Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Stahl Grafologia
Stahl Grafologia
EXPEL.T 313DICIAR,
1 PALEOGRAFIR
GIA
Si EXPERTIZELE IN SCRIERI
ANONIMUL-F ALSUL
cu 204 auto grafe
documente gk.afologice
BUCURESTI
EDITURA r ARTEA ROMANEASCA". S. A.
BULEVARDTJL ACADEMIEI No. 3-5
15M
dacoromanica.ro
HENRIC STAHL
EXPERT JUDICIAR,
GRAFOLOGIA
SI EXPERTIZELE IN SCRIERI
ANONIMUL-FALSUL
Cu 204 auto grafe i
documente grafologice
BUCURE$T1
EDITURA CARTEA ROMANEASCA", S. A.
BULEVARDUL ACADEMIEI No, 3 5
16473
dacoromanica.ro
INTRODUCERE.
Inca din 1905 aveam in manuscris o lucrare cu titlul Anonimul si falsul.
Grafologia in serviciul justitiei" si anuntasem aparitia cartel pe coperta unui volum
de stenografie din 1908. Cheltuiala prea mare a tiparului si cliseelor m'au silit sa
las manuscrisul sa odihneasca pana astazi cand, datorita Cartei Romanesti", pot
scoate volumul asa cum doream.
Erorile comise de experti in scrieri fara cultura, fara pregatire speciala,
erori pe cari de 25 de ani le constat prea des In contraexpertizele ce mi se Incredinteaza de tribunale, apoi faptul ca mi s'a cerut sa deschid un curs de expertiza
in scrieri pe langa Scoala superioara de Arhivistica si Paleografie, m'au determinat
ca, folosind indemnul d-lui Constantin Moisil, directorul general al Arhivelor Statului
dacoromanica.ro
4
sa invete a diseca un scris facand totala abstractie de ceea ce credea sa stie
despre un om.
Incheind, aduc multumirile mele d-lor Crdpieux-Jamin, Solange Pellat, Dr. Stefan
Minovici, experti, pentru sfaturile lor prietenesti, aduc multumiri tutulor colegilor
autori de la cari m'am putut ispira, de la cari am luat cateva documente, tutulor
persoanelor cari m'au ajutat In aceasta lucrare Incredintandu-mi autografe, societatei
Cartea Romaneasca", fara de care n'as fi putut scoate Inca aceasta carte, d-lui
J. Brand, zincograf, pentru modul artistic cum a putut scoate clisee bune dupa
documente Ingalbenite de ani.
H. Stahl.
dacoromanica.ro
GRAFOLOGIA
EXPERTIZELE IN SCRIERI
ANONIMUL si FALUL
1
PARTEA I-a.
etc. este sau nu al cutarui voevod, mitropolit, boier, scriitor, om politic etc.?
b) Cutare hartie, gasita la o perchizitie, descindere, etc. este sau nu al
e utarui banuit de furt, spionagiu, asasinat?
dacoromanica.ro
6
C) Cutare manuscris In cirilice, neiscalit, de la Academie, este sau nu al
lui Gheorghe Lazar al carui scris latin ti cunoastem ? Iscaliturile tri caractere latine,
atribuite lui Mihai Viteazul, sant sau nu scrise de mana marelui Voevod al carui
scris In cirilice este bine cunoscut ?
d) Cutare act, testament etc. scris in ruseste, bulgareste, etc. este sau nu
al persoanei de la care averR piese de comparatie In slove latine? (Cazuri tot
mai frecuente decand Basarabia, Cadrilaterul, sant provincii romanesti).
- 1DENTIFICAREA UNUI SCRIS ALTERAT DAR FARA INTENTIE DE FRAUDA : din cauza
dacoromanica.ro
JACQUES RAVENEAU: Traiti des inscriptions en faux. Paris 1666 (Cel mai vechiu tratat de expertizA, extrem de interesant si folositor chiar astazi).
dacoromanica.ro
lui Iacob Negruzzi (Fig. isi 2 al fratilor Coquelin, marii artisti ai Ccmediei franceze, Fig. 5) al fratilor Ion Lapadatu (Fig. 3), cel mai de seamA financiar al
Ardealului, si Alexandru,_Lapadatu, istoricul, (Fig. 4). Chiar scrisul ftmeei se chimba
c,
ylf 4
./9
-11C.
Ae
G1C-
'7 7757
Fig. isi 2.
de pilda scrisul colturat si; batos al lui Bismarck (Fig. 7) in slove latine; sa se
compare cu scrisul lui_ Rafael (Fig. 8) dominat de curbe artistice, cu scrisul
',me-2cl,
2c
t-67
11-194,73.esm.
-of
e7e....-Ge
'42-
yveee-e
cce_ ,
ponderat
i ciar al
unui
francez cult, sau cu scrisul rece si flegmatic stapanit al unui englez. 1).
de a serie de cat
4/444 ts
cc f
wv-e-Ii;
f Ce
hilPC,;/ e
d e7hz,/"1;'
/.4...v1i
cere-444.,-ea..
Gre,..61112,*7.
dacoromanica.ro
mare, mai gras de cerneala, de cat scrisul inflnit de variat si de rnladios al celuilalt. Compara de pilda scrisul d-lui Iuliu Maniu (Fig. 9) Ion Lapedatu, (Fig. 3)
ori al altor Ardeleni, cu scrisul lui Iorga, Kogalniceanu, Alexandru Lahovary,
Take Ionescu etc.
Din cele spuse s'a putut intelege de ce o metoda de expertiza cum e a
caligrafilor, care ar consta numai din compararea formei literilor, e radical gresita
pentru ca nu exista atatea forme de A, B, C cciti scriitori &hit, varietatile aceleasi ?itere snt foarte limitate pe cand numrul scriptorilor este infra, 1). Iar
-44 (eJe5i
Fig. 5.
Fig. 6.
daca e vorba de un anonim, sau de indentificarea unui scris intr'un alfabet strain
slavon, grecesc, german etc. cu acte de comparatie in alfabetul latin (si cazurile
sant tot mai frecvente in Romania mare) expertul caligraf, negasind litere la fe!,
este In imposibilitate de a face o expertiza.
itio(f
Fig 7.
1,4(0104
Deci vechea metoda caligrafica este absolut insuficienta. Trebuesc alte probe,
mult mai serioase, mult mai numeroase de cat comparatiile empirice ale expertilor
I)
criturep.
dacoromanica.ro
IO
fals, nu e de, mirare daca, pentru acelas caz, ceva mai bine reusit, un expert a
afirmat inocenta, cellalt vinovatia cu egala convingere neretribuita. 1).
VI. E posibila o expertiza OintificA ?
aovit. Cupo
ra.micore,
Clift
(cf
y
014 cyr cril
to
e
Ate
,t
vviamo
rost4914cfge,joltt.444
St mi. icrirr~f-o.
LATID rpipo
Iba/e-Lo
-4 ato ch-o
tutvuo
yt...,,g,
I L Z ,lettL,
I Nu vorbesc de exceptii. Dintre experta caligrafi cu care am colaborat In expertize judiciare, voi cita
doi oameni de valoare, azi disparuti : admirabilul suflet s.s.-a fost talentatul pictor de marine Eugeniu Voinescu
si rigidul meu profesor de caligrafie la Liceul Lazar, D. StOicescu. Aceltia, prin cultura lor generala, inteligenta lor, lunga lor practica, felul cum s'au tinut la curent cu tot ceeace priveste expertiza, cinstea lor desavarsita, au adus justitiei nepretuite servicii.
Si pmenim ad i amintirea de =luid decedatului Dr. Andrei lonescu, fost sef al serviciului antro-
pometric, om de o putere de munca t'ara pereche, care prin patrunderea lui de spirit, rabdatoarea metorla
stiintifica si o probitate innaltatoare de suflet a ajung a fi unul din cei mai buni experti in scrieri pe cari i-am
cunoscut la noi.
dacoromanica.ro
PARTEA II-a
GRAFOLOGIA
Cei cari mai mult au contribuit la asezarea pe noui baze a expertizei grafice,
cari au dat prima clasificare a scrisului, cari au studiat deformarile scrisului si au
cautat sa explice cauza tuturor .variatiilor grafismelor, sunt grafologii. Toate observatiunile lor, adunate timp de o jumatate de veac de cand Michon, la 1872,
a pus bazele grafologiei, iar la i 88o in Mmoire a consulter aux ma,gi.strats, aux
avocats, aux avou6s, aux hommes d'affaires sur la methode vicieuse des expertises
en critures", a indrumat pe o noua baza expertiza grafica
toate aceste observatiuni, comentate, criticate, experimentate, complectate Cu aportul pe care l'a
putut aduce fotografia. chimia, grafometria, au adus expertiza la o siguranta aproape
absoluta din moment ce expertul are la indemana piese de comparatie In numar
suficient. Se cuvine deci sa aratam mai pe larg ce, este grafologia si in ce consta
metoda de expertizei grafolo-gica, singura ce se poate aplica in loate cazurile de fats
adica in marea majoritate a cazurilor, chimia avand un camp de aplicatie
doar in rai ele cazuri de fals partial cand agentii chimici au intervenit pentru
alterarea unui document.
Del am invatat cu totii un alfabet comun, des dascalul nostru s'a caznit
a face ca toti sa tinem corpul, condeiul intr'un anume fel, totusi, chiar dela primele
elemente ale scrisului, constatam ca scrisul fiecarui copil, dei imita aceleasi forme
se deosebeste de scrisul celorlalti In asa fel incat nunumii fiecare copil ti recunoaste fara ezitare caligrafia lui rudimentara, dar i profesorul recunoaste de indata
scrisul fiecarui elev, facand, fara
da seama, act de expert rutinat In serien.')
1) Vezi: ALCIDE COUILLA
Hams H. BUSSE. Ober Kinder Handschriften" In Westdeutsche Lehrerzeitung" VII. No. 5 an. 1896.
SOLAEGE PELLAT, expert grafolog pe linga Tribunalul Seinei, presedintele Societgii expertilor din Franta,
L'Education aide Par la graPhologie". Paris 1906, cari trateazd chestiunea din punct de vcdere pedagogic st
grafologic, dar vezi mai ales cartea celui mai autorizat grafolog si expert
j. CEEPIEUX-JAMIN : Les bases fondamentales de la graphologie et de l'expertise en criture ". Paris
1921, cea mai interesanta lucrare de expertizii.
dacoromanica.ro
12
7C--6
c7. -"e\--
etyt.........1....b..446.......".....,,t.016......
411
Fig. 1 i si tz. _Scrisul impenetrabil, ieroglific, febril,-neastAmparat, violent, sgaraind li rupand hartia, al lui
1
Napoleon 1.
nu facem expertiza grafica atunci cand, primind posta, numai dupa o simpla
aruncatura de ochi pe plicul scrisorei, recunoastem cu absoluta siguranta nunumai
scrisul rudelor, prietenilor, cunostintelor, dar chiar grafismul unor oameni dela
cari de ani de zile nu mai primisem un rind.
,,In acest fapt banal se coprinde : o dovada experimentala a diversitatei
dacoromanica.ro
13
pertizei ar micsora
erorilor
a'
numarul
Si tot Cr-
matematica extrem
de interesanta pe care o rezumam ad. Ideia i-a fost sugerata din studierea unui
lacat cu secret, compus din 4 suluri de cate 25 litere cari, combinate 4 cu 4, puteau da 390.625 combinatiuni de
PP'
)2e- Cc'
1-
0'4-4
.
(
.2,,_
30_ 53/
(/ 31)
62
44.9).-1-;
1-C
(1F"
C/2
'22 Cr 6-_,99
_0,, a 2ruz..a._5" f
Fig. 14.
cee
dacoromanica.ro
14
Numarul
ifarietAtilor
36
20
20
io
io
41
8
4
4
28
-.
Bastonul lui 1 poate fi strambat spre dreapta sau spre stanga-i socotim
8 varietati posibile
'1
Poate fi tremurat
Intrerupt, fragmentat
Sovaitor, directie imprecisa
Poate fi in relief
Sau estompat ca duct.
Bastonul poate fi terminat printr'un mititel carlig in afara sau inauntru,
ca in caligrafia gotica
Ori cu un unghiu mergand pana la 9,.
Sau printr'o curba.
lo 1
5
4
3
6
19
61
15
31
Io
Cifra e legata de cifra urmatoare cu un unghiu mai mult sau mai putin
12
deschis sau printr'o curba, i luam 12 varietati
Dispozitiunea lui 1 e mai sus sau maijo's decat cifra urmAtoare
4
Total .
12
.
4
177
Dar primele 36 varietati de directiune se pot combina cu lungimea si obtinem 36 + 20=720 varietati. Acestea la randul lor se conjuga cu cele io varietati
ale calibrului i obtinem 7200 varietati, cari grupate cu cele 28 varietati ce urmeaza, dau :
7200 X 28=201.600
1.612.800 X 19=30.643.200
dacoromanica.ro
i combinandu-le dupa
T5
3t
/eli-D-11'14
.A4tA,
-1/4,
4_4:it (.9
tra-k_
CR. --sc<
'T
PQA.
r~w^2
e-0-%-e.
i".../cavea-kir
67-1)02-Z-
1-"-ft
ZAV
(9(,9_
-e
ce,_
fa
(P'
Goa;
e-
o(
dtc.tat
(ift2,
1";
Fig. 15.
de redus
dacoromanica.ro
16
CAMILLO BALDO: (c Trailed come de una littera missiva si cognoscamo la natura e qualita dello
scrittore Carpi. x662.
EpouAnn nocurAra : L'art de juger le caractOre des hommes sur leur criture. Paris 1816
GASPARD LAVATER : L'art de tonnaltre les hommes. Paris 1820.
JEAN literoLvTE MICHON : Systdme de graphologie a 7-a editte Paris x884 si ullithode pralique de
lui Crpieux-Jamin.
dacoromanica.ro
'7
Rezumat de Bibliografie Grafologica
ra_.
GEORG
-e,
ift-4
A-.
e7.--24-42---11--
eLt-A-L-
CESARE LOM-
Grafologia.
Milano 1895. CuprinBROSO :
Fig. 16.
biblioteca Reclam.
LAURA MEYER-ALBERTINI :
1913
interesanta pentru numeroasele autografe, pentru claritatea expunerei, dat pacatueste prin faptul
ca cere prea mult grafologiei i crede ea 20 lectii ajung pentru a fi grafolog.
HANS H. BUSSE : Wie beurieile ich meine Handschrzji Berlin, f. d. probabil 1903.
Foarte originala lucrare de vulgarizare a unuia din cei mai competenti grafologi si experti germani.
Acelas autor a scos la issoo : Versuch einer Bibliografiltie der Graphologie" care complecteaza bibliografia lui L. Deschamps, citata mai sus, dar are multe lipsuri si nu comenteaza
valoarea cArtilor citate.
Graf logia
dacoromanica.ro
18
satilitate; oamenii constanti scriu la fel dupa ani de zile. (Vezi figura 16 si 17
scrisul lui Alexandru Marghiloman la 34 de ani si scrisul lui din anul mortei, 1925).
Ne putem schimba intenfionat scrisul, de exemplu cnd scriem o anonima_
scoasa intr'un atelier artistic. Doi grafo1ogi buni nu pot dent ajunge la aceleasi
concluziuni pentru ca nu pot clasifica scrisul in mod diferit; ceea ce difera e stilul
In care e redactat portretul.
Scrisul nu depinde de
(4,1
"Lt.:
4,72 e-caracter ci de constructia mnei,
de materialul de scriere folosit.
Raspundem : mutilati, cari
are aceleasi caracteristice casi cel dinainte de razboiut In care si-a pierdut mana
dreapta. Singura deosebire e ca literile sant rasturnate spre stanga, cum scriu
de obiceiu stangacii. (Fig. 18 si 19).
Pe plaja, pe zapada, am scris cu varful piciorului, cu calcaiul si mi s'a recunoscut scrisul neiscalit de prieteni 1).
In sfarsit s'a mai spus : daca grafologia este adevarata, atunci, hipnotizand pe cineva i sugestionandu-i ca intrupeaza diferite personagii, scrisul va trebui
sa se altereze dup tiecare sugestiune.
Experienta a fost facuta pentru prima oara de catre D-rii Ferrari, Hricourt si Ch. Richet, savantii membrii ai Societatei de Psihologie fiziologica din
Paris. S'a sugestionat unui tanar student in medicina, nestiutor de teoriile grafologice, ca este un taran siret, apoi ca este Harpagon si In sfarsit ca este un mosneag
si a fost pus sa scrie sub impresiunea fiecarei sugestiuni. In acelas timp In care
mimica lui se armoniza cu itleea personagiului sugerat, scrisul urma paralel aceleasi modifican, luand la fiecare sugestionare un aspect deosebit.
S'a sugestionat unei doamne ca este Napoleon I, apoi o copilita de 12 ani
i)Vezi DR. G. mARINEscu, savantul nostru neurolog si meinbru al Academiei: Scrierea, turburdrile
grafologia Analele Academiei 1905.
W. pRioyER, op. cit. autografe interesante. Vezi revista La Graphologie scrieri cu piciorul, cu dintii.
I. CRRPIEUX-JA MIN L'dge el le sexe dans l'critiereo Paris 1924.
dacoromanica.ro
/9
si iarasi aceleasi modificari paralele ale scrisului, ale fizionomiei, ale gesturilor,
erau observate. ').
Acestea au fost cele d'Intai IncercAri de grafologie experimentala si ele au
facut sa dispara ideea de cultism ce era legata In mintea multora de cuvantul
4 grafologie .
De atunci observatiunile s'au Inmultit, grafologii au studiat alterarile propriului lor scris dupa cum scriau cu sau fara ochelari, pe frig, caldura, cu dureni
de cap, sub emotia unei stiri bune, unui doliu etc. dar mai ales observatiile facute
asupra scrisului bolnavilor au dat rezultate atat de neasteptate incat astazi diag nosticul multor maladii nervoase, de cord, etc. se poate stabili pe baza scrisului 2).
ztee_
.... .._
Fig. 18.
._
Detractori ai grafologiei au ramas astazi sau cei cari n'au citit In viata lor
un tratat serios de grafologie sau cei cari s'au Incumetat, fara munca staruitoare,
fara cunostinti psihologice, sa faca portrete grafologice prin saloane. Un tablou
de semne nu ajunge ca sa poti face un portret grafologic exact precum fara a
cunoaste arta desemnului, stiinta coloritului, nu poi face un portret, oricat de
numeroase culori ai avea pe o paleta.
V. Grafologia
expertiza grafic
Dar chiar admitand, contra evidentei, ca grafologia n'are nici o baza stiintifica, ca este absolut fals ca s'ar putea dupa scris preciza caracterul scriptorului,
un fapt ramane cert pentru expertizele In scrieri : singurii cari au studiat i
disecat scrisul cu in finita lui zarietate, singurii cari au facut pentru scris opera
stiinttfica, clastficand familiile, speciile ,si modurile scrisului asa cum de pi/da Jussieu
CREPIEUX-JAMIN
Vezi Crpieux Jamin, Preyer, Lombroso, Marinescu op. cit. si autorii mentionati de dOnsii.
Autorii medici, cari prezinta un interes deosebit pentru expertii grafici, sunt citati In Bibliografie
dacoromanica.ro
PONDERATIUNE
NIORALITATE
OINTA
INTELIGENT
TRANEICFNDENTA
DIMENSIUE
O Mrunt
lintrie
1 Mare
sambl u
Vedere de an-
2 SupraTniltat
Orgolilt
3 Ghemuit
Modest
Finete
4 Gladiolat
II
DI RECTIUN E
FACTUR
0 Vulgar
ulgarn ate
B an alit ate
IV
\I
VII
Punettialitate
IngrIjit
Neglijenta
O Netngrijit
ORANDUIRE
I ntuitie
Inlnjuit
Itationare
2 Enigmatic
Sans-Vne
3 Citet
1letoda
Polite ta
3 Crenelat
Expansinne
Mpticeala
4 Necontrolat
Disimulare
2 Licituit
O Tocat
CO \ TIN UITATE
Indeeizitt ne
4 4oviltor
Calm
3 Cadentat
ervosit ate
2 Sacadat
Cireitmspeetiu tie
O Precipitat;
Imprudenta
Potolit
IUTEALA
Temperanta
Slabiciune
4 Molu
4 Dezordonat
Incoerentti
5 Ordonat
5 Retupt
5 Energic
Energie
6 Trgnat
5 Degajat
6 Estompat
6 Confuz
Obseuritate
8 Disgratios
Tronabtate
9 Amonlos
Di tinetiune
6 Monoton
Impasibditate
9 Omogen
Unificare
Con plexitate
8 Disparat
itate
7 Nuantat
ln autiN itate
7 Accelerat
9 StipAnit
7 Clar
Superficie
7 Rellefat
8 Repezit
ketivitat
8 Imbcsit
StApanu e de sine
Penetrati 11 c
Li entA
9 Limpede
Imaterialitate
iolent5.
