PROTECTIA COPILULUI IN ROMANIA

O privire in trecut
Pentru a ntelege mai bine prezentul si reformele care au loc n sistemul de protectie a
copilului n Romnia este important sa aruncam o privire n trecut pentru a realiza cum s-
a ajuns la situatia de criza a copiilor institutionalizati de dinainte de 1990.
Romnii nu sunt mndri de ceea ce s-a ntmplat n cadrul sistemului de protectie a
copilului n era comunista. !icolae "eausescu# cel care a condus tara ntre 19$%-19&9 si-
a propus sa dubleze populatia tarii n doar o generatie. Pentru a pune n aplicare acest
plan absurd# "eausescu a interzis contraceptia# avortul fiind permis doar femeilor care
aveau deja patru copii. 'amiliile sarace# care nu-si permiteau sa creasca un numar att de
mare de copii# au cerut sprijin statului. (n astfel de cazuri# statul comunist intervenea cu
generozitate# promitnd sa-si asume responsabilitatea legala pentru toti acesti copii
despartiti de familiile lor. Odata cu nfiintarea retelei de institutii destinate sa
adaposteasca toti acesti copii# s-a creat o veritabila cerere pentru copii aflati n
dificultate. Personalul medical# n special# a fost ncurajat sa sfatuiasca mamele tinere si
sarace ca pot sa si ncredinteze copilul optand pentru un mediu confortabil unde va avea
o viata mai buna. (n timp ce n alte tari europene# institutiile de mari dimensiuni pentru
copii erau pe cale de disparitie# n Romania# acest tip de institutii se nmulteau. Peste tot
n Romnia au fost desc)ise leagane *centre de plasament pentru copii pna la vrsta de
+ ani, pentru copiii ai caror parinti nu puteau sa-i ngrijeasca. -upa vrsta de trei ani#
copiii erau plasati n diverse institutii# n functie de grupa de vrsta# pna cnd mplineau
1& ani. Rezultatul acestui proces continuu de dezradacinare de lnga rude# locuri
familiare si prieteni a traumatizat numerosi copii. .tatul se lauda ca asigura copiilor
mncare# adapost# )aine si educatie# dar# odata cu declinul economiei romnesti si din
cauza lipsei personalului specializat n ngrijirea copiilor# conditiile din institutii s-au
deteriorat dramatic.
Odata cu prabusirea dictaturii comuniste n 19&9# primele imagini ale copiilor malnutriti#
traind n saracie si mizerie# au facut nconjurul lumii. /urnalistii care au venit n Romnia
pentru a relata despre revolutia din decembrie 19&9# au descoperit si miile de copii care
traiau n institutii n conditii mizere. 0maginile i-au socat n egala masura pe romni si pe
occidentali# semnalnd e1istenta unei grave probleme.
"a urmare a acestor stiri# ajutoarele internationale nu s-au lasat asteptate2 n sprijinul
Romniei s-au implicat organizatii nonguvernamentale si profesionisti din toate
domeniile de activitate. 3ra normal ca# ntr-o prima etapa# ajutoarele umanitare sa
urmareasca mbunatatirea conditiilor de viata din institutii. 4ari sume de bani au fost
colectate din Romnia si din strainatate pentru constructia unor noi asezaminte pentru
copii. /ucarii# carti si )aine au fost donate de persoane impresionate de imaginile
incarcate de tristete pe care le vazusera. -esi aceste actiuni de ajutorare au fost necesare
si binevenite pe termen scurt# ele au avut ca efect mentinerea sistemului de ocrotire n
institutii de mari dimensiuni.
1
(ndelungata publicitate despre situatia dificila a copiilor romni din orfelinate a atras
reactii suplimentare din Occident ajungandu-se la ideea de a salva un copil adoptndu-l.
