PLASMIDE=elem genetice extracromozomiale, capabile de

replicare independenta de cromozom. Contin info genetica

neesentiala pt viata cel bacteriene
Se clasifica in: plasmide care codifica rezistenta la agenti
antibacterieni(ex. plasmida R-confera celulei purtatoare
rezistenta la unul sau mai multe antibiotice); plasmide de
patogenitate care codifica sinteza de hemolizine,toxine;
plasmide care permit transferul genelor cromozomiale de la o
cel care detine si respectivul plasmid(factorul F-factorul de sex-
controleaza capacitatea unor bacterii de a act ca donatoare de
mat genetic in timpul conjugarii) la alta.

LIMFOCITE T (LT)-reprez 70% din totalul limfocitelor sanguine;
sunt responsabile in principal de imunitatea mediata celular;
coopereaza cu limfo B in raspunsul imun umoral; se matureaza
in maduva osoasa si in timus
-LT ajutatoare=cel care coordoneaza RI, orientandu-l spre un RI
celular sau RI umoral.
-LT citotoxice real supravegherea imunologica
-LT supresoare au rol in mentinerea in limite normale a RI
LIMFOCITE B (LB) reprez 5-15% din limfocitele sanguine, dar
constituie majoritatea celulelor din foliculii limfatici, ganglioni si
splina. Au rol esential in sinteza anticorpilor, in cursul RIU
specific
-LB naiv e pregatit pt raspunde stimulului antigenic, desi se
gaseste in stare de repaus, in asteptarea primei stimulari
antigenice
-transf unui LB naiv intr-un LB activ si apoi in plasmocit necesita
interventia succesiva a citokinelor
-exista si limfocite B active care nu se transf in plasmocite, ci
persista sub forma de limfocite B cu memorie, asigurand
protectia fata de o noua imbolnavire.

SISTEMUL COMPLEMEMNT= sistem complex , format din aprox
30 de componente; el reprea unul din principalii constituenti ai
apararii naturale, ai imunitatii umorale si un elem important al
rc imune aparute ca urmare a formarii complexelor Ag-Ac
-Functii: -apararea nespecifica contra infectiei
-favorizarea fagocitozei
-eliminarea complexelor imune si a celulelor apoptotice
-reglarea fiziologica a RI
-participa si la cresterea permeabilitatii capilarelor, stimularea
contractilitatii musculaturii netede
-are efecte benefice, dar exista si implicatii
fiziopatologice(ex:participa la rc anafilactice)

PROPRIETATILE ANTIGENELOR
1.Specificitatea-propr Ag de a fi recunoscut pri RI pe care l-a
declansat si nu prin RI declansat de Ag diferite
2.Imunogenicitatea-capacitatea unui Ag de a induce un RI
umoral sau celular
3.Alergenicitatea: -unele Ag pot sa induca productia de antiorpi
IgE si astfel sa provoace o rc de hipersensibilitate mediata
umoral
4.Asocierea cu factori adjuvanti - un adjuvant poate creste
intensitatea RI fata de un Ag la care acesta este asociat;
adjuvantii pot fi utili atunci cand Ag ar fi eliminate rapid si nu ar
exista timpul necesar pt stimularea RI