Afectare
9 Simplu
Naturalete
7 Simplificat
PRESIUNE
Delicateta
O Apsat
Materialitate
Eterat
1
Elegant
Gust
2 Fuslform
Itatitine
2 Colturos
O Inclinat
Pasiune
Vertical
1
2 Siltret
7 Suitor
Sensualit at e
3 Cilindric
ei/iu no
5 Precis
Inexactitudine
4 Amorf
BlAndele
Batoenie
3 Rotunjit
Versatilitate
onstanta
3 Allniat
Alladiere
4 4erputtor
5 Rigid
Original tat
Credulit ate
5 Ingladiat
0(1
Badly dualisn
9 Progresiv
Alt uism
6 Impersonal
11
8 Artificial
6 Cobortor
Depresi me
6 Risipit
Exterior' a e
7 lndesat
Conee ti u
8 Regresiv
Exaltad e
8 Exuberant
9 Cumptat
Moderati une
dacoromanica.ro
21
au dat un material de studiu imens si deci, In lipsa unei scoli de expertiza, singuri
grafologii au avut pregatirea necesara pentru a forma experti mai competenti. In
mare majoritatea a cazurilor de fals si identifican i grafice singura metoda de
expertizare ce poate fi aplicata, este metoda grafologica ; chimistii putand da contributia lor doar in cazurile de fals partial prin reactivi chimici, cazuri cu totul
rare si chiar atunci nu \ se poate recurge la reactivii chimici decat in ultima
Clasificarea scrisului
Prima clasificare stiintifica a scrisului a dat-o J. Crepieux-Jamin in L'Ecrihin el le caractdre` i aceasta clasificare a fost adoptata de toti grafologii. Societatea expertilor din Paris a adus o usoara modificare si simplificare acestei clasificari
spre a o face sa corespunda mai exact nevoilor expertizei, spre a permite o no tatiune numerica a scriptelor (gra fometrie) si o mai usoara catalogare a autografelor
In arhive. Astfel s'a adoptat, pentru expertizele grafice, urmatoarea clasificare a
lui Pierre Humbert (t 1924) 3) In colaborare cu istoricul Joseph Depoin (t 1924)
presedintele Societatei de grafologie", si al Institutului stenografic", din Paris,
Jules Eloy, expert grafolog pe langa Tribunalul Seinei, profesorii mei, de Coquereaumont si de Rougemont, clasificare aprobata de Crepieux-Jamin el insusi2).
Precum se vede, tabloul de clasificare gramofetrica (pag. 20) este tmpartit In 7 coloane sau clase:
Dimensiune, Direcliune, Factura, Presiune, luteald, Continuitate, Ordnduire.
Fiecare clasa se subdivide in zece spete de scrieri, numerotate dela zero
la noua, repartizate
cinci grupe, opuse cate doua-doua.
Pentru grafologi numerele perechi au o valoare pejorativa, cele neperec h
una meliorativa.
Numrul grafometric
Tabloul acesta, din faptul ca fiecare speta din cele 7 clase este indicata
printr'un numar, o 9, permite sernnalmentul unui scris Cu ajutorul unui mimar
grafometric iar pe de alta parte determinarea gradului de superioritate sau inferioritate a scriptorului cu ajutorul unui coeficient de valoare. Aceasta inlesneste
enorm munca expertului si grafologului.
Numdrul unui scris se obtine cautand, in fiecare din cele 7 coloane ale
tabloului, dominanta scrisului. Aceasta dominan ta se indica dupa- rangul ce ea
ocupa in coloana respectiva. De aci rezulta ca numarul grafometric va avea 7 cifre.
Daca dona scrieri vor avea acelap numcir grafonzetric, ele vor emana dela
calas autor, si viceversa.
Sa luam un exemplu : s'a a dmitem ca un scris ar fi:
2 Supraindltat, 7 Sltii0r, 2 colfuros, 5 energic, 9 stapdnit, 6 monoton, pi I ingrzjit.
1. Pierre Humbert, stenograf ement, expert grarolog pe tanga Tribunalul Seinei L'Expertise
critures4 1907 si Trolorie de Pexpertise en critiore et de Panalyse graphologique". Paris 1917.
2 Grafologii vor prefera clasificarea lui Crpieux-Jamin, mult mai bogata, caci determina 140 spete
bc de 70 din cla3iftcarea lui P. Humbert, excelenta in expertiza tocmai pentru ca e mai simpla.
dacoromanica.ro
22
Cele doua numere grafometrice, obtinute precum am aratat mai sus, ne permit a
gasi coeficientul de valoare al unui scris.
Jata cum procedam pentru a obtine acest coeficient:
I) Adunam numerele nesot din numarul grafometric atribuit unui scris
Adunam numerele so t din acelas numar grafometric
Scadem pe cel mai mic din cel mai mare
Restul va fi socotit pozitiv (Ilea totalul cifrelor nesot este mai mare decat totalui
cifrelor sot; In cazul contrar numarul va fi socotit negativ.
Scoatem un al doilea numar grafometric, alegand In fiecare din cele 7
coloane a doua dominanta a scrisului. Obtinem astfel un numar complementar de
7 cifre. (Cum am aratat In exemplul de ,mai sus)
Asupra acestui al doilea numar grafometric complementar, repetam operatiunea aratata la punctele 15 2 i 3.
Adunam primul rest cu al doilea rest.
La rezultatul obtinut adaogam 98 unitati, pentru a evita cantitatile
negative.
Cifra astfel obtinuta este Coeficientul, de valoare.
Abjectiune
Josnicie
Platitudine
o la 14
15 la 42
43 la 84
MEDIOCR1TATE
Neputinta
85 la 98
Banalitate
Insuficienta
99 la III
112 la 125
SUPERIORITATE
Elevatiune
Suprematie
Valoare
1E8 la 195
195 la 210
126 la 167
Randurile din tabloul grafometric : 2, 3, 4, 5, 6 i 7 reprezinta calitattle
socotite ca determinante : Moralitatea, Voinla si Inteligenla.
Cifrele randurilor o si I, reprezinta calitatile predispozante, formand baza
acestor trei facultati; In sfarsit cifrele din randurile 8 si 9 reprezinta calitati transcendentale, constituind Incoronarea precedentelor calitati.
(pupa Pierre Humbert oP. cit.)
dacoromanica.ro
23
5411r4.--
dacoromanica.ro
In acest scris literile par ca niste picioare marunte si multe de furnici grabite. E scrisul in care literile minuscule tip : i, u, n, m, sant mai marunte decat
modelul caligrafic. (Fig. 20
21, 22).
oif
r.p otea
na; rn:h4...eN"
Art
1-1
drt, a..
f-it";
q"--1`.-
q,
tt4"
Se6.
S.
oz.;,
--L
A
ax,.
(IN- J
9-.4f
2:4.
cola
ab'sit^.2.
"
"
co n..
1,41-
4.14.
cg-tak-,0
,-Nof
4},
f-rtja 44 9.
NOTA.
Este caracteristic
/2,. st
Tit'nAJA
Aft64'girt-1.2 ileg
'
n..k.fr -4tto,a,-
,ot: ab
4,3s9N,i,
gn.
nt
'XI..
rtruz",:, 44
Q4-t:
rz.t..4t
1. Scrisul mare
(lubire de fast, generozitate, vedere de ansamblu, orgoliu, presbitie, inculturi) )
dacoromanica.ro
NOTA.
Cand se seria cu o trestie, un calam, o pensula, o pana de gasa, mijloc a
scrisului era mult mai mare. Documentele vechitrebuesc deci interpretate tinand seama de aceasta.
Penita de otel dateaza dela sfarsitul secolului XVIII-a. E inventia mecanicului francez
eG
si,
e" o"
-7.
Zvka
0./1/..
/.
,
-.0%. ...LA
- -.1..
dr:
A 'CA
14;4,
.,;".
NOTA.
Mai trebuie tinut searnA, cand expertizam un scris, de numarul de ani trecuti intre diferitele
piese de comparatie, de oarece dimensiunile scrisului
ey.,
ee'c
V"..
2.
e.
.4
scrisul creste proportional cu numarul anilor de deputtie. Explicatia psihologia n'o cunosc.
944.4 'Lo
t'A...
A.
$' ....p..
S. ./14...
22.
Scrisul poetului D. Anghel, prea
putin apreciatul cizelator al versului.
Fig.
Scrisul suprainaltat
parti din litere se tnalta exagerat peste literile vecine, de pilda cum se cocoteaza
aripa noua a bancei Marmorosch-Blank peste casele vecine. (Fig. 27).
0.Q
(65--
/I /o-e/
dacoromanica.ro
26
Lo
29 b, 42).
Volutele la P, T,
Fi
V, F, N, K, acopera ca
o umbrela restul scrisului (orgoliu de protectiune). Fig. 28, No. 7 9;
Fig. 30, 31, 50).
Bara lui t este pusa foarte sus spirit de dominalie). (Fig. 23, No. 9; Fig. 32).
Iscalitura este subliniata, (Fig. 29, 33) sau supraliniata, (nkindria numelui).
(Fig. 34) ;
Iscalitura Reginei Elisaveta, pe acelas act din 1906. Iscalitura Principesei Mostenitoare a pastrat
a eleasi dimensiuni pana aatazi, cu deosebire ca scrisul Reginei Romniei intregite si-a pierdut inclinatiunea
si a capatat o energie barbateasca foarte rara, ntt numai la o femeie dar si la barbati. (Vezi de pilda scrisul
femenin al majoritatei bdrbatilor nostri politici).
F g. 25.
dacoromanica.ro
27
3. Scrisul ghemuit
(Modestie, timiditate, umilitate)
Fig. 26. Scrisul mare, dar nu supratnnaltat, al omului de Indaratnica tenacitate logicA i abilitat
ce a fost, pana la batranete I. C. BrAtianu. SA se observe paraful 1n laso.
del cat
mari timizi). Uneori majusculele sant Mlocuite prin minuscule. (Fig. 37), umilitate)
Fig. 27.
,f4a,6'
pite ca o harmonica stransa. (Fig. 39 si 31, scriitorii Ion Piliat si Niculae Pora)
Fig. 28.
Fig. 29.
6)
7_
D suprainnaltat. lscalitura
dacoromanica.ro
28
4. Scrisul gladiolat 1)
(Finete, airetenie, grabi, debilitate)
ca
e,
-_-,4-
_. -
I
Fig 30.
iscalit ra
fArd
ere,2.--oe.
..
,
Gladiolarea poate
sa se intinda la intreg
cuvantul (Fig. 41) ori
4-,z-
Ori gladiolarea se
de~-
litere se reduc la o
simpla linie sinoasa.
(Fig. 44).
.;
^2.
uneori
Iscalitura subliniata a lui P. S. Aurelian Fig. 34. Iscalitura supraliniata si scrisul chi nuit al tul
e onomist si om politic.
C. Stere, la 1907.
dacoromanica.ro
ca
29
g---4
Fig. 36.
Iscalitura mai mare si mai ascendenta
dect textul. Scrisul fruntasului ardelean, Vasile
Goldis, profesor, ziarist, om politic, combativ, ca
toti luptatorii In potriva regimului unguresc.
Observa bara ce precede pe V, par aful fulgurant,
terminat cu carligul caracteristic oamenilof tenaci
26
24,
i-,
Fig. 37.
Minuscule In loc de majuscule, In iscalitura fara paraf, (umilitate), Dar t e barat foarte sus, numele
Vasile e seria complect, deci : umilitate voita.
E scrisul lui Vasile Pop, simplu muritor,, cum glasueste
cartea de vizita a acestui fost lucrator cazangiu, apoi funcionar comercial, ziarist, apicultor, inventator
scriitor apreciat, cand nu trebuia sa scrie pentru o paine
/4121410-4.Y427, .VZ2 e"
X2
a;ffe
,__.-- CZ Z Ve
A/t. 1e .t. j;
aZy Cr,'
" . .
(74CIL. ei.3,-,,24.4.
Fig. 38.
0144,4~er,
Ete
i,
ett
;:
ev-u9.4: aft- tfre4".
dacoromanica.ro
30
5. Scrisul Ingladiat
(Credulltate, expanalune, nalvitate, mint:stun& In serlaul inferlorilor)
inversul scrisului gladiolat, literile merg sporind ca inaltime In spre:sfarOul cuvantului. Uneori numai litera finala e ingladiata. E scrisul tipic al copiilor
atat de increzatori. (Fig. 45, 46).
Fig. 41.
Scrisul gladiolat al lui Const. Xeni,
fruntas al baroului, fost secretar al lui Take
Iones u si fost ministru, fost In tinerete bun tra-
cett,- Lid
CA-
Ca.(4-J
A--
ey;44-7 hi Cya
01-14-vviA-L.a.e.4.4-
kce.AZ-c_
Nit;
Fig. 43.
Scrisul oInAviciofal lui
Ion Ghica.
Gladiolarea s explicA
40".
inhibitiv.
Fig. 45.
Scrisul ingladiat, ghemuit, inclinat, eterat, accelerat, al lui Victor Anestin, pasionatul vulgarizator
al asfronomiei, fundatorul societAtii Prietenii Stiintei".
dacoromanica.ro
3'
6. Scrisul risipit (dilatat)
(Claritate, generositate, risipfi, lublre de confort)
Se scriu doar 3-4 cuvinte pe rand, cu mult alb mtre cuvinte, multa margine
la stanga i la dreaptalhartiei. De cele mai multe ori cuvintele sunt terminate, In
acest scris, cu finale lungi, aruncate
&exei,/
spre dreapta. (Fig. 47).
dodevtij.k/Ji-ff7d
/04 7144y4
Fig. 46.
se scrie mai marunt i mai indesat decat pe o petitie ; cu creionul iarai scrii mai mare decat
Cu penita, mai ales ultimele randuri, cand creionul s'a tocit. Totul trebuie deci interpretat cu
inteligenta i numai pe baza de
numeroase piese de comparatie.
dacoromanica.ro
scopic. Pentru grafolog adaptarea ductului scrisului, la formatul hartiei sau invers are
iarasi o interpretare psihologica.
(Culturd, dibacie, ponderafiune,
gust).
32
Condeiul in acest scris nu poate fi stapanit : peste tot volute, miscAr mari
de condeiu, bare prea lungi, parafe complicate, aruncate svapaiat, peste tot o
anormala
amploare.
.00....
<1
beranta de gest,
(mma-
ginatie);
b) Buclele la p, b;
bastoanele lui t, p, q,
Ji,
ja
fel
de forme exuberante.
(Fig. 50).
Fig. 49
Scrisul exuberant, suprainaltat, mare, ingladiat, apasat, agresiv al poetului Alexandru Macedonski.
dacoromanica.ro
33
sm
sse
saw.
aim/
'ZIM
oe,,Xe:AV
IG
.44e:2527.4
QIrSea)
amomr.
/e.-42.
AT-s4
alma=
Fig. 51.
H. Stahl.
4/pTINNO
Srisul unui nebuq. Abuz de majuscule, abua de sublinieri. Incolo scrisul, caligrafi , e lipit de
exuberarlEa. E un nebun serios si demn.
Grafolog/ .
dacoromanica.ro
...,,.
74a/c.661.
14
61--t.A.
,----7.--c--1--(--L.--i
Aoa--
2*-.4_
de baza un unghiu
obtuz.
e.--1,--1---)---z.-f-ol---"--...-_,.
(Sensibilitate
c..............40--e-e--4-7 e....--r.....
Fig. 53.
Serisul inclinat, calm, gladiolat, lAcAtuit, ciar, cu barele lui t puse
us, literile bu late mnjite de cernealA. Dupgi aliniat, pune
bAnuitor
o linie, ca si nu se adaoge nimic,. Scrisul generalului Averescu.
timentalitate franatfi)
Bast-oanele literilor
Fig. 54.
Scrisul subtire, pasionat si
ambalat al lui Vitgil Madgearu.
dacoromanica.ro
35
's
Scrisul mic, dclicat, scnsitiv
al s riitoarei Lucia Mantu.
I ig 3 5 .
et-ce,
C?
""..4.-"4""(
56.
Scrisul ernotiv, prea grabit, cu 1 tere rnan ate, de
om distrat, scrisul nervog, san. astic i m'e d miop al profesor ilui D. -Gusti, s ifletul Inst'tutului S Mal.
Fig. 57.
Scrisul ne,tampare, p ea inc inat, exuber..nt, combativ, violent, autoritar, tenace, subliniat, al unei
femei cu real talent oratoric, .ni t'atoare a nenumarator opere de caritate, D-na Alexandrina Cantacuzino.
1.60V0
S4
'4
mvoi
tr.:4az kom1/450
cu\R
\ /14 N
-
r14
^mm-U1
Pv.Ktut,t
etAki CIMA
(hLjt
Scrisul rasturnat
H-ruccrs,
Fig. 58.
Scrisul rasturnat, mare, rotunjit, prec's al lui G, Cqbuc. I'rimul autograf e scris cu creionul, pre-,
cum din predilectie seria.
mai multe ori un scris nenatural, pe care unele persoane il adopt pentru a obtine un scris
mai lizibil. De obiceiu aceleai persoane au scrisul culcat spre dreapta in scrisorilor intime
dacoromanica.ro
36
ara
Castaldi.
aplecate spre dreapta dand astfel dovada c scrisul rasturnat era artificial. De aceea trebue sa
dam o atentiune mult mai mare ultimelor randuri ale scrisului de cercetat caci, daca de obiceiu
ingrijim scrisul primelor randuri, ne dam chiar seama intrucatva de modul cum forman)
literile i ne silim sa ne
i(e_
ra Irk
CA,
LA4 34tI
cati I-
thi
ci
11,4
ftu
tta
taitmle
'etAL17t4t
tituAti ge.
cuti-ck
Fig. 6o.
4wta
4-C a. V13%.,
k*.
elrye_C-LPyc,,
kJ_
indelun-
27-/
g. 61.
de frica, de neliniste cu
care a
inceput falsul
dispare treptat si atunci scrisul reja involunfar multe din miscarile de condeiu proprii
plastografului.
dacoromanica.ro
37
2.
Scrisul sltAret
j- cl..1.4
'5(4-LTN
S:
/tf)
Clep
za- I
exIZA,
3.
U.A. e <=),.
Scristif aliniat
(Constanti)
ekfu,
". r.rVo
crierralL.9 cal
4. Scrisul serpuitor
sk I -cz---0-0P
Fig. 62. Aceleasi caracteristice dar intr'un scris energ'c de o mal
mare claritate si activitate artistic creatoare.
(Suplet de spirit,
agitatiune cerebrali intensfi, ma
ladii de ochi)
68 etc.).
Uneori
II,
l'"1
13,
Fig. 63
se
ondu-
trasaturile de unire, sublinierele, parafele (cochetarie, veselie (Fig. 16, 25, 144)
.
dacoromanica.ro
38
5 Scrisul rigid
(Inflexibilitate, severitate)
f.
,
e 2.761-) gd 1 ,
ty.
-e--
,C).--4,-
,--c.it_
'T'&
eL,
L / -e-
d'Y 2
C,
0-xe
f f'
fi-e:c9.
'
gle-i-v-47 "-,.
S ri ul Jitar f Vezi c ivant :I Bucuresti), inclinit accelerat, rotunjit imaginati ,, c I bare bWocortor ur At are, al lui Ion Eliade Rad lescu la 37 de an. Am fi dorit o mai mare laritate si un Sc i,
F b. 64.
-L4/
6. Scrisul coborator
i:x141- 2q,Aca,
61 celtt.e,5-- C-es4.2,a49f--"
14-t,;(0c,"-,t:c ezz-ve-(4-e.
r7u,
)7 4.7.A.11.14
65.
2e4er
41- 1C4
sq
Randurile scrisului
coboara for-
Je_
ja; a,,1.
le/ ncrAY4e
66
)04-12( a
S risul arn at, calm, tocat, inghesuit, sen-mal, sus epti.bil, foar,e armonios, al poetului Ni hif r Crainic. (Observa punctul inlocuind paraf banuiala )
dacoromanica.ro
39
1444..x.w
"a."'
... f4-witdia i
t*P44.:. foo
If
7,44/
fit4, 0 tf.A.144C441.040";
.k...14z
44444t44.
14604.4
.grazj Gt
VOCARZAAMOA~44a4WWIt44"ietilt", 1141411'7414.4444/
.O.N
fusi, ifincowit
~444:
2,74K24.4,
j2.4.1 fru
1...4
dfitoi
.4r,* in 4Z
..
.5 b/riet
Fig. 67.
Scrisul aliniat, mic, inghesuit, gras de cernealA, dar mult mai ciar si mai a tiv, mai dominator, mai altruist-protector, al romancierului Liviu Rebreanu. Punctele de as ~are intre scrisul
acestor doi fruntasi ai literaturei noastre mai n3i sita remarcabile.
7. Scrisul suitor
(Ardoare, ambitie, activitate, optimism, veselie, escitare)
Ca un aeroplan ce'si ja
sborul, randurile urca pa,),ti
/41449i4, pf.
itvliutpt) ratent.itk-
trualconArrcdiffut_ 3r
Alett4- IV- a 144f4.A.--:-
75, 76).
a.
pe masura ce se aduna
randurile scrisului. (Fig.
77).
baljocoritor)(Fg.68, 88 -tc).
Punctuatiunea pusa foarI e In
dacoromanica.ro
99).
77q.
L._
e-p-e-c-/Ay
(Fig. 79).
Alteori randul scrisului Incepe sa coboare
apoi urca i avem scrisul Concav. (Depresiune
7*
F g. jo.
