D

E
P
R
E
S
I
A
D
E
P
R
E
S
I
A








DEPRESIA
DEPRESIA


Cabinet PsyClinic

Psihoterapie si Psihologie Clinica
www.psyclinic.ro


Aut ori :
St ances cu Ral uca ps i hol og, ps i hot erapeut Ps yCl i ni c
Pana El ena ps i hol og, ps i hot erapeut Ps yCl i ni c
* Ce este depresia?
* De cate feluri este depresia?
* Care sunt simptomele depresiei? Cum se manifesta depresia?
* Care sunt cauzele depresiei?
* Depresia la femei
* Depresia la barbati
* Depresia la copii si adolescenti
* Care este tratamentul depresiei?
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a?
* Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie?
* Cui ma adresez pentru tratament specializat?




* Ce este depresia?
Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei, aceste stari nu dureaza mai mult de
cateva zile. Cand o persoana sufera de depresie, aceste stari de tristete interfera cu functionarea
zilnica, cauzand disconfort atat persoanei deprimate, cat si celor din jurul sau.
Depresia este o tulburare frecventa, care necesita ingrijire de specialitate. Multe persoane cu
depresie indura simptomele tulburarii mult timp pana cand ajung sa primeasca ajutorul necesar. Din
nefericire, amanarea tratamentului conduce la suferinta inutila, si uneori la pierderea locului de
munca, probleme familiale, izolare sociala, abuz de substante (ex. alcool) sau suicid.
Depresia poate afecta deopotriva copii, adolescenti si adulti. Femeile au un risc de doua ori mai
crescut de a dezvolta aceasta tulburare. Cauzele depresiei tin de mai multi factori: factori biologici,
factori personali, factori de mediu, etc.
Depresia poate lua mai multe forme (depresia post-natala, depresia sezoniera, tulburarea distimica,
etc) si poate avea manifestari diferite (severitatea, frecventa si durata simptomelor depind de
particularitatile fiecarei persoane in parte). Elementele comune sunt insa starea de tristete,
descurajare si lipsa de speranta, insotite de pierderea interesului si a placerii vis-a-vis de activitatile
zilnice si lucrurile importante din viata (familie, prieteni, timp liber, munca, activitati casnice, ingrijire
personala, etc)
Mi-am pierdut locul de munca, asa ca am stat acasa o perioada. La inceput m-am Mi-am pierdut locul de munca, asa ca am stat acasa o perioada. La inceput m-am bucurat ca am bucurat ca am
o perioada libera. Apoi, am inceput sa nu mai ies din casa si sa ma simt tot mai trista. Nu reuseam o perioada libera. Apoi, am inceput sa nu mai ies din casa si sa ma simt tot mai trista. Nu reuseam
sa-mi gasesc un alt loc de munca, si ma gandeam ca viata mea e inutila. Sotul meu a observat ca sa-mi gasesc un alt loc de munca, si ma gandeam ca viata mea e inutila. Sotul meu a observat ca
nu mai faceam nici macar treburile casnice: curatenie, mancare. Nu intelegea ce se intampla cu nu mai faceam nici macar treburile casnice: curatenie, mancare. Nu intelegea ce se intampla cu
mine, si uneori ne certam din cauza asta. Plangeam des. Nici eu nu stiam ce mi se intampla, mine, si uneori ne certam din cauza asta. Plangeam des. Nici eu nu stiam ce mi se intampla,
aveam ganduri negre, vroiam sa mor si ma gandeam ca celorlalti le-ar fi mai bine fara mine. Ma aveam ganduri negre, vroiam sa mor si ma gandeam ca celorlalti le-ar fi mai bine fara mine. Ma
simteam foarte vinovata fata de ei. Ajunsesem sa nu mai ies din casa, abia ma dadeam jos din pat. simteam foarte vinovata fata de ei. Ajunsesem sa nu mai ies din casa, abia ma dadeam jos din pat.
Am slabit 8 kg. Dupa luni intregi de suferinta, sotul meu a spus stop, si m-a dus la medic. Mi-a Am slabit 8 kg. Dupa luni intregi de suferinta, sotul meu a spus stop, si m-a dus la medic. Mi-a
fost greu sa accept la inceput, dar acum nu pot decat sa-i multumesc ca sunt din nou eu insami fost greu sa accept la inceput, dar acum nu pot decat sa-i multumesc ca sunt din nou eu insami