RASPUNSUL IMUN UMORAL consta in producerea de Ac
specifici si e transferabil pt o perioada de tp(3-6 saptamani),
prin ser, la un alt animal. RIU intervine in distrugerea bacteriilor
extracelulare, neutralizarea virusurilor, inhibarea toxinelor.
-Ag fata de care se dezvolta RIU includ: proteine, substante
sintetice, mai rar lipide si acizi nucleici
-prima administrare IV; in urma acesteia, pacientul care nu a
mai venit in contact cu Ag respectiv, Ag scade cantitativ si
dispare lent; o alta cale de administrare-subcutanata- Ag
ramane partial la locul de inoculare; daca se adauga un
adjuvant, Ag ramane in acelasi loc si se favorizeaza o stimulare
imunologica de durata
RASPUNSUL IMUN PRIMAR(RIP)
-inaintea primului contact cu un Ag nu exista Ac pt acesta;dupa
primul contact, LB sunt activate, avand receptori pt respectivul
Ag;
- se dezvolta RIP cu urm caract:
1.Latenta(per care trece de la contactul cu Ag pana la
prezentarea Ag la LB)-dureaza aprox 2-3 zile
2.Cresterea logaritmica Sinteza activa de Ac de catre
plasmocite- cca 3 zile; in aceasta etapa Ac devin detectabili prin
rc Ag-Ac
3. Natura Ac primii Ac aparuti de tip IgM, iar dupa 2-3
saptamani in ser apar mai multi Ac IgG
RASPUNS IMUN SECUNDAR(RIS)-apare dupa al 2-lea contact cu
acelasi Ag
-Caracteristici: -Ac de tip IgG
-latenta redusa-24 de ore; se ajunge abrupt la faza de crestere
log
-poate sa apara in urma unor doze destul de mici de Ag
-titru Ac produsi e mult mai ridicat, cu persistenta mai
mare(luni)
Dif dintre RIP si RIS e data de prezenta limfocitelor cu memorie
Prin determinarea claselor IgG si IgM se poate face dif intre o
afectiune recenta si una mai veche; se permite si recunoasterea
unei infectii congenitale










VACCINURI=fie o suspensie de microorg vii atenuate sau
inactivate, fie cuprinde parti din microorg si se administreaza pt
stimularea RI, de obicei in prevenirea aparitiei unei infectii
-are in vedere cresterea rezistentei organismului-gazda prin
imunizarea activa prin stimularea RIU sau RIC
Clasificare:-bacteriene sau virale(in fct de infectia ce urmeaza a
fi prevenita)
-in fct de nr componentelor antigenice: -vaccinuri
monovalente(hepatitic B) sau vaccinuri asociate-contin
amestecuri de Ag(rujeolus-rubeolus)
-in fct de modul de preparare:-vaccinuri subunitare-au grad sup
de siguranta; vaccinuri care contin anatoxine bacteriene;
vaccinuri corpusculare(bacteriene sau virale)-contin corpi
distrusi , inactivati sau atenuati prin act unor factori fizici sau
chimici(ex: rujeolus, rubeolus-contin virusuri vii atenuate si
stimuleaza RIU si RI la poarta de intrare)

RC DE PRECIPITARE IN INEL
-utilizabila pt identif prezentei Ag carbunos(din Bacillus
anthracis). Solutia de Ag se prepara pornind de la organe
recoltate de la un animal care a decedat cu suspiciunea de
antrax.
-util 3 tuburi, unul pt rc, 2 martor; in unul martor pipetam 0,5
ml ser anticarbunos si 0,5 ml ser fiziologic; in al 2-lea pipetam
0.5 ml ser normal de cal si 0.5 ml Ag(nu trebuie sa apara
precipitare)
-in tubul de rc-0.5 ml ser anticarbunos, apoi solutia de
antigen(0.5 ml) pipetata f lent pe peretele int al tubului, fara ca
acestea sa se amestece
-in cazul rc pozitive(Ag carbunos e prezent in solutia
antigenica), dupa 5 min intre cei doi apare un inel de
precipitare

RC DE AGLUTINARE IN DG MICROBIOLOGIC DIRECT
-tehnica util pt identificarea tulpinii bacteriene
-e real dupa cultivarea pp pe dif medii si dupa ce obtinem
colonii izolate, putem face rc de aglutinare
-pe lama se pune o picatura de sol ser fiziologic in care se
descarca un fragment din colonia de identificat
-se amesteca pana se obtine o solutie tulbure. Daca picatura
devine limpede, inseamna ca apare autoaglutinarea si nu se
mai poate identifica tulpina prin rc Ag-Ac
-daca suspensia ramane tulbure, se trece mai departe.pe
aceiasi lama, la cealalta extremitate, se pune o picatura de ser
cu Ac cunoscuti. Se descarca un fragm din colonia de identificat
in picatura de ser cu Ac si se amesteca pana la obt unei
suspensii tulbure.
-prin inclinare in mai multe directii se realizeaza contactul
dintre Ag si Ac pana cand apar retele de complexe Ag-Ac; apar
grunji de aglutinare
-rc se citeste pe fond negru, iar dupa rezultatele rc, lamele
utilizate se introduc in dezinfectant(contin microorganisme)