S ris coborator, punctul pe i omis
sau pu la stanga literei. (Astronomul
Coculescu).
NOTA 1.
Scrisul
normal suitor, coboara
orizontale
c*r-ct_
ry
si
51
.igh>0#.ohot
-
AC:2d_
puite.
Directiunea randurilor
In caz de fals
Fig. 71.
Schimbarea
ct.L.
etzt
44,ri/c
;41
4-124%,4,ei
3A-Vat.,...,
ci-trts,
Qt-464-1,6'
/
--frA44,,,te
se./
ea. 1
/4407444 Q'e
c4
cLoue
incercam si dam
o directiune coboritoare sau orizontala,
constata'm ea aceasta
este cu neputinta scriind repede i tinand
hartia ca de obiceiu.
De indata ce mintea
scrisul se
iuteste, nu mai putem
A'at-tZG 4-10
caligrafia i scrisul
ii reia directiunea
Fig. 72. Scrisil unm om ce lupta eroic, cu toata puterea unei mari energii, Cu boala : normala.
Le-u4sva--2;
M.-te.AX
lucreaza,
scrisul cade, lar se urca pentru a cadea din nou; buclele literiior manjite de cerneala
Chiar daca am dat
boala). Scrisul estompat boala Finalele, barde taioase, urcatoare, (criticism agresiviinceputului
unui rand
tate multe bare omise (debilitate fizica) (Criticul G. Ibraileanu). Estomparea scrisului
o directiune orizontall,
se datorelte in acest autograf utilizarei creionului.
dacoromanica.ro
41
sfarsitul aceluias rand,
Transparentol
Un om cult si activ, o natura vioaie, nu va intrebuinta nici o data transparentul, pe
cand plastografuf il va intrebuinta- in marea majoritate a
cazurilor. Trebueste deci masurat daca distanta dintre randuri este perfect egala si daca
s'a cautat a se Ostra rigiditatea
liniilor intrebuintand
rentul.
transpa-
24-we e_7e/L
Constatan.' utilizarea transparentului punnd scrisul de examinat deasupra uneia din cele
patru marimi ale transparentului
si observand la geam, sau la un
focar luminos, daca randurile
coincid.
Fig. 73.
8. Scrisul sinistrogir
(Regresiv)
4A-e/PA-a
01_10
g-
9-z1 14.,ZI
if
.(11,1f
Fig 74.
Iscalitura cobordtoare intr'un scris ortzontal. Scris inclinat, inegal, dextrogir, cu multe curbe la baza
literilor Inlantuite. Liniuta bAnuitorilor la sfarsitul alineatului. (Financiarul-filantrop M. Oromulo .
dacoromanica.ro
42
Z`^
Sri u ator
ve, dar cl r, implu, rot mjit i dextrogir al sensitivului
t deli at, e lc* n bil pana la lacrimi si brutal si patimas
pana la insulta, N. Filipescu.
Fi . 7 .
ag
,A.
-9,--)
Atr
L--
trrt'l jt."1
-7
ej---(C. (-4)
dacoromanica.ro
43
c444Ait(9Uu4
z);
/tfaIrt4A444.
Fi 77.
,,z2-744-4
Scrisul an C
"n
14;fr(,;
7:779Zte-<.
;8.
O ,.
fa.? c.4z-
-.11-a/
L7-1
eA.A4?
c.4?-1
e-4,f401144-17
ALtx
z-47t
a6L,"CA
7.
n-rt
eieCL,t/ele
- ar.4-44
,
Fi,,. 79.
Scrisul convex, ghemuit rotunjit, calm, Inlantt it, dextrogir, estompat al lui Em. Gal leanu.
^t..,
1184
A--
d/4-
,K~^.
As/44
Fig. So.
dacoromanica.ro
E scrisul de aspect greoiu si vulgar, lipsit de proportie. (Fig. 83, 84) Uneori
acest qcris mai e insotit de florituri lipsite de gust. (Pretentie ridicola) (Fig. 85).
Oamenii foarte inculti scriu Cu slov-e mari, serpuit, de cele mai multe ori
cu creionul ori cu un creion chimic pe care-I moaie din cand in cand in saliva,
43c1_-;
/71
Ci,
/.0
, de,472179
Fig. 8E.
S risul th ttror, inclinar, rotunjit, degajat, accelerat, nuantat, ciar qt armonios al lui Ion Mihalache,
Invatatorul ajuns ministru i ef de partid, ramas simplu i modest Cu toata cultura ce
asi milat-o, cu toata
Emportanta lu. politi A Observa cum punctele se contopesc in litera urmatoare cultura, observa paraful fulgir
rant caracteristic luptatorilor.
mai rar cu cerneala i atunci maniese hartia, fac pete. Cerneala e de cele mai
multe ori spalacita pentru ca s'a uscat In calimara prin rara intrebuintare si s'a
turnat apa peste sedimentul colorant.
Hartia aleasa este sau o pagina rupta dintr'un caiet, un notes de proasta
calitate, sau, la ocazii mari, scriu pe o carte postald cu ilustratiuni sentimentale
ori, servitorii, pe hartie furata de la stapan sau biroul unde sant randasi. Am
chiar scrisori de servitori serse la masina de scris, pastrand bineinteles ortografia
si stilul sui generis. Incultii pun instinctiv majuscule In loe de minuscule la once
dacoromanica.ro
45
L,--c_ i
Fig. 82.
Scrisul dextrogir, ciar si eterat, tremu-
hAr,44 ,t-L-,,
h4 P-a-Li
-f-71--14/
,,,_,,,2
1--r-1,-"-14-1 V-..,-
(emotivitate combatutA).
ei;i- ,4y.
XeetY._,4Z
v.
41.r-vtAA--.A../A___
4/4A0f4
_,2- /-
Czcoez-i'
,coe--..E,
-c-e2,u-z
07P&,Z,
.--04.---erep-
''-f--f
E-(-;- .c
Fig. 83.Scris
Fig. 84.
vulgar.
--
444--MeW
0 ____Z
1
.-f:,.-
-L4ecz4
oe_eceo/-
trot, 9A-14
6efe4A,0/.4.4
J04Arlecac,4447,2791074
K"*A44,ez7,1444
dacoromanica.ro
46
\1
Vw'S-hnklkdk
jt-1-
nkOixitysasjo
SJ4j
04V1-dkA7
Ga9-
jultu
.6;,,An1Q- C.10.9.10
APt5-6P
PAA")
oglinda.pentru notele lui personale si in manuscrisele cari n'ar fi fost bine sa fie chite de biserica, face ca sa
nu se poata trage concluzii defavorabile sexului frumos din statistica de mai sus.
,_
efe,
juscule
stantiv, Francezii
ael
4,0e,"E
fiecare sub-
scriu
Cu
minuscule
e'ze
Z2-4,
a Lit
Cz_a
& Ii zuz_e_
ea/L dtrco -
manjiie de cerneala.
ez
I)/24 4.
,k_4(3
2, 2_
dacoromanica.ro
47
1.
Sc-risul elegant
141(ii,;74,
Fig. 87.
miel/
;,044
..f/7-e- -;
Scrisul colfuros
Ca un gard de sarma
ghimpata apare scrisul
colturos, parca ti-ar fi frica
sa te intepe de ar fi s
mototoleti In mana hartia
Cu urk asemenea scri s.
Curbele cari ar trebui sa
a-77
-7 7 7.7
G-111,
.71
e-GA-741e.
oe<-
et.
2"--r-0-01".
0.2
7,71/
Scrisul col(uros, inclinat, subtire, t igid, ciar, calm al lui P.P.Carp.
Fig. 88.
SA se observe finalele atat de agresiv urcAtoare (sarcasm), unja ascutita
urcAtoare care precede majusculele In DragA V..." (Spirit de contrachctie) paraful de om cica/itor, banuitor i tenace ; apoi Ingustimea majusculelor (timiditate), scrisul estompat, cuvintele cazatoare la sflqitul randurilor, scrisul ghemuit ()ipsA de ambitiune, indolentA).
dacoromanica.ro
48
3. Scrisul rotunjit
(Blindete, bunitate, molloiune, lene)
PI'
P.
O. 70
BPP
`"*.
2
Irl -,a.
co
.
cn
ri
.1
II' so
ro
ro
.-.
C13
c o
-Ico
D)
(7
;'
......'"f...,.._
"."
o tr.:
c (/) ilcl.
C 1. CI
e oa' n
=0o
313
ja forma unui
... ..,,,,"::
CD
.
C
i,---
f<
473..
-oo
1
minuscul
ja forma lui i
.R.".
_ . ...... .
, ....
ro
IQ
CD
CD
v.1
cn
co
nk
.6,1 CM
(neglijenta, slabiciune).
t este fara
=.
C4
su
o p .C....!
.... a 01
it7 o
o
(7 .0,i, a,
a)
a. 0, a'
ri;
CD
ao
o
10 0
bard (lipsa de
vointa) sau cu
finala curba
u'r....
.0
...
,Ta
SD
U)
= 5
-7CD ER
ts.
sQ
-I
u3
E. g
0.w
(veselie).
Po
n
o
Iscalitura e
If
N
uneori
..".
u)
v.,
',7
niata cu o li-
ra
=
.u . C 15'
=
'
.1
'5
0 = g0o(TRL
CD
,SPo
im
to
ri,
'-' E
tia
.. . .
..
....
ao
/6 O.
0 0'1
.1
ii o'...31./)
g t!=
C ox
.?
'f-
tncep
"\'
.D)
g 1.
P3 " co
= o w
cu
13)-
:1
sc),,-
,0
.contradictie
....
glumeata)(Fig.
C...
71 c 6'1
subli-
ao
41-42). Bara
lui t e rotun-
Br-1
za2;= .--crcn
:..."
jita (veselie).
2.
.-1
cs
,-..
co
a,
-5
c:,
;a .....
a 0. n,A.
1
cg o
.-/
V7
p'
-, "6* "
no
... 0
a. i":
Na
FIT
cr al- f-.
2- cm 2
-o
C O cro
--ro
N
...
5.
Pc
7:,'
i
I
NOTA.Am
\t
ro
Fo"
t
-...,,)
C\)
DS.1
V1
CM
fiei g-ermane, aceste litere trebuesc scrise colturos. In general insA, dacl analizAm scrisul unui
german, trebuie sa tinem seamA de regulele caligrafiei gotice In interpretarea semnelor).
dacoromanica.ro
49
4. Scrisul amorf
(preciziune mediocr, oboseaig, boalg, cerneal
si peniti defectuoasfi)
5. Scrisul precis
(Preciziune, culturfi de spirit, inteligenp)
z2
rc~e
->
(c a
In
26.
Parafa e compusa dintr'o trasatur dela dreapta spre shnga. (preciziune, defensivitate).
(Fig. 19, 29 C, 36, 38, 42, 47
etc).
Scrisul ro7unjit, ingladiat, crenelat, foarte citet pentru un
medie, nervos, cu variate inclinatiuni ale literilor, al lui Alex. Vaida
Voevod. Observa bara lui t ascutitl, pusA sus, dominator, V Cu volutCprotectoare, IntretAieretombativA a lui x cu V, ca douA sAbii
Incrucisate. paraful sub;iniind cu un gest violent iscAlitura acestui
:orn sincer, si prea IncrezAtor.
Fig. 91.
li.'Stahl Grafologia.
dacoromanica.ro
50
scris are i tim , prm prostie, pretentiune, rutina birocratica, iar daca scrisul e repede si c ligrafic atunci inseamna impenetrabilitate. (Fig. 96 a)
E scrisul cel mai greu de expertizat din cauza banalitatei lui,
din cauza marelui numar de persoane cari au acest scris, aceleasi forme de litere si de aceea
expertizarea unui asemenea scris
e mult mai dificila, dupa cum
7. Scrisul simplificat.
(Cultur de spirit, activitate, :origina-
Mate intelectual)
Buctele la , b, I, g, I sunt
cuite cu o simpla linie; g devine
o linie ondulata, q un fel de 5;
d, se scriu ca In alfabetul grecesc, s, V, / seamana Cu litere
de tipar. E scrisul oamenilor culti
ce ca rezultanta da: susceptibilitate geloasa, nevoie de a fi consultat, aprobat. ba ele s is) Scrisul e coborator, buclele multor litere sant patate, pun-te insolite sant presarate printre randurile
b ne di tantiate, /Jamie la t lipsesc ldepresiune, boala Intunecand
o minte clara).
dacoromanica.ro
kQ
42-Nci.,
1.,;
nil 4
h,ft
hod
...ksem.eO4,,
e-4
7/"Ma';
ei,72.4
frpfrvz,tf710,
`7,
ekitr- e t. 'h;t17-D
L'4
hx1( en
/y
-
4.
rild I/1 kw
me- ie,y&
ofeth
rereesti
g/e-ie ,24c
(37:456
t.t4
'guy
(4-,;t(et
41-77/I
.veLf1
-twa
(S3.7 r? ,f 4 er
'TA'.
C.
-- .-a-c e
L/C --e."..
Aut
e*d
=:k
e
orAe
a-17,
.24
.YC
Fig. 95.
Scrisul simplificat, mic, inclinat, inegal, dextrogir,
aecelerat, ciar, modest, tremurat al lui B. P. Hasdeu la 49 ani.
Noteaza armonia literilor majuscule : lipsite de supralnaltare,
ba chiar ghemuite (timiditate). Noteazd barele lui t incdpatnate i agresive, violenta parafului. Scrisul e mai mult tocat.
(intuitie, utopie, spirit enciclopedic).
Fig. 93
Scrisul precis, In relief, rigid, ciar,
simplificat apdsat, degajat, ordonat, al omului de
minunata inteligentd ce a fot profesorul epicurian
Coco Dumitrescu Iasi, uitat atat de repede,
dacoromanica.ro
52
cum le face toata lumea, fie alegand o forma cautata, bizara, fie ca rastoarna
scrisul, ori ca adopta un scris artificial colturat, ori pretutindeni ne natural rotunjit,
6
7
8
9
IO
II
,A74 z-;(c
12
13
e;e4e-3_
14
Fi . 96-97.
S risul im rsonal, calm, stapanit, lacatuit, gladiolat, fuziform al fostului mitropolit Ghenadie.
Violenta parafului trad aza impasibilitatea aparenta. Iscalituri de ministri liberali si conservtori cari si-au
asat numele In i torie. Observa la urma frum sul scris microscopic, simplu, citet, farA paraf, al chimistului
P. P ni, ministru de in tructie A patra iscalitura, supralnaltata, gladiolata, Indesata violenta si terminatd cu
un pun t, este a generalului G. Manu.
6( 4.
rk.
Ap
/6.
4. 2.
4,11
c.ve
f 7? A
/2/4
Vi4171
Z.
dacoromanica.ro
53
9. Scrisul simplu
(Naturalei, simplioitate, modestie, leal tate, seriozitate)
(L. 4-,o7
,
:lc At,c,
i. 99. S risul s'llip ifitat, accelerat, foarte ciar, eterat, limpede, ghemuit, crenelat,
itet, inegal, u multe curbe temperand violenta abresiva a)barelor combative al filologului V. Bogrea.
oamenii de valoare. Nimic nu atrage atentia in acest scris : e un innalt personagiu calatorind incognito.
de spirit) si nici cu scrisul cumpatat, sobru, caci poti scri fara floricele si totusi
scrisul sa aiba viata. (Fig. 21 bis, 68, 67, 4 etc.)
dacoromanica.ro
Uneori ba-
taie pe f de asemeni
fade fier, accese de
brutalitate. (Fig.
70
Uneori
bara
coboara de sus
In jos la t, la
(tenacitate inciarjita (Fig. 62, 109).
S risul artificial, confuz, exuberant, supraindltat, fuziform al lui Alexandru
Fig. Ioo.
Mavrocordat (1783). Paraful arahneidian se complecteazd printrio linie ondulata atat de
lunga Incdt clipul a tfebuit s fie taiat In bucdti pentru ca sfrsitul parafului, ridicat
evlavios In sus, sa poatd incape pe pafzind.
De foarte multe
ori barde lui t,
finalele, paraful
se termina cu un
mic carlig microscopic ca un varf de iglita (tenacitate). (Fig. 71, II, 26, 38 etc.)
Cand penita e tare, cand scrim cu stilograful ori cu creionul, atunci ciocul
penitei nu se poate deschide suficient pentru a lasa dara groasa de cerneala pe
hartie, dar atunci hartia e sgariata, ori impinsa astfel meat, daca o privesti pe
verso, apare In relief, ca In alfabetul Braille pentru orbi.
dacoromanica.ro
55
,#;
oto&
A)Vt.
Ax.,
NV)AkAi).th...
4AA,m,y,L
.14
A)4.,,,
vytkki
tt,
hA,t)jf,
lvvvikv;,.A)ot
A.X.I'1/4A51./N+
VCr;
Fig. i i.
AA,
A.At.
&N,
S risul i npopo(an fa tificial, rasturnat, mare, inbladiat, foarte crenelat vo bari ) disr (os, al
simpaticei originale volubile propagandiste, D-na Smara.
01-14-41-fa
4,4
4z 1-c
(-25
Fig. 102. Scrisul sitnplu, bhemuit, deYtrogir, inclinat, calm, al poetului D. Nanu. Iscalitura e fara paraf, cu o minusculd In lo de N. majus ul. rara modestie mai
ales la un ,scriitor de talent.)
,Coryt.......44.-o.
eay,
je,
ate
ce-.....49
ryterze
tea_
ea.e.r&
e;.g..e c. e
ca.6r e.
ea.
3. Scrisul cilindric
1.194,cc
enr:r 7t,"
te
(Temperant)
eovs..."
404
Fig. i .
Scrisul cu aceleali frumoa e calitati n orate,
dar ale unui om minat de board. Scris coborator, imb sit, estompat), poetul Cerna,
dacoromanica.ro
56
4. Scrisul molau
(Lene, dezordine, nahotirfre, slbiciune, obosealfi)
(4
4t4A4
4-ti.4-(11/ e1t,1
4,-(-474
unui i; d este un
o& 1t,t14iWL
Ck
(1276.4'/
p, q, g. se termina
cu o curba stan-
atk_
gace.
5. Scrisul energic,
ferm
(Energie, voint, san'Ante)
drepte
sant energic si riLiniile
Scris (Tasa, ciar, precis, Indraznet, p.ecipitat, simplifi at, inegal, dextrogir, In care curba domina, lndulcind violenta de atac. Litera t e barata de doua
ori, cu bare ascutite ce rup hartia, coborand cu Indarjire de sus In jos.
Ca vointA i inteligentd, un superior; ca moralitate, un suflet bun, compatimitor,
dar nota de sensualitate e prea pronuntata i scrisul e-lacatuit. Observa armonia
literilor A, N D, C. Iscalitura e terminata cu un gest spre dreapta, mai mult genero de at violent. Iscalitura coboara (fire complexa, chinuita).Scrisul polemistului
portretistului de foarte mare talent N. D. Cocea.
FIg 1G4.
II).
"
dacoromanica.ro
57
6. Scrisul estompat
(lipafi de preciziune, maladie)
AA-rte.
if 4
di* d
Fig. i 6.
Scris ct rat, erpuit, mic, rep d , foarte inegal. Is Alitura glach hit,
farA paraf. Barele lui t foarte originale, par a fi o plesnitura de bi iu i cob a
de sus In jos ca la toti oamenii clarzi. (Spiru Haret)
Fig. i
7.
Fig. ro8.
Scrisul cilindric, ghemuit, ingladiat, inclinat, dextrobir, simplu, repezit, inldntuit, crenelat, ciar al unui suflet
cinstit: Ion Lahovary.
forma, fa-tura
8. Scrisul imbacsit
(Materialism) sensualism, licenti, rcomie
stomacal, paralizie generar)
itiwr-g, 4Z h-ve
E un
j.24,44~
Fig. 109.
.101/4.1t.4,trt1/4.0
dacoromanica.ro
58
NOTA.
Uneori scrisul pare imbacsit and s'a pus prea, repede sugatoareg peste
scrisul neuscat. Expertul va tine seama i de aceasta ipoteza i faptul e usor de constltat.
re-s:)
r&e 4
0-C-7...--
Ati,Z"41971..4
.7-, .
4C-C:'
4 Ges-G,
ik
Fig. t'
7:$11
SA se observe
9. Scrisul limpede
(imaterialitate)
e,
dacoromanica.ro
iau
Je eferuil
415 cal'
1414 1"-V/he
-'
aa.
44141 gP3
/vet-47Z%
tf
a 72 (44
44,-
ctri4..
jVtAt 4.-le9a1144_
(4,e2./tzet
lialitz;z1
Fig. 112.
dacoromanica.ro
(stipanire de sine)
6o
Scrisul sacadat
(nervozitate)
frLe,,. L14,
11
ocupata de litere.
t"- h "'iaerrikti/:
Ovr,Z. // 44e&1
da/Ct.4
6.a014,15a_ i-g-te;tzge/A4A,04
I
Sa nu confundam scrisul
sacadat si cadentat cu cel
g. 113.
