Sunteți pe pagina 1din 35

TEMA 4: CUM AM DE LUCRU CU TERAPIA MEA?

Terapia transgenerationala
Terapia sistemica de familia a lui Murra !o"en
Recomandare Elena:
I# Model folosit impreuna
II# Model recapitulati$e curs a$ansat II
III# Enumerare te%e si concept care stau la &a%a psi'o' mele
I(# )&iecti$e generale ale t' mele
(# Cand e considerate terapia terminata de catre p t'
(I# Care este procesul t' de &a%a?
(II# Enumerare te'n din repertoriu
I# Model folosit impreuna este pentru a&orcarea e*perentiala
I sedinta: evalueaza si intervine
PT e$aluea%a interactiuni+ stiluri de comunicare+ defense+ concomitent promo$ea%a
sc'im&area#
E*: indeamna la comunicare directa si congruenta
A II-a sedinta si a n-a
PT continua e$aluarea si mai ales lucrea%a cu comunicarea
,'idare client : sa-si insuseasca comunicarea congruenta .su&liniere intentie po%iti$a+
fara reprosuri+ si in$inuiri+ alegere alternati$e/
PT e*perimentea%a si crea%a noi oca%ii pentru a a$ea e*periente noi#
Mem&rii sstem au e*periente noi+ inedite#
Te'nica sculpturii
0oc de rol
1 | P a g e
Alegere alternati$e
Coregrafia
Desen
Identif si re$i% con$ingeri limitati$e
Umor
E*presi$itate
) alta sarcina impo a PT in sed a II-a este sa acompanie%e familia pentru a depasi
recaderile si pentru a descoperi solutii noi+ mai potri$ite#
Apoi: consolidare si inchidere
Diferente
Autoapreciere
Stima de sine
Unicitate si asemanari#
Pro&lem de re%ol$at prin de%$oltare
Retea de sustinere
)rice pro&lema se re%ol$a prin de%$oltare
Defensa aparte atunci cand se doreste e$itarea
II# Cursul a$ansat II+ 12-13#45#1556+ Elena
!aga7ul t'erapeutic:
2 | P a g e
4# Teorii
1# Te'nici
2# Atitudini 8 egalitate .terapeutul nu este e*pert in pro&lema client9/
- Empatie+ : ni$eluri
- Curio%itate
- ? &ine$oitoare
- Cel care g'idea%a
- Aserti$itate
- Reflecting team
- co-constructie terapeut-client
4# o&iecti$ terapie+ ales pe &a%a ipote%e: ) principal
:# etapele process t'erapeutic: inceput+ mi7loc+ final;sfarsit
3# Inceput: crearea climat de incredere + siguranta+ speranta
Confidentialitate process
Adaptare lim&a7
Clarificari
Metacomunicare
Reasigurari
Te arati dsponi&il + intre&ari despre ne$oi
Informatii clare+ siguranta
<ocali%are pe resurse
Ra&dare
=# Marcel: culegere de info+ personae implicate in pro&lema client+ moti$are
celorlalte personae+ nuante
Com&atere re%istente+ lasat timp
Respect pentru ceea ce spune clientul
6# CADRU
># PRIMA ?EDI@TA: o&iecti$e:
Climat+ inceput la telefon
Ipote%ele
Definire pro&lema
?ta&ilire o&iecti$e
Contract t'erapeutic
- 0oining:relati$i%are granite pentru client
- Pre%entare+ adaptare la client
- Regulile
3 | P a g e
- Definire pro&lema
- Definire asteptari+ asteparile se discuta
- @egocierea moti$atii
- )&iecti$e: prin alianta terapeutica+ operationale
- Contract t'erapeutic: durata sedinte+ inter$al de timp intre
sedinte+ actli&er consimtit+
o Enumerare te%e si concept care stau la &a%a psi'o' mele
45# MI0L)CUL TERAPIE: o&iecti$e: a7utarea mem&ri families a se e*prime
A7utarea mem&rii families a se inteleaga
reciproc
Incura7are
44# ?<A?IT TERAPIE: terapeutul o&ser$a indeplinirea ) iar familia; clientul nu mai
ofera material nou
Clientii considera ca au atins o&iecti$ele propuse
T' o&serr$a ca are limitar ce duc la final t'
Modalittai de a in'eia t'
ce $-a a7utat cel mai mult?
Daca ar fi sa continuati ce ati sc'im&a?
Discutare moti$e intrerupere
Atentie la dependent
III# Enumerare te%e si concept care stau la &a%a psi'o' mele
!o"en:
Murray Bowen
Among the pioneers of family therapy, Murray Bowen's emphasis
on theory and insight as opposed to action and technique
distinguish his wor from the more !eha"iorally oriented family
therapists #$ichols % &chwart', 1(()* +amily ,herapy- .oncepts
and Methods* /th ed* Allyn % Bacon0* Bowen's therapy is an
/ | P a g e
outgrowth of psychoanalytic theory and offers the most
comprehensi"e "iew of human !eha"ior and pro!lems of any
approach to family therapy* ,he core goal underlying the
Bowenian model is differentiation of self, namely, the a!ility to
remain oneself in the face of group influences, especially the
intense influence of family life* ,he Bowenian model also
considers the thoughts and feelings of each family mem!er as
well as the larger conte1tual networ of family relationships that
shapes the lie of the family*
Bowen grew up in 2a"erly, ,ennessee, the oldest child of a large
cohesi"e family* After graduating from medical school and
ser"ing fi"e years in the military, Bowen pursued a career in
psychiatry* 3e !egan studying schi'ophrenia and his strong
!acground in psychoanalytic training led him to e1pand his
studies from indi"idual patients to the relationship patterns
!etween mother and child* +rom 1(/4 to 1(5/, Bowen studied the
sym!iotic relationships of mothers and their schi'ophrenic
children at the Menninger .linic in ,opea, 6ansas* 3ere he
de"eloped the concepts of an1ious and functional attachment to
descri!e interactional patterns in the mother7child relationship*
8n 1(5/, Bowen !ecame the first director of the +amily 9i"ision
at the $ational 8nstitute of Mental 3ealth #$8M30* 3e further
!roadened his attachment research to include fathers and
de"eloped the concept o triangulation as the central !uilding
!loc o relationship systems #$ichols % &chwart', 1(()* +amily
,herapy- .oncepts and Methods* /th ed* Allyn % Bacon0* 8n his
first year at $8M3, Bowen pro"ided separate therapists for each
indi"idual mem!er of a family, !ut soon disco"ered that this
approach fractionated families instead of !ringing them together*
As a result, Bowen decided to treat the entire family as a unit, and
!ecame one of the founders of family therapy*
5 | P a g e
8n 1(5(, Bowen !egan a thirty7one year career at :eorgetown
;ni"ersity's 9epartment of Psychiatry where he refined his model
of family therapy and trained numerous students, including Phil
:uerin, Michael 6err, Betty .arter, and Monica Mc:oldric, and
gained international recognition for his leadership in the field of
family therapy* 3e died in <cto!er 1((= following a lengthy
illness*

teoria sistemica+ ca modalitate de gandire


mai putina autonomie emotionala in $ietile noastre decat credem
cei mai multi sunt reacti$i si dependent unul fata de celalalt
familia+ ca o retea de relatii multigenerationala+ formea%a inter7ocul indi$id-a fi
impreuna + conform unor 3 conceote intreconectate .4>33/ plus alte doua adaugate in
4>=3: sep emotionala si process emotional societal#
Moni$a M,oldricA: etnicitatea: terapie de familie pe &a%e de
diferente de etnie+ norme si $alori culturale de diferenta+ nun sunt
familii disfct ci diferite in mod legitimate#
Monica McGoldrick, LCSW, PhD (h.c.)
Director, Multicultural Family Institute
Teacher, author and family therapist. Books include: The Genogram Journey:
Reconnecting with Your Family !nd ed, !"##$, Re%&isioning Family Therapy !nd 'd.