-in nefericire# combinatia dintre dorinta arzatoare a cuplurilor de a adopta un copil si
realitatea raportului dintre cerere si oferta a dus curnd la aparitia coruptiei. 5doptiile au
devenit o practica raspndita la nceputul anilor 690# iar n urma reformelor din timpul
guvernului 199$-7000# adoptiile internationale au devenit inevitabil asociate cu plata
unor sume de bani destinate oficial mbunatatirii serviciilor sociale. -esi la adoptia
internationala se poate recurge numai n cazul n care toate solutiile locale au fost
epuizate# stimulentele financiare erau att de atragatoare nct de multe ori adoptia
internationala devenea prima optiune. 5ceasta practica a tulburat procesul de dezvoltare a
sistemului de protectie a copilului si a fost n cele din urma stopata prin moratoriul impus
asupra adoptiilor internationale n 7000 *ntarit prin noua lege a drepturilor copilului,.
(n ciuda ctorva ncercari de reforma bine intentionate si a ctorva realizari ale
administratiilor locale si centrale din anii 690# a devenit evident ca sistemul trebuia
regndit n totalitate. 5cest nou sistem trebuia sa se bazeze pe un model comple1 de
protectie si ngrijire a copilului# al carui obiectiv principal sa fie sprijinirea familiilor
sarace si protejarea copilului n snul propriei familii. (n acelasi timp era necesara
sc)imbarea atitudinii si mentalitatii societatii romnesti legata de abandonul si
institutionalizarea copiilor.
"um a evoluat sistemul de protectie a copilului n Romnia
Pna n anul 1998# sistemul de protectie a copilului era un sistem centralizat.
Responsabilitatea apartinea mai multor autoritati ale administratiei publice centrale.
0nstitutionalizarea reprezenta singura solutie pentru toti copiii aflati n dificultate.
0nstitutiile pentru copiii mici si pentru cei cu )andicap ofereau servicii strict medicale iar
institutiile pentru copiii de vrsta scolara si pentru cei aflati n internatele unitatilor de
nvatamnt special ofereau servicii strict educationale. 0nstitutiile de protectie protejau un
numar mare de copii si# mai mult dect att# erau amplasate n zone izolate.
5nul 1998 reprezinta nceputul procesului de reforma semnificativa a sistemului de
protectie a copilului.
9n prim pas realizat a fost sc)imbarea cadrului legislativ# prin crearea serviciilor
descentralizate si nceperea implementarii conceptului de responsabilitate parinteasca si a
comunitatii locale n cresterea si educarea copiilor# statul avnd rol subsidiar.
Prin adoptarea si aplicarea lor practica# Ordonanta de 9rgenta nr.7%:1998 cu privire la
adoptie si Ordinanta de 9rgenta nr.7$:1998 cu privire la protectia copilului aflat n
dificultate pot fi considerate pietre de )otar n domeniul protectiei drepturilor copilului n
Romnia si primele aplicari practice ale "onventiei O!9 cu privire la drepturile
copilului# precum si a altor documente internationale ratificate de Romnia.
7
3forturile sustinute ntreprinse att la nivel central ct si la nivel local de structurile
responsabile au facut din nceputul anului 7001 momentul de sc)imbare radicala a
politicii de protectie a copilului aflat n dificultate si a adoptiei.
5vnd ca principale elemente de reper pentru interventie Programul de ;uvernare si
.trategia ;uvernamentala n domeniul protectiei copilului n dificultate *7001-700<,#
;uvernul Romniei a demonstrat# prin masurile legislative# administrative si financiare
ntreprinse pe parcursul acestei perioade# angajamentul de a rezolva problema copiilor
institutionalizati.