4.Scrisul sovAitor,tremurat
(sovire, nehotiirare, timiditate,
teamfi, frig, emofiune, btranefe,
alcoolism, maladie, fals)
De multe ori apararea da ca explicare a tremuratului dintr'un scris banuit de fals batranetea, boala sau lipsa de cultura. Sa examinam daca poate avea dreptate.
dacoromanica.ro
6
TREMURATUL RITR,INILOR
Daca bdtranetea este pricina tremurdturilor unui scris ele se vor gdsi pretutindeni, in'
diferent de partile grase sau de parti.le subtiri ale literilor i tremuraturile vor fi mai mult sau
mai putin egale ca intensitate dupd cum si mana batranului ternura in acelas tempo. In M'ara
de aceste tremuraturi, aspectul scrigului ramane neschimbat. Tremuraturile se manifesta mai
ales la punctul de incepere a unei litere si mai cu seama pe trsaturile orizontale. Foarte caracteristic la scrisul btranilor este asa numitul de grafologi fir de paianjen" un fel de linii
foarte subtiri intre o litera si alta si mai ales futre sfarsitul unui cuvant i inceputul celui urmato, r huir provenite din faptul ca mana nu mai are sigurantd, nu se ridica chiar in clipa cand
.
atunci iese aceastd dar extrem de subtiricd, ca un fir de paianjen, vizibila din loc
trebuie
In loc in scrisul bdtranilor. Apoi scrisul batraniior e mult mai tocat si mai colturos. (inhibitiune, egoism).
2. TREKURATUL BOLNAVILOR
C>S7
rile e, o, a, c formeaza
o pata.
Tremuratul va
fi
functioneaza
110.
Pe langa tremuraturi avem i tiecoordonare de miscari in
C.
dacoromanica.ro
62
3. TREMURATUL PROVENIT DIN LIPSX DE CULTURX
Ne i
inc t, breo
ort gr f e,
ranta scrisului omului ignorant se recunoaste dup4 ansamblul scrisului care este
in beneral gras de cerneala, complicat, fara simetrie, nearmonic, cu greseli de
re maju cule in loc de minuscule si viceversa etc. (Fig. 83, 84, 85)
1
In caz de fals tremurAturile vor fi mai accentuate acolo unde va fi fost dificultatea de
invins, prin urmare in liniile subtiri suitoare, acolo unde modelul ce ce calcheazA nceteaz de
a fi vizibil, la cotituri, la paraful complicar, la literile majuscule de o forma mai rara, pretutinde i unde plastograful a trebuit s se uite la model sau nu avea sigurantg.
t4A)Z4/,ayt
7
Ire
AA-AA-A-
re
,'(/(A:L eS1Q.
614C,CO344,/
lu
Fig 115.
S risul sovaitor, dextrogir, inclinat, ghemuit, cu finalele rotunjite urcand mistic spre cer,
Samson Bodnarescu, socotit inteo vreme, de Maiorescu, superior lui Eminescu. Sd se noteze ca acest scris,
sexul dupa scrisP).
(Vezi capRolul aVdrsta
tremurat, a de bdtran, e al unui tanAr de 25 de ani.
i
5. Scrisul degajat.
(Sigurant de sine, hotfirire In-executie, dibficie)
dacoromanica.ro
63
E scrisul omului care bate apa in piva. Scrisul e incet, adeseori coboritor.
Accentele, barele, sunt lasate spre stanga literei deasupra careia ar trebui sa fie puse
Scrisul e din ce in ce mai mic, mai lent, mai strans, mai coboritor, marginea stanga
a hartiei se scurteaza din ce in ce. Uneori iscalitura e atat de coboratoare incat
tinde sa cada vertical, cum s'ar prabisi un aeroplan. (Fig. 70).
Intalnim acest scris In toata caracteristica lui la testamentele olografe scrise
In extremis.
/2A05- 44,4t4.,t.
L-Pc.
Fig ri6.
Scrisul dextrogir, precipitat, inegal, chinuit i apoi intentionat i cu tenacitate corectat, "sovait r
prin faptul ca scrisul e rasturnat, ca penita a revenit si a corectat aproape fiecare litera. Del toate pun tele
semnele scurtarei existan, dar, primitiv fusesera prelungite, original si bizar In literile urmatoare, toate au
fost refcute cite t ; pretutindeni s'a torectat cu tenacitate (Vezi carligele) miscareadmpulsivd primitiva. Unele
intreruperi In duct, puncte si bare insolite, ar indica un defect In circulatia inimei, (Scrisul marelui orator
finului literat Galaction).
."..
ie
/Nia-)4)eiL,
a.)
,)
C/-1,^reXJ?4
dacoromanica.ro
64
7. Scrisul accele.rat
(Activitate mare)
at4Z,
Ar
r.a,
fzeZerv
....
Atz.
&
ogoe--
h` h'
r; ht,t
pg,tevvil.;
4444; a.--
Gycii44Z- 4%1Z-.
T.444e..
At
Ait';4,t1-14,
ziicw,,,e 44i4
Fig. 119.
ctii, Luvo_
r fa.
"
Pi
our;)
d nett.tr
344. gif
4 14
firA'rti
A216-
p1,4
original. 4E4 k4
4.7
dacoromanica.ro
Cu
violenta.
C 1114.4481
1914.- ale,etalle
Aeckala
44,...z44.t
4:r.reax.
(1,-4 4*.t.
J;t4t.
Uneori cuvintele
orerte-
la: la'
ea.. a
e. .
eue-i-sum
ide
iteea,
es,
.t.r. eirekrZa.
a
tam
2 0.Scrisul stdpanit, vertical, precis, ordonat, Ingrijit, mdrunt i armonios al lui
SA se observe estomparea scrisului i pdtarea buclelor (boald) la
B. Delavrancea.
comparare cu Fig. 121, scrisd In stare de sandtate.
Fig.
9. Scrisul stapanit.
(stapanire de sine)
E si:acesta un scris repede dar franat. Punctele lui i iau forma de liniuta,
dar raman deasupra corpului literei. Miscarile de condeiu sunt prescurtate fara
tnsa a fi atrofiate, fara ca textul sa'si piarda lizibilitatea.
Scrisul raman tot atAt de regulat la sfarsit ca si la Inceput. (Fig. 120,121)
A0rtw,"---3
cci),
ow ova
'CAA.
Discurs scris In
Intregime din nou, dupd noFig. 121.
Marele orator nu era un improvizator cl Isi muncea discursul, Isi cizel fraza, Isi
pregAted efectele si apoi 11
fata publicului. Aceeq conferina despre poezia populard de pildd, a recitat-o neschimbata In diferite orase.
Discursul de mai sus fuse'se
notatexordiulde un steno-
ALL.to
t,e,tx.,
Ptetadttursa .
1
MY.J4 Adeta
ca,-;
'At
(xi
svsi
ac.ec:A
c,
ear:
at.r4-n ate.
32%-e C0174:
et,z4z, t .1).4 z
hy;
Ctl
1.4.44.
D..u..rea& ,
..rt.,i'sekA A gre
.Pelvg's4.4t- 4.
44i.4
4f
c4-.J-cA
iO.0qi+. /071144e
11 at
01.4
(UK 74.eue#
?e
0-..t.4-art:?I
ot
ecg. tireeCell'
1"--
re
caA-
St.
g- cre-e
e(- DA.
, of
Ce 'CO^
C.,13 ,
cell en'
A osteR
S-Z. war"s
Ct
"
2,1
.1--
4.,,Z ,riALtaCn.
-.0 artAuK
observe cd, peste cloud ragini din notele stenografice, unde stenografiase un mai abil tehniclan, discursul erd
cuvant din cuvant la fel cu reconstituirea dupa m"morie a lui Delavrancea. Am multe asemenea discursuri rescrise
in intregime, pe 15-20 pag. lungi, de marele orator ce impresiond-prin intonatiile vocei, prin mimica lui sugestivi,
mai mult chiar decat prin cuprins.
H. Stahl.
Grafologie
dacoromanica.ro
L-1/7
teeziet--
/e.:: Z/;Ple
41. Ker
4.:;: e 7, /,' ,i o .
c, ,.,,/
`:
Fig. 122.
Of et- 17;,',0
//71-
S risul tocat, aliniat, rigid, gladiolat, inclinat, mare, calm, cam artificial al lui Costache Negre
1.
Scrisul inlantuit
Toate literile unui cuvant sunt inlantuite unele de altele. Punctele, accentele,
se contope c prelungindu-se In litera urmatoare (Fig. 125)
Une ori chiar cuvintele se leaga unele de altele. (Fig. II, 62, 114, etc.)
dacoromanica.ro
67
In sfarit numai prima litera este detapta, tot restul cuvantului fiind alcatuit
din litere inlantuite. (Intuitie i realizare) (Fig. 120)
Aceste dou caracteristice ale scrisului sunt extrem de importante de studiat in fals, pentru cA fiecare om rupe sau leagA literile compunnd cuvintele intr'un fe! deosebit. Asa de pila :
Unul va scrie : Domnule Ministru
D...omnule M...inistru
Altul:
Dom...nu..le Mi..ni..stru
Altul:
/frE
<Pa r
Scris semitocat, urcator, accelerat,
Fig. 123.
Fig. 124.
simplificat, filiform.
Altul : va scrie D...omn_ule M...ini..str...0 etc. etc. (Vezi autografele din acest volum).
Plastograful, preocupat s imite ct mai exact forma literilor, va neglija acest amAnunt
al ruperei si legAturei literilor.
2.
-<1-26
Cat- o
d.t .
ce4.0.442,frf,a;
C~s e.
ff-C4
re'4"4-
1/7/4" 24"-4
cciA
ct.4.4
,
A4-erce4,74----e#1
a c4f,, c la,/
eyet-4--(4
e'rctwd4,7-0-:C4
ite--451,4r?c-
ff -?...r.44/11
Paraful e complectat cu o
6 c...4
d.4.6
Scris in1n,uit. Observa in spe ial iscalitura V. Parvan , atat de ori,,inal 1nlntul i fara parar
observa legarea cuvintelor intocmai, etot, arfi ; observa originalitatea legaturei pun tului in litera urmdtoare,
ovserva barele si mai ales semnul scurtarei ce se ridica mistic, imaginativ si bizar spre Olimp, in ace t scris
mic, incgal, foarte simplificat, dar estompat, nebulos.
Fig. 125.
dacoromanica.ro
63
4. Scris necontrolat.
(lipsi de Ingrijire, zipficealfi)
(11,_
Plt,
1-, L-1 ate
e. 4, }4e_
Fig. 126.
Scrisul semitocat, foarte
ciar, simplificat ; perpendicular, mic,
c/tz,,,-
ab /L
Scrisul retusat.
complectate cu bucla ce lipsea etc, o pata de cerneala e rasa cu ingrijire etc. (Fig.
Scris necontrolat. Primul
uvant ar trebul sa se citeasca Istenografiind . Observa literile mdncate,
a centele ui tate sau puse unde nu tre- C4
buie. Pretutindeni zapaceald si graba,
voita lusa, caci, la sfaritul paragrafe1 or C. Disescu nu uita sa puna liniuta
banultorilor, apoi scrisul e gladiolat,
retusat, barele sunt dominatoare, iar
risipirea scrisului, care ar da apaFig. z27.
)/(./
128).
01Y
("2-..
RETUViRILE I FALSUL.
Nu e fals aproape in care microscopul i fotografia
mgritg s nu arate retugri. Plastograful are ins cu totul altfel de retu?gri deca persoanele
cari revin asupra propriului lor scris spre a-1 face mai citet. Plastograful retueazg forma literei
care nu i se pare tocmai bine reuitg, retueazg mai ales fragmente de literg la curbe, in locul
unde ductul prea subtire al literei ce copia prin decalc nu se vedea destul de ciar prin transparentg. Apoi plastograful mai retueazg pentru cd, scriind foarte incet, e silit sg moaie mai
des condeiuf in cglimarg i atunci, cerneala de pe o literg inceputg usandu-se, el revine cu
penita pe acela loc.
Nu e rettgare care sa nu poatcl fi dovedita" cu microscopul.
dacoromanica.ro
69
6. Scrisul monoton.
(indiferent, apati e)
Este un scris ara expresiune, tara viga prin uniformitatea lui. Acest scris
__- Zti..
-A rtt
Ar22g-
{f
Fig. x28.
Scrisul retusat al unui om paralizat de teama de a nu face destul de bine. Pe langa numeroasele
retusari din corpul scrisorei, (vezi cuvantul reporteri"), pana si iscalitura e retusata In acest scris de om
Incapatanat, (S. rcolturos), tenace (carlige), econom, (S. lnghesuit), dar cu generoase accese, (Cf. inghesuirea
Literilor In Vintila", cu exuberanta cuvantului mearga"), sensibil, susceptibil, (S. prea inclinat si juega')
altruist,"(S. dextrogir), dalicat, (S. eterat) si mai presus de toate Indaratnic muncitor. (S. accelerat, punctele
transformate In accente grave, t cu bara mult spre dreapta, paraful agresiv).
tY
.42;,
4/24,
/6-2?
24
Fig. 129.
Serisul nuantat, imaginativ, inclinat, grai de cerneala, cu barele la t subtiri, ciar, simplificat al
-rnarelui Kogalniceanu. Simplificarea scrisului, doveditoare de cultura, trebuie judecata cu relativitate. De pileta
-scrisul lui M. Roglniceanu e mult mai simplificat decat al tutulor celorlalti barbati de seama din gPneratia
luir dar e mult mai putin simplificat decat scrisul uuui Invatat din generatia actuala. (Vezi Iorga, Prvan,
Densusianu etc.). Nunumai scrisul acelei generatii e mai Incet, dar si debitul vorbirei lor trebue sa fi fost mai
lent. Debitul oratorilor e in continua crestere pentru cA sporeste cultura, se Inmulteste vocabularul i termenii
itiu se mai cauta de oamenii culti; si chiar semicultii votului universal vorbesc repede, pentru ca tupeul si
forta electorala inlocueste la dansii totul.
H. Stabl.
Grafologia.
dacoromanica.ro
70
7. 'Scrisul nuant0
(emotivitate)
NOTA.
Una din caracteristicile falsului este tocmai lipsa de omogenitate de oare ce
personalitAti contribuie la facerea falsului : a plastografului i a celui plastografiat.
dacoromanica.ro
Vrreial-c-0-4-44.4-
-Fig
130.
Scrisul ingrijit.
14).
(49'
(41'.
-2c
4f,7
'//,,`,0
,,./1.,1
(/c,
-Q)
La noi scrisul cel mai greu de descifrat este al d-lui N. Iorga (Fig. 13) si
al ziaristului C. Mille.
dacoromanica.ro
72
frz.;
os
ce-,. 0
x-e2
1"/
1-
A_iet24
.4,s
1,,,,ue
1-A94
ori notele ce le
cg.1
60U.,
:g
fi
abet._
e..
c-4, -e
ea".:
banali
De- A--
CO"...i-."
02
,etz
in loe de cl .n.
,,alcabid peruv'an"
exametiltetramin" in I e de uro-
. 13 .
S ris omo,en. In sutele de a to,,rafe rdmae de la V. Al x ndri
scri ul rdmA e neschimbat la fel in 1. nat, mic, rep de dar Injijit, ordonat,
aliniat, clir, usor sum a InIltat, Jas de cernealA, cu a leasi liniute la gar..tul p taJafelor, cu a e easi bare si finale ascutite.
14L
al cIror scris, evident simplificat i orig.nal, este absolut lizibil i cred ca tocmai lizibilitatea ordonantei ar trebui s fie
o chestie de constfinp la un doctor.
dacoromanica.ro
73
Ca regul generala scrisul plastografului este totdeauna mai lizibil deca modelul ce
imitl. Evident ca aci explicatia g-rafologic de franchet, cinste" trebuie inlocuit prin aceea
de dorinta de preciziune in falsa.
In cazurile de fals, partial mai ales, cuvintele adaugate de plastogral sant mai lizibile
decAt cuvintele autentice. Ai zice_c plastograful se teme c dacl s'ar citi gresit cuvantul in
vederea clruia a comis falvl sa nu poat trage foloasele cari l'au impins la comiterea lui.
4. Scrisul dezordonat
(dezordlne, minte confuz, nebunie)
-ht.: 1.4..,,,
.-
AC.
..C
(..prwt:.N.
Multi
nebuni
au
acest scris.
Unii nebuni, dupa
ce au umplut o paScrisul cite, cumpAtat, aliniat, rellefat, p tolit, inghesuit, inlAnt it,
Ingri,j't, ordon t, armonios i cu iscAlitura gladiolata, al lui loan Slavici.
Fig. 133.
precis. Simetria donmeste peste tot. De multe ori unele cuvinte sant sco-ise in
relief
prin
subliniere,
ponderat
03).
--tti-eit,,A,4 m., .
O /Yo
6. Scrisul confuz
(obscuritate, minte neclar, nebunie)
I i 1'4.
iru t u pa et d n rvi
Cam'l Pet e c i.
q, 1 se amesteca in ra durile de deasupra si si dedesubt impleticindu-le. Lumina nu circula ti tre rAnduri, ntre cuvinte.
Scrisul confuz e rar printre intelectuali la Romani. (Fi,. II ).
7
7. Scrisul ciar
(luciditate, claritate, ordine, pollteta)
dacoromanica.ro
74
4:141Q;
jidia
LA.
" At
e si
.111
Je7
zai.
4.4.)
ek
tc-esq
et-ersh
.rae .
c.". 06 0
re.t.
0.-Ccr
lpI c.A.-
da
ZZ
12..1..
ana 14.4
4741
,yr
.v.ep 114
res.
'
Al.
v.-
A;
4.1.
cAL;41....7.A
1.24.
re,"
Fig. t5.
,
,
6, 4,
1.0
uy,
6.7
Cei onal
44
st
r;
g. .6...
<47,d d.or
V( la
%.
neo, seda VG
t)ad.
17, ,Jvavu.
ku)
eAd
4,A4.4,7444,71,LLe
444,13;./.
c4444a-f7..7e. -vt
ea.
AL
:4 4-11
9--s-tfrck;
-
F ig. 136.
Scris disgratios, vulgar, Imbcsit, sinistrogir, amorf, precipitat, neingrijit, IncApdtinat i tenace, cAteva finale urcAnd mistic
Veronica Miele.
Scrisoarea de mai sus, prin care, Inteo frantuzeascd pretentioasd si plind
de greseli, V. Miele amenintd si distrugd scrisorile lui Eminescu, este
ngvn
ekh,
v'
10
fe.
(..
scrisd pe contrapagina pe care Eminescu scrisese frumoasa poezie Dorintd" (Fig. 137) din care se vede rdbdarea cu care poetul ti cizela, ca
toti marii scriitori, fraza ; cazna cu care cauta simplicitatea si armonia
desdvirsitd.
dacoromanica.ro
75
8. Scrisul disgratios
(trivialitate, lipsi de gust, naturi antipaticii)
/4.z- )17--(--
ptelt.4-4-
O subdiviziune a acestui scris este scrisul TIPO GRAFIC cari imita forma
multar litere de tipar,' la
e
-0-7e;r-zoNreife
Dit a-g147 Cap;
majuscule mai ales, dar
trtsAturile sant originale,
e 44:44 4f-e, r_.*--e
444"-4.
ft-4
"14 0
4a-441:a4f,' ,
Li4--e6-4461
2'rz.4
Ae
Ozr..74
VARSTA
I SEXUL1)
dacoromanica.ro
76
cand s'a scris fiecare piesa de comparatie ce i s'a remis. Aceasta din doua motive:
intai, pentru ca scrisul este, casi caracterul, intr'o continua evolutie, altul fiind
scrisul copilului de io ani, al tanarului de 20, al barbatului de 30 anii atunci
numai scrisul este deplin format si'si pastreaza caracteristica grafica pana pe la
ijk;
6L-
12-47(/
44,<QA,x,
44-(-44.4.1--ki 4444
ilkilte
ou . .
e 73;_ecti9.4
Fig. "o.
si
barat,
Si
18
ani au o
desvoltare
fi-
D. A. Sturdza la 70 ani
si fig. 143
644LVALAr
Fig. 141.
Fig. 115).
dacoromanica.ro
77
ce i s'au supus.
COPIII.Au un scris neformat, mare, greoiu, cu linii serpuitoare, lipsit de semne
17/-2;-ySke
,..
y.(._
(Fig. 115).
devine mai batos, mai sacadat, mai vertical, mai mic, mai tocat, semnele de egoism se Inmultesc, caci batranii val moartea secerand atat de des in jurul lor, vad atAtea
dacoromanica.ro
78
dacoromanica.ro
PARTE A. III-a
EXPER TIZ A
I.
Expertiza grafologicA
expertului.
catura de ochi pe adresa de pe plic cine ti-a scris, dupa ce criterii te conduci ?
Cercetezi oare forma literilor ? Nu. Identificarea o faci dupa aspectul general, dupa
fizionomia de ansamblu a scrisului, dupa armonia miscarei, in tocmai dupa cum
pe strada recunosti pe cineva, nu dupa cravata sau haina, nici dupa negul pe
care-I va fi avand pe obraz, cl dupa silueta, dupa mers, dupa gest, dupa alura
generala. Numai daca cineva si-a schimbat fizionomia obisnuita : si-a ras barba si
mustatile, schioapata, etc., II vei recunoaste dupa o mai de aproape cercetare.
