fructoza>manitol>sorbitol. - Oxidarea poate avea loc la C1 si se formeaza acizi gluconici; la C6 acizi uronici; si la C1+C6 acizi zaharici. - Condensarea - se formeaza baze Schiff = HbA1c - Esterificarea - cu acidul fosforic = glucoza 6 fosfat - Formarea glicolizelor N-glicozide sau O-glicozide 31. Dizaharide reducatoare si nereducatoare - Reducatoare legatura dintre 2 monozaharide se stabileste intre o grupare hidroxil glicozidica si o alta grupare alcoolica: ex- lactoza, maltoza, celuloza; prezinta fenomenul de anomerie, character reducator, formare de osazone. - Nereducatoare legatura dintre 2 monozaharide se stabileste prin gruparea celor 2 grupe hidroxil glicolitice: ex- zaharoza; nu prezinta anomerie, caracter reducator, formare de osazone.

32. Polizaharide: amidonul si glicogenul (structura si rol) - Amidonul: este homoglicanul (prod de policondensare al unui singur tip de unitate structural) cel mai raspandit in lumea vegetala, fiind format din amiloza si amilopectina legaturi 1,4 si 1,6. - Glicogenul este echivalentul animal al amidonului vegetal, reprezentand forma de depozitare a excesului de hidrati de carbon, cantitati mici gasindu-se in toate tesuturile, inclusive in creier. Din punct de vedere al structure este asemanator cu amilopectina. 33. Digestia si absorbtia glucidelor - Glucidele provin din alimentative sub forma de polizaharide, dizaharide si monozaharide. Intrucat singura forma absorbabila este cea de monozaharid, este necesar ca polizaharidele si dizaharidele sa fie mai intai hidrolizate la monozaharide. Digestia amidonului incepe prin actiunea amilazei salivare si continua in intestinal subtire sub actiunea amilazei pancreatice. Digestia dizaharidelor provenite direct din alimente sau prin hidroliza enzimatica a amidonului, se realizeaza in intestinal subtire sub actiunea dizaharidazelor. - Absorbtia monozaharidelor, respective a glucozei, fructozei, galactozei, manozei ca si a unor pentoze, se realizeaza prin sistemul port hepatic si include doua mecanisme posibile: transportul active, contra gradientelor de concentratie, si difuziunea facilitate. 34. Faza anabolica si faza catabolica - In faza anabolica, glucoza va fi transformata in piruvat si apoi oxidata terminal in ciclul Krebs, in vederea asigurarii resurselor energetic ale organismului. Utilizarea glucozei drept combustibil energogen este permisa in faza anabolica oricarui tesut, atat celor energodependente, cat si celor glucoindependente. - In faza catabolica, glucoza nu mai reprezinta combustibilul principal pt tesuturile glucodependente, care o obtin prin glicogenoliza si gluconeogeneza hepatica. Sursa de energie pt celelalte tesuturi devin rezervele de lipide constituite in faza anabolica. 35. Glicoliza aeroba si anaeroba: scop, localizare, etape, ecuatie globala, enzime cheie, reglare, bilant energetic. Calea hexozelor si calea triozelor - Glicoliza aeroba - produs final al glicolizei, patrunde din citosol in mitocondrie unde este degradat complet pana la CO2 si H2O. NADH redus, care nu poate strabate membrane mitocondriala, se va reoxida prin intermediul enzimelor cu dubla localizare citosolica(NAD-dependenta) si mitocondriala(FAD-dependenta) - Glicoliza anaeroba functionarea glicolizei fara participarea oxigenului; Reactia de transformare a piruvatului in lactate este o reactive accesorie glicolizei, datorita careia glicoliza poate functiona independent de O2 molecular. - Bilant energetic Glucoza+2ATP+2Pi+2ADP+2NAD+ -->2 piruvat+4ATP+2NADH+2H++H2O - Calea hexozelor etapa de initiere/consumatoare de ATP, cuprinde 3 reactii chimice, implica utilizarea a 2 molecule de ATP pentru fiecare molecula de glucoza introdusa in proces. - Calea triozelor etapa de oxido-reducere/de formare a ATP, cuprinde 5 reactii chimice(in glicoliza aeroba) sau 6 (in glicoliza anaeroba). In aceasta etapa 2 molecule de GA3P sunt transformate in 2 molecule de lactat, cu producerea a 4 moli de ATP.

36. Decarboxilarea oxidativa a piruvatului: scop, localizare, ecuatie globala, enzima cheie, reglare, bilant energetic 37. Ciclul Krebs: scop, localizare, etape, ecuatie globala, enzime cheie, reglare, bilant energetic lui 38. Ciclul Krebs: cale amfibolica (cu reactiile anaplerotice) 39. Bilantul arderii glucozei 40. Gluconeogeneza: scop, localizare, etape,enzime cheie, reglare 41. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza si glicogenoliza (scop, localizare, etape, enzime cheie, reglare) 42. Alte cai de metabolizare a glucozei:calea pentozofosfatilor, calea acidului glucuronic 43. Compusi macroergici 44. Sinteza de ATP in organism (fosforilarea la nivel de substrat, fosforilarea oxidativa)