Interesul prea mare acordat unui simptom poate duce la creterea

acestuia n intensitate.
IPOHONDRUL SAU BOLNAUL !N"HIPUI#$
Pacien%ii care au o ast&el de a&ec%iune sunt e'cesi( de preocupa%i de
)oli* interpretea+, anumite semne sau semnale normale* -+iolo.ice
ca -ind semne de )oal, i mer. de la un medic la altul nemul%umi%i*
&urioi* &rustra%i c, nu li se d, medicamentul corect.
Sunt pacieni care sunt exagerat de ateni la petele de pe piele, alii la
zgomotele pe care le face propria inim care bate prea repede sau prea ncet,
alii la zgomotele care se aud n abdomen, alii la transpiraie, etc. Dei
investigaiile medicale nu indic vreo boal, ei nu renun la temerile lor,
revin la ali medici pentru c acei care le spun c nu au nimic nu sunt
competeni i nu prezint ncredere, i nu pleac dect cu un diagnostic, cu
o reet i cu verdictul bolnav.
!olnavii nc"ipuii mai acuz cel mai adesea # iuituri n urec"i, dureri de
cap, de spate, de inim, de stomac, ameeal, constipaie$ orice semn ct de
mic poate cpta proporii considerabile sau catastrofale.
%oate & declanat de moartea unui persoane apropiate sau de fobia unei
epidemii 'cum este acum gripa nou(.
!oala n sine nu poate & tratat, ns psi"iatrii i psi"ologii pot ncerca s
corecteze anxietatea pe care o astfel de boal le creeaz pacientului dar i
antura)ului 'familie, prieteni(.
De cele mai multe ori aceti pacieni urmresc anumite bene&cii care sunt
generate de boal* consultaii i analize multiple, compasiune, atragerea
ateniei, ascultare,medicamente, avanta)e la servici dar i n familie
'eliberarea de anumite responsabiliti(.