Tot asemenea expertul grafolog va studia alura generala a scrisului: dimensiunea, directiunea, factura, presiunea, etc., pentru a identifica un scris. Daca
din cauza abilitatei plastografului, deosebirile nu vor fi destul de aparente, atunci,
va intra in subdiviziunile scrisului, va cauta semnele particulare, ticurile, idiotismele
scrisului, studiind ortografia, a numelor proprii In special, abrevierile, marginile
lasate nescrise, literile, izolat luate, dar nu In ceea ce priveste forma, el ca gest
grafic ; va studi finalele, barele, punctele, accentele, intrAnd tot mai mult in
detalii, cautand cu lupa elementele cele mai fine ale scrisului, cele cari numai Cu
microscopul se pot recunoaste, masurand la nevoie nunumai dimensiunile, dire tiunea, unghiurile dar si calibrul ductului, folosind toate procedeele indi ate in
capitolul Uneltele expertului" pana ce-si va putea forma o convingere deplina.
Acest studiu amanuntit se va face Intai asupra scrisului necontestat, pentru
.a. porn1 dela o baza sigura, si apoi asupra scrisului contestat. Expertul va conchide ca scrisul incriminat este fals cand intreaga miscare a scrisului, to te inflexiunile, toate trasaturile, toate idiotismele microscopice ale scrisului incriminat
dacoromanica.ro
8o
Citirea textului
E totdeauna necesar sa citim cu multa bagare de seama, atat textul documentului banuit de fals, cat si piesele de comparatiune, familiarizandu-ne cu stilul,
notand expresiunile cari se repet mai des etc. Adeseaori un anacronism va indica
chiar dela inceput ca suntem in fata unui fals.
2.
Ortografia
Schimbarea scrisului cirili cu alfabetul latin, toate sistemele de ortografie etimologic, fonetic, etc., care s'au tot succedat, Cu sau fara aprobarea
Academiei, au avut ca rezultat ca astazi once Roman care se respecta are propria
lui ortografie. Acest fapt regretabil, poate dintr'un punct de vedere
desi nu o
ortografie conventionala, variabila, cl ideea intereseazaeste de cel mai mare folos In
descoperirea unui fals. Mai totdeauna ortografia va fi neglijata de plastograf pentru
ca el isi coacentreaza toata atentia in a imita perfect forma vizibilii a literilor.
Ortografia numelor proprii mi Cu seama trebuie bine observata. O contrazicere
de ortografie la o iscalitura, la niste nume proprii cu totul familiare unei persoane
al carui scris s'a imitat, nu poate fi decat un indiciu puternic de fals. (Falsul
Take Anastasiu, Grigore Sturdza, etc.).
3. Provincialisme, strainisme, abrevieni
Iarasi, in grija lui de a imita forma literilor, plastograful neglijeaza provincialismele dand_astfel o dovada de fals. (De pilda In falsul Take Anastasiu, Gr.
Sturdza, unele moldovenisme n'au fost luate In seama de plastograful artist, Botez,
caruia i se atribue acel fals). Intr'o expertiza recenta, provincialismele si ortografia
mi au ajutat mult sa fac un prim triaj si din 19 banuiti sa ma opresc asupra unui
oltean care scria, ca st In fals: anouauft, doaua, vi-iam, rica. si ortografiase altfel
abrevierile comerciale, netto, brutto, circa, kilogram etc., decat un ardelean
asupra caruia cazusera banuelile la inceput.
4. Examinarea prin transparenta'
E totdeauna bine, inainte de a iiitra in analiza propriu zisa a scrisului contestat, sa examinarla actul banuit de fals, prin transparenta. Se poate observa
astfel de piida ca o data, o cifra, un nume, au fost sterse lipindu-se deasupra un
dacoromanica.ro
81
timbru fiscal ; se poate observd ca hartia are pe alocuri unele pete transparente,
le
.,
az,-.),-2,--0-2.-----4e2-/ 120--;,_
a- Ar.
.__--col-e_
7-$40e,,,
e--1/11--..--TY
, 1.t_
72
e-
dt,
tiv-v,
7e
por 14tZi,- -
i-e,d-9-----
fr
r/
1'
,10441 fsZ9
g-A;u-;141C---) t:e64/14---)
f
.7.
Y111.-1C-
5. Aliniatele
Inr_..epe
a itura
cu 3 Llitere
Grafo'o ja.
dacoromanica.ro
82
6. Marginele
Mai ca seama marginea dreapta este foarte revelatoare In caz de fals din
cauza indesarei scrisului la sfarsitul randului spre a introduce un cuvant suplementac
In linie, din cauza felului cum sant despartite cuvintele cari n'au incaput Intr'un
singur cuvant, din caua formelor variate ale semnelor de despartire (ascutite,
ngrosate, fusiforme, suitoare, coboritoare, prea fungi, etc., simple, duble, repetate
la inceputul randului urmator etc. etc.).
7. Cifrele
Punctele, accentele, sedilele etc. iarasi vor atrage mai putin atentia plastografului si de aceea trebuesc studiate In amanunt Punctul poate fi pus foarte
jos, foarte sus, spre dreapta, spre stftnga lui i, poate fi gras de cerneala, eteric,
prelungit In forma de accent gray, de accent acut, et spintecatura microscopicA
la Inceput din cauza felului cum s'a tinut penita, departandu-se prin apasare deschizatura ciocului penitei etc. etc.
:
Semnul scurtarei de pilda poate fi Inlocuit printr'o linie scurta, lunga, apasat5,,
eteratil, fusiforma etc. etc. poate fi pus prea sus, prea jos, mai la dreapta, mai
gAlnir anu ministru, au comandat o masA buna la Capa, la care au invitat si pe KogAlniceanu. De atunci
mare e ba bat de stat iscAlia imediat dupd ultimul rdi d al textului. (Fig. 87.
dacoromanica.ro
83
9. Barele.
Barele lui T, t, F f, 4, 7, 5 etc. iarasi pot fi fungi, (Fig. 57) .scurte, (Fig. 59)
apasAte, (Fig. 7) eterate (Fig. n5) etc in forma de milciuca (Fig. 32) (vointd
puternicci) suitoare si ascutite, imitand gestul celui c.ire da c i tifla (spirit critic,
batjocoritor), (Fig. 95) coboritoare de sus in jos (energie incapa 'Maki) (Fig. 1o4-26)
mai sus ca t (Fig. 57) (spirit de donzinatie) p ea jos (supunere) Fig 51) terminate
cu un carlig (tenqcitate), (Fig. 50) pot sa lipseasca (inatentiune, slabiciune Jizica,
(Fig. 127 pot fi puse spre dreapta detasandu-se de corpul literei (vioiciune)
(Fig. 42) pot fi scurte i suitoare, scurte si cobontoare, mult prea lungi si
subtiri, fungi i apasate etc. etc. etc.
10. Finalele.
de condeiu suitoare.
dacoromanica.ro
84
12. Paraful
Unii, In loc de paraf, sublinieaza numele lor (Fig. 33, 44 sau il supraliniaza (Fig. 34, 44) (Mcindria memelni).
la o aruncatura de condeiu
Fig. 146.
dreapta la stanga (Defensivitate. A5a scriu cei cari 5tiu sa se apere cand
ataci) (Fig. 150, 149, 148, 144, 96 etc).
dacoromanica.ro
85
linii au paraful format din o linie pornind spre stanga si revenind i mai
violent spre dreapta. (Violenta combativilate Fig. 12, 95).
Altii au un paraf ca o funda, ori ca un laso, subliniind numele. (Dorna
de a place, cockelarie). E paraful multor femei. (Fig. 23, 24, 26, 50, 18, 135)
De aci incolo incep parafele complicate si intortochiate inchizand numele c
intr'o casa de melc, cu incolaciri spre stanga, cu impletituri in forma de panza
paianjen etc., Dibacia parafuliui indica de obiceiu apt' tudini comerciale
Paraful, ca-si barele, cifrele, accentele, punctele, ghilemelele, parantez le, etc.
nu trebueste interpretat izolat ci din punctul de vedere general al scrisului; iar
explicatia psihologica trebuie dqta dupa
gestul care a provocat trasatura de
de
'9
SA semnalez cAteva.
/ in poi'," SA se observe cum punctul lui i se prelungeste in accent gray unindu-se cu litera urmatoare: vino, pana, amiazdzi", apoi carligul microscopic dela
dacoromanica.ro
86
literele t, p", apoi felul cum Innalta litera a. Vez i cuvintele : azi, la, pan, la",
bara energica si dqminatoare care termina pe D In D-le, D-tale, Onciul" etc.
Toate aceste ciudatenii ale scrisului alcatuesc ceeace grafologii numesc
idiotisme grafice".
Asemenea detalii sunt cele cari mai ales trebuesc observate de expert cu
atentie, totdeauna cu lupa, si mereu In legatura cu ansamblul scrisului. Ele scapa
plastografului sau el da gres daca le imita. Conto_piri de acestea, doveditoare de
cultura (scris simplificat) si de logica (scris legat) nu le poate face un incult si nu
le-au putut face nici unii studenti
pe cari Ii tiu
cari au imitat iscalitura lui
D. Onciul pe carnetele de frecuentare la cursuri.
III. Alegerea pieselor de comparatie
Se va prefera bine Inteles, ori de cate ori va fi Cu putinta, scrisul cel mai
apropiat ca data si aspect cu cel banuit din cauza schimbarilor pe cari scrisul le
sufera datorita varstei, sporirei instructiunei, faptului ca scrie cu sau fara ochelari,
boalei etc.
dacoromanica.ro
87
avem a face cu un plastograf de meserie, pentru ca acesta Isi altereaza felul sau
obisnuit de a scrie din momentul ce stie c cele ce i se dicteaza vor servi ca
piese de comparatie.
In once caz ar trebui ca asemenea piese de comparatie sa fie scrise neaparat In fata explsrtului. Textul care se dicteaza ar trebui sa fie redactat de magistrat In Intelegere cu expertul si acesta sa priveasca pe banuit cum scrie, caci
se pot face astfel multe si importante observatiuni privitoare la ezitatiunel sau
hotararea scrisului, la succesiunea miscarilor si executia lor, privitoare la modul
de a tine penita etc. Piesa de comparatiune se va lua exact
in conditiunile In care se afirma ca s'ar fi scrsi documentul
expertizat adica : sezand, In picioare cu manusa, fara
ochelari, etc. pe acelas format de hartie, cu creionul chimic,
cerneala etc. pe hartie simpla, liniata, Ingusta, lata, etc.
151.
Iscalitura far
paraf.
Dictarea va fi lunga pentru a obosi pe banuit In cazul
cand ar cauta sa'sl altereze scritul In fata expertului.
Ori de cate ori se poate, ar trebui ca declaratiunile dc informal r, mart r,
inculpat sa fie scrise, nu de judeccitor sau grefier ci dc insasi fiersoana care lace
declara/la. S'ar Inlesni mult sarcina expertului prin aceste escelente piese de com-.
1744
PENTRU COMITET
Fig. 152.
Trei is alituri din 1848 : D. Bratianu, scris calm, Inlantuit, t bara
sus, isclitur fr paraf terminat Cu un gest mistic. Stefan Golescu, scris foarte
inclinat, In ',Intuit, crenelat, rotunjit, mare paraf exuberant in laso, adoptat de
mai to ti fruntmii de atunci; C. A. Rosetti: primele doua initiate scrise lncet,
paratie. In tot cazul, cand se ja banuitului o piesa de comparatie In fata judecatorului si expertului, ar fi bine sa i se ceara s arate In scris de ce nu poate fi
el, precum se afirma, autorul falsului" etc. Atunci, imboldit de klei, nu se ma
gandeste, dupa cateva unii, sft'si mai altereze scrisul; sau, daca In fals intra si cifre
se va da banuitului sa faca o adunare sau o mmultire compusa dintr'o serie de
numere continand cifrele aflate In document : plastograful, preocupat cu facerea
operatiunei aritmetice, nu se va gandi sft'si altereze scrisul.
IV. Fraude la alegerea pieselor de comparatie
dacoromanica.ro
88
si deci astazi nu se mai pot coas dosarele trecand acul pe linia de indoitura a
hartiei duble, ci se gaureste chiar textul petitiilor si actelor din dosar.
Ar trebui interzise, in justitie mdcar, pal/die etc. pe foi - alante si sci se re
nonte la meschina econonile a unes jumdfci li de coal& de hdrtie, care are de consecinta mutilarea sau distrugerea unui act important, decisiv uneori.
Aceste maltratan i sant facute din nenorocire nu numai de cei care banuese
documentul si discuta cu aprindere asupra lui dar chiar de avocati si, fapt ma
regretabil Inca, de msasi expertii.
Documentul de expertizat ar trcbui fotogra fiat in mod obligatoriu. Expertisa lucreze acasa pe fotografii iar pe original, pastrat pe cat posibil fara a'l indoi,.
intre cloud cartoane, si acoperit cu o foita de matase, daca mai ales e scris cu,
creionul sau cu cerneala anilina, pentru a se impedeca estomparea creionului satv
intinderea cernelei, n'ar trebui sa se lucreze de cat pentru a studia ceeace ni
s'ar putea observa pe fotografii, unde viata documentului lipseste.
Documentul nu trebuie sei fie supus unui examen chimic deccit dupa fotografiere si atunci ccind bate ce/dalle milloace de ilwestigatiune vor fi epuizate caci,
or cata dibacie ar avea expertul chimist, reactivii intrebuintati de dansul pot lesne
distruge chiar posibilitatea unei contra expertize.
Jacques Raveneau
dacoromanica.ro
dacoromanica.ro
90
copul, fixat pe un picior In forma de furca pe once parte a documentului. Un reflector trimite pe punctul de observat raze mai mult sau mai putin piezise, dupa trebuinta.
dacoromanica.ro
91
4. Metoda grafometrica
dacoromanica.ro
92
de una recomandata de expertii grafologi dar ei se ridica In contra unor masuratori p r mecanice in care observatia, logica, interpretarea relativa dela caz la
z nu intra in joc, In care scrisur e socotit ca ceva mort,e1 care e ant de mobil,
at t de infl entabil, precum am vazut In capitolul consacrat grafologiei.
MuIt mai bui e rezultate, mai ales In expertizarea unei simple iscalituri ne
i t In I de a trage cu creionul pe o fotografie o serie de lungi linii drepte
prelu ,ind fiecare litera mult In sus si in jo i formand prin imbinarealki o serie
de une, iuri, triunghiuri, paraletograme. Desemnul astfel obtinut pe fa] s si pe isca1 t rie col testate e ant de caracteristic deosebit, Inca In marea majoritate a
/graf.
atat ii iscalitura acuzata de fals cat si la toate iscdliturile date ca piese de comparatie, ondulatiunile i formele diferite ce-iau aceste trei unii, cari din punct de
vedere caligrafic ar trebui sa fie absolut paralele, dau un indiciu foarte pretios
e\pertului in caz de fals.
In figura 157 alinierile 1, 2, 3 sunt ale iscaliturilor autentice, alinierea 4 a
fal ului i prezinta, cum se vede, un desemn cu totul schimbat.
Accst sistem, dar mai ales precedentul, miau dat in practica excelente
rezultate facand de cele mai multe ori inutile once alta demonstratic atat de
radical erau desemnele obtinute prin cadrilatura de linii prelungind literile.
Expertul ger'man W. Langenbruch, cel chemat a face o contra expertiza
In afacerea faisului testament < Take Anastasiu , prin care Academia Romana
era frustrat de o suma de 5 milioane, si care s'a unit cu concluziile raportului
meu In 19or, revendica a fi primul care, aplicand principiile lui Bertillon la masurAtoarea scrisului, ar fi creatora termenului de Gralomelrie. ( Die Graphometrie
um/ dire Gegner Berlin 1915).
In raportul meu de expertiza gratin sus mentionat, tiparit de Academie, la
1901, p. 13, am utilizat sistemul indicat in aceasta lucrare (Fig. 153, 154) de a
prelungi tri spatiu, in sus si in jos, liniile componente ale literilor. Langenbruch,
Felix Mi haud L'erfierlise des signatures" in Revue Scientifique" 1925 No. 2.
dacoromanica.ro
93
este- drept, are o *varianta a acestui sistem, pe care tntamplator 1 am utili at, la
1901 fara sa stiu daca m'am potrivit in gand cu alt expert mc i vechiu. La 1915,
Langenbruch preconizeaza ca, luand doua cuvinte identice, unul din scrisul contestat cellalt din scrisul necontestat, sa unim prin diferite linii radiante idtiala sau
finala cuvantului de expertizat, cu varful sau baza unor litere ra t, 1, 6, It, p,
dffitia);h2
156).
Kaufman
ecu o
ca chrigi
pentru chimicN1
ologie, o lucrare a mea despre S sibilitatea, intergenta si vo'nta det rminata prin scris si se arata scep c
asupra concl ziilor grafologice la care
ajungeam, admite astazi, In admirabila
sa lucrare ClirS de Psiliologie (pp.
Fi,,. 1,4
FI.
Avem de la o persoana un scris autentic, si alt scris presupus fals. Grafologia de astazi este In masura sa raspunda in acest caz, in mod sigur, daca au
acelas autor sau nu
Apoi, D1 C. R. Motru preconizeaza nu metoda psyhologica ri metoda mecanica expusa mai sus, zicand : Exista insa mijloace artificiale, prin care unghiurile si proportiile dintre literele reale pot fi substituite prin alte unghiuri si alte
proportii in dimensiuni marite, care pastreaza totusi aceleasi caractere ca cele
d'intai. Unul dintre aceste mijloace este intrebuintarea liniilor de prelungirc, asa
cum se vede In fig. 40, (Vezi fig. 155) si care duce la gasirea unor asemanari de
indice cu mult mai vizibile decat acelea pe care le poate da masuratoarea literilor
.
dacoromanica.ro
94
reale. In fig. 40 avem jos (A), un scris de persoana, cu intentia- de a-si contraface
scrisul, si sus (B), scrisul normal al aceleiasi persoane. Comparatia intre cuvintele
globale nu ne da cheia asemanarilor. Facand prelungirea literilor, obtinem cateva
asemanari care ne permit identificarea autorului. Cu toata intentia pus.
a-si
schimba scrisul, persoana n'a izbutit sa schitnbe: raportul de inclinatie dintre literile t, p, 1, unghiul dintre unja luit si bara care il taie, proportia intre spatiul
literilor, etc. (fara a (nai vorbi de apasarea scrisului care pe figura nu este redata
dar care se poate face vizibila prin aceias metoda)
.
5.
Fotografia
1. Putand reproduce scrisul cu cea mai mare exactitate, cu cele mai fine
nuant,e, cu filigrama hartiei si striaturile ei, fotografia ne permite sa putem studia
casi pe original actul de expertizat, fie pentru al cruta (mai ales cand e scris cu
creionul) fie pentru ca nu l'am putut a-rerr-decat scurta vreme la indemana, fie
pen tru ca mai multi experti sa poata studia simultan actele, scurtand timpul de
preventie al unui inculpat, lucru ce se uita de multi experti, fie pentru a inlesni
magistratllor, avocatilor, urmArirea unei explicatiuni orale pe o serie de fotografii.
3
A.
Randul 13, scrisul normal. Randul A, scris contrafaLut in v.2.derea unui anonim. Procedeu graft
pentru dovedirca falsului si anonimului, aplicat de autor Inca din x9or, preconizat si de profesprul C. RAdulescu.
Motru In Curs de Psihologie" 1923, de unde am luat acest cliseu.
Fig. 155.
dacoromanica.ro
95
Pe fotografii putem trage liniile prelungind literile necesare masuratorilor, precum am explicat, putern insemna Cu rosu pasagiile suspecte, ceeace n'am
putea sau n'ar trebui sa facem pe original.
Se poate scoate pentru expertizarea iscaliturilor de pilda
fotografii
pe o- pelicula transparenta, ceeace inlesneste si mai mult compararea suprapunand
cuvintele identice. Aceasta este mai ales folositor in falsurile prin decalc,
Calibrul ductului literilor si punctul de atac al literei,
cel mai greu
lucru de imitat pentru plastografi
se poate studia si masura exact numai pe
microfotografii.
Fotografiind prin transparenta si marind urmele lasate- pe hartia sugatoare, am putut descoperi autorul unui anonim.
Ilustrand raportul nostru de expertiza prin fotografii din piesele de corn
paratie si fals puse lata In fata, Inlesnim magistratului, avocatilor controlul afir
matiunilor noastre, --poate prea speciale.
Daca aceeasi ilustrare a textului expertizei s'ar face. pri calc, cum se
obisnueste In general, s'ar putea gasi avocati cari sa puna la Ind iala chier cinstea
expertului nevoind sa recunoasca exactitatea decalcului.
Fig. 156. Procedeu grafic pentru descoperirea falsului si anonimului pre o izat de Langenbruch la 194.
E cert de altminteri ca si cel mai cinstit expert, cand face, pei tru demon
strare, un calc, fan voie pune ceva din personalitatea lui In imitarea cinstita ce
o face pentru trebuinta demonstrarei.
Atrag in special atentia paleograjilor si istoricilor asupra multor autogra fe
de oameni ilustrii, copiate prin arhivele strine de istorici ,si reprocluse in colectiile
noastre de documente. Foarte multe sunt falsuri cu toata cinstea si buna intentie a
celor ce le-au calchiat, pentru ca fara voia lor, mai ales necunoscand grafologia,
au amestecat personalitatea lor In decalcurile ce luau. *i astfel aut graful cutarm
mare voevod apare grafologului o adevarata caricatura.
dacoromanica.ro
96
11.0
(2)
, Pals
(3)
ale
Sob
444
mele Frazer-Bertillon-Locard.