.trategia propunea adoptarea unui numar mare de reforme radicale care sa aduca
Romnia la standardele internationale de protectie a copilului# punndu-se accent pe
transformarea sistemului institutionalizat ntr-unul de tip familial. "ele trei tipuri de
activitate ce fac obiectul strategiei guvernamentale sunt=
1. 5ducerea sistemului de protectie a copilului din Romnia la
standardele "onventiei !atiunilor 9nite cu privire la -repturile
"opilului prin mbunatatirea# completarea si armonizarea legilor romnesti
7. Prevenirea separarii copiilor de familiile lor# prin dezvoltarea
unor servicii de sprijin acordat familiilor nevoiase
+. Restructurarea si inc)iderea centrelor de plasament de mari
9nul din dezideratele strategiei a fost scoaterea copiilor din institutiile de tip vec)i si
readucerea lor alaturi de parintii lor# sau plasarea n cadrul familiei e1tinse *pna la rudele
de gradul 0>,. (n cazurile n care acest lucru nu a fost posibil# solutia este de a-i plasa
ntr-un serviciu alternativ bazat pe conceptul de ngrijire de tip familial# n care sunt
implicati asistenti maternali# apartamente sociale sau solutia adoptiei nationale. 'oarte
multi copii din sistemul de ocrotire sunt acum adolescenti ceea ce face ca procesul
reintegrarii lor n medii de tip familial sa fie destul de dificil. (n 700<# 88? din copiii
aflati n sistemul de protectie aveau vrste cuprinse ntre 10 si 18 ani.
5ctivitatea de elaborare a noului pac)et legislativ in domeniul protectiei copilui a fost
initiata n luna mai 7007 si a presupus consultari cu toti partenerii sistemului de protectie
a copilului si cu toti specialistii din cadrul sistemului.
Pac)etul legislativ a intrat in vigoare 1 ianuarie 700% si contine < acte normative=
@ Aegea nr.787:700<privind protectia si promovarea drepturilor copilului *4O#
nr.%%8:7+.0$.700<,2
@ Aegea nr. 78+:700< privind regimul juridic al adoptiei * 4O# nr.%%8:7+.0$.700< ,2
@ Aegea nr. 78<:700< privind infiintarea# organizarea si functionarea Oficiului Roman
pentru 5doptii *4 O# nr.%%8:7+.0$.700< ,2
+
@ Aegea nr. 78%:700< pentru modificarea Ordonantei de 9rgenta nr. 17: 7001 privind
infiintarea 5utoritatii !ationale pentru Protectia "opilului si 5doptie *4 O#
nr.%%8:7+.0$.700< ,2
Prin elaborarea acestui nou set de legi s-a dorit instaurarea unei stari de normalitate si
responsabilizare a familiei naturale precum si centrarea atentiei acesteia catre copil.
3lemente noi din cadrul legii drepturilor copilului 787:700<
5sigurarea respectarii drepturilor copiilor precum si plasarea ace stora intr-o zona de
interes special au determinat adoptarea noii legi nr. 787:700< privind Protectia si
Promovarea -repturilor "opilului # care a intrat n vigoare n ianuarie 700%. 5utoritatile
publice# societatea civila precum si persoanele fizice sunt responsabile pentru respectarea
drepturilor copilului asa cum sunt stipulate n "onstitutia Romniei si n noua lege in
concordanta cu prevederile "onventiei !atiunilor 9nite referitoare la drepturile copilului.
5cuala lege# ce are ca principiu respectarea interesului superior al copilului# precizeaza
pentru prima data n mod e1plicit ca parintii sunt primii responsabili pentru cresterea si
dezvoltarea copilului. .ubsidiar# responsabilitatea revine si comunitatii din care face parte
copilul. 5utoritatile locale au obligatia de a a sprijini parintii prin asigurarea de servicii
ct mai accesibile care sa corespunda nevoilor copilului si familiei - si prin acordarea
prioritatii acelor familii aflate n dificultate. 0nterventia statului este complementara n
ceea ce priveste drepturile familiei. .tatul are datoria de a asigura protectia copilului si de
a garanta respectarea tuturor drepturilor si poate interveni numai n cazuri de abuzuri sau
de ncalcare. !oua lege promoveaza un sistem nou si modern de protectie a copilului
menit sa sc)imbe ideea ca statul se poate substitui grijii parintesti.