* De cate feluri este depresia? * De cate feluri este depresia?
Exista mai multe forme de depresie, insa cele mai frecvente sunt tulburarea depresiva
majora si tulburarea distimica.
Tulburarea depresiva majora, numita si depresia majora, se caracterizeaza printr-o
serie de simptome care interfera cu capacitatea persoanei de a munci, de a dormi, de a
manca, de a invata si de a desfasura activitati placute. Tulburarea depresiva poate afecta
grav functionarea zilnica, normala a persoanei, in toate domeniile din viata sa. Un episod
depresiv poate aparea doar o data in viata, insa, de multe ori, aceste episoade re-apar pe
parcursul vietii la persoanele care sufera de depresie majora.
Tulburarea distimica se caracterizeaza prin simptome depresive mai putin severe, insa
de lunga durata. Aceasta tulburare determina o mai mica modificare in functionarea zilnica,
insa creaza disconfort persoanei afectate. Persoanele care sufera de distimie pot trece, pe
parcursul vietii, prin unul sau mai multe episoade depresive majore.
Depresia post-natala se caracterizeaza prin aparitia unui episod depresiv major la mama,
in prima luna dupa nastere. Se estimeaza ca depresia post-natala apare la aproximativ 10 %
dintre mame. Depresia post-natala nu trebuie confundata cu starea de oboseala sau tristete
aparuta dupa nastere, considerata normala, numita baby-blues.
Depresia sezoniera se caracterizeaza prin aparitia simptomelor depresive pe parcursul
lunilor de iarna, cand lumina naturala este mai scazuta. In general, simptomele dispar odata
cu venirea primaverii si a verii. Tratamentul medicamentos folosit pe parcursul iernii poate
usura simptomatologia.
Episodul depresiv major apare si in tulburarea
bipolara, caracterizata prin schimbari ciclice de
dispozitie: perioade de dispozitie maniacala (episod
maniacal) si perioade de dispozitie depresiva (episod
depresiv). Tulburarea bipolara este mai rar intalnita
decat tulburarea depresiva sau tulburarea distimica.
Vizitati site-ul www.psyclinic.ro pentru mai multe
informatii despre tulburarea bipolara.
* Care sunt simptomele depresiei? Cum se manifesta depresia? * Care sunt simptomele depresiei? Cum se manifesta depresia?
Persoanele care sufera de depresie nu prezinta simptome identice. Exista totusi cateva
elemente comune:
* Tristete, anxietate, descurajare sau sentimentul de gol * Tristete, anxietate, descurajare sau sentimentul de gol
* Lipsa de speranta si / sau pesimism * Lipsa de speranta si / sau pesimism
* Sentimente de vinovatie si / sau inutilitate * Sentimente de vinovatie si / sau inutilitate
* Lipsa chefului, a interesului si a placerii, legat de diferite activitati obisnuite (munca, familie, * Lipsa chefului, a interesului si a placerii, legat de diferite activitati obisnuite (munca, familie,
activitati casnice, hobby-uri sau activitati placute, inclusiv sex) activitati casnice, hobby-uri sau activitati placute, inclusiv sex)
* Iritabilitate si neliniste * Iritabilitate si neliniste
* Oboseala si energie scazuta * Oboseala si energie scazuta
* Dificultati de concentrare si de a lua decizii * Dificultati de concentrare si de a lua decizii
* Probleme de somn: insomnie sau hipersomnie * Probleme de somn: insomnie sau hipersomnie
* Probleme de alimentatie: scaderea sau cresterea apetitului * Probleme de alimentatie: scaderea sau cresterea apetitului
* Ganduri de suicid sau tentative de suicid * Ganduri de suicid sau tentative de suicid
* Simptome fiziologice: dureri, disconfort abdominal, migrene, etc * Simptome fiziologice: dureri, disconfort abdominal, migrene, etc

Depresia afecteaza gandirea, dispozitia, comportamentul si starea fizica a unei persoane. Depresia afecteaza gandirea, dispozitia, comportamentul si starea fizica a unei persoane.
Persoanele cu depresie afirma deseori ca au ganduri negre sau ganduri care nu le dau pace. Persoanele cu depresie afirma deseori ca au ganduri negre sau ganduri care nu le dau pace.
Exista trei tipuri majore de ganduri disfunctionale observate la persoanele cu depresie:
* Auto-evaluarea inadecvata - stima de sine extrem de joasa, provenita din credinta ca persoana
este lipsita de importanta si fara valoare (exemple: "Nu sunt in stare de nimic", "Sunt incapabil",
Nu sunt bun de nimic", etc)
* Viziune negativa legata de experienta curenta de viata - persoanele care sufera de depresie
cred ca sunt incapabile sa isi atinga obiectivele si ca nu se pot bucura de viata (exemple:"Nimic
nu ma mai bucura", "Viata mea n-are nici un sens", "Nu-mi mai place nimic", etc)
* Pesimism - credinta ca lucrurile nu se pot schimba si situatia lor nu se va imbunatati (exemple:
"Nu cred ca imi mai revin", "N-am ce sa fac", "Nu voi putea niciodata sa ajung mai sus", "Asta e,
asa mi-a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n-are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati", etc)




Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata
si functionarea persoanei. Cineva care este trist, are ganduri pesimiste legate de prezent si viitor,
nu va mai face nimic pentru ca situatia sa se schimbe.
Astfel, apar modificarile comportamentale: izolarea sociala, limitarea activitatilor placute, Astfel, apar modificarile comportamentale: izolarea sociala, limitarea activitatilor placute,
reducerea activitatilor zilnice (activitati casnice, de ingrijire personala, etc). Aceasta modificare a reducerea activitatilor zilnice (activitati casnice, de ingrijire personala, etc). Aceasta modificare a
comportamentului contribuie, la randul sau, la agravarea depresiei. comportamentului contribuie, la randul sau, la agravarea depresiei.
Dispozitia persoanelor cu depresie este dominata de emotii negative: tristete, inutilitate,
pesimism, vinovatie, rusine, etc.
La nivel fiziologic, depresia se manifesta prin modificarea apetitului (urmata de cresterea sau
scaderea in greutate), probleme de somn (insomnie sau hipersomnie), dureri sau disconfort fizic
(dureri de cap, probleme digestive, etc).
La inceput ma simteam pur si simplu foarte obosit si stresat. Nu mai aveam chef La inceput ma simteam pur si simplu foarte obosit si stresat. Nu mai aveam chef
de nimic si imi era greu sa iau orice decizie, chiar si legata de lucruri banale, de de nimic si imi era greu sa iau orice decizie, chiar si legata de lucruri banale, de
genul cu ce sa ma imbrac. Cred ca parintii mei au observat ca ceva e in neregula, genul cu ce sa ma imbrac. Cred ca parintii mei au observat ca ceva e in neregula,
ma tot intrebau daca sunt bine, daca am ceva... Pe mine asta ma enerva la culme! ma tot intrebau daca sunt bine, daca am ceva... Pe mine asta ma enerva la culme!
Vroiam doar sa fiu lasat in pace. Mai spuneam uneori ca as vrea sa ma bag in Vroiam doar sa fiu lasat in pace. Mai spuneam uneori ca as vrea sa ma bag in
pat, sami trag patura pe cap si sa stau acolo... Numi dadeam seama ca sunt trist pat, sami trag patura pe cap si sa stau acolo... Numi dadeam seama ca sunt trist
! ma simteam mai degraba obosit si iritat" imi sarea tandara din orice. Parintii nu ! ma simteam mai degraba obosit si iritat" imi sarea tandara din orice. Parintii nu
intelegeau ce e cu mine, mama imi tot spunea sa merg la biserica. #unt intelegeau ce e cu mine, mama imi tot spunea sa merg la biserica. #unt
credincios si am acceptat de cateva ori sa merg cu ea, dar ma obosea foarte tare. credincios si am acceptat de cateva ori sa merg cu ea, dar ma obosea foarte tare.
Prietenul meu cel mai bun, care a vazut ce se intampla, mia trimis la un moment Prietenul meu cel mai bun, care a vazut ce se intampla, mia trimis la un moment
dat o brosura despre depresie, si atunci mam gandit prima oara ca asta ar putea dat o brosura despre depresie, si atunci mam gandit prima oara ca asta ar putea
fi problema. $m decis sa merg la un medic psihiatru, care, pe langa fi problema. $m decis sa merg la un medic psihiatru, care, pe langa
medicamente, ma trimis si la psihoterapie. Viata mea sa schimbat complet, dupa medicamente, ma trimis si la psihoterapie. Viata mea sa schimbat complet, dupa
doar % luni de tratament.& doar % luni de tratament.&



* Care sunt cauzele depresiei?