Aparatul de proectie inlocueste Cu
mare spor lupa si microscopul ava.nd
(4)
fara diapozitive. Sant unele excelente cari proecteaza pe ecran ori ce scris, ori
ce gravura, chiar si corpurile opace, Cu culoarea respectiva, punand pur si simplu
dacoromanica.ro
97
camp alb o pata de nuanta slab galbuie care nu va impresiona de loc retina,
Fig. 158.
Cifra din dreapta : 413 mult mAritA. Fotografia mAritA aratA ciar cifra 1715 scristt IntAi. SA se
noteze diferenta de intensitate a traseului recordat, coltul anormal al cifrei 3, pintenul rAmas In punctul de
aceasta modificare va apare:in negru In fotografie, variind In intensitate dupa intensitatea petei, zice d-1 profesor Dr. Stefan Minovici, unul din cei mai buni experti grafici ai nostri si care are marele merit de a fi atras cel d'intai la noi
atentia asupra foloaselor fotografiei In expertizele grafice.2)
i) R. A. Rims La photographie judiciaire" Paris f. d.
DR. EL morovioi: Falsurile In documente fi folografta In servi iul justiliee In Noua RevistA RomanA No. 6, goo . Pentru celelalte lucrAri ale d-rului Minovici, vezi Bibliografia. Tot d-lui Dr. S. Minovici i se
datoreste si un aparat perfectionat pentru fotografierea si expertizarea fotograficA a documentelor. Singurul
2)
Vezi Bibliografia
H. Stahl
Grafologic
dacoromanica.ro
98
apara mai intens alte parti ale scrisului ori sa dispara pe fotografie ceeace nu
s'a putut filtra prin ecranul colorat.
Un scris sters cu cerneala albastra, poate sa reapara pe fotografie deoarece
culoarea albastra nu se Inregistreaza decat foarte slab pe placa fotografica. Pentru
ca culoarea albastra sa apara, fotografiem utilizand un ecran galben.
Diferite cerneli apar In mod diferit pe placa daca utilizam clisee speciale
cari vor retine anumite culori, sau daca utilizam ecrane diferit colorate care sa
retina anumite raze.
CONCLUZIE.
dacoromanica.ro
P.ARTE.A. IV-a
APLICATUNI PRACTICE
I.
Identificari
Am ales trei randuri din scrisul omului care a fost poate mai mult insultat
In viata de unii si mai ditirambic proslavit de altii, Take Ionescu, asupra caruia,
)61Fig. 159.
(e-A-7
chiar acum dupa moarte, judecata nepartinitoare nu s'a putut Inca rostl. SA vedem
Tntru cat trei randuri numai din scrisul lui Take Ionescu vor permite sa-i fixam
dortretul moral cu o deosebita nepArtinire, dat fiind ca aprecierile grafologului se
tntemeiaza pe argumente controlabile, iar nu pe subiectivitate.
iatA dominantele acestui scris:
DIMENSIUNE :
dacoromanica.ro
100
DIRECT! UNE :
9. So is dextrogir
FACTURA:
altruism ;
sAltAret --= versatilitate
7.
If
simplificat
7-
culturN.
PRES1UN E :
6. Scris estompat
superficie, obosealA ;
delicateta
eterat
1.
cilindric = temperantl
3.
IUTEALA :
CONTINUITATE :
ORANDU1 RE :
Cum vedem numerele nesot (meliorative), sunt in majoritate : Avem patru 9, trei 7 si trei 5.
Coeficientul de superioritate: (Vezi p. 22) este 152, deci o frumoas1 superioritate.
Aceasta fiind paleta, sa vedem cum trebuesc folosite aceste culori pentru
ca, ajutati de psihologie, sa facem portretul moral.
Firul conducator este dominanta scrisului.
Schit grafologicA
Dominanta intregului autograf este SCRISUL CLAR din unja inteligentei. Deci
METODA.
Dar scrisul e mic i aceasta nota, sub influenta celorlalte, face sa conchidem
la : nevoia de a face singur totul, intrand In toate amanuntele, ocupandu-se de
tote chestiunile. Dat fiind Insa inteligenta nativa care-1 face sa presimta solu-
dacoromanica.ro
IOI
tiunile, s ghiceasca din dowt premise toata concluzia, i dat fiii d activitatea sa
febrila, Take Ionescu e pornit sa-si asume munca
Scris tnlantuit, scris
repede, scris suprainaltat).
Din cauza versatilitatei si uneori din neputinta fizica, (scris taraganat, scris
cilindric, eterat = vointa nesustinuta ; scris ebtompat = oboseala fizica), nu adan
ceste chestiunile si, ghicind problema, atinge numai superficia ei.
A doua dominanta. : naturaleta.
Asociata Cu prima, care radiaza asupra tntregului caracter, da ca rezultanta : o nobila si rara franchete, lipsita de once bizantinism.
Adaogand altruismul si blndetea, obtinem ca noua rezultanta : bunatatea,
bunatate neputincioasa uneori, dar plina de intentiuni delicate, de dorinta de a
indatora, de a protege, imposibilitatea de a refuza un serviciu.
Delicateta si temperanta constituesc o nou, podoaba a laturei morale a
acestui caracter.
0 umbra planeaza insa : orgoliul. E un orgoliu special, pentru ca. e Insotit
de altruism, de bunatate si generositate. Orgoliul se manifesta la Take Ionescu,
prin nevoia de a protege, de a tndatora pe oricine il aproprie si-1 solicita, pe
oricine II serveste i chiar pe oricine fi aduleaza. i pentru ea vointa e slaba si
ambitia de dominare constanta, protectia lui se poate tntinde la lingusitorii si nulitatile ce roiesc In jurul oamenilor politici. ')
A treia dominanta e stdpdnirea de sine. Ca contrast intervine trisa
vil atea, o emotivitate mult prea puternica. Asociata fiind vointei inegale, (scris
delicat, taraganat ; cu barele lui t lipsa, etc.,) face ca Take Ionescu sa cedeze
unor porniri de sentimentalism sau de ambitiune. 2)
In sensul acesta t rebueste studiat un scris ce ni se da spre identificare.
I) Deci : Citirea, determinarea fiecarei spete de scris in conformitate cu
clasificarea adoptata.
Aceasta e mult mai greu decat se pare, caci precum un profan, cand citeste o carte de medicina, ii inchipue ca are toate simptomele enumarate acolo,
tot asa incepatorul grafolog ezita mainte de a clasifica exact fiecare scris.
Interpretarea gratologica. De pilda : scris marunt minutie, scris apasat
= materialitate etc.
Determinarea dominantelor unui scris.
Determinarea superioritatei sau inferioritatei.
Determinarea, pe baza dominantelor, a moralitatei, inteligentei si vointei.
Combinarea psihologica a datelor obtinute.
Evident ca facerea portretului grafologic nu este absolut necesara Inteo expertiza,
dar, ca o unealta a expertului care ti Inlesneste mult munca, cifra gratometrica si
coeficientul de inferioritate sa_u superioritate trebuiesc totdeauna avute In vedere. Daca
doua scrieri au absolut acelas numar grafometric, avem, cum am spus, identitatea
scriptorilor ; dac, diferentele sunt mici, vom scoate o a treia, o a patra dominanta, inAceasta mi-ar explica acuzatia -de takism", ce s'a Intrebuintat mai mutt ca arma politica In potriva lui T. Ionescu.
2) i ad l %Fad explicarea multor slabiciuni si scar:4H de momente prielnice ale acestei distinse personalitAti.
dacoromanica.ro
102
trand tot mai mult in subdiviziunile scrisului mergand, in caz de fals bine plazmuit, pana la idiotismele pe cari numai cu lupa si pe fotografii marite le putem constata si trebuie sa descoperim falsul neputand admite un plastograf atat de artist
incat sa poata tine seama absolut de toate si totusi falsul sa prezinte intreg naturalul scrisului autentic.
II.
Jata seapte serien i diferite din cari s'a detasat prima litera : M. (Fig. 16o.
Problema de experti-
ta
I Ri.;.:14,
Or 1,YD cia..v..----
7a,mi
C 1.1,u'eur
e.otzt.-
za grafica consta In a
recunoaste carui scris
apartine fiecare din li-
fometric de clasificare
a scrierilor si urmand
metoda de lucru indicata In precedentul ca-
60 u,te,), OVIAe,t70
pitol, ne va
-
fi
foarte
eademoiselle, poate fi
caracterizat prin urmatorul numar grafometric : '121965 adica :
DIMENSIUNE : scris mare,
47-z,,/er../), 6-rt..-Ceetdea-rnirr
No. 2; PRESIUNE :
III.
dacoromanica.ro
103
de ce va gral.
Pe baza de argumente istorice, Dimitrie Sturdza afirma ca scrisoarea autografa este a lui Mihai iViteazul.
Sa studiem mtai acest scris din punct de vedere grafologic:si sa vedem
17-r/
(o rY/vi 43A4
i) (-{
(1- 771/Y)
irr17) riNf (I
/la!
/T4-7),/c-qff (Am'r
7i(
Fig. i6T.
(Tr
7 (K-I 1-11
daca portretu moral al acestui scris corespunde cu ceca ce stim din istorie despre
Mihai Viteazul, i In al doilea rand sa comparam acest autograf cu o iscalitura necontestata a lui Mihai Viteazul, spre a vedea daca afirmatiunea istoricului e confirmata prin expertiza grafica.
Dominantele acestui impresionant scris-sun t
I. DIMENSIUNEA
5. Scris ingladia!
9.
11
DIRECTLUNEA :
credulitate
cumpAtat = moderatiune ;
ghernuit = modestie;
mare
veden i largi, demnitate.
2.11
III. FACTURA:
9. Scris simplu
naturalete
precis = preciziune;
2.
7.
11
colturat
tenacitate ;
simplificat
originalitate, culturA.
dacoromanica.ro
]C4
T. Scris reliefat =-- penetratiune, voint
energic= energie de fier, manie ;
5.
limpede -.=- lipsd de sensualitate.
1,
9.
V. 1UTEALA :
5. Scris degajat --.-- sigurantd de sine, dibc'e
stdpanit =--- stpanire de sine
9.
2.,,sacadat nervositate, nerabdare.
VI. CONTINUITATE : o. Scris tocat =- intuitiune, utopie ;
nuantat = emotivitate mare stapanita ;
7.
IV. PRESIUNEA :
1)
11
2.
VII. ORANDUIRE :
1)
11
ordonat = metod.
Numrul grafometric este: (Vezi p. 21).
Prima dominanta
5997507
A doua dominant
9755973
A treia dominanta
3219225
Avem deci: cinci 9, cinci 5, patru 7.
9 e din unja transcendentei, a superioritAtei generale ; 5 e din unja vointei ; iar 7 dirs
a inteligentei.
Coeficientul de superioritate (Vezi p. 22), este 185, un coeficient de superioritate
.extrem de rar.
5.
Portretul Grafologic.
Marea dominanta a acestui scris este energia. Scrisul pare sapat adanc in
hartie, atat de mare ti este relieful. Fiecare trasatuo de condeiu studiata in parte
denota vointa. Barele literilor cirilice i, p, g, ea, sant urcatoare, terminate din ce
In ce mai apasat, ca niste maciuci, indicand o vointa mergand pana la brutalitate,
iar felul nervos cum sant aruncate, indica mania. (Cf. fig. 7, scrisul lui Bismarck,
care insa e mult mai putin reliefat si mai meschin inghesuit). Apoi toate aceste
bare si mai fiecdre duct component de litera incepo sau sfarseste cu un mic
carlig, semn de mare tenacitate. (Cf. fig. II, scrisul lui Napoleon I). In al treileal
rand colturarea multor litere vezi r, o, s, atat de ascutite sus) e un nou semni
de energie darza.
Claritatea desavarsita a acestui scris, aerul care circula intre randuri, in
jurul fiecarei litere, si mai ales relieful splendid al scrisului, siguranta traseului ne
dau a doua dominanta : o inteligenta de o minunata claritate.
Simplificarea ductului, litere cari par mai mult schitate printr'o serie de
linii scurte si energice, incovoirea spre dreapta, datorita iutelei ductului, (la /, p, ,.
In special), originalitatea si armonia unor litere ca e, n, z, sant semne de cultura
si gust pe cari nu le ai fi asteptat poate la 1598, la un scriitor in limbal
romaneasca, intr'o vreme cand slavoneasca si greceasca erau, in partile noastre,
scrisul stiutorilor de carte.
Dar scrisul este ingladiat, literile cuvintelor merg sporind ca innaltime, ca
In scrisul copiilor. i apoi tot scrisul atat de limpede, de citet, arata un om de
o franchete si o cinste desavarsita, copil este increzator in vorba altuia, judecand
pe ceilalti dupa sufletul lui curat si aceasta incredere si franchete poate fi
periculoasa la un om politic.
dacoromanica.ro
105
de o rara modestie unita cu demnitate, care, pentru izbanda unei idei de curat
idealism, va lupta cu toata inteligenta, cu toata vointa i tenacitatea lui extraordinara. i daca va fi invins, va fi prin marea lui credulitate in oamenii pe cari
i-a avut tovarasi sau pe cari cu credinta i-a servit.
Aceasta simpla schita a acestui scris ar fi suficienta pentru a da dreptate
batranului istoric patriot Dimitrie Sturdza ca intr'adevar ne aflam In fata scrisului
lui Mihai Viteazul.
Asa trebue sa fi fost scrisul omului care a avut indrazneala eroica sa inceapa,
Comparand acum acest scris cu semnaturile autografe alui lui Mihai, destul
de numeroase, regasim exact ateleasi caracteristice grafice, obtinem exact acelas
numar grafometric si se complecteaza dovada pe care schita grafologica ne facea
sa o presimtim. (Fig. 162).
dacoromanica.ro
io6
Iscaliturile lui Mihai Viteazul in slove
Iscaliturile lui Mihai Viteazul in slove latine apartin ele cu adevarat marelui domnitor ?
statului din Cluj, .atrage atentia asupra unei serii de scrisori ale lui Mihai Viteazul,
unele iscalite in chirilice, altele in caractere latine i se publica un faximil al unei
scrisori datate din Alba-Julia, 4 Noembrie 1599, scrisa In limba ungureasca, purtand pecetia obisnuita a lui Miliai i cu iscalitura voevodului in latineste: Michail Vaivoda".
D-1 Moisil, directorul general al Arhivelor Statului, mia pus la indemna
fotografiile altor seapte documente, latinesti si unguresti, date din Alba-Iulia,
din cari patru cu iscalitura lui Mihai Viteazul in latineste si trei In romaneste,
Cu caractere cirilice, documente gasite
de D-soara Ba4 In arhiva orasului Tar-
P-9M3i
rY
gu-Muresului.
documentelor susnumite, lacobinus Ja nos. 'sat litura s'a facut cu autoriza rea Domnului.
dacoromanica.ro
107
acte de importanta secundara cari trebuiau insa sa fie semnate de Domnitor. Cand
Insa era vorba de un act important, de o diploma nobiliara, de o scrisoare adresata
unui Suveran, Mihai, chiar daca actul era redactat latineste, iscalea cu frumoasa-i
iscalitura modesta. In litere cirilice si pe romaneste.
0 expertiza pe larg pentru dovedirea afirmatiunei mele ar necesita fotografii marite, multe clisee
costisitoare si poate o In-
0.n;
4,:47,1
.iL iz.
cl.r."A
d4te:(
(
crare separata asupra autografelor lui Mihai ViIscalitura, in latineste, atribuita lui Mihai Viteazul.
Fig. 163
teazul, sa revin asupra a.
cestei chestiuni atat de interesante pentru grafologi casi pentru istorici si paleografi.
1) Cunoscand simplicitatea scrisului lui Mihai Viteazul, era de asteptat ca
iscalitura lui sa fie Pita paral. Si de fapt toate iscaliturile cirilice ale lui Mihai
sunt lipsite de paraf. Ei bine toate iscaliturile latinesti au un paraf imens, incolacit
Cu dibacie, ca o panza de paianjen (Fig.
163) si compus din miscari de condeiu
cari amintesc perfect gestul grafic al lui
11
A,
I.011
m.w.-
dintr'un condeiu, litera 0 e scrisa din doua fragmente (Fig. 162). Dinpotriva iscalitura
latineasca are scrisul legal, inleintuit. Nu numai ca fiecare litera, izolat examinata,
e scrisa dintr'un condeiu, dar aproape toate literele -se leaga intre ele ; mai mult ;
punctul lui i din 4il, din cMichail
se leaga
a urmator (Fig. 163).
oczi41 CR-zrs
pt.:44.
Exact cuel
acas fel de a lega. literile
In scrisul secretarului : observa cum
leaga pana si cifrele anului 1199 (Fig.
C..._
Fig. 165.
grafic In legarea lui h de a In cuvantul MICHAIL, observa exact acelas fel de a lega
punctul lui i cu litera 1 urmatoare.
3) Scrisul lui Mihai Viteazul e /impede ca cristalul, cea mai mica bucla e
dacoromanica.ro
io8
(71044=. d=f1P'4-11
11k;ftt.
L._
rI(/
,
Fig. 10. Iscalitura In latinelte atribuit fals lui Mihai Viteazul.
..,
P,..,..4,
c..c
....-14.-rh,,,,ipsyl.
1*(4/ SII9A-Lite:t1 t x
t-
01:1::7 (172.0t-tet
4-4,L, Pow;a4.,
Iv i xti. A4
o trasatura urcatoare,
ascutita, ca nu tais de
sabie sau apasata ca un
buzdugan); prelungirile
de condeiu in jos ii repugna.
9) Mihai are la
Fig. 167-169.
fie-
care inceput de litera, cate-un mic cdrlig microscopic (Tenacitate), acest semn atat
de caracteristic lipseste in scrisul secretarului.
To) Ca idiotisme grafice observam, in afara de foarte caracteristicul h perfect
identic In toate documentele scrise de Iacobinus, In afara de faptul ca punctul lui
e legat de 1 urmator, pretutindeni cuvantul VAIVODA e rupt astfel VAIVO....DA."CU
_
dacoromanica.ro
109
exact aceeasi oprire a ductului sus, dupa scrierea lui o, pe cand Mihai face pe o
din dou trasaturi de condeiu ca doua sbii ce se incruciseaza, lovindu-se In lupta.
Deci e fara indoiala ca iscaliturile latinesti aMichail Vaivoda . nu sunt ale
lui Mihai Viteazul, si autorul acestor iscalituri pe documentele suscitate, este
Janos Jacobinus.
AUTOFALSIFICAREA
Anonimui
Cel mai frecuent caz de autofalsificare dar si cel mai greu de expertizat
este anonimul.
Sa studiem diferitele procedee intrebuintate pentru distrugerea voita a personalitatei unui scris, aratand si mijlocul pentru smulgerea mascei anonimatului.
Anonimul Tipografic
Cel mai greu gen de anonim de identificat este cel scris In caractere tipografice. Daca pentru a-ti ascunde si mai bine personalitatea ai avut rabdarea,
nu sa desemnezi literile tipografice cu care ai redactat anonimul, ci, cu o foarfeca
sa scoti cuvintele si literile necesare dintr'un ziar, din tr'o carte, dinteun dictionar,
atunci dovedirea autorului anonimului este aproape cu neputinta daca filigrama,
calitatea, formatul si coloarea hartiei utilizate, plicul in care ai pus anonimul aranjamentul adresei, stilul autorului, urme digitale ramase pe hartia pe care cu mana
unsuroasa de pap ai lipit bucatica cu bucatica hartiutele, nu vor da indicii pentru
descoperirea autorului unui astfel de anonim.
Anonimul dactilografic
Decand cu difuziunea masinelor de scris, foarte multe din anonitnele iscalite un prieten sincer, un binevoitor etc trimise prin posta in plic nefrancat,
sant scrise la masina.
Daca o pagina tipografica este absolut impersonala, o pagina dactilografiata contine numeroase indicii de personalitate In asa fel in cat un bun dactilograf
recunoste propriul sau scris dactilografiat dupa tuseul cu care s'a batut scrisoarea
si alte mici particularitati.
Jata procedarea pentru identificarea unei pagini dactilografiate :
Intai se studiata caracterele masinei : pica, roman, italice etc.
Determinam cu lupa sau chiar numai dupa aspectul scrisului, daca falsul
a fost scris pe o masina cu tampon fdrez' panglica, deci YOST in generalitatea
cazurilor (mai rar Dactyle, Sun, Blickensderfer) sau pe o masina cu panglica (Marea
majoritate a mainelor, adica la noi Adler, Remington, Continental, Underwood etc).
dacoromanica.ro
1 10
In general scrisul cu panglica e mai imbacsit, apoi microscopul arata limpede cidrilatura tesaturei pangcei colorante.
3) Cautam a afla marca masinei pe care s'a scris.
Masinele de scris se impart
:
a Masini cu claviatu-a cornplecta : Yost TO, Smith
Premier 15.
-0
cc
e etc. pentru ca foarte putine masini au semne directe pentru paranteze pentru t*!& pentru :44/
etc. ci tiparesc aceste litere din doua batai scriind
c.