RC BORDETT-WASSERMAN(RFC calitativ)
-se utilizeaza 2 eprubete cu dilutii dif in afara de eprubetele
martor(sigur poz, sigur neg, martor pentru C, sistemul
hemolitic, saruri de cercetat si antigen)
-se verifica daca rezultatele aparute pt martori sunt cele
corespunzatoare(in sigur poz si sistemul hemolitic nu trebuie sa
apara hemoliza);
-atunci cand in tuburile cu serul de cercetat nu apare hemoliza,
testul e poz, iar hematiile se depun pe partea inf a tubului sub
forma unui buton(in serul de cercetat exista Ac)
-poate fi util pt dg serologic in infectii produse de Treponema,
Mycoplasma si Khlamydia

RC ASLO(RSN)
-se poate util in dg retrospectiv al unei infectii strptococice si
pentru confirmarea bolilor poststreptococice prin det titrului
anti streptolizina O
-principiu: SLO are efect hemolitic asupra hematiilor de iepure
sau de berbec. Daca in serul pacientului exista Ac anti SLO ,
actiunea hemolitica a SLO e neutralizata. Prin dilutii in mai
multe tuburi se det titrul SLO
-tehnica: 1.Se dozeaza o cantit cst de SLO + serul pacientului in
dilutie
2. Se incubeaza 15 min la 35 grade
3. SE adauga suspensia de hematii
4. Se incubeaza 45 min la 37.
5.Centrifugare si pastrarea tuburilor in figider peste noapte
-interpretare: titrul rc ASLO e dat de cea mai mare dilutie de ser
la care lipseste complet hemoliza; titrul normal= 200-250
unitati ASLO.

PRINCIPALELE AFECTIUNI PRODUSE-STREPTOCOC
Bolile invazive datorate streptococilor pyogeni
-bolile localizate dintre care faringita streptococica(apare din
cauza streptococilor beta-hemolitici; se manifesta cu dureri in
gat, amigdalita rosie si purulenta, rinofaringita, febra, ggl
limfatici cervicali mariti si durerosi); pneumonia progresiva si
severa, impetigo strptococic(infectie situata in straturile
superficiale ale pielii-in special la copii)
Bolile poststreptococice
-reprez un raspuns in urma unei stari de hipersensibilitate in
urma unor infectii repetate sau tratate necorespunzator cu
streptococi pyogeni
-includ reumatismul articular acut(poate duce la afectarea
valvelor si a m cardiac), glomerulonefrita acuta
poststreptococica








PROCES INFECTIOS
APARITIE: -e declansat de microorg care patrund in org-gazda,
depasesc barierele/mecanismele de aparare, se colonizeaza pt
multiplicare si eventual intra intr-un lant de transmitere,
contaminand o noua gazda.
-proc infectios-ansamblul relatiilor dintre microorg si gazda
aparute dupa infectie
-datorita infectiei pot aparea sau nu manifestari foarte variate
in fct de germen, de organismul gazda si mediul extern
MANIFESTARI CLINICE SI SUBCLINICE:
Subclinice:- pot include infectia latenta,inaparenta, boala
subclinica si boala de purtator
-la infectia inaparenta nu se identifica semne sau simptome; e
descoperita numai prin examene de lab
-in boala subclinica: -apar tulburari functionale: tranpiratie,
febra, dureri si chiar leziuni organice; uneori nu poate fi
identificat nici un simptom(ex: pt hepatita virala acuta)
-infectia latenta-asimptomatica;
-agentii infectiosi pot persista mult timp in tesuturila gazdei,
insa numai dupa un timp infectia poate deveni evidenta clinic,
in general dupa actiunea unor factori externi sau proprii
organismului. Purtatorii de germeni sunt reprez de: pers
sanatoase care adapostesc germeni patogeni, o pers ce a ajuns
in convalescenta sau bolnavul cu o stare infectioasa.
Clinice:-infectia locala-germanii raman la poarta de intrare si in
vecinatatea ei, unde se multiplica
-infectia de focar-forma particulara a infectiei locale; cu
manifestari locale minime, dar cu tulburari la distanta
-infectia regionala-cuprinde un teritoriu mai extins; afecteaza
vasele limfatice si ggl limfatici regionali
-boala infectioasa cu manifestari sistemice-la nivelul intregului
organism; au fost descoperite 2 forme : 1. Boala infectioasa
ciclica(prez mai multe etape dezvoltate in tp limitat; are
evolutie regulata); 2. Septicemie-boala infectiosa cu evolutie
neregulata, de obicei f grava