!""($, The ')panded Family *ife +ycle ,th 'd., !"##$, 'thnicity - Family Therapy .rd
'd., !""/$, Genograms 0ssessment and 1nter2ention .rd 'd., !""($, 3omen in Families,
and *i2ing Beyond *oss, !nd 'd, !"",$. Faculty, 4sychiatry 5ept., R3J 6edical 7chool,
&isiting 4rofessor, Fordham 8ni2ersity 7chool of 7ocial 7er2ice #99#%!""#$. :onorary
5octorate, 7mith +ollege 7chool for 7ocial 3ork#99#$. 0merican Family Therapy
0cademy 0ward #9(($ for 5istinguished +ontri;ution to Family Therapy Theory -
4ractice. Formerly: +o%5irector, +ultural +ompetence Training +enter for +entral <J.
4 | P a g e
Betty Carter
An ardent and articulate feminist, Betty .arter was instrumental
in enriching and populari'ing the concept of the family life cycle
and its "alue in assessing families* .arter entered the field of
family therapy after !eing trained as a social worer, and
emphasi'ed the importance of historical antecedents of family
pro!lems and the multigenerational aspects of the life cycle that
e1tended !eyond the nuclear family* .arter further e1panded on
the family life cycle concept !y considering the stages of di"orce
and remarriage #$ichols % &chwart', 1(()* +amily ,herapy-
.oncepts and Methods* /th ed* Allyn % Bacon0*
.arter's interest in family therapy was stimulated !y taing part in
a family therapy field placement at the Acerman 8nstitute as part
of her M*&*2* requirements at 3unter .ollege* &he quicly
!ecame an a"id student of the Bowenian model, and ser"ed on the
staff of the +amily &tudies &ection at Al!ert >instein .ollege of
Medicine and Bron1 &tate 3ospital with Phil :uerin and Monica
Mc:oldric* .arter left the .enter for +amily ?earning to
!ecome the founding director of the +amily 8nstitute of
2estchester in 1(@@* .arter ser"ed as .odirector of the 2omen's
ProAect in +amily ,herapy with Peggy Papp, <lga &il"erstein, and
Marianne 2alters, and has !een an outspoen leader a!out the
gender and ethnic inequalities that ser"e to eep women in
infle1i!le family roles*
.urrently, .arter is an acti"e clinician and speciali'es in marital
therapy and therapy with remarried couples #$ichols % &chwart',
1(()*+amily ,herapy- .oncepts and Methods* /th ed* Allyn %
Bacon0* 3er wor with couples focuses on helping her clients to
understand their situation and to address unresol"ed family
issues* .arter incorporates tass, such as letter writing, which
@ | P a g e
ser"e to intensify and speed up the communication process and
help couples mo"e out of rigid patterns of !eha"ior*
doua &o"eniene feministe
Mic'eal Berr
Michael E. Kerr, MD
Michael >* 6err, M9 succeeded Murray Bowen as 9irector
of the :eorgetown +amily .enter in 1((=, following a close twenty7year
association with him*
9r* 6err is the co7author with Murray Bowen of Family Evaluation: An Approach
Based on Bowen Theory which
was pu!lished !y 2*2* $orton % .ompany in 1())* 3e
has also written many articles and !oo chapters related to Bowen theory and its
applications* 3e is the editor of Family Systems: A Journal of Natural Systems
Thinking in sychiatry and the Sciences pu!lished !y the :eorgetown +amily
.enter*
9r* 6errBs primary research interests ha"e !een the relationship of Bowen theory to
e"olutionary theory, the relationship of physical, emotional, and social symptoms to
family emotional process, and the process of differentiation in clinical wor* At an
Annual +amily &ymposium, he proposed a new concept in Bowen theory called, Cthe
unidisease*C 3e is de"eloping an article on the unidisease concept for pu!lication*
3e speas frequently around the country at medical schools, uni"ersities, meetings of
national organi'ations, and regional conferences on these and other topics related to
Bowen theory*
3e has produced a "ideotape lecture series on Bowen family systems theory and its
applications, a lecture tape entitled, DWhy Do Siblings Turn Out So Differently?E
and a lecture tape called, DTowards A Systes !once"t of Su"ernatural
#henoena$ A Status %e"ort.E
) | P a g e
!ontact &nforation$ e'err(thebowencenter.org
Philip Guerin
&tudent a lui Murray Bowen , ideile sale ino"at"e au dus la de'"iltarea unei sophisticate a!ordari
clinice in terapia Ftratamentul pro!lemelor copiilor, adolescentilor, cuplurilor si indi"i'ilor adulti*
,inte therapeutice- conte1tual multigenerational, calmarea 'estrii emotionale a m! familiei si
definirea unor tipare specific de relationare in familie*
A!ordarea sistemelor familiale este desinata sa masoare se"eritatea conflictelor si identificarea
'onelor specific care au ne"oie de im!unattaire*
1(@=- director al studiilor de antrenare a familiei la colegiul medical A >instein si spitalul de stat
Bron1*
.linician desa"arsit, este si autorul unor carti si articole "aloroase in domeniul terapiei de familie-
>"aluarea si tratamentul conflictelor maritale* < a!orcare in / stadii, 1()@ si ?ucrul cu
triunghiurile din relatii- unul7doi7trei sau a!c7ul din psihoterapie , 1((4*
1* 9iferentierea sinelui
.onte1t emotional 9& un grad relati"e de autonomie
Persoanele diferentiater sunt mai fle1i!ile, mai adapta!ile mai autonome*
Au spirit critic*
Mentin un grad de o!iecti"itate si distanta emotionala*
Persoanele differentiate au un eu mai solid, mai integrat
9eci'iile sunt rationale, nu emotionale*
$ediferentiatii sunt mai rigi'i, mai dependent emotional de altii, cmpt directionat
pe emotii*
9eci'ii pe !a'a de emotii nu pe ratiune
( | P a g e
Pseudo7eu #self0- deci'iile luate la perioade diferite de timp sunt incosistente unele
cu altele
Bowen #1(@40 ps7eu G eu pretins, persoana il poate sinti ca fiind real dar nu este*
8ntre"entie th- crestere grad de autonomie, unii fata de altii*
+u'iunea si diferentierea sunt concept f importante in ceea ce pri"este ipote'ele
trangenerationale si intergenerationale*
9oua personae nediferentiate tind sa se gaseasca sis a fu'ione'e*
&epararea de famiia de origine si fu'iunea sotilor*
2* Process emotional al familiei nucleare
:ama de pattern7uri relationale emotionale din sisteme, dintre parinti si copii*
/ mecanime
7 9istanta emotionala
7 .onflict marital
7 ,ransmiterea sau proicetarea pro!lemei catre copil- pro!lemele dintre soti si
an1ietatea generate tind sa fie e"itate prin concentrarea lor pe unul sau mai
multi copii* #mama fu'ionea'a sym!iotic cu unul dintre copii0, concomitant
cu distantarea tatalui care este si e"itat in acest timp* .opilul fu'ionat este cel
mai "ulnera!il la de'"oltarea unor smpt*
7 9isfunctia intr7un sot- poate de"ein solid cand sotul disf de'"olta o maladie
fi'ica sau mentala*
3* ,riunghiuri si triangulareaH proiecti asupta unui sau mai ulti copii*
,riunghiul este unitatete de !a'a a intredependentei in sistemul emotional
familial*
1= | P a g e
Bowen spune ca o diada #un system format din doua personae0 este sta!ile atat
timp cat este calma* Apar f stresori care cresc an1 si atunci cand atinge un ni"el
ridicat o a treia persoana "a fi atrasa in campul emotional al celor doi*
>1H un c"onflict intre soti sotia isi "a atrage mama in conflict cu scopul de a7si
reduce an1ietatea*
Pot fi latent si sa nu se manifeste decshis, ele fiind cati"ate in pewr de stress*
$i"elul de stress sau an1 pentru desta!ili'are diada este in stransa legatura cu
gradul de diferentiere al celor doi*
/* Procesul proiecti" al familiei- ni"el de dif parental trece mai departe la unul
sau mai multi copii*
<!i, un copil "a a"ea o implicare emotionala crescuta cu unul dintre
parinti*Gsupraimplicare*
Iariatii- parinte ingriAorat e1cesi" pana la parinte ostil act copilului*
9inamica deteriorea'a caoac copil de a fct efic in conte1t sociale*
:radul de dif parental si ni"elul de stress in familie detemina intensitatea
process proiceti" al fam*
5* 8ntreruperea sau distantarea emotionala, G fu' dintre generatii
&cadee an1 asociata cu contactul familial si crea'a o pro!l- i'olea'a indi"i'ii care
ar putea !eneficia de contact*
9isfunctia se poate asocial cu relatii superficiale, !oli fi'ice, drpresie, cmpt
impulsi"e*
4* Process de transmitere multigenerationala*
,endinta de a repeat pattern7uri disfct ale conduitei emotionale in generatii
successi"e culminea'a cu ni"eluri sca'ute de dif e eu7lui pentru anumiti m! ai gen
ai tinere* #3all, 1()10
@* Po'itia de frate sau sora
11 | P a g e
Iarsta mai mare si distri!utia pe se1e intre fratii ac generate au o puternica infl
asupra cmpt* #3all, 1()10
)* Procesul emotional al societatii #regresia sociala0*
.oncept cheie Bowen7procesele #pattern7urile0 familiei sunt o!ser"a!ile social si in
modul de intreactiun e social*
&ocietatea esuea'a cand f stress sunt cronici si face fata la f acuti- Bowen*
9in pricina stressului cronic, atat societatea cat si familia pierd contactul cu
pricipiile sistemului lor intellectual si "or actiona in "irtutea sistemului emotional,
cand isi pierd o!iecti"itatea*
9aca react emotional iti piersi o!iecti"itatea
Murray )owen*s &nsights into +aily Dynaics,
-. Diferentierea sinelui sau cu sa ai "ro"ria ta .iata si sa nu te lasi co"lesit de
"ro"ria failie.