.=
.,
scriind
B.-
a.
r;
hartia decat litera pe care semnul diacritic s'a suprapus sau subpus. De aceea un fals dactilografic
cc
trebuie totdeauna privit te verso, studiind relieful hartiei impins de apasarea matricelor de otel.
4) Studiem cerneala: un birou comercial utilizeaza
5) Examinand cu o lupa puternica sau cu microscopul ori si ; mai usor pe o fotografie marit, un
scris dactilografiat, poti spune cu siguranta pe ce
anume masina a fost scrisa pagina supusa expertizei, daca ti s'au dat piese de comparatie suficiente.
Intr'adevar : masini de aceeasi 'marca, acelas model, ajung prin usagiu, prin fap.
tul ca unele litere au fost mai des mtrebuintate decat altele (litera e, s) i s'au
tocit mai repede, prin faptul ca o parghie s'a indoit putin, ca un surup a slabit
etc., etc. ajung sa dea dupa catva timp un scris foarte individualizat, o litera esind
mai sus ca alta, mai la stanga sau mai la dreapta etc., etc. (Fig. 170).
dacoromanica.ro
III
Mai mult: chiar si o masilla noua prezinta,-pentru un expert rabdator
unele defecte microscopice cari permit identificarea scrisului: un defect In mulajul
matricei unei litere, o subtiere anormala, lipsa unei bucatele dintr'un accent, din
piciorul lui i, m etc. (Fig. 171)
se
prescurteaza
scris Intii?
Acesta este anonimul cel mai obisnuit si este si cel mai usor de identificat.
Am o colectie respectabila de scrisori anonime si mi-am imbogatit-o artificial cerand cator-va sute de persoane sa scrie aceias fraza : Tatal nostru carele
esti In ceruri..." Intai In scrisul /or normal, apoi deghizandu-si scrisul In cat mai
variate chipu.si cu putinta. (Fig. 172).
Jata ce rezulta din studierea colectiunei:
Cei mai multi prieteni sinceri ori bine-voitori trimit scrisoarea de insulta, rasbunare, denuntare etc., fara a-si modifica scrisul ; atata pasiune Ii mana
meat ar fi incapabili sa ticluiasca rabdator un scris contra-facut. Lasitatea lor se
dacoromanica.ro
112
(f)--io-ut
5;,../sa
4u t4
"te ezZ
ZeArWi ,4414.1/44#
gaita U.IALI
Ai+am.41, 14,
te.e-t
e4
T-COLe fi Cytt,
rttkAutt9e
atzt,,,tee,A62,74,
Coye
Assilej .7erit
FUI r
v2_
1
QLLuttAlitit,
rtuivore rciu -
Tekhictrin/ carte41/?cre;:frgigia;vreilerimeitiv.
12W/21, tciU
bartate etc. Evident insa ca, din loc tn loc, obisnuinta face sa reapara caracterele
normale ale scrisului si acesta produce un aspect anormal, chinuit in toate anonimele. Expertul va studia tocmai aceste anormalitati, retusarile, idiotismele, cercetand mai cu luare aminte sfarsitul anonimului unde caracteristicile adevaratului
scris apar mai numeroase.
Apoi, pentru ca marea majoritate a oattenilor nu si-a examinat nici odata
scrisul In a-manunt si ar avea greutate sa spuna din memorie ce anume miscari
de condeiu face pentru a scrie cutare sau cutare litera, autorul unui scris deghizat se multumeste sa schimbe forma catorva litere, sa adopte numai ceea ce schimba
aspectul vizual luat In ansamblul lui iar nu fibra intima a scrisu!ui, gestul grafic
care ramane acelas. Va complica de pilda unele litere, dar daca e egoist, miscarile sinistrogire vor ramane si vor fi exagerate chiar ; daca anonimistului ii place
sa complice literile cu fiorituri, Ii va fi cu neputinta sa serie simplu ci va exagera
inflorirea literilor cu fel de fel de inzorzonari; daca e un tenace, nu va putea omite
micile chrlige de la bara lui t, de a caror existenta nici nu are stiinta caci doar
lupa le poate vedea ; daca e un cicalitor liniuta suitoare premergatoare multor
expertul,
litere va ramane ; ruperea cuvintelor va ramane aceiasi. Ast-Idl
studiind cu lupa barde, accentele, idiotismele scrisului, urmarind pretutindeni gestul
gralic, prelungind cu linii literile asa cum s'a explicat (Fig. 153-157) va putea
preciza autorul anonimului cu mai multa sau mai mica usurinta dupa dibacia expertului si a celui capabil de a trimite o anonima.
Se intelege din cele aratate ca expertizarea anonimelor este imposibila pen-
dacoromanica.ro
113
tru un expert caligrafic, de vreme ce tot aspectul vizual 5i forma literilor e schimbat, 5i numai poti compara daca un A de tipar seamana cu un A caligrafic, daca
B e la fel cu B, C cu C etc.
Attro-fa4ificarea
Altrofalsiflearea se face:
I) Prim cak.
Prin imitafiune servile'.
Prin imitafie liberit.
4) Pe cale mecanicd.
5) Prin utilizarea unei iscdlituri in alb.
6) Prin transporlarea iscdaturei.
H. Stahl
Grafologia.
dacoromanica.ro
114
litura pe care o imita trecand cu creionul, sau cu un corp dur, peste dansa; apoi
pe copia aparuta In albastru, scriu Cu cerneala i terg unnele creionului cu guma..
In acest caz, pe langa toate cele arn fate mai sus, mictoscopul va arata
tirme de creion, deranjarea fibrelor hartiei datorite raderei, disparitia luciului hartiei care 'a un aspect catifelat. lesne observabil daca privim falsul piezis sub diferite
inclinatiuni,
sau
.PC TEL,
it
CIIGI
Emile GAUTIER
4I
dacoromanica.ro
I15
Prin urmare desI prin decalc forma literilor si detaliile scrisului sant exact
reproduse, acest fals e foarte usor de ezpertizat de oare ce o simpM fotogra fie
Inaril& arate 1 : tremurCiturile, ezitcirile, intreruperile in duct, retuscirile, variafiunile
de intensitate ale cernelei i locul diferit unde penifa a inceput sa apese, punctul cel
mai greu de imitat In fals ; o fotografie manta permite In sfarsit masurarea calibrului fiecarui duct in comparare cu iscalitura originala.
Se intampla dese ori ca cel care a imitat prin decalc iscalitura cuiva, sa strecoare printre piesele de comparatie insusi modelul care i-a servit la facerea falsului,
dar tocmai aceasta precautiune a plastografului mi-a folosit In repetate cazuri sa
aduc dovada falsului caci este axioma In expertiza ca ori de cd te ori douei iscillituri
etc vor fi absolut ,si in
loa/e' anidnuntele superpozabile, una din ele este
copia prin a'ecalc a celei
Ifilte,
litera cu litera. In
Mai grele de expertizat sant falsurile in cari plastograful s'a caznit, prin
lung exercitiu, sa imite o iscalitura, un scris, prinzand cateva forme de litere,
cateva particularitati vizuale ale unui scris dat. Acest fals are iuteala si naturaleta
vizuala a scrisului autentic, dar amestecul a doua personalitati in unul si acelas
scris face dovada falsului de indata ce-1 cercetam nu In aparenta vizuala inselatoare
ci cu lupa, studiind amanuntele, idiotismele grafice.
Nu e plutonier care sa nu se laude ca imita la perfectie scrisul d-lui colonel,
nu e functionar inferior care sa nu se joace In a imita iscalitura sefului; la facerea
statelor, pentru a nu intarzia incasarea lefei, mai In fiecare cancelarie exista un
plastograf onest si altruist care face camarazilor lui serviciul de a le imita iscali-
dacoromanica.ro
116
X-.2:,-, ,244.44.;2'
744,4a- 'U.= g9
(127/4..sc4-44
Co p.c.. rp.a.bet.
t4-'
2:
46,:ta- /e24,74.."'
.....-reeZaa,
74,-Kg. calt/244.6=2"-2.,e
ig. 175.
dacoromanica.ro
117
poti dovedi cititorilor unui ziar toate actele de tradare, prevaricatiune etc. puse in
sarcina unui om politic ticluind, cu fragmente din propriul lui scris, un asemenea
fals foto-zincografic si sa tiparesti in gazeta sub propria semnatura a celui pe care
vrei sa-rcalomniezi, declaratiunile cele mai compromitatoare.
dacoromanica.ro
x x8
estima ? Daca stimd a fost scris peste Craiova, atunci era dovada facuta ca nu
este fals, si invers daca s'a scris cu masina peste cuvantul estima scris cu cerneala, atunci era fals deoarece intai trebue sa se fi scris contextul si apoi iscalitura, Fara a pomeni de faptul bizar ca formula finala ecu toata stima nu se
scrisese la masina).
Pagina dactilografiata era scrisa cu cerneala de copiat (cerneala cu anilina).
torul lucru : daca randurile cu masina au fost scrise peste iscalitura, atunci i din
Craiova, trebuia, la copiat, sa apara intreg si invers: daca cuvantul estima ar fi
fost scris peste eCraiova atunci trebuia sa apara numai litera t din stima la
copier. Ei bine, la copiat a esit litera < i din Craiova si dovada falsului era definitiva.
Un alt caz. Un presedinte de banca populara din Ardeal adreseaza o plangere
parchetului ca un misit, Iacobsohn, zis Ionescu, a folosit o iscalitura in alb dat de
reclamant pe o coala de hartie pentru ca misitul sa serie o petitie in numele presedintelui cooperativei catre Ministerul aprovizionarei, dar ca misitul folosise iscalitura presedintelui pentru a lua dela minister numai de vre-o cinci milioane ma-rfa.
Misitui afirma ca petitia a fost scrisa intai la masina si apoi iscalita de
reclamant si ca deci el este perfect cinstit ; presedintele cooperativei afirma ca i
s'a sustras iscalitura In alb. Cine avea dreptate ?
dei Iacobsohn-ionescu afirma ca nu-si aminAm dovedit intai ca petitia
tea la ce birou a dictat-o
a fost scrisa pe o masina Yost No. io, aceeasi
nzasina din birozil lui jacobsohn. Dovada s'a facut foarte usor, masina fiind veche,
si alterarile literilor foarte ca racteristice: (Fig. 17o Litera e prezinta o tremuratura la baza ei, cifra 2 era mancata In partea de sus, cifra 1 avea lipsa pintenul
drept, punciul esia mult prea gros etc. Deci Jacobsohn mintise cand afirmase ca
nu stia unde, la ce biro u, a scris petitia de pe hartia coprinzand iscalitura in alb.
Si in acest al doilea caz iscalitura presedintelui se arnesteca in cateva litere ale
textului dactilografiat. Iscalitura era scrisa cu creion chimic si atunci copierea cu
foita uda, dupa procedeul descris mai sus, a fcut dovada ca inteadevar iscalitura fusese data in alb si ca presedintele cooperativei nu era copartas la
operatiunea misitului cu care a vrut sa lucreze.
Importanta studiului primului traseu
Se vede prin urmare cum In multe cazuri, de fals partial mai ales, este
de toata importanta sa determinam care linie a fost tra sa intai. Frazer (op. cit.)
a studiat cel d'intai problema si observa ca daca o incrucisare de linii e facuta
pe cand cerneala este proaspata, atunci, prin capilaritate, cerneala, la o incrucisare
de linii, se intinde In traseul de dedesubt si se face astfel o mica pata, vizibila cu
microscopul, urmata imediat de o subiere, de o ingustare a ductului. Acest fenomen
nu se mai produce daca prima linie este uscata in momentul cand s'a tras a doua linie.
Locard propune sa microfotografiem incrucisarea suspecta culcand orizontal
documentul. Atunci trasatura posterior desemnata, apare in relief pe cand unja
subjacentA dispare aproape complect.
De cele mai multe ori culoarea diferita a cernelelor, luciul scrisului etc. va
dacoromanica.ro
119
arata care trasatura de condeiu a fost scrisa Intai. Dovada mai poate fi facuta si
pe cale chimica.
6. Fals prin transportarea iscaliturei
Inteo expertiz5, recenta am avut de solutionat urmatorul caz : un pro prietar
declara fals un contract de Inchiriere scris de alta mana decat a lui, dar iscalit de
dansul. Proprietarul nu recunostea iscalitura cum nici conditiunile contractului.
\ /
2 3 4
Pentru a impedeca falsificarea iscaliturei noastre, vom introduce in parafa iscaliturei indica/la lunei ,si anului cd* nd s'a da! iscalitura.
Admitand ca o iscalitura s'a dat In Februarie 1925 vom introduce in paraf
semnul _/ adica 2 25 sau: a doua luna una mie noua sute 25.
Daca plastograful baga de seama aceste trei microscopice Enhile indicand
cifrele 2 si 25 si le reproduce intocmai, sa zicem pe o iscalitura din Octombrie
1926, va comite un anacronism care va dovedi falsul ori se tradeaza daca le
imita gresit.
Evident ca fiecare persoana. !si poate adopta cifra ce doreste : de pila:
I
\8 / 6,
5
6
7
7
5
8
9
4
6
7
3
4
5
I sau
o ori
etc. etc.
dacoromanica.ro
1 20
Un alt procedeu
i mai sigur ar fi ca, pe lnga iscalitura, sa se aplice urma digitala a degetului aratator stang frecat u5or peste pernita cu tu. Aceasta ar fi cel mai
sigur mijloc pentru a se impedeca fa15ificarea, dat fiind ca, precum se 5tie, nu exista
doi oameni cari sa aiba acela5 desemn al liniilor pe buricele degetelor. Fiecare
posesor al unui carnet de cecuri ar da bancei emitente pe langa iscalitura lui 5i
un model al desemnului urmelor digitale. Un minut ar ajunge pentru identificarea
autenticitatei iscaliturei.
Se cunosc foloasele dactiloscopiei in medicina legala si se stie cat de numeroase cazuri de crime au fost dovedite dupa urmele digitale lasate pe diferite
obiecte de vre-un asasin. *i in expertiza grafica urmele digitalepot da de multe
ori rezultate tot atat de bune : cand o persoana atinge o foaie de hartie, lasa
tiparit invizibil pe dansa crestele papilare situate pe lata palmara a falangetelor.
Daca mana e usor transpirata
5i aceasta e in general cazul falsificatorilor
paginei, va lasa o serie de urme digitale pe hartie. Aceste urme sunt de cele mai
multe ori invizibile, dar chimia poate sa le faca sa reapara, de pilda trecand peste
hartie o solutiune slaba de azotat de argint care, descompunandu-se sub actiunea
sarurilor sudoarei, va face sa apara urmele digitale. Pe fotografii aceste urme
digitale apar 5i mai u5or.
Hartia sugAtoare
5i
Vezi: Fr. Galton antsger prints Londra 1892 M. Picaud (Des enspreintes digitales dans les expertisss
en ercritures, Paris 1898; Paul Aimegeai, In Revista (Je Sais Tonto No. 15 Oct. 1925 p. 423-424 i Bibliografia.
dacoromanica.ro
121
acelas act, sau ca s'a adaos posterior cateva cuvinte la sfarsitul unui aliniat, sau
printre randuri, etc. Exampnul microscopic, ai pigmentilor coloranti ai cernelei,
aceiasi in ambele scrisuri, apoi examenul fotografic, care noteaza diferintele de
intensitate ale cernelelor si nuante ce scapa ochiului, si in sfarsit examenul chimic
care dovedea aceeasi compozitie chimica a cernelei, au invederat ca nu era fals
ci ca deosebirea de culoare se datora numai, dupa cum dovedise examenul fizic,
punerei sugatoarei.
Inteun alt caz, in care un functionar superior era acuzat ca scrisese nu numai
cuvantul Aprobato
ceca ce recunoastea dar .ca falsificase si iscalitura directorului, am avut un prim indiciu de vinovatia functionarului din faptul ca am constatat
ca -el, om pripit, punea din obisnuinta imediat sugatoarea dupa ce iscalia, ori
punea o rezolutie, pe cand directorul, cumpatat, dei scria apasat, astepta totdeauna
Grafologia,
dacoromanica.ro
122
specialist in criptografie. Acesta dupa frecuenta repetirei aceluias semn, studiind intaiu monosilabele
scurte, cuvintele izolate mai des repetate etc., va ajunge sa fixeze alfabetul utilizat si s descifreze cel mai complicat scris secret.
In
unui
Cel mai greu scris secret de descifrat este cel care utilizeaza un alfabet
stenografic pentru ca aci toate literile unui cuvant contopindu-se intr'un singur monogram, fiecare cuvant pare a avea, ca in scrisul chinezesc, un desemn special si
astfel fiind, nu putem preciza litera care se repeta mai des si reconstituirea alfabetului este mult mai grea, mai ales daca am schimbat valoarea primitiva a literllor unui alfabet stenografic cunoscut, botezand de pilda pe B ca N, pe N ca V etc.
Dar aceasta schimbare a valorei literilor stenografice, n'am intalnit-o In cele
FALSUL PARTIAL
Am spus ca fals partial este atunci cand s'a alterat numai o parte dintr'un
document fie a) ca s'a sters o parte a documentului, b) fie ca i s'a adaugat ceva,
c) fie ca s'a ralocuit partea stearsa cu altceva.
Sa examinam fiecare din aceste categorii in parte.
dacoromanica.ro
123
dacoromanica.ro
124
Se poate pica si un strop de apd pe locul banuit si alta picaturd mai departe : partei rasa va absorbi mai repede apa decat partea unde luciul hartiei
n'a fo t tri at. Benzina e insa preferabila pentru ca nu altereaza documentul,
nu'l pdteazd, si se evaporeaza mai repede.
c Stergerea prin agenti chimici. Spalarea unei colt timbrate cu clor, acid
oxalic etc. pentru a o putea intrebuinta din nou, sau stergerea unui scris pe un
act, cu agenti chimici, se recunoaste dupa matitatea hartiei, dupa coloratiunea hartiei pe locul spalat si foarte precis pe placa fotografica. Utilizarea vaporilor de
acid iodhidric da iaras bune rezultate mtinuita insa de un om expert.
III.
Expertiza este inlesnita prin faptul ca avem intaiu radere si apoi scriere
pe partea hartiei care a fost alterata. Dovedirea falsului o sa se faca In consecinta dupa metoda combinata, indicata in cele doua capitole precedente. Mai totdeauna In asemenea cazuri scrisul adaos pe partea rasa este sau mult mai subtire
sau prea gras, ramas estompat si murdar. Subtire, pentru ca plastograful se teme ca
scriind pe hartia tara luciu, cerneala sa nu se fritinda cum se intinde pe o sugatoare, cum devine hartia obisnuita daca se rade luciul impermeabil al hartiei; ori
estompat, stropit si imbacsit, pentru ca cerneala s'a Intins patrunzand prin capilaritate In poni hartiei In locurile unde luciul impermeabil a fost distrus.
Din cele aratate mai sus rezulta ca actele mai expuse falsului
CONCI u le.
1) Partea chimica a expertizei nu am tratat-o pe larg, pentru ca colegul meu, prof. Dr. St. Minovici,
pre ateste o lucrare de expertiza chimicg. Tabele cu reactiv; se gasesc In lucrarile citate; cum si; in rominEve,
li1 ortp m lorului Ulic (Vezi Bibliografia).
dacoromanica.ro
I 25
Parit'ai: chitan/e, polite, Cann', mandate postale, etc., ar h-ebui set fi. tipdrite pc
hartie de proasfei calitale si colora/cc penlru ca cea mai usoara zgdriere a et sa
jasa imediat la iveald prin spalacirea scrisului pe locul ras si prin decolora rea
lzeirtiei sub influenta agenfilor chimici. Acest desiderat II exprima si, Dr. Minovici
In Les faux en ecritures", d-I Itasse si toti ehimistii avand perfecta dreptate.
Reaparitia scrisului
Cel mai sigur procedeu de retnviere a scrisului, pentru ca nu altereaza
documentul, este procedeul fotografic.
Trecem un fier de calcat incalzit peste document. Atunci de multe ori textul sters reapare colorat cafeniu.
Me/oda chinzicd.
Rrin reactivi, (acid galic, taninul, sulfura galbena de
amoniu) putem face sa reapara un scris.
Initiatorii in aceasta directie sant teologul Knittel. care in 1761 a reconstituit fragmente din biblia lui Ulfilas, cea de mare interes istorie pentru Romani,
apoi Blagden, Bruno, Niebuhr. Cel mai celebru insa este savantul iezuit, ajuns
cardinal, Angelo Mai. (t 1854).
Testamentele 91)
fie In vederea unui fel de santagiu pentru a sin pe legatar sa dei o suma dc
bani si sa evite un proces, si al doilea pentru ca mai totdeauna scrisul unui testament olograf este alterat.
1) Inteadevar : Multe testamente sunt serse de batrani, de bolnavi, de
I) Revista Je sais tout" No. 5 din 15 August 1925).
z) Vezi excelenta monografie a lui S. Pellat L'expertise des testaments", Paris 1924.
dacoromanica.ro
I 246
muribunzi chiar, cari fac o ultima sfortare, ca o candela ce lumineaza o-clipa mai
tare tnainte de a se stinge, Tentru a-si scrie testamentul.