Cauzele exacte pentru care cineva dezvolta aceasta tulburare nu sunt cunoscute. Specialistii considera
ca depresia apare ca urmare a interactiunii mai multor factori de risc: factori biologici / genetici, factori
de mediu, factori cognitivi (modul de a gandi), evenimente traumatice, etc.
In unele familii, depresia apare pe parcursul mai multor generatii, insa factorii genetici nu explica in
totalitate aparitia depresiei: exista persoane care sufera de aceasta tulburare, fara a avea nici o alta ruda
cu depresie.
Modul de a gandi, care poate fi mai degraba unul negativ si pesimist, decat unul axat pe rezolvarea
problemelor si gasirea solutiilor, poate predispune o persoana la dezvoltarea unei tulburari depresive.
Diverse evenimente negative, cum ar fi pierderea serviciului, divortul, pierderea unei persoane dragi,
problemele financiare, sau alte situatii traumatice, pot declansa un episod depresiv.
Ingrijeste-ti mintea!
Problemele de natura psihica si emotionala pot afecta grav calitatea vietii. A fi
sanatos inseamna nu doar sa nu suferi de o tulburare, ci si sa profiti la maxim de toate
resursele pe care le ai la dispozitie. Iata ce poti face pentru a avea grija de mintea ta:
* Implica-te in activitati placute si relaxante (plimbari, sport, citit, dans, iesit cu
prietenii, etc)
* Ai grija de sanatatea ta fizica. Pastreaza un regim alimentar echilibrat si un consum
moderat de alcool.
* Fii activ in relatiile sociale: mentine legatura cu fosti colegi, cu prieteni sau cu cei
care iti ofera suport emotional. Imparte cu ceilalti bucuriile, supararile, problemele sau
realizarile tale.
* Cere ajutorul, atunci cand simti ca problemele te coplesesc. Daca simti ca problemele
emotionale te coplesesc, iar cei apropiati nu mai reusesc sa te ajute, cauta ajutor
specializat (medic de familie, medic psihiatru, psihoterapeut)
* Fa miscare. Un program regulat de activitate fizica te ajuta sa te mentii in forma, atat
fizic cat si psihic.
* Gandeste rational. Invata cum sa identifici gandurile disfunctionale si cum sa gasesti
alternative rationale si constructive.