Protectia drepturilor copilului nu presupune ncalcarea drepturilor parintilor. Parintii
trebuie sa-si asume obligatii permanente fara de care dezvoltarea armonioasa a copilului
nu ar fi posibila. Potrivit noii legi# ambii parinti sunt responsabili de cresterea copiilor lor#
c)iar daca sunt divortati.
.erviciile de asistenta sociala vor lua toate masurile necesare pentru identificarea
timpurie a situatiilor de risc# care ar putea duce la separarea copilului de parinti# precum
si pentru prevenirea comportamentelor abusive sau a violentei familiale e1ercitate asupra
copilului.
!oua lege opereaza sc)imbari n cadrul institutiilor la nivel local si central=
. Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC) #
subordonata 4inisterului 4uncii# .olidaritatii .ociale si 'amiliei detine rolul central n
coordonarea procesului de implementare a legislatiei in vigoare si are urmatoarele functii=
de strategie# administrare# reprezentare si de monitorizare.
. Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) sunt
responsabile pentru rezolvarea cazurilor n care sunt implicati copiii separati de parintii
<
lor. -e asemenea colaboreaza cu consiliile locale# n vederea prevenirii separarii copiilor
de parinti.
5 fost nfiintat Oiciul Ro!"n pentru Adoptii # organ de specialitate al administratiei
publice centrale# prin reorganizarea "omitetului Romn pentru 5doptii.
Despre UNICEF Romania
9!0"3' funcBioneazC pe baza "onvenBiei -repturilor "opilului Di se strCduieDte sC
instituie drepturile copiilor ca principii etice solide Di standarde internaBionale de
comportament faBC de copii.
9!0"3' insistC ca supravieBuirea# protecBia Di dezvoltarea copiilor sunt imperative
universale ale dezvoltCrii# care sunt parte integrantC a progresului uman.
9!0"3' mobilizeazC voinBa politicC Di resursele materiale necesare pentru a ajuta
diferitele state# n special BCrile n curs de dezvoltare# sC acorde prioritate copiilor Di sC le
consolideze capacitatea de a elabora politici adecvate Di de a oferi servicii pentru copii Di
familiile lor.
9!0"3' este devotat misiunii sale de a asigura protecBia specialC a copiilor celor mai
defavorizaBi E victime ale rCzboiului# dezastrelor# sCraciei e1treme# tuturor formele de
violenBC Di e1ploatare E precum Di a copiilor cu )andicap.
9!0"3' reacBioneazC n cazuri de urgenBC pentru a proteja drepturile copilului. 0n
colaborare cu partenerii !aBiunilor 9nite Di agenBiile umanitare# 9!0"3' pune la
dispoziBia partenerilor sCi facilitCBile sale unice de reacBie rapidC# pentru a-i ajuta sC aline
suferinBa copiilor Di a persoanelor care i ngrijesc.
9!0"3' este imparBial Di cooperarea sa este nediscriminatorie. 0n toate acBiunile pe care
le ntreprinde# 9!0"3' acordC prioritate copiilor celor mai defavorizaBi Di BCrilor celor
mai nevoiaDe.
9!0"3' urmareDte ca prin programele sale naBionale sC promoveze egalitatea drepturilor
femeilor Di sC sprijine participarea deplinC a acestora la dezvoltarea politicC# socialC Di
economicC a comunitCBilor lor.
9!0"3' coopereazC cu partenerii sCi pentru atingerea obiectivelor dezvoltCrii umane
durabile adoptate de comunitatea internaBionalC Di pentru realizarea viziunii de pace Di
progres social consacratC prin "arta !aBiunilor 9nite.
%
Fibliografie
)ttp=::GGG.unicef.org:romania:ro:
)ttp=::GGG.copilul.ro:legislatie-familie:drepturile-
copilului:"apitolulH00H-repturileHcopilului-a&1&-170&.)tml
)ttp=::GGG.protectiacopilului$.ro:document.p)pIdocJ70Kprotectiacopilului
$