PERIOADELE BOLII INFECTIOASE
-incubatia=perioada de timp din mom infectarii pana la aparitia
primelor semne si simptome ale bolii
-invazia=de obicei concomitenta cu debutul clinic al bolii care
poate fi brusc sau lent progresiv
-perioada de stare se prezinta prin manifestari caracteristice
bolii
-incheierea evolutiei bolii-se poate face prin :
-convalescenta(boala clinica a incetat, iar organismul revine
treptat la starea anterioara bolii)
-vindecarea(urmata de stabilirea unui grad de imunitate)
-cronicizare
-exitus

MENINGOCOC
-Dg in meningita meningococica
-Dg bacteriologic direct si urgent
1.Recoltare pp(LCR)- real la patul bolnavului; se pastreaza o
cantitate pt ex biochimic si citologic, iar cealalta cantit pt
frotiuri si culturi
-Transportul trebuie facut repede, daca nu poate fi evitat, la o
temperatura apropiata de cea a corpului
2.Examen mcroscopic- se real pt vizualizarea cel inflamatorii
PMN si acocilor gram-, dipusi in diplo, capsulati
3.Cultivare pe medii complexe-respecta conditiile: 37 grd,
atmosfera de 3-5% CO2
4.Identificarea in urma analizei caracterelor:- morfotinctoriale-
coci gram-, in diplo, capsulati
-de cultura- colonii de tip S sau M
-biochimice: testul oxidazei e cheie in identificare
-antigenice-folosite in identificarea serogrupului
5.antibiograma-recomandata; prin met difuzimetrice



GONOREE
-la femei e localizata endocervical; la barbati apare uretrita
gonococica; la nou-nascut din mama cu gonoree apare oftalmia
gonococica
-Dg bacteriologic direct
1.Recoltare la barbati secretie uretrala; la femei-secretii de la
niv colului uterin
-transpot real f rapid in medii de transport(Amies cu carbune
activat)
2.Ex. micro- se vizualizeaza celulele inflamatorii-leucocite si
cocii gram- , in diplo, intra sau extra leucocitar
3.Cultivarea se face rapid pe medii selective si neselective in
atmosfera de CO2 la 35-37 grd; coloniile apar in max 2 zile
4.Identificarea in urma analizei caracterelor:- morfotinctoriale:
coci gram- , in diplo, capsulati sau necapsulati
-de cultura: colonii de tim S sau M
-biochimice: testul oxidazei e cheie in identificare
-antigenice
5.Antibiograma recomandata-met difuzimetrice

E. COLI
Dg in infectii cu localizare digestiva
1.Recoltare si transport :-scaun emis spontan in recipient din
mat plastic de unica folosinta; daca nu poate fi preluat in max 1
ora, se utilizeaza mediul de transport Cary-Blair sau transportul
la rece(+4 grade)
-Materiile fecale pot avea aspect hemoragic
2.Nu se face frotiu. Exam microscopica intre lama si lamela
3.Cultivare pe MacConkey cu D-sorbitol(nu fermenteaa
sorbitolul); Colonii de tip S, 1-3 mm si necolorate
4. Identificarea se face pe baza caracterelor
-morfotinctoriale: bacili Gram-
-de cultura: colonii de tip S, necolorate 1-3
-biochimice: fermenteaza glucoza, nu fermenteaza sorbitolul
-antigenice:prin rc de aglutinare
5.Antibiograma recomandata - prin metode difuzimetrice