* Depresia la femei



Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii in a traversa un episod depresiv,
aceasta diferenta intre sexe fiind intalnita in toate tarile.
De altfel cauzele si simptomele depresiei sunt diferite la femei fata de barbati.
Factorii care contribuie la aparitia depresiei in cazul femeilor sunt atat de natura biologica cat si de
natura psiho-sociala:
Cauze biologice ale depresiei la femei:
* Tulburari premenstruale: fluctuatiile hormonale datorate ciclului menstrual pot determina
iritabilitate, oboseala, reactivitate emotionala crescute; desi pentru majoritatea femeilor aceste
simptome sunt moderate, pentru unele simptomele sunt atat de severe incat interfera cu
functionarea zilnica, necesitand ajutor de specialitate.
* Sarcina si nasterea: multitudinea schimbarilor hormonale care apar in timpul sarcinii si dupa
nastere pot contribui la aparitia unui episod depresiv, in special la femeile care sunt deja la risc.
Multe femei trec, dupa nastere, prin ceea ce se numeste baby-blues, o stare de tristete si
oboseala considerate normale, care dispare in cateva saptamani. In cazul in care aceasta stare
se prelungeste si simptomele se agraveaza, se stabileste diagnosticul de depresie postpartum.
Depresia postpartum trebuie depistata si tratata timpuriu, pentru a evita sau a scadea efectele
negative pe care le poate avea asupra relatiei mama-copil si asupra dezvoltarii armonioase a
copilului.
* Pre-menopauza si menopauza: schimbarile hormonale care conduc, treptat, la pierderea
fertilitatii, joaca si aici un rol important, crescand semnificativ riscul femeilor de a dezvolta un
episod depresiv.
* Hipotiroidismul: femeile prezinta o incidenta mai crescuta a bolilor de tiroida. Hipotiroidismul
poate cauza depresie, de aceea este necesar ca medicul sa excluda aceasta problema in cazul
oricarei femei care prezinta simptomatologie depresiva.
Cauze psihologice ale depresie la femei:
* Stima de sine: femeile prezinta un risc mai mare in a avea o stima de sine scazuta, ceea ce
contribuie la aparitia depresiei.
* Abuzul fizic si sexual: printre urmarile psihologice ale abuzului fizic si sexual se numara si
depresia; fetele au un risc mai crescut decat baietii sa devina victime ale abuzului sexual,
studiile aratand ca abuzul sexual in copilarie creste riscul dezoltarii depresiei la maturitate.
Alte forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc
intalniti mai degraba la femei.
Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei:
* Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea femeii la depresie creste atunci cand aceasta are
de indeplinit mai multe roluri (sotie, mama, angajata, etc). Depresia este mai comuna femeilor
care nu primesc ajutor in treburile casnice si in ingrijirea copiilor, o categorie cu rsic crescut
fiind mamele singure studiile arata ca mamele singure au un risc de trei ori mai mare sa sufere
de depresie decat femeile casatorite.
* Inegalitatea intre sexe: sentimentul de neputinta datorat inegalitatii intre sexe creste riscul
femeilor de a suferi de depresie. Inegalitatea intre sexe poate determina discriminare la locul de
munca conducand chiar la somaj. Statutul socioeconomic scazut reprezinta de asemenea un
factor social de risc.
* Saracia: saracia este mai comuna in randul femeilor decat al barbatilor. Saracia reprezinta un
factor major de stres, care conduce la aparitia depresiei.
Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii in a traversa un episod depresiv,
aceasta diferenta intre sexe fiind intalnita in toate tarile.
De altfel cauzele si simptomele depresiei sunt diferite la femei fata de barbati.
Factorii care contribuie la aparitia depresiei in cazul femeilor sunt atat de natura biologica cat si de
natura psiho-sociala:
Cauze biologice ale depresiei la femei:
* Tulburari premenstruale: fluctuatiile hormonale datorate ciclului menstrual pot determina
iritabilitate, oboseala, reactivitate emotionala crescute; desi pentru majoritatea femeilor aceste
simptome sunt moderate, pentru unele simptomele sunt atat de severe incat interfera cu
functionarea zilnica, necesitand ajutor de specialitate.
* Sarcina si nasterea: multitudinea schimbarilor hormonale care apar in timpul sarcinii si dupa
nastere pot contribui la aparitia unui episod depresiv, in special la femeile care sunt deja la risc.
Multe femei trec, dupa nastere, prin ceea ce se numeste baby-blues, o stare de tristete si
oboseala considerate normale, care dispare in cateva saptamani. In cazul in care aceasta stare
se prelungeste si simptomele se agraveaza, se stabileste diagnosticul de depresie postpartum.
Depresia postpartum trebuie depistata si tratata timpuriu, pentru a evita sau a scadea efectele
negative pe care le poate avea asupra relatiei mama-copil si asupra dezvoltarii armonioase a
copilului.
* Pre-menopauza si menopauza: schimbarile hormonale care conduc, treptat, la pierderea
fertilitatii, joaca si aici un rol important, crescand semnificativ riscul femeilor de a dezvolta un
episod depresiv.
* Hipotiroidismul: femeile prezinta o incidenta mai crescuta a bolilor de tiroida. Hipotiroidismul
poate cauza depresie, de aceea este necesar ca medicul sa excluda aceasta problema in cazul
oricarei femei care prezinta simptomatologie depresiva.
Cauze psihologice ale depresie la femei:
* Stima de sine: femeile prezinta un risc mai mare in a avea o stima de sine scazuta, ceea ce
contribuie la aparitia depresiei.
* Abuzul fizic si sexual: printre urmarile psihologice ale abuzului fizic si sexual se numara si
depresia; fetele au un risc mai crescut decat baietii sa devina victime ale abuzului sexual,
studiile aratand ca abuzul sexual in copilarie creste riscul dezoltarii depresiei la maturitate.
Alte forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc
intalniti mai degraba la femei.
Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei:
* Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea femeii la depresie creste atunci cand aceasta are
de indeplinit mai multe roluri (sotie, mama, angajata, etc). Depresia este mai comuna femeilor
care nu primesc ajutor in treburile casnice si in ingrijirea copiilor, o categorie cu rsic crescut
fiind mamele singure studiile arata ca mamele singure au un risc de trei ori mai mare sa sufere
de depresie decat femeile casatorite.
* Inegalitatea intre sexe: sentimentul de neputinta datorat inegalitatii intre sexe creste riscul
femeilor de a suferi de depresie. Inegalitatea intre sexe poate determina discriminare la locul de
munca conducand chiar la somaj. Statutul socioeconomic scazut reprezinta de asemenea un
factor social de risc.
* Saracia: saracia este mai comuna in randul femeilor decat al barbatilor. Saracia reprezinta un
factor major de stres, care conduce la aparitia depresiei.
Desi fiecare femeie resimte diferit simptomele depresiei, in majoritatea cazurilor se intalnesc
urmatoarele simptome:
- Dispozitie trista
- Pierderea interesului fata de activitatile care inainte produceau placere
- Sentimente de vinovatie, neajutorare, inutilitate
- Ganduri legate de moarte sau suicid
- Tulburari de somn (insomnie sau hipersomnie) si de apetit (scaderi sau cresteri in greutate)
- Dificultati de concentrare a atentiei
- Lipsa energiei, oboseala
- Tulburari de memorie
. In general femeile au tendinta de a se autoculpabiliza pentru dispozitia depresiva, de aceea
sentimentele de vinovatie sunt mai frecvente in cazul femeilor decat al barbatilor.
Factori de risc pentru depresie la femei:
* Istoric familial de tulburari de dispozitie
* Pierderea unui parinte inainte de varsta de 10 ani
* Istoric de abuz sexual sau fizic in copilarie
* Folosirea contraceptivelor orale
* Tratamentul infertilitatii cu gonadotropine
* Pierderea suportului social
* Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)
* Depresia la barbati

Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia si
felul in care barbatii exprima ceea ce simt, sunt diferite.
Ceea ce relateaza in principal femeile ca si probleme sunt sentimentele de tristete, inutilitate si vina.
Barbati insa remarca tendintele de iritabilitate, agresivitate sau ostilitate precum si lipsa interesului
pentru activitati placute. De asemenea, felul in care barbatii exprima problema este diferit. Daca
femeile se refera mai degraba la emotii (sunt trista, sunt deprimata ,) barbatii semnaleaza faptul ca
sunt obositi si/sau nervosi.
Care sunt semnele care pot indica prezenta depresiei la barbati ?
De multe ori barbatii au dificultati in a admite ca sunt tristi. Desi resimt dispozitia depresiva, ceea ce
putem observa in exterior, este iritabilitatea si agresivitatea.
De asemenea, depresia interfera cu dorinta si performantele sexuale, insa rareori barbatii leaga aceasta
problema de prezenta depresiei.
Nerecunoasterea si, implicit, netratarea corespunzatoare a depresiei la barbati poate conduce la
probleme mult mai grave, sau chiar la suicid.
Cele mai frecvente modalitati prin care barbatii fac fata depresiei sunt abuzul de alcool sau droguri,
comportamente violente sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu
de diagnosticat si tratat corespunzator.
* Depresia la copii si adolescenti
Desi depresia are o prevalenta scazuta in randul copiilor mici, studiile arata ca, la fel ca si adultii,
acestia pot prezenta simptomatologie depresiva.
Aproximativ 2% dintre copiii pre-scolari sufera de depresie, in timp ce prevalenta in randul
adolescentilor ajunge la 5%. Majoritatea acestora nu primesc diagnosticul si tratamentul adecvat,
dezvoltand astfel probleme scolare (abandon scolar, preformante scolare scazute, etc), probleme
familiale, abuz de substante, izolare sociala, etc. Suicidul este printre cele mai frecvente cauze de
deces in randul adolescentilor.
Copiii care sufera de depresie sunt tristi, isi pierd interesul legat de activitatile placute, se simt ne-
iubiti, sunt pesimisti si fara speranta legat de viitor. Copiii si adolescentii care sufera de depresie
sunt foarte iritabili, aceasta iritabilitate conducand frecvent la comportamente agresive.
La fel ca si in cazul adultilor, copiii si adolescentii cu depresie prezinta dificultati de concentrare
a atentiei, dificultati de memorare, lipsa energiei si a motivatiei. In cazul copiilor si al
adolescentilor, deseori, depresia se asociaza cu simptome anxioase (de exemplu teama de separare
sau de a intalni persoane noi) si cu simptome somatice (dureri de cap, de stomac, tulburari gastro-
intestinale, alte dureri, etc).
Adresati-va unui specialist (medic de familie, medic psihiatrie pediatrica, psiholog sau
psihoterapeut) daca observati prezenta urmatoarelor semne la copilul dumneavoastra:
* Stare depresiva, cu crize frecvente de plans sau crize de furie
* Acuze somatice frecvente (dureri de burta, dureri de cap, tulburari digestive, alte dureri)
* Izolarea sociala scaderea contactelor sociale
* Iritabilitate, furie sau ostilitate
* Pierderea interesului fata de activitatile placute (lipsa de chef)
* Schimbari in tiparul de alimentatie si somn
* Neliniste si agitatie
* Sentimente de vinovatie si inutilitate
* Lipsa entuziasmului si a motivatiei (pare ca nu se mai bucura, scad performantele scolare, nu
vrea sa faca nici o activitate, etc)
* Neglijarea aspectului fizic si a ingrijirii corporale
* Dificultati de concentrare a atentiei
* Oboseala si lipsa energiei
* Ganduri de suicid (sau amenintari)
Consecintele depresiei
Fara tratament adecvat, depresia conduce la urmatoarele probleme:
Probleme la scoala: depresia determina oboseala si dificultati de concentrare. Aceastea
conduc la scaderea performantelor scolare, absenta de la ore, sau chiar abandon scolar
Fuga de acasa: multi adolescenti cu depresie fie fug de acasa, fie ameninta ca vor fugi.