+ortele failiei "entru ioreuna si fortele o"use de a fi se"arate.
/radul in care a"are dif selfului la un indi.id reflecta "osibilitaeate acestuia de a distinge intre "roceul
intelectula sic el eotional. &n acste od dif s este legata de gradul in care indi.idual este in asura ca
actiunile, relatiile si .iata sa sunt ghidate de eotii sau ganduri. 0ce "arte din ine ii conduce .iata
ea, eotiile sau creierul , cne este seful eotiile sua gandurile, ratiunea?
&ndi.i1i cu o are fu1iune intre cele doua fct cel ai "rost.
Sunt la ila reactiilor eotionale in.oluntare si tind sa de.ina disfunct la cle ai ic stress.
&n acelasi od in care nu "ot dif eotiile de ratiune acedte "ersoane au greutate de a se dif de altii si fu1
usor cu eotia doinant in failie.
Acesta este code"endenta, efecti. nu "oate s"une care este dif dintre gandurile si eotiile "ro"rii si cerle
ale latei "ersoane.
)owen a introdus conce"tual de asa de ago failial nedif , deri.ate din "sihoanali1a "entru a transite
ideea de failie blocata eotuional i"reuna, locul unde congloeratul de unuicitate e2ista la di.efire
ni.eluri cde intensiatte. 0gradina de .ariate grade de code"ende in failie3
E2$ gradul de relatie de sibio1a intre aa si fiu "oate re"re1 cea ai intense .resiune a acestui
conce"t.
12 | P a g e
Tatal se detasea1a ai "utin intens.
/radul in care un b al fa la un ient dat este dire "ro" cu gradul de i"l in are asa de ego
eotional.
Tensiunile eot .ari1a in di.erse grade.
)owen a definit "sihoanalitic .ariabila asa de ego eotional ai tra1iu a4unge sa sa def in fu1iune dif
0code"endenta 5se"taresanatosa.
#enrtu ca cine.a sa de.ina indi.id inde"endent tb sa de.ina liber de "roble eotion ale failieide
origine sis a e2"ire un self solid.
/radul in care oricare b al fa este i"licat in failie la un oent dat de"inde de ni.elulba1al de
i"licare in asa de ego failial.
!taeodata aceasta a"ro"iere eotionala "oate fi atat de intense ca b f "ot sti totul des"re restul b
fa$ .ise, ganduri, eotii, fante1ii etc.
Aceasta intini'tate "oate duce la su"ra a"ro"iere inconfortabila si in final la res"ingere utuala intre
doi eebri$ certuri, usi trantite, telefoane trantite etc3 .
&n cocl in sisteult failiei tensiunile eotionala .rai1a cu ti"ul 0cateodata rara alteori ra"id3 intr6o
serie de aliante si res"ingeri.
!cea ce )owen a caracteri1at intiail in terini "sihoanalititci 5asa de ego nediferentiata6 a recadrat
ai tar1iu in terini de fu1iune6diferentire 0code"endenta6se"ararae sanatoasa3.
Abii treeni do.edesc ca aturi1area si self actuali1area necesita cere ca indi.idual sa6si re1l.e
atasaewnetle eotioale din fa de orig .
O "ersoana cu un sine "uternic 0 astea sunt o"inile ele, asta cred eu, asta sunt ru, asta a sa fac, si asta
nu a sa fac e2"ria con.ingeri clasre si bine definite.
O asedenea "ersoan nu isi .a co"toite self6ul de dragul fericirii aritale, sau sa fie "e "lacul
"arintilor, sau sa6si obt dorintele "rn coercitie.
7n lat e2e"lu este un "arinte care nu .a enable an addict to continue to use drugs or alcohol*

= 25 5= @5 1==
;ndifferentiated 9ifferentiated
.odependent .odependent in reco"ery
AlcoholicFAddict AlcoholicFaddict in reco"ery
9ysfunctional +unctional
13 | P a g e
+usedF >nmeshed &elf actuali'ed
;nhealthy 3ealthy
,riggered, e"oed, Dfreaing outE Jational under stress
>motionally immature >motionally Mature
ParentF.hild relationships AdultFAdult relationships
+alse >mancipation >mancipation
.:A&K )= or less .:A& )1 or higher
:A+K )= or less :A+ )1 or higher
#K &ee page ( for information on .:A&0
Persoa$?> .;@ ;$ &.<J &.AL;, &;$, .>?> A? .AJ<J< >M<,88 &8 8$,M>?>.,
&;$, 9<M8$A,> de emotiile celor din Aurul lor- e1- copilul meu e1perimentea'a dificultati tre
sa ma gra!e1sc sa7l sal"e'0
.a o consecinta sunt disfct* Bowen considera ca au un pseudoself, pe care7l poti crede a fi rela
dar este format din opinii si "a,lori ale celollaltyi #codependenta0*
.ei care ua un scor la ni"el mare sunt mature emotional, deoarece inn periaode de trse intellect si
rationalul fct !une*si pot lua deci'ii !une independent de emotioanlitaea din Aur*
.ele mai multe perssoane sunt la miAlocul scalie cu diferite grade de dif si fu'iune*
&casla elimina ne"oia de concept de normalaitate*
.onfrom lui Bowen orice ni"el de dif reflecta ni" de dif din familia sa *
;n ni"el moderat catre inalt de dif permite intractiune a cu altii fara teama de fu'iune #pierdere a
sinelui intr7o relatie sau sa de"ii codependentma ener"e'i e un semn de pierdere a self7ului*
+le1i!ilitatea scade proport cu scadrea difernt*
,eoria lui Bowen spune ca este in instinctual finite umane de a propulsa sau genera copii capa!ili
sa de'"* < persoana separate emotionala, capa!ila sa gandeasca, sa simta si sa actione'e ca un
indi"id*
8n acelasi timp tot insntinctyul face ca persoana sa ramana concetgata emotuional*
Ia re'ultata al acestor soua forte nimeni nu poate aAunge la separararea emotinala complete de
familia de origine*
,otusi sunt diferente considera!ile in modul cum ne separam de familie cat si diferente dintre
gradele de separarea ale copiilor in aceeasi familie*
1/ | P a g e
Aceste lucru din urma se datorea'a relatiilor diferite sta!ilite de parinti cu ficeare copil in parte*
8. ,riunghiuri sau cum in loc sa ne maturi'am noi insne sa incercam sa sa
NarasnAamE pe altcine"a*
.u cat gradul de fu'iune intre soti este mai mare cu ata este mai dificil a gaseasca o cale de a78
staosface pe am!ii*
Bowen, 1(@), spun ca in acset mom intre"ine triangularea, e dificil sa discutam in doi atunci
"om dicuta depsre altcine"a*
,riunghiul diluea'a an1ietatea*
.ata "reme este situati calma &<,88 P<, +A.> &.38MB;J8 8$,J> >8*
.and ni"elul sta!ilitatii este ameninttdin cau'a supararii sau an1ietatii datorate unui stress intren
sau din cau'a unui stress e1tern #a!u'ul de droguri sau de alcoole crea'a un stress maAor0*
.and un anumit ni"elul de stress "a fi aAuns unul sau am!ii parteneri "a implica o persoana
"ulnera!ila* #o persoana cu un eu sanatos nu "a fi interesata in drama altei persoane0*
Acets triunghi "a dilua an1ietatea* 9aca ea "a crets se "a triagula o lata pOesdoana de catre
triungh deAa e1istent*
.u cat familia edste mai fu'ionata cu atat eforturile de tr "or fi mai mari*
9e e1 famililiile cu pro!l de alcool pierd multa "reme sa discute in loc sa treaca la ctiune*
Adica sa se maturi'e'e si sis a de"ina fct*
Bowen refers to the triangle as the smallest sta!le relationship system* By definition,
a two7person system is unsta!le and forms itself into a three7person system or triad under
stress, as each partner attempts to create a triangle in order to reduce the increasing tension
of his or her relationship #e"en partners in healthy marriages see outside counsel at times0*
As more people !ecome in"ol"ed, the system may !ecome a series of interlocing triangles,
in some cases heightening the "ery pro!lem the multiple triangulations sought to resol"e*