MYCOBACTERIUM TUBERCULOSIS
1.Recoltare pp(sputa) pe cale naturala-dupa tuse si
expectoratie, fiind un produs contaminat; inaintea recoltarii se
face igiena orala; se decontamineaza prin tratare cu NaOH si se
neutralizeaza cu acid pt urmatoarele etape
2.Ex micro: sunt necesare min 3 frotiuri colorate AM, Gram si
Ziehl Neelsen; etapa permite vizualizarea celulelor de la niv
tractului resp inf(macrofage alveolare), celule inflamatorii
(PMN) si BAAR subtiri, drepti, rosii pe fond albastru
3.Cultivare pe 3 tipuri de medii de cultura: lichide, semisolide si
solide PE BAZA DE OU; izolarea se face la atm de8-10% CO2, iar
incubarea la max 37 grd; examinarea se face in fiecare zi in
prima saptamana dupa inoculare, dupa care saptamanal timp
de 6-12 sapt
4. Identificarea pe baza caracterelor:-morfotinctoriale : BAAR
-de cultura: colonii de tip R, nepigmentate, sau S
-biochimice:-testul catalazei pozitiv
-antigenice:-de patogenitate
5. Antibiograma recomandata si necesara

SIFILIS
Dg bacteriologic are numai 2 etape. Utilizat pt sifilis primar sau
secundar produs de Treponema
1.Recoltare pp(lichid clar de la niv leziunilor primare sau
secundare sau din ggl limfatici regionali)- cu grija. Se
indeparteaza crustele care acopera leziunea, fara a produce
sangerare.
2. Ex micro: - se face pe preparate intre lama si lamela. Se face
rapid, max 20 min, cu aj microscopului cu fond intunecat.
-se pregatesc 2 lame din fiecare leziune din care s-a recoltat
pp, iar preparatele necesare ulterior sunt tinute intr-o cutie
Petri in care exista vata umezita. Preparatul trebuie examinat
insistent, cel putin 10 min, mai ales in cazul unui rezultat
aparent neg; Sunt identificate aspecte caracteristice: microorg
subtiri, lungi, mobile si luminose pe fond negru.
-Daca rezultatul e poz, se pune dg de sifilis primar.
-Treponema e sensibila la Penicilina

PAPILOAME
-sunt produse de papilomavirusuri; au aspect de veruci
albicioase, cu suorafata neteda.
-la copii apar concomitent in cav bucala(pe buze si limba) si pe
degete
-hiperplazia focala= aparitia papiloamelor in partea sup a cav
bucale
-tratamentul se poate realiza cu laser sau chirurgial
VIRUSURI HEPATICE
VHA, VHB,VHC,VHD,VHE,VHG
Familii: A- picornaviridae; B- hepadnaviridae; C- flaviviridae;
D- virusoid?; E- calcivirusuri; G- (inrudit cu VHC) neclasificat,
probabil parvovirus
Cai de transmitere: VHA: transmitere fecal-orala, sexuala,
parenterala
-VHB: parenterala, sexuala, materno-fetala,prin contact de la
bolnav sau cu secretiile acestuia, transcutanat etc
-VHC: parenterala
-VHD: survine numai in infectie mixta cu VHB
-VHE: fecal-orala
-VHG: transfuzii, parvovirus

VACCINARE ANTI VHB
-vaccin inactivat continand nurnai AgHBs obtinut prin
biotehnologie
-Protocol pentru prevenirea transmiterii matemo-fetale la copiii
nascuti de marne AgHBs pozitive: Vaccinare in matemitate in
primele 12-24 ore dupa nastere:
- prima doza vaccin + injectie cu Ig anti VHB ulterior, doua
rapeluri: la 2luni doza 2-a de vaccim-Ia 6luni doza 3-a de
vaccin.
-Prezenta singura a anti HBs este rezultatul vaccinarii
-Vaccinarea antihepatita B a condus la diminuarea incidentei
cancerului hepatic primitiv.

STADII CLINICE IN INFECTAREA CU HIV
1. infectia primara, sindrom pasager asemanator mononucleozei
infectioase;
2. infectia asimptomatica;
3. ARC (AIDS related complex) definit de limfadenopatie
generalizata persistenta ~iun grup de
infectii oportuniste (10) eare nu implies rise vital (leucoplakia
orala paroasa, candidiaze).
4. AIDS/SIDA - etapa marcata de evolutia unor 10 eu rise vital,
de neoplasme oportuniste sau de
manifestari directe ale citopatogenitatii HIV care, de asemenea,
ameninta viata (exemplu:
encefalopatia HIV)