Aceste actiuni trebuie privite ca un strigat de ajutor
Abuz de substante: adolescentii pot folosi diferite substante (droguri, alcool, etc) pentru a-si
scadea disconfortul emotional; din nefericire aceste substante agraveaza starea psihica.
Stima de sine scazuta: depresia determina si agraveaza sentimentele de inutilitate, rusine,
vinovatie, etc
Tulburari de alimentatie: anorexia, bulimia sau mancatul compulsiv pot fi efectele unei
depresii netratate
Dependenta de internet: unii copii si adolescenti se refugiaza on-line in incercarea de a-si
distrage atentia de la propriile ganduri si emotii. Insa dependenta de internet creste
izolarea sociala si scade abilitatile de gestionare adecvata a emotiilor.
Auto-mutilarea: taierile si zgarieturile, arderile sau alte forme de auto-mutilare sunt foarte
frecvent asociate cu depresia.
Comportament de risc: adolescentii deprimati pot recurge la diferite comportamente de risc:
consum excesiv de alcool, sex neprotejat, condus imprudent
Agresivitate: unii adolescenti cu depresie (in special baietii) dezvolta comportamente
agresive (ex. se bat la scoala cu alti copiii)
Suicid: adolescentii cu depresie severa prezinta deseori amenintari sau chiar tentative de
suicid. Gandurile sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios.
Am avut o relatie buna cu fiul meu pana in jurul varstei de 16 ani.
Apoi a inceput sa fie mai retras, statea tot mai mult la calculator si
incepuse sa slabeasca pentru ca nu prea manca. Se inchidea in camera
lui si statea acolo ore in sir. Nu-i mai placea nimic, era tot timpul
nemultumit si suparat. Am observat ca este mai iritabil decat inainte,
dar m-am gandit ca asa e adolescenta, mai dificila. Intr-o i ne-au
chemat la scoala pentru ca se batuse cu un coleg. Atunci am aflat si ca
lipsea de la ore si incepuse sa ia note proaste, si ne-am dat seama ca
avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a
recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.!
Tratamentul medicamentos
* Nu luati medicamente care nu au fost prescrise de medicul
specialist!
* Anuntati medicul daca apar efecte secundare care va
provoaca disconfort!
* Nu intrerupeti medicatia fara sa va sfatuiti cu medicul
specialist!
* Intrebati si discutati cu medicul daca aveti ingrijorari sau
temeri cu privire la tratament!
* Care este tratamentul depresiei?
Tratamentul depresiei poate fi realizat fie prin medicatie, fie prin psihoterapie, fie printr-o
combinatie intre cele doua. Decizia privind cea mai eficienta metoda de tratament trebuie sa tina
cont de particularitatile fiecarui pacient in parte.
Tratamentul medicamentos se recomanda de catre medicul psihiatru, in urma unei evaluari a
starii generale de sanatate, a severitatii simptomatologiei, a tratamentelor anterioare, etc.
Tratamentul medicamentos trebuie urmat asa cum este prescris de medic.
O alta metoda de tratament este psihoterapia. Psihoterapia cognitiv-comportamentala are o
eficienta crescuta in tratamentul depresiei, studiile clinice aratand ca efectele pozitive ale terapiei
sunt comparabile cu cele determinate de medicatie. Rezultatele obtinute prin psihoterapie se
mentin si dupa terminarea tratamentului. In cazul depresiei severe, terapia poate insoti tratamentul
medicamentos.
Atat tratamentul medicamentos, cat si psihoterapia cognitiv-comportamentala pot fi insotite si de
alte metode care cresc eficienta tratamentului, spre exemplu un regim alimentar care sa corecteze
posibilele carente nutritionale, un program de exercitii fizice, grupuri de suport, etc. Regimul
alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist, in urma evaluarii.
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a?
Primul si cel mai important lucru pe care il puteti face pentru a depasi depresia este sa cereti
ajutor specializat! Sansele de a depasi depresia, cu ajutorul unui medic si / sau al unui psihoterapeut
sunt foarte mari.