+or e1ample, a distraught motherBs request for help from her hus!and in dealing with their
son is met with withdrawal from the father* As the mother7son conflict escalates, she
communicates her distress to another son, who proceeds to get into a conflict with his
15 | P a g e
!rother for upsetting their mother* 2hat !egan as a mother7son conflict has now erupted
into interlocing conflicts P !etween mother and son, !rother and !rother, and mother and
father* ,he alcoholic and drug addicted family often has do'ens of in"ol"ed indi"iduals*
,hus triangulation does not always reduce tension* Bowen points out that
triangulation has at least four possi!le outcomes- #10 a sta!le twosome can !e desta!ili'ed
!y the addition of a third person #for e1ample, alcoholism, drug addiction0H #20 a sta!le
twosome can !e desta!ili'ed !y the remo"al of a third person #marital conflict follows after
an alcoholic, addict or codependent sees treatment, and thus is no longer a"aila!le to !e
triangulated into their conflict0H #30 an unsta!le twosome can !e sta!ili'ed !y the addition of
a third person #seeing a therapist, reco"ery0H and #/0 an unsta!le twosome can !e sta!ili'ed
!y the remo"al of a third person #conflict is reduced !y setting a !oundary and eliminating
an addictFalcoholic from oneBs life0*
,o gi"e another familiar e1ample, note that conflict !etween si!lings quicly attracts
a parentBs attention* ?et us assume that the parent has positi"e feelings toward !oth children
who, at the moment, are in conflict with each other* 8f the parent can control his or her
emotional responsi"eness and manage not to tae sides while staying in contact with !oth
children, the emotional intensity !etween the original twosome, the si!lings, will diminish*
#A parallel situation e1ists when parents quarrel and a child is drawn into the triangle in an
attempt to dilute and thus reduce the strain !etween the com!atants*0 :enerally speaing,
the pro!a!ility of triangulation within a family is heightened !y poor differentiation of
5
family mem!ersH con"ersely, the reliance on triangulation to sol"e pro!lems helps maintain
the poor differentiation of certain family mem!ers* #&u!stance dependentFcodependent
families not in reco"ery always get worse*0
As we discuss later in this chapter when we descri!e BowenBs therapeutic technique,
a similar situation e1ists when a couple "isits a maritalFfamily therapist* +ollowing from the
theory, Bowen contends that if the therapist P the third person in the system P can remain
in"ol"ed with !oth spouses without siding with one or the other, the spouses may learn to
"iew themsel"es as indi"idual, differentiated sel"es as well as marital partners* 3owe"er, if
the third person loses emotional contact with the spouses, the twosome will proceed to
triangulate with someone else* #8f all family mem!ers see reco"ery then differentiation
occurs* ,hose who do not see reco"ery will find other addicts or codependents to hoo up
with*0
9. sistemul emotional al famliei nucleare sau suntem toti capti"e in ou
:uclear +aily Eotional Syste or We Are All Stuc' &nside The Egg
14 | P a g e
)owen s"une ca oaenii isi aleg "arteneri cu grade echi.alente de dif.
7n cu"lu .a "roduce co"ii aseanatori lor.
Sisateul eotional al failie nucleare resultat .a fi instabil si .a cauta .ariate fore de a
reduce an2;tensiune si de a entine stabilitatea. 0alcoolul, drogurilr si cod"enedenta erg f
bine i"reuna3 !u cat este ai are fu1iunea in failia nucl cu atat ai are .a fi an2 si
"otyentialul de instabil su cu atat ai are "redilectia failieisa caute re1ol.are "rin
cearat , distantare, sau un "artener cu defcinete la .dere sau cu fct co"roisa sau
"reocu"atyi de un co"il.
!aest lucru fac ca b sa scada stress "rin abu1 de subst.
)owen .ede trei "attern "osibile la "artenerii s"t. &n fda nucleara. !a fiind "rodusul fu1
intense 0ni.eluri crescute de code"endenta3 intre "arteneri.
+iece "att se intensifica de an2 si can dintens a4unge un "arg sufic se de1. di.erse fore de
s"t.
#ersoana sau relatia care anif s"t este detre de "att eotionale "redo in acel sisite
fa.
!ele trei "att sunt uratoarele$
<. Disfct, fi1ca sau eotionala a unuia dintre "arteneri, cateodata
de.enita cronica, ca o altrnatri.a la a infrunta direct conflictul din
failie=an2 generata de fct. :edif a fiecarui b al failie este
absorbita dis"ro"ortional de un "arinte s"t.
>. Senificatia clinica , cronica, nu re1ol.a conflictul arital, in care
cicluri de a"ro"iere de"artare eotinala a"ar.= abele sentieetele
negati.e in ti"ul conflictului si cele "ositi.e unul "entru altul din
"erioada de a"ro"iere sunt n odelul roller coaster= an2ietatea
failieieste absorbita de catresoti.
?. @andica"ul fi1iologic al unu co"il, acti.ea1a focali1area "arentala
asu"ra disfct co"lilului si ignira sau naega "ro"riul lord if sca1uta 0 e
co"ilul, "rostuleA3 =cu co"ilul de.ine centru atentiei al failiei,
intensity relatiei "arentale este diinuata si an2 fan este absrbita
de "roblea co"ilui= gradul de dif alco"li cu cat este ai sca1ut cu
1@ | P a g e
atat ai are .a fi .ulenrab lui de a creste in fa an2 si deci de a
creste disct.
B&&&.
*
relationship is diminished, thus the family an1iety is !eing a!sor!ed in the childBs
9isct unui sot poate lua forma de reciprocitate supra sau su! adec"ata, in care un m! al famlie
preia toate rtesponsa!ilitatile pe cand celalat su!fct*
.odeoendentilor permit dependentilor sa su! fct*
9ysfunction in one spouse may tae the form of an o.eradeCuate6underadeCuate
reci"rocity, in which one partner taes on most or e"en all family responsi!ilities #earning a
li"ing, caring for the children, cooing, shopping, and so on0 while the other plays the
counterpart role of !eing underresponsi!le* !ode"endents enable de"endents to under
function. +used together, the two7pseudo sel"es de"elop an arrangement in which one
partner increasingly underfunctions while the other taes up the slac !y assuming
responsi!ility for them !oth P code"endencyA 2hen the tilt gets too great the one gi"ing up
more pseudo self for the sae of family harmony !ecomes "ulnera!le to physical or
emotional dysfunction cheical de"endency, other addictions, illnessA
8n some cases, the pattern intertwines with marital conflict, the under adequate one
#alcoholic0 complaining of dominance, inconsiderateness, and so forth from the spouse* ,he
o"eradequate one #codependent0 is more comforta!le with the arrangement until the
underadequate one complains or !ecomes so inadequate as to cause difficulties for the
o"eradequate one* 2hen this occurs, the pro!lem is liely to !e seen as !elonging to the
unhappy underadequate spouse, rather than as a relationship pro!lem for which !oth need
help P Dthe alcoholic is the "roble, not eAE
a"roa"e fiecrae failie are un co"il care este ai .ulnerabil la fu1iune ca celalt si care
"oate fi trriangulat intr6un conflict "arental.