DIAGNOSTIC VHC
Exista teste de triaj (screening) de tip imunoenzimatic (ELISA)
si teste de confirmare de tip imunoamprente (RIBA). Testele
serologice nu sunt suficient de sensibile pentru a detecta toate
persoanele infectate cu VHC. Mai multe
limite au fost recunoscute testelor serologiee:
-pozitivarea tardiva (la peste 100 zile postinfectie),
-lipsa de concordanta intre pozitivitate si infectiozitatea
pacientului,
-rezultate fals pozitive datorita prezentei unor autoanticorpi.
Cel mai fidel indicator al infectiei este evidentierea VHC-ARN.
Sunt doua metode folosite in acest scop:
-amplificarea prin Rt PCR (reactia de polimerizare in lant dupa
reverstranseriere) = amplificarea tintei;
-hibridizarea eu un lant complementar ADN ramificat =
amplificarea semnalului (mai putin sensibila decat precedenta).
VHC-ARN poate fi detectat din primele zile ale infectiei mult
inaintea aparitiei anticorpilor anti VHC.
Numai evidentierea VHC-ARN indica replicare virala activa si
potential infectant al pacientului.
In cursul infectiei eronice eu VHC evolutia viremiei este
ondulanta(VHC-ARN este detectat intermitent).

DIAGNOSTIC SEROLOGIC IN HIV
TESTE DE TRIAJ- sensibilitate inalta
-ELISA
TESTE DE CONFIRMARE- specificitate inalta
-WESTERN BLOT
-RADIOIMUNOPRECIPITAREA (RIPA)
-IMUNOFLUORESCENTA INDIRECTA
Daca ELISA = negativa => absenta infectiei HIV
Daca ELISA = pozitiv in duplicat => se face testul WESTERN
BLOT care, daca e negativ=> absenta infectiei HIV, daca e
pozitiv => infectie HIV, iar daca e indeterminat => se face un al
test de confirmare dupa 6-8 saptamani

GIARDIA DUODENALIS
Ciclul de via
-Omul se infecteaz pe cale digestiv (fecal-oral), dac
consum alimente sau ap contaminate sau prin intermediul
minilor murdare, dac nu respect regulile de igien personal,
alimentar i defecaie . Dup ce chisturile ptrund n
organismul uman sunt degradate de aciditatea gastric, are
loc dechistarea la nivelul intestinului subire, n duoden sau la
nivelul poriunii anterioare a jejunului sau ileonului.
-Dup dechistare rezult formele vegetative, trofozoiii, care se
vor ataa de enterocite, se hrnesc cu coninut intestinal, se
deplaseaz cu ajutorul flagelilor i se vor multiplica. Pe msur
ce vor ajunge n colonul terminal, unde vor ntlni condiii
neprielnice de via, vor suferi un proces invers, de nchistare i
se vor elimina prin materiile fecale.
-Dac ajung n mediul extern, datorit nerespectrii regulilor de
igien a defecaiei, n mediu pot supravieui sptmni sau luni
de zile; nu sunt distruse n apa clorinat avnd concentraia
obinuit.
Manifestri clinice
-Incubaia bolii este de 1-2 sptmni. Exist i forme
asimptomatice , dar majoritatea pacienilor prezint tulburri
nespecifice la nivel intestinal, precum i manifestri extra-
digestive de tipul alergiilor cutanate (ex. urticarie),
-Fenomenele digestive din formele acute de boal includ mai
ales scaune diareice urt mirositoare, fr mucus, puroi sau
snge, scaune grsoase, colici abdominale, flatulen, grea.
Diagnostic
-Examenul lichidului duodenal i al bilei (recoltate prin tubaj
duodenal clasic) evideniaz trofozoiii prin examen direct al
preparatului proaspt (lam-lamel) i/sau pe frotiul colorat
Giemsa.
-Examenul coproparazitologic se face n soluie salin
fiziologic i permite evidenierea trofozoiilor; n schimb,
utiliznd lugol (care distruge trofozoiii), se pot pune n eviden
chisturile, scond n eviden peretele i nucleii acestora. n
cazul n care rezultatul este negativ, se repet examinarea de 4-5
ori la intervale de 7-10 zile.
-Uneori este necesar ca examenul coproparazitologic s fie
completat prin examinarea de frotiuri colorate (hematoxilin-
eozin i Giemsa).
-Detectarea antigenelor specifice ale G. duodenalis (
coproantigene) se face prin tehnici de tip ELISA, contra-imuno-
electroforez sau imuno-fluorescen. Depistarea
coproantigenelor este mai valoroas, fiind necesar un singur
examen care evideniaz indirect fragmente parazitare i
produi de metabolism ai parazitului (antigene).
-Testele de laborator hematologice sunt n general normale
-Nu se efectueaz imunodiagnostic
-Examenul de laborator parazitologic trebuie repetat dup
ncheierea tratamentului, la minim 7 zile de la ultima doz
administrat.






