Odata ce incepeti un tratament specializat, puteti sa faceti o serie de actiuni pentru a creste
sansele ca tratamentul sa fie eficient. Iata mai jos cateva idei:
- Mentineti un regim alimentar corect si adecvat problemei dumneavoastra! Vizitati
www.psyclinic.ro, sectiunea Nutritie, pentru mai multe informatii despre regimul alimentar
recomandat persoanelor cu depresie.
- Faceti activitate fizica. Incepand cu o scurta plimbare in parc (10 minute mers pe jos) si
continuand sa cresteti treptat activitatea fizica, veti observa o imbunatatire a starii
dumneavoastra de dispozitie.
- Re-luati sau mentineti relatiile sociale. Chiar daca simtiti ca nu aveti chef, ca sunteti obosit/a sau
ca nu va v-a face placere, stabiliti cel putin o intalnire pe saptamana cu un prieten/ o prietena, un
membru al familiei, cineva apropiat. Depresia este o tulburare care castiga teren, daca o lasati sa
va izoleze!
- Stabiliti o lista cu activitati care va faceau placere, si asigurati-va ca le faceti zilnic (ex: ascultat
muzica 15 minute, citit 10 minute, jucat cu copilul 15 minute, plimbat in parc 15 minute, etc)
- Notati gandurile care va provoaca disconfort (ex. Viata mea e oribila si nimic nu se va schimba,
Nimeni nu ma intelege, le fac numai rau celorlalti, etc) si discutati-le cu psihoterapeutul
dumneavoastra sau cu o persoana care considerati ca va poate acorda intelegere si suport.
- Mentineti legatura cu medicul psihiatru, in cazul in care urmati un tratament medicamentos, si
anuntati medicul de modificarile pe care le observati, legate de gandurile, emotiile,
comportamentele si starea dumneavoastra fizica.
- Cautati sau cereti psihoterapeutului dumneavoastra materiale de auto-ajutor; cautati pe internet
grupuri de suport.
* Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie?
Fii alaturi de cei dragi!
Cabinetul PsyClinic organizeaza ateliere de
suport si psihoeducatie pentru familiile
persoanelor cu depresie. Mai multe informatii
despre atelierul Fii alaturi de cei dragi! :
www.psyclinic.ro
Familia este o resursa importanta pentru persoanele care sufera de depresie. Membrii familiei
pot recunoaste simptomele depresiei si pot indruma din timp persoana catre tratament specializat;
familia poate primi informatii si poate primi consiliere psihologica pentru a intelege ce inseamna
depresia si care este tratamentul, si pentru a dezvolta asteptari realiste cu privire la recuperare.
O tulburare psiho-emotionala nu afecteaza doar persoana bolnava, ci si pe cei din jurul sau
familia se poate simti neputincioasa sau furioasa in fata tulburarii; uneori cei din jur sufera
alaturi de cel drag (Vai de mine, nu stiu ce sa fac, nu stiu cum sa te ajut..), sau dimpotriva sunt
suparati si il cearta (Fii si tu mai tare! , Chiar nu ai vointa?!, etc); aceste reactii nu sunt,
desigur, folositoare nici pentru familie si nici pentru persoana cu depresie. Cei apropiati pot
primi la randul lor ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea,
suportul si grija de care aceasta are nevoie.
* Cui ma adresez pentru tratament specializat?




PsyClinic:
www.psyclinic.ro
Telefon: 0726.191.822
Email: servicii@psyclinic.ro
E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa stii cand trebuie sa cauti
ajutor. Imi era rusine sa le povestesc celorlalti prin ce trec: plangeam,
evitam sa-mi sun prietenii si familia, nu aveam chef sa vorbesc cu nimeni si
ma gandeam ca nimeni nu ma poate intelege sau ajuta. Cand am aflat ca
mama mea a trecut prin acelasi lucru, am fost uimita. Nu-mi spusese
niciodata. Mi-a zis ca ma intelege, dar trebuie sa caut ajutorul unui
specialist
Daca credeti ca suferiti de depresie, adresati-va unui medic psihiatru sau unui psihoterapeut
pentru tratament specializat.
PsyClinic ofera programe complexe de tratament pentru depresie (consultatie si tratament
psihiatric, psihoterapie cognitiv - comportamentala individuala sau de grup, consiliere
nutritionala, ateliere de suport si psihoeducatie pentru familie).