Orice crest a an2 "arentale declansea1a un c"t disfct la scoala, acasa sau abele.
Ducand la si o ai are crest a an2 "arentale.
1) | P a g e
&n shib c"t co"ilului de.ine un handica", tran forat cateodata in un "att de fct sca1uta
"e .iata.
Sisteul eot al fa nucleare este un fnen ultigenerational.
&ndi.i1ii tind sa re"ete ceea ce au in.atat in fa de orig. sis a "ase1e si la co"ii lor.
#entru )owen , singura cale reala de a re1ol.a "roble de fa este de a schiba
interactiunea in failiile de origne 0senarii de recu"erera, "sihoter, educatie 3
Doar in acste fel "oate incea"a diferentierea si indi.i1ii i"licate sa de.ina ai "utini hi"er
reacti.i la fortele eotionale 1drobitoare din failil sis a dea .iitoarelor generatii "osib de
a "roduce fa santatoase.
8ndi"iduals tend to repeat in their marital choices and other significant relationships the style
of relating learned in their families of origin, and to pass along similar patterns to their
children* ,o Bowen, the only effecti"e way to resol"e current family pro!lems is to change
the interactions with the families of origin #reco.ery, "sychothera"y, education,
wor'sho"s0* <nly then can differentiation proceed and the indi"iduals in"ol"ed !ecome
less o"erreacti"e to the emotional forces sweeping through the family 6 and gi.e future
generations a better shot at "roducing functional failies.
<. "rocesul "roiecti. al failiei sau hai sa fi de sc"rd ca acest co"il este bun si
celalalt ester rau, acesta este deste"t si celalalt nu este.
Asa cu a obser.ant ai de.ree "atintii nu ras"und n acelasi fel la fiecare dntre
co"ii desi "retend contrariul. 0rolurile ti"ice in failiile sunt eroul, ta"ul is"asitor, ascot,
co"ilul "ierdut, co"ilul "atinte, icul a4utor3
Diferente'e dintre c"t "arentale "roduc diferente senificati.e intre c"t co"iilor
si in odul cu fct acestia.
!o"ii care sunt obiectul focali1arii "arentale tind sa de1.olte o ai are fu1ionare
decat fratii lor si in consec raan ai .ulnerabili la stressful eotional ce are loc in failie.

!ei "redis"usi la fu1iune, co"ii focus, sun tai sensibili la "erturbariincl senel
inci"iente.
1( | P a g e
)owen crese ca "arintii, la randul lor iaturi, selectea1a ca obiect de atentie cel ai
infantile;slab co"il, indif de ordineanasterii.
Asta e "roblea, nu este sigur alcoolisul eu, code"endenta, afacerile, 4ocuriled
enoroc etc3
Acest process proiecti" lucrea'a cu triada mama7tata7copilH trans nedif apare prin traigularea
celui mai "ulenra!il copil in relatia parentala*
Bowen su!l ca po'itia in fratrie a parintilor in familia de origine este posi!ila cheie prin care aleg
coplilul urmatoarei generatyii*
.opilul cel mai astast emotional din familie "a a"ea cea mai mica dfer a sinelui si cea mai difcila
separera de familie*
Mai mult, Bowen crede ca cu cat e mai mare gradul de nedif a parintlor mai mult se !a'ea'a pe
procesul proiceti" pentru a sta!ili'a sistemul si si este mai pro!a!il ca mai multi copii "or fi
fu'ionati*
Acset process al al proectarii sau al transterii nedif parentale cu atat mai de"reme cu cat incepe
legarea matrena de copilul mic*
.odepend si depend se poate trans la generatii*
8ntensitatea procesulu de proiectie al fam este legata de doi factori- gradul de imaturitate sau
nedif al parntilor, si ni"rlul der stress sau an1 e1perimentat de familie*
8n scenatiul trangulariii copilul raspunde an1ios la an1ietatea mamei, ea fiind primul ingriAitor, H
mama de"ine alarmata la ceea ce ea precepe a find plpro!lema copilului si de"ine
hiperprotecti"a*
8n acest fel se sta!ileste un ciclu in care mamma intantili'ea'a copilul #chiar la maturitate, se
numeste acti"are0 care copil, in schi!, de"ine hamdicapat si e1igent #de"ine addict, somer,
alcoholic0
,atal, care este sensi!il la an1ietatea sotiei, in incercarea de a o calma Aoaca un rol suporti" si
de"ine al treile piscior al triunghiului*
+iind cola!oratori , parintii au sta!ili'at acum realtia lor in Aurul unui copli tul!urat #tap isp0 si a
unui proce de perpet a tr familiei*
>. intreruoerea0distantarea eotionala
Sau .oi "retend ca nu sunte intr6o relatie
2= | P a g e
!o"ii ai "utin i"licate in "rocesul " sunt a"ti de a re1ita fu1iunii si se"arab gandirea de
sentiente sau eotia de ratiune si cunosc diferenta dintre ei si altii.cei care sunt ai
"licati inceraca .arii strategii de a atinge aturittea chiar ai de.ree.
Se"arare geografica, bariere "sihologice sau selfdece"tion ca sunt eloberati de legaturile de
failie din cau1a distantei.
Drogurile si alcoolul suntf efic la se"atare , "entru oent.
Bowen considers such supposed freedom an eotional cutoff, a flight from unresol"ed
emotional ties, and not true emancipation* A"oidance of attachments may simply represent
denial of unresol"ed conflicts and mas une1amined fusion* >motional cutoff reflects a
pro!lem #underlying fusion !etween generations0, solves a pro!lem #reducing an1iety
associated with maing contact0, and creates a pro!lem #isolating people who might !enefit
from closer contact0*
.utoffs occur most often in families in which there is a high le"el of an1iety and
emotional dependence #drug and alcohol dependence and codependence0* As !oth increase
and greater family cohesi"eness is e1pected, conflicts !etween family mem!ers may !e
disguised and hidden* &hould the fusion7demanding situation reach an un!eara!le stage,
some mem!ers may see greater distance, emotionally, socially, chemically, perhaps
)
physically, for self7preser"ation* 2hen communication is demanded, it is apt to !e
superficial, inauthentic, and !rief* Bowen has suggested that when emotional cutoffs e1ist
!etween parents and grandparents, then a cutoff !etween parents and children of the
su!sequent generation increases in lielihood*
)owen insists that adults ust resol.e their eotional attachents to their
failies of origin* 8n a "ery re"ealing paper a!out his own family Bowen deli"ered in 1(4@
to a national conference of family researchers and therapists #D,owards,E 1(@20, he openly
descri!ed his personal struggles to achie"e a differentiation of self from his own family of
origin* 2ithout this differentiation, Bowen argues family therapists may unnowingly !e
triangulated into conflicts in their client families #much as they were as children in their own
families0, perhaps o"eridentifying with one family mem!er, or proAecting onto another their
own unresol"ed difficulties* 8n general, the therapist is "ulnera!le to the client familyBs
effort to resist change and retain homeostasis* +amily therapists need to get in touch with
and !e free of their own internali1ed family so that unfinished !usiness from the past does
21 | P a g e
not intrude on current dealings with client families*
3ere is a "isual e1ample of what we ha"e !een taling a!out* 8magine that you are a
flea on a horse* ,he horse is galloping in a southward direction* Mou and a fellow flea get
together and mae a decision to ha"e the horse change direction* Mou firmly announce,
D3orse, go northQE After a while you reali'e the horse did not change direction so you
gather some more of your family mem!ers together with the goal of getting the horse to Dgo
north*E &adly, the horse does not and ne"er will pay attention to the fleas* ,he only way
that the fleas can fulfill their own desires is to get off the horse and go north themsel"es*
,he horse in e"ery family is composed of the following- the conscious and
unconscious "alues, norms, rules, and e1pectations* Additionally, we ha"e seen how lac
of differentiation clearly taes away our a!ility to mae decisions in our own life !ecause
we are often !eing directed !y another personBs emotions* <r, we unconsciously agree to
meet the e1pectation of other family mem!ers #there is a pro!lem here and you are it0*
,herefore, from a psychological perspecti"e, unless we do the necessary wor we are
at the mercy of our past and we will ne"er, e"er, truly get authorship of our own life* 2e
may continue to !e dependent on chemicals and ne"er emotionally or psychologically
ad"ance !eyond the age we !egan our su!stance use, and die an early and messy death* <r
our codependency may cause us to !e fi1ated on anotherBs !eha"ior causing us to
relentlessly DparentE them into adulthood and !eyond and there!y !oth pre"ent them from
e"er growing up and oursel"es from e"er ha"ing a fulfilling life* <r we may !e the "ictim
of those poorly differentiated souls and ne"er psychologically let go of the !reast, or decide
to change, or mae a decision to reach out for help, suc it up, and get a life* 2hat is the
necessary wor to Dget a lifeER ,his is the question that those who want a full, functional
life and wonderful, fun, and Auicy relationships will spend the rest of their li"es answering*
,his is the question we will !e asing each of you to as yourself o"er and o"er*
D:od, grant me the serenity to accept the things 8 cannot change #Fi'e anyone else0,
,he courage to change the things 8 can #Fi'e yself0,
And the wisdom to now the difference !etween myself and another person #Which
is soeties i"ossible0*E
Modelul bowenian al confictului marital
n modelul bowenian al confictului marital, ca i n problemele individuale la
aduli i copii, exist o infuen a sistemului sinelui, sistemul familial extins
(familia de
origine) i sistemul nuclear al cuplului.