TRICHOMONAS VAGINALIS
Ciclul de via
-Trichomonas vaginalis este un protozor flagelat, patogen pentru
ambele sexe, cu localizare la nivelul tractului uro-genital, strict
uman.
-Se transmite prin contact sexual n peste 96% dintre cazuri, dar
ar mai putea fi transmis prin secreii (ajunse n apa din piscine
insuficient clorinat etc) ce conin parazitul i vin n contact cu
mucoasa vaginal.
-Poate s reziste n mediul umed cteva ore; este distrus rapid
prin uscciune i datorit cldurii. Nu are form de rezisten n
mediul extern.
Manifestri clinice
--Persoanele de sex feminin, n proporie de 50-90% prezint:
-leucoree (secreie vaginal abundent) alb, spumoas, aerat,
cu miros fetid;
- arsuri sau prurit vulvo-vaginal;
-dureri la miciune
-disconfort / durere n timpul actului sexual
La examenul ginecologic se constat prezena eritemului difuz
vulvar, congestie i edem vaginal, uneori ulceraii vaginale,
prezena de hemoragii punctiforme la nivel exocervical (aspect
de cpun) i leucoree spumoas.
Pot aprea o serie de complicaii, reprezentate de sarcini
ectopice i chiar sterilitate secundar. n lipsa tratamentului
corespunztor exist riscul degenerrii maligne.
--La brbat infecia este adeseori asimptomatic .
Tabloul clinic, mai puin spectacular ar putea s includ:
-uretrita (la 10-15% dintre brbai), cu secreie fetid, spumoas,
-prurit,
-disurie.
Pot aprea complicaii precum prostatita i epididimita.
Diagnostic
-se bazeaz pe punerea n eviden a parazitului n secreia
vaginal (la femei) i uretral (la brbat).
-Condiiile de recoltare n cazul tricomonozei la femei sunt
urmtoarele: la 48 de ore de la un contact sexual sau o spltur
vaginal, n primele zile postmenstrual, la 6-7 zile de la
ntreruperea unui tratament cu antibiotice sau chimioterapice
local sau sistemic.
-Recoltarea secreiei vaginale se face cu ajutorul unei spatule
sau a unui tampon steril.
-La brbat, recoltarea se face dimineaa, nainte de miciune,
fr s se fi administrat antibiotice, cu ajutorul ansei sau a unui
tampon steril, de la nivelul meatului urinar.
-Produsele patologice se examineaz la microscop, sub forma
unor preparate proaspete , dar se realizeaz i frotiuri colorate
Giemsa. Produsele patologice suspecte, dar srace n parazii sau
cu rezultat neconcludent la examenul microscopic, pot fi
cultivate pe medii, iar dup apariia culturii se face examen
microscopic aa cum am menionat mai sus (preparat proaspt i
frotiu colorat Giemsa).
-Utilizarea concomintent a examenului microscopic i respectiv
cultivarea produsului patologic sporesc ansa unui diagnostic
pozitiv.
-n cazul n care produsul nu este prelucrat imediat i este
necesar transportul acestuia, se utilizeaza soluie salin
fiziologic cu glucoz 5%, care asigur supravieuirea
parazitului pentru circa 2-3 ore.
-Examenul pe preparate native poate pune diagnosticul cu
uurin, datorit micrilor de rostogolire ale parazitului.
-Diagnosticul serologic nu aduce informaii cu privire la
infeciile recente i din aceast cauz nu este considerat ca o
metod uzual.