I. Sistemul sinelui
22 | P a g e
roblemele sinelui pot ! separate n" probleme de de#voltare, factori de
personalitate, proieciile familiei de origine.
1. Problemele de dezvoltare i pentru confictul marital n particular,
problemele de de#voltare a adultului n conceptuali#area individual i
relaional a
problemelor. $ermeni ca %v&rsta de '( de ani), %cri#a v&rstei de mi*loc),
%menopau#a
masculin), sunt bine documentate i descrise de muli cercettori. +vident,
sc,imbrile
brute de identitate, capacitate psi,ic, carier, po#iie social sau soie n
ciclul vieii
plasea# un stres sever asupra relaiilor i cer o sc,imbare neateptat de
reguli, roluri i
ateptri n cursul oricrei csnicii.
-
./rigore 0na12icoleta, -(33
. !actorii de personalitate sunt, probabil, extins studiai de modelul
psi,odinamic al terapiei maritale, care descriu paternurile relaionale n
termenii
%interblocarea nevrotic) ca n binecunoscutul maria* obsesiv1isteric.
$erapeuii bowenieni
descriu acelai tip de indivi#i n termenii patternurilor relaionare interactive
ca %urmritori
orientai emoional) sau %distanai orientai spre obiect) (distanare
emoional).
Urmritorul emoional este o persoan orientat spre comunicarea
sentimentelor, a crei tendin este de a-i asuma rspunderea pentru
meninerea relaiilor,
are un ritm intern i interpersonal care funcioneaz cu dou viteze: vitez
maxim i stop
Un urmritor emoional tinde s !e mai de"ra# o pasre de noapte dec$t un
matinal i s
valorizeze intruziunea sa %n viaa personal a celorlali, precum i a altora %n
viaa sa &l
este un tip entuziast, %i plac provocrile i aventurile, %i asum mai multe
riscuri dec$t este
23 | P a g e
necesar i are un optimism incura#il &rorile pe care le comite sunt de
domeniul faptelor,
implicrii 'cuzele i faptele explicite vin rapid, %n timp ce sf$riturile i lurile
de rmas #un
sunt foarte "rele
Distanatul emoional pe de alt parte este o persoan orientat spre o#iect
cu o tendin extrem de sla# spre a transmite "$nduri i emoii personale
altora i a crui
ritm este clar i previzi#il &l este o persoan matinal, care prefer s nu i
se adreseze
%ntre#ri personale i care va rsplti acest favor adres$nd extrem de rar
%ntre#ri
persoanale Din punct de vedere temperamental se apropie cu precauie de
sarcini noi i
aventuri i are o doz sntoas de pesimism &rorile pe care le face sunt de
domeniul
omisiunilor 'cuzele apar de o#icei "reu, %n timp ce s a#andoneze o sarcin
e uor,
sf$riturile i separrile par s cauzeze mai puin suprare i durere
emoional
4el mai apropiat terapeut de terapia bowenian vine cu o teorie
noninteracional teorie a personalitii prin scrierile existeniale despre sine
n terapia
sistemic ale lui 5orgart6. +l descrie #one sau arii de investiie n individ, care
sunt" oamenii,
obiectele, ad&ncimea i timpul. $otui la o examinare mai atent,
dimensiunile 7ameni,
7biecte i $imp refect tendine interactive (ex. micarea printre obiecte) n
contextul unei
relaii (ndeprtarea de oameni), doar n dimensiunea 0d&ncime 5orgart6
descrie ceea ce
poate ! considerat eveniment intrapsi,ic.
5orgart6 se ocup de dimenisiunea ad&ncimii cel mai elocvent n lucrarea sa
%e empatie i apropiere), aici ele descrie di!cultile care emerg n relaii
care decurg din
2/ | P a g e
lipsa de dorin a indivi#ilor sau incapacitatea de a simi termenii experienei
sufeteti de
pustiire, goliciune, pe care 5orgart6 l vede ca pe un aspect al existenei
umane inevitabil.
7amenii ns, dec&t s umple cu acest gol, ncearc s1l umple cu succes,
recompense
materiale i n ultimul r&nd prin relaii interpersonale. 4um golul este practic
imposibil de
umplut, c&nd nu se a*unge la aceste ateptri nerealiste, distresul emoional
care emerge este
adesea prote*at de relaiile interpersonale, ca i cum satisfacia personal
(mplinirea) unuia
este responsabilitatea celuilalt i nefericirea unuia este vina celuilalt.
'
./rigore 0na12icoleta, -(33
5orgart6 pune considerabil accentul pe responsabilitatea personal, proiecii,
experiene existeniale, auto1contienti#are n evaluarea i terapia cuplului.
0cest proces este
mai evident n al su ciclu %expectaii1alienare), n care progresiv,
expectaiile nerealiste cu
privire la so i cstorie, trec prin stadiile de#amgirii, rnirii, tristeii, furiei
i n !nal
alienare i i#olare.
". Proiec#iile $amiliei de ori%ine sunt determinantul ma*or al coninutului
(i
intensitii) acestor expectane disfuncionale, determin de asemenea multe
dintre atitudini,
orientri i concepii care afectea# comportamentul individului n csnicie.
0cest program
este g&ndit spre a avea loc n mecanismul multigeneraional al procesului de
proiecie
familial.
n procesul de proiecie familial, membrii familiei sunt investii cu anumite
caracteristici" serios, iritabil, nerealist i obligaii emoionale" ai gri*a de
mama etc de ctre
25 | P a g e
predecesorii ale cror probleme de relaionare n familie sunt nere#olvate din
cau#a doliului
incomplet, loialitii familiale, divoruri sau despriri. 0stfel aceti indivi#i ies
din familiile
lor de origine n lume i csnicie programai s repun n scen caracteristici
aparin&nd
oamenilor, relaiilor i evenimentelor demult ngropate.
8e exemplu, un brbat crescut ntr1un triung,i parental tipic, aspru, cu un
tata
extrem de distant i o mama supra1implicat, sufocant (care a renunat s1i
mai a*ung
soul) poate a*unge la relaii intime adulte cu o alergie emoional la
apropiere, care l va face
s experimente#e o inva#ie i o pierdere a independenei i de asemenea cu
o atitudine
compensatorie extrem de distant, modelat de tatl su.
$atl distant 9ama
distant supra1implicat (sufocant)
5iul
n mod analog, o femeie care a crescut ntr1un triung,i parental tipic, cu un
tata departe, ideali#at i represiv, o mama extrem, care a concurat cu !ica
ei pentru do#a
limitat de afeciune pe care o aloca tatl, poate a*unge la maturitate cu o
dependen
emoional de brbai distani, pe care l urmea#, dar pe care niciodat nu
reuete s1l
a*ung i cu o incapacitate de a relaiona cu femei.
$ata distant 9ama
:
./rigore 0na12icoleta, -(33
distant, ideali#at supra1implicat, critic
5iica
n !nal, brbaii i femeile cresc ntr1un sistem familial cu frai i surori, iar
aceast experien de frate est un alt determinant puternic n
comportamentul interpersonal al
24 | P a g e
adultului. $oman a demonstart, de exemplu, c maria*ele care sunt
complementare (un frate
mai mic al unei surori cstorindu1se cu o sor mai mare a unui frate mai
mic) au o mai mare
probabilitate de re#isten n timp i de procreare dec&t maria*ele
necomplementare.
0ceste piese de afacere neterminat cu prinii, fraii i rudele mai
ndeprtate
sunt normale din punct de vedere statistic, dar mai puin dec&t optime. 4u
c&t aceste
probleme sunt mai intense i cu c&t sunt tratate prin distanare i nlturare
din sistemul
marital n care s1au de#voltat, cu at&t mai mare este riscul ca acestea s !e
reluate n relaiile
maritale i s predispun la suferin.
II. Sistemul $amilial e&tins
;eciunea precedent a descris cum creterea ntr1un anumit tip de familie
predispune indivi#ii, n condiii de stres la recrearea patternurilor relaionale
predictibile i
nsufeirea acestora n moduri disfuncionale predictibile. 7ricum, un model
al confictului
marital are nevoie s speci!ce cum aceste patternuri sunt declanate i ce
menine evidenta
disfuncionare i interaciunea dureroas care caracteri#ea# aceste
patternuri n confictul
marital.
7 vi#iunea psi,odinamic asupra confictului marital susine c sub presiunea
realitii n convieuirea de #i cu #i, ideali#area !gurilor reciproce ale soilor se
erodea# i se
instaurea# de#ilu#ia cu un corespondent nerealist, proiectiv i negativ nspre
cellalt so.
7 vi#iune structural strategic a!rm c sc,imbrile din ciclul vieii unei
familii (ex. naterea unui copil) fac interaciunile obinuite ale familiei
disfuncionale sau
regulile nvec,ite, iar soii se vor afa n confict p&n c&nd vor elabora reguli
noi, mai
2@ | P a g e
apropiate noului context.
<i#iunea sistemul familial bowenian este c nivelul neateptat de anxietate,
modurile de a face fa anxietii i severitatea stersorilor receni repre#int
evenimentele
=
./rigore 0na12icoleta, -(33
nodale (care intensi!c anxietatea ca emoie i proces) n sistemul familial
extins din *urul
maria*ului sunt determinanii ma*ori ai timpului, intensitii i persistenei
confictului
marital. 8e exemplu ntr1un sistem familial cu un grad mare de fu#iune,
despre care am
discutat mai sus, nivelul anxietii este extrem de ridicat din cau# c
stresorii i tulpinile
vieii normale nu sunt tratate n mod e!cient. n plus, n astfel de sisteme,
structurile
disfuncionale apar spre a face fa unor nivele neobinuit de ridicate de
anxietate cronic.
ntre aceste structuri reciproce se af triangulrile (descrise mai sus),
distanarea reactiv
(emoional) i strangulrile, n care poriuni din procesul emoional neplcut
(ex"
de#amgire) sau probleme sufocante (ex" suferine nere#olvate) sunt evitate
ncet&nd s mai
conlucre#e cu membrii importani ai sistemului familial care repre#int
problemele toxice.
4orespun#tor, apropierea reactiv i situaia nc&lcit, n care anumii
indivi#i sunt
mpiedicai de la o separare normal i o autonomie de funcionare, adesea
compensea#
nevoile emoionale n alte relaii care sunt tratate prin distanare reactiv.
>eciprocitatea
acestor structuri este vi#ibil n observarea triangulrilor n familie, care sunt
adesea compuse
din o strangulare i dou mre*e individuale.
2) | P a g e
n plus, pentru astfel de observaii clinice, cercetrile stresului i a bolilor
arat
ca interaciunile neateptate cu familia de origine *oac un rol semni!cativ n
setul psi,ic de
simptome. 8e exemplu, c&t de bine se neleg indivi#ii cu prinii lor este un
predictor
important al bolilor legate de stres, iar depresia postpartum este mai comun
femeilor care
sunt distanate !#ic i emoional de familiile lor extinse sau care au avut un
deces recent n
familiile de origine.
>olul decesului membrilor familiei n depresia postpartum ilustrea# al doilea
factor ma*or din familia extins n confictul marital, numit eveniment sau
stresor nodal.
+venimentele nodale pot ! recente (confictul ngri*rii bunicii n v&rst) sau
ndeprtate
(disputa pe marginea motenirii bunicului de acum #ece ani), instantanee
(atacul de cord al
?
./rigore 0na12icoleta, -(33
tatlui) sau de termen lung (boala 0l#,eimer a mamei), po#itive (naterea
unui copil) sau
negative (moartea unui frate), serioase (ameninarea unui r#boi nuclear)
sau bl&nde (copilul
ncepe coala cu internat). +venimentele nodale pot de asemenea s se
produc la nivel
individual (pierderea slu*bei), relaional (divorul surorii), al grupului social
(libertatea
femeilor), sau la nivelul ntregii societi (cri#a energetic).
0stfel, evenimentele nodale sunt !e fenomene de familie (cstoria, divorul,
naterea, moartea etc) produc&ndu1se n sistem sau fenomene non1familiale
(anga*area,
fenomene sociale) care se strecoar spre membrii familiei din exterior. n
orice ca#,
evenimentele nodale pot infuena suferina marital prin creterea nivelului
anxietii n
2( | P a g e
sistemul familial extins., astfel intensi!c&nd paternurile disfuncionale ale
familiei
(triangulri, strangulri, situaii nc&lcite), care crete stresul individual al
membrilor familiei
(inclusiv soilor) i n mod simultan descrete irul opiunilor relaiei i
coerena potrivit
reelei familiale.
9ai mult dec&t at&t, la un nivel mai mulumitor, natura evenimentelor nodale
speci!ce poate declana probleme maritale vulnerabile i toxice care nu sunt
adresate cuiva
anume (ex" divorul surorii poate amenina stabilitatea altor maria*e din
sistemul familial).
e scurt, nlimea frecvenei i severitatea evenimentelor nodale n sistemul
familial extins i maturitatea emoional sc#ut (diferenierea i apropierea)
a sistemului vor
va natere la anxietate ridicat si la o probabilitate mai mare de apariie a
simptomelor
individuale n relaie, inclu#&nd confictul marital.
III. Cuplul' sistemul $amilial nuclear
n !nal, surse ale confictului marital apar din afara relaiei de cuplu i a altor
probleme ale familiei nucleare. @nii dintre aceti factori inclu#&nd
incompatibilitatea n
po#iia dintre frai, ateptri nerealiste i triangulri reciproce reactive
(distana1urmrie, peste
i sub1funcionare) sunt di!cil de i#olat decontextele interconectate ale
sinelui i ale familiei
extinse. 0stfel de factori sunt reluai n relaia marital i predispun la
disfuncii n context
stresant.
8esigur, c,iar dac aceste moteniri complicate i limitri nu sunt pre#ente,
multe compromisuri, negocieri, adaptri i nvturi noi care trebuie s
apar ntre dou
persoane pentru a putea tri mpreun i probabil s aib copii sunt
formidabile. 9c /oldricA
nota"
(storia cere ca un cuplu s rene"ocieze %mpreun un numr vast de
3= | P a g e
pro#leme personale pe care mai %nainte le-au de!nit pentru ei %nii sau au
fost de!nite de
ctre prini lor, incluz$nd deciziile zilnice, cum ar ! c$nd i cum s mn$nce,
doram,
B
./rigore 0na12icoleta, -(33
vor#easc, fac sex, lupte, reduc tensiunea &i tre#uie s decid %n ceea ce
privete
vacanele, amena)area spaiului, timp i #ani *poi sunt deciziile de familie
despre ce tradiii
i ritualuri tre#uie s rein din familia de ori"ine a !ecruia i care sunt
partenerii pe care
%i vor dezvolta pentru ei *cestea i mii de alte decizii similare nu mai pot
!determinate
individual &i tre#uie s lucreze la compati#ilitate pentru ca cei doi s se
potrivesc (uplu
s+ar putea "si de asemenea %n situaia de a rene"ocia relaiile lor cu
prinii, fraii,
prietenii i alte rude din perspectiva maria)ului lor
7dat ce aceste greuti trec, timpul i noile stadii ale ciclului familial al vieii
lovesc cuplul, numeroi parametri ai relaiei maritale pot trece prin stres.
/uerin menionea#
%funcionarea relaional de ntreinere) care poate ceda la stres"
comunicarea, sc,imbul de
informaii, auto1de#vluirea, credibilitatea, i timpul de activitate al relaiei.
Ca modul
general, aceste funcii sunt manifestarea climatului emoional al cuplului,
patternuruile de
micare (urmrire1distanare, supra i sub1 funcionare) i triangulrile
centrale.
n general, c&nd stresul atinge maria*ul (din oricare dintre sistemele descrise
mai sus), patternurile tran#acionale care ar putea ! adaptative sau cel puin
benigne, devin
mai reactive i mai exacerbate, iar disfunciile pot aprea n unele arii ale
sistemului familial.
31 | P a g e
n sistemul cuplului n care reaciprocitatea reactiv primar este pe axa
ori#ontal de
urmrire1distanare, progresia este n general de la urmrire activ la
distan spre distanare
reactiv a urmritorului i urmrire reactiv a distanatorului i a c,in
reciproc sf&rit prin
distana !x ntrerupt de nt&mpltoare btlii furtunoase. n astfel de
cupluri , relaiile
extramaritale i triangulrile cu copii sunt comune, conduc&nd la confict
marital care nu
duce nicieri i formea# copilul simptomatic de mai t&r#iu.
8istan @rmrire
(eciprocitatea distan#)*urm)rire
8istan 8istan
+istan#area reactiv) din partea urm)ritorului
@rmrire >espingere
D
./rigore 0na12icoleta, -(33
,rm)rire reactiv) din partea distan#atorului- respin%ere din partea
urm)ritorului
$ensiune
+istan#a .&)
9unc
0ventur etc
0propiere 8istanare
8istanare
confictual
/rian%ulare marital)
8istanare
tcut
8istan apropiere
4opil simptomatic
/rian%ularea copilului
4uplurile n care tran#acia reactiv primar s1a reali#at pe axa vertical a
supra i subfuncionrii
de#volt adesea simptome la unul dintre soi sau tran#acii rituali#ate n *urul
32 | P a g e
abu#ului de substane c&nd stresul lovete sistemul.
Sub$unc# distan#) supra$unc#
I(# &.<PF<B8>.,8I> ,>JAP8>
Bowenienii nu incearca sa schim!ee oamenii si nici nu sunt interesati de re'ol"area pro!lemelor*
,erapia este o o"a'ie de a in"ata mai mult despre ei insisisi despre relatiile lor, in asa fel inact sa7
si poata asum aresponsa!ilitatea propriilor pro!lem*
,erapeutul aAuta m! fam sa reninte la ideea de "ino"atie sis a gasesca greseala pentru a se
confrunta si e1plora propriilor lor roluri din pro!lema familiei*
Paternul inseamna atentie la process # pattern de reacti"itate emotionala0 si la structura #reteaua
intreconectata a triunghiurilor0*
Procesul therapeutic- Bowen- depinde de a!ilitatea de a se raporta la familie, fara a se implica
emotional*
,erapeutul are 5 fct principale in tratament-
-. &a defineasca sis a clrifice realtia dintre soti prin utili'area genogramei*
8. &a pastre'e eu7l in afara triunghiului sistemului emotional al familiei*
9. &a in"ete fct sistemului emotional utili'and pricipiile modelului*
<. &a demo dif prin conducerea eu7lui in cursul terapiei*
>. &a resol"e separarile*
6err si Bowen sugerea'a utili'area urmatoarelor intre!ari in process-
1* .ine a initiat terapiaR
2* .are este simptomul si care este pacientul identificatR
3* .are este familia nucleara al pacientului identficatR
/* Pattern7uti de fct emotionala in fam nuclR
5* .e infl- o incarcatura e1cesi"a de e"enimente sau un ni"el redus de adapta!ilitateR
4* .are este gradul de dif al sinelui din sistemele familialeR
@* .are sunt directiile pentru terapieR
,h face un triunghi nou, unul terapautic*
Procesul detriangularii si dif care "a schima! profund si permanent sist fam*
.reste capacitatea par de a7si gestiona prorpia an1 si de aici "or de"ein capa!ili sa se ocupe de
cmpt*
&copul th maritale este crestere autofocus, scaderea reacti"itatii emorionale, modif pattern disf*
33 | P a g e
,erapia de cuplu se !a' pe premi'a ca tens in diada se "a disipa daca ei raman in contact cu a o
treia persoana #intr7un tr sta!il0 daca caea persoana ramane neutral si o!iecti"a ma degra!a decat
angaAata emotional*
,r th poate rasturna proceul insidious al pro!l de ment a triangularii* Mai mult schim! in tr "a
schim!a inyregul system familial*
,erapia cu o persoana se !a' pe premi'a ca daca o pers din familie reali' un ni"el inalt de dif
aceasta "a permite celorlalti m! din families a faca acelasi lucru*
1*8m!unatatirea diferentierii eu7lui #Bowen, 1(@)0
2*.u o diferentierea crescuta, m! indi"iduali ai familiei sun tai capa!ili sa tolere'e an1ietatea sis
a7si accese'e functiile intelectuale*
3*Jeacti"itateae emotionala crescuta si fct intellectual sporita sunt late scopuri atinse de terapia
lui Murray Bowen*
/* comunicarea deschisa in cadrul familiei*
5* reducerea comnuicarii iresponsa!ile, su!terana a secretelor si !arfelor cu altii*
4* re'ol"area tre!urilor neterminate cu familia de origine*scop personal al terapeutului-
An1ietate redusa in campul emotional pentru im!unatirea ni"elului fct al dif eului si
pentru reducerea simptomelor*
8m!unatirea ni"elului de !a'a al dif pentru a creste adapta!ilitatea persoanei la campurile
emotionale intense* 8olanda Mitrofan
.onditii pentru schim!are cmpt
.rest capac de a distinge dif dintre gandire si simtirre
Mics an1ietate si marind focusul pe sine*
8ntelegerea si nu actiunea este "ehicul schim!are*
Atmosfera siedintelor si po'itia th sunt am!ele desemnate sa micsore'e emotionalitatea*
.heia este neuttralitatea*
3/ | P a g e
,erapia nu cere pre'enta intregii familii ci doar a constiintei sale*
Parte a procesului de dif a sinelui este de'" rel pers cu orice m! al familiei* Puterea acesto r
legaturimde famlie poate parea misterioasa in sOecila pentru cei care nu se gandesc ca !un a lor
stare ar fi dependent cu realatiile din familie*
+reud a"ea o notiune similara pri"ind ni"elul intrapsihic*
8n modelul neurolologic al mintii, din DProiect pentru psihologie stiiitificaE, +reud spune ca
mintea imatura are putine iesiri #D cateh1isE0 pentru canali'area energiei psihice si de aici are
capacitate sau fle1i!ilitate sca'uta pentru amanare raspuns*
Mintea matura , pe de alta parte, are multe canele de raspuns, care permit fle1i!ilitate mai mare*
$otiunea lui Bowen de crest a retelei emotionale familiale este asemeni model lui +reud, f clara*
(/lobal Assessent of +unctioning
)&iecti$e generale ale t' mele
http-FFwww*youtu!e*comFwatchR"G''M7nAtfS7;
35 | P a g e