Ori testamentul e scris in pat, deci intr'o pozitiune defectuoasa pentru scris.
Testatorul, cu gandul la legatul ce face, se sileste sa scrie mai ciar ca
de obiceiu, pentru ca nici o confuzit sa nu aiba loc. Ori scrie cu manie, cu o
hotarare mai mare ca de obiceiu, cu emotiune, cauze cari toate modifica alura
obi5nuita a scrisului si de care un expert trebuie SA tina seama interpretand chiar
si uncle repetiri de nume, de date, tocmai ca o dovada de sinceritate, iar nu de
fals. Totul trebuie cercetat cu login stransa,
csAe.,4,, efrealoy
corelatiune Cu imp
prejurarile in care tes-
Giie7.In
j7/y
Munca expertului e
usurata Insa pe de alta
parte prin lungimea textului ce studieaza.
Fig. Pp. Scrisul unui om de 65 -"de ani, nervos, irascibil, dar perfect sanittps.
este starea sanatatei testatorului. Trebuie apoi sa-si procure piese de comparatiune
cat mai apropiate de cele cand testamentul a fost scris, mai ales in caz de senilitate, de boala grea, cand alterarea scrisului e vizibila dela o zi la alta. (Vezi
fig. 176 i8o deformarile
aceluias scris Intr'un caz
de boala
Daca testatorul, la data
scrierei testamentului, era
In deplina sanatate sau In
tot cazul scrisul lui nu incepuse a se altera profund,
.e.r
Fig. 177.
metoda de expertizat ramane cea descrisa pana aci la falsul total si la falsul partial, dei cazurile de fal5 partial sant Inuit mai rare : schimbarea unei date, unui
nume trecut fraudulos legatar In testament etc.
In caz de
senilitate, paralizie,
dacoromanica.ro
t
lui, amplitudinea miscarilor. firemuraturile vor apare asa cum le fixeaza medicina,
tntreruperile ductului vor fi datorite unui defect al motorului nervos iar nu pentru
retusarea unei litere ; paraful pe care omul sanatos Il facea cu amploare si singuranta, va putea fi atrofiat, imbucatatit, sa dispara chiar
aceasta mai rar
dar daca miscarea eomponenta a para.
fului va coprinde trasaturi spre stanga,
nu vom putea constata miscari inverse
PIL.st?
Toate deformarile trebuesc sa fie explicabile prin cauza care a putut produce anomalia ce o constatarn Intr'un
CONCLUZIE
Din cele expuse in aceasta lucrare cred ca am putut face convingerea ca
lipsei de pregatire
a unor experti ocazionali cari n'au a-
e-Z
chiar, nu Inseamna
ca trebue condamnata medicina si oare medicii cari au urmat o grea scoala speciala si au facut
practica Indelungata prin spitale, sant totdeauna de acord cand e vorba de a pune
diagnosticul unei boale ?
Expertiza stientifica e totdeauna posibila, daca piesele de comparatie sant suficiente ; procedeele expertizei pot fi perfectionate, ceeace lipsea era o scoala de
experti, oameni In stare sa faca sa progreseze expertiza In scrieri.
O sco.ala de expertiza grafica exista astazi la Paris ; iar prin initiativa d-lui C.
Moisil, director general al Arhivelor Statului, s'a introdus un curs de expertiza grafica
pe langa coala superioara de Arhivistica i Paleografie. Credem ca printre stu
dentii ce vor frecuenta aceste cursuri, In majoritate studenti In litere, istorici, iubitori
Fig. no.
dacoromanica.ro
128
e vor di fnge cativa si vor deveni experti in cari sa poi avea increder Aceti
t'neri, dupa doi ani de munca, vor putea, printr'un examen foarte riguros, face
dovada cunostiintelor lor si atunci justitia va putea cu toata increderea alege pe
.
experti dupa un tablou oficial In care sd" nu poatei fi inscrisi deceit cei cart* vor fi
luat diploma de experit grafici, sau, pentru experiii mai vechi, cei cart* vor lace
dovada ca au fost insarcinati cu cel pu/in douclzeci expertize grafice de tribunale.
Exam nul la care sunt supusi studentli coalei Superioare de Arhivistica si
Paleografie, specialitatea expertizei grafice, consta din urmAtoarele probe :
I. Identificarea, dupa piese de comparatie, a unui scris ne iscalit .amestecat
In sute de alte autografe.
Identificarea unui scris in alfabet strain (cirilic etc.) dandu-se ca piese
de comparatie acelas scris in slove latine sau viceversa.
Identificarea unui scris alterat, unui anonim bine executat.
,Sa se recunoasca o serie de semnaturi autentice din altele false.
Expertiza unui testament banuit de fals.
Pe langa scoala de experti va trebui sa se infiinteze :
0 biblioteca de specialitate.
0 arhiva a falsului.
Directiunea generala a arhivelor ar putea ob,tine de la ministerul de justilie
ca toate do,sarele inchise, continand un caz de /als, A fie triinise spre p4strare la
Al hivele siatului.
au din tara ale caror dosare nu s'ar putea aduce la arhivele statului.
Colectiuni de autografe.
In sfarsit sa se infiinteze pe langa Arhivele Statului un laboratoriu asemenea celor cari fiinteaza pe langa politiile din marile capitale. Aci sa se fotografieze de specialisti documentele istorice, sa se colectioneze toate vederile de
monumente, obiecte istorice, stampe, portrete, monete, etc.
Am convingerea ca importanta propunerei va fi luata In seama de cei In
drept si ca laboratoriul de pe langa Arhivele Statului din Bucuresti va putea
a luce un insemnat aport la propasirea stiintei expertizei grafice.
dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
T. D. CALINESCH
mdini)
1910.
40 p. 17/28.
D-r G. MARINESCu : Scrierea, turburlirile ei si grafologia. Bucuresti, 1905.-24 p. 21/27.
D-r 5TEFAN MINOVICI : ( Les faux en critures el la pholographie au sorvice de la
De l'application de la lumire lectrique intense ir la di f frenciation deneres superposes. Bul. Chim. Rom. 1908, p. 168.
IDEA!: Universalapparat zur Untersuchung von Schriften und Urkunden und deren Fdlschungen. Bucarest 1915. - 16 p. 16 24.
ro. N. D. MoLoovEANH: Tratat de graphologie ci eVertize in falsuri Bucuresti, 191o. 8o p. 12/19.
H. C. RADuLEscu-Morau: Curs de Psihologie. Bucuresti, 1923. Vezi capitolul consacrat Grafologiei si expertizei In scrieri. p. 247-251.
HENRI STAHL : Expertiza documentelor conferinta, in Anuarul 5coa1ei Superioare de
Paleografie i Arhivisticg pe 1925.
1DEM: Scrisul ca slove latine si cirilice al lui Mihat Viteazul in acelas Anuar.
MAIOR I. T. Uuc: Expertiza grafica Ed. Il. Bucuresti 1916. - 188 p. 16/24.
IDEM :
D'AUTREPPE : Lettres sur la vrification des critures argues de faux . Paris, 1770.
CH. FR. BADEN': Les deux vrificateurs pour la reconnaissance des faux , Paris, 1807. 152 p. 15 23.
ALPHONSE BERTILLON : La comParaison des critures et l'identification graPhique. Revue
dacoromanica.ro
136
Uber gerichtliche Schriftexpertise) 1897 in (beutsche hiristenzeitung No. ir.
Die &v.:Wit/idle Schrifiliche Schriftexperti e und ihre Reform durch die Graphologie)
1897. In Allgemeine oester. Gerichts-Zeitung No. 30.
Inem : Uber Gerichtggraphologie) 1899. in ( Archiv far' Kriminalanthropologie und Kriminal'stik II. Band 3. Heft.
Inrm: ( Graphometer /fir Schriften und Graphologen Mtnchen (Institut fr wissenschaftliche Graphologie 1903.
ETIENNE CHARAVAY : La science des autographes, essai critique. Paris, 1887. - 58 p.
23 29 cm.
I em:
Inem:
M. Cowell:
Lett: e .111.
16 p. 13/20.
J. CREPIEUX-JA IIN :
Inem :
342. p. 16 26.
Paris, 1923.
DENNSTEDT UND VOIGTLANDER : Der Nachzveiss von &fin' ftfaschungen) Braunschweig, 1906.
FRANOIS DFMELLE :
L EDELMANN:
Avis tour tiger des inscriptions en faux) Paris, 1609, III-e ed.
1906.
236 p. 1420.
D-r J. ROGUES DE FURSAC: Les ecrits el les dessins a'ans les maladies nerveuses et men-
216 p. 15/23.
ADOLF GROSS: ( Untersuchungen fiber die Schrift Gesuna'er und Geisteskranker 1898. In
Kraspelin's (Psychologische Arbeiten ) Il Vol. p. 450-567.
HANS GROSS : Verwendung der Sachverstandigen im Schriftfachei 1898, in al sAu Handbuch far Untersuchungsrichter)).
46 WILLIAM E. HAGA1: ( A treatise on distutear handwriting) New-York, 1894. 290 p. 15/24.
ALBERT HEKKERS : L'experlise en ecritures et la photographie judiciare. Anvers.
PIERRE HUMBERT: L'expertise en critures Paris, 1907. - 8o p. 19/28.
hem : Thorie de texpertise en critures et de tanalvse graphologique
Paris, 1917. 28 p. 21/26.
IDEM :
Tableau des signes grathometrigues Paris, 1913.
GUSTAVE PrAsse: Le faux devant thistoire, (levant la science et devant la lot.) Paris, 1898. .
508 p. 1228.
WiLriam J. KINSLEY :
16 p. 1624.
N. A. KOSLOFF :
dacoromanica.ro
/31
Die Gerichtliche Schri fivergleichung und ihre Reformierung in Die
Handschrift 1895. Hamburg.
NV. LANGENBRLTCH:
IDEm:
292 p. 14 19.
Paris, 1923
Les mthodes de laboratoire dans l'expertise en ecriture in Revue de droit penal".
Bnixelles, janvier 1921.
IDEm: Une technique nouvelle de l'expel tise en critures
in (Revue scientifique Paris,
22 janvier 1921.
6o. LOOCK : Chemie und Photographic bei Kriminalforschungen. DiAsseldorf.
6/. MALLARD: Trait complet de l'expertise judiciaire . Paris, 1911.
D-r MARcE : <Elude sur la valeur des crits des alins au point de vue de la simeiologie el de la mede(ine lgalen. Paris, 1864.
FELIX MICHAUD: L'expertise des signatures in Revue Scientifique. 1925. No. 2.
EDMOND LOCARD: Manuel de technique policire
IDEM:
mthode vicieuse des expertises en critures suivie jusqua ce jour. Paris, 1880.
72 p. 12/28.
IDEM : De fintervention de la science nouvelle < La Graphologie) dans 1(3s causes judiciail es.
Faux testament Bonniol). Paris, 1878.
IDEM : Un dernier mot sur le faux testament Bonniol. Montpellier, 1878.
IDEm: Application de la science graphologique a la dcouverte des critures dguises .
Paris, 1880.
A. OSBORN :
o. 1910.
FRIEDRICH PAUL : Handbuch der kriminalistischen Photographie . Berlin, 1900.
94 p. 15/24.
( Etudes sur l'crilure artificielle dans les do uments torgs. Bruxelles, 1913[914. Doug vol. 26 33 cu 100+74 p. p.
SOLANGE PELLAT : ( Le rate de la graphologie clans l'expertise en critures Paris, 1908.
12 p. 14 22.
IDEM:
De l'volution\luelle de l' expertise en ecritures Paris, 1909. - 16 p. 14 22.
Paris, 1909. - 24. p. 14/22.
IDEM : < Les nzthodes modernes de l'experlise en critures
IDEm :
L'expertise ell critures , Paris, 1925. - 19 p. 14/22.
IDEm :
L'expertise des testaments , Paris. 1921. - 12 p. 14/22.
IDEm: <La cause primordiale de la faiblesse des expertcses en critures, Paris, 1901. -12 p. 14/22.
IDEM :
Archivistes ou graphologues. es experts en critures), Paris, 1914. - 8 p. 14/22.
L'experlise des testamen's olographes in Revue Scientifique 1925, No. 2
IDEM :
M. PICAUD: Des empreintes digitales danslesexperlises d'crdures), Paris, 1898.-8 p. 16 25.
POPP: Uber gerichtfiche Pholographie In Photographische Correspondenz , 1901.
CL. PAULIER :
< Die Bedeutung der Handschrift im Zivil und Stralrecht), Leipzig, 1906.
dacoromanica.ro
dacoromanica.ro
Alexandrescu Gr.
Alexandri Vasile
Anestin Victor
Anghel Dem.
Argetoianu C.
Arghezi T.
Aurelian P. S.
Averescu Al.
Bacovia G.
BAicoianu C.
Baritiu Gh.
Beethoven
Bismarck
Blaga Lucian
Blank Aristide
BodnAres u Samson
Bogdan-DuicA Gh.
Bogrea Va s i le
Fig. 92 p. 50
132 p. 72
,,
I/
,
45 p. 30
22 p. 25
42 P. 30
40 p. 29
33 P. 28
53 P. 34
71
p. 40
46 p. 31
112 P. 59
ro p. 12
P.
140 P. 79
,, 27 p. 27
, 115 p. 62
,, 117 p. 63
99 P. 53
Bordea Dr.
153 p. 92
BrAescu ah. Lt. col.
18 P. 19
Brdescu Gh. cApitan
19 P. '9
Brancov. Ct. Voev.
145 p. 84
Bratescu-Voinesti I. ,, 61 P. 36
,, 152 p. 87
BrAtianu Dimitrie
BrAtianu Ion
26 p. 27
BrAtianu Ion I. C.
,, 86 P. 46
Bratianu VintilA
., 128 p. 69
Cantacuzino Al. D-na
57 P. 35
96 p. 52
Cantacuzino G. Gr.
Carageale I. L.
11
94 p. 51
23 p. 25
Carol I principe
Carol I. rege
,, 24 p. 26
Carp. P. P.
,, 88 P. 47
Carp. iscAliturA
Casanova
,,
Castaldi Alf.
Catargi LascAr
Cerna Panait
Chendi Ilarie
Cianea I.
Cocee N. V.
96
p. 52
Izo p. 57
59
P. 36
96 P. 52
103 p. 55
In p. 59
107 p. 57
,, 104 p. 56
Fig. 70 p. 40
Coculescu
Conraud Louis
Coquelin fratii
Cosbuc Gh.
ainic Nichifor
Creang5. Ion
Crpieux-Jamin J.
Cuclin D.
Cuza Alexandru Ion
Cuza A. C.
Davila Al. general
Delavrancea Barbu
Disescu Const.
Duca I. G. isciiliturA
Duca J. G. autograf
85 p. 46
5. 9
56 p. 35
66 p. 38
DI
/I
144 p. 81
81 p. 45
113 p. 6o
38 p. 29
126 p. 68
4-7 P. 31
11
120-I p. 65
127 p. 68
11
I/
11
1/
29 p. 27
6o p. 36
Dumitrescu-Iasi Coco
93 p. 51
68 p. 39
Eftimiu Victor
Eliad RAdulescu I.
64 p. 38
25 p. 25
Elisabeta reginA
Eminescu Mihail
135 P. 74
Erbiceanu Const.
I/ 87 P. 47
Ferdinand princ. most.
24 p. 26
Filipescu Nicolae
75 P. 42
116 p. 63
Galaction Gala
79 p. 43
Gdrleanu Emilgar
Gautier Emile Fig. 173-5, P. 114-6
Fig. 90
Geibel Emanuel
52
Germani Menelas
96
52
Ghenadie Mitropolit
96
27
Ghica Ed.
'79
30
Ghica Ion
43
139
Goga Octa vian
75
29
36
Goldiq Vasile
152 p. 87
Golescu Stefan
.1
Golescu A. G.
r, 23 P. 25
56 p. 35
Gusti Dem.
106 p. 57
Haret Spiru
Hasdeu Bogdan P.
95 p. 51
72 P. 40
IbrAileanu G.
Ionescu Take, iscAlit. ,, 96 P. 52
Ionescu Take, autograf 159 P. 98
11
dacoromanica.ro
Orotnulo M
Parvan Va le
F.
74
P. 41
125 p 67
134 p 73
Petre u Camil
77 p
Pctres u Cesa
131 p 71
Philippide A.
39 p. 29
Pillat lo
Poenaru Const general,, 96 p. 52
F. i76 18o p. 126 7
Polyhroniade
Poni Petre
), 97 P. 52
Pop Vasile
), 37 P. 29
^I p. 28
Pora Ni ulae
Protopopescu Dragos
123 P. 1)7
Rafael Sanzio
8 P. 12
Ralea Mihail
to3 p. 56
142 p. 76
Ranetti Gheorghe
Rebreanu Liviu
,, 67 P. 39
Rosetti C. A.
Fig. 152 p. 87
Rosetti Radu
141 p. 76
p 28
Rossetti Theodor
p. 9
Rostand Edmond
Rosemonde Grard
6 p. 9
, _o-1, p. 24
Sadoveanu Mihail
Scriban arhirnandrit , 146 P. 84
147 p. 85
Seicaru Pamfil
SO p. 43
Sion Gheorghe
Simu A nastase
11
148 P. 85
Slavici Ion
, 133 p. 73
Smara
p. 55
03 p. 37
Stahl FIenriette Yvonne
Stahl Ir,
,, 143 P. 77
Stamatiad Alexandru
78 p. 43
StAtescu Eugeniu
1, 97
P. 52
dacoromanica.ro
Stere Co tstantin
Fig. 34. p. 28
Stolojan A.
I/ 97 p. 52
St irdza Dimitrie
89 P. 4897. p. 52
Sturdza Dimitrie, iq.
Sutu Mihail Voevod
48 p. 32
TasIguanu O.
44. P. 3
Teodoreanu tonel
02 P. 37
Tocilescu Grigore
64 P. 38
Toparceanu G.
r3o p. 71
Urechila V. A.
149 p. 86
Vaida Voevod Al. Dr.
91 P. 49
52 p. 33
Vlahuta A lexandru
Neni Constantin
41 P. 30
Zarifopol
151 15. 87
TABLA DE MATERII
Pag.
Pag
IN7 RODUCERE
PARTEA I-a
CLASIFICAREA FALSULUI.
EXPERTII
MobiluI falsului
ro
PARTEA II-a
GRAFOLO GIA
Ce este grafologi a
Basele fundamentale ale grafologiei si expertizei grafice . . . .
Cauza diversitAtei scrisurilor
Rezumat de Bibliografie grafolo ica
Grafologa experimenta A
Grafologia si expertiza graficA
Clasificarea scrisului . . . .
Tabloul celor 7 clase gi 70 spete de scrieri .
NumArul grafometric
Determinarea superioritAtei, medi critAte si
InferioritAtei scriptorilor (Coeficientul de
valoare)
...
Scrisul sAltAret
aliniat
serpuitor
rigid
coboritor . .
suitor
7Directiunea randurilor in caz de fa4
38
38
39
40
,,.
41
42
Trata/ arentul . .
FACTURA SCRISULL I
o. Scrisul vulgar (comun)
Cum scriu oamenll incu4i.
41
44
44
47
colturos
rotunjit
II
19
21
20
21
22
25
27
ghemuit
gladiolat si filiform
ingladiat
risipit
A
lndesat
.
Formatul hdrtiei
Scrisul exuberant
Scrisul amorf
precis
impersonal (caligrafic) .
simplificat
artificial si Impopotonat
simplu
I/
49
49
49
50
.
31
o. Scrisul apAsat
neapAsat, eterat
fusiform
cilind ic
.....
53
54
53
.
Scrisul estompat
reliefat
1f
Imbicsit
npede
IUTEALA SCRISULUI
o. Scrisul pripit
33
ol
potolit .
sacadat
cadentat
34
34
z.
36
dacoromanica.ro
55
35
56
31
32
cumpAtat
DIRECTIUNEA SCRISULUI
so
28
30
7/
4'7
48
49
moldu
supraIrmAltat ...
ve' tical
Inclinafutnea variabild dovadd de falf .
37
r. Scrisul eiegant
24
24
mare
o. Scrisul in linat
37
DIMENSIUNEA SCRISULUI
o. Scrisul manan
z.
37
.. ...
56
57
57
57
59
59
6o
bo
6o
6o
61
61
Pag.
Pag.
..
datorit !alpha ..
62
62
5 Scrisul degajat
tardanat, incetinit
6
l)
7.
11
9.
1.1
63
a celerat .....
aruncat, svarlit
stapnit
62
64
..
. .
65
65
o. Scrisul tocat
Inlantuit
z.
Inchis, lacatuit
2,ll
deschis, crenelat ..
necontrolat . .
retusat
falsul
Retusdrite
Scrisul monoton, apatic
96
7
70
70
7'
.
71
I. Anonimul tipografic
2. Anonimul dactilografic . . . .
.
3. Anonimul prin deghizarea scrisului
73
73
73
3-
73
4.
75
75
75
2 Ortografia .
Pro vincialismele
79
8o
8o
8o
So
8o
81
82
82
82
U. Marginele
Cifrele
Punctele, atcentelt
Barele .
to. Finalele .
Ir. Iscdlitura
83
83
83
84
85
99
Ioo
102
102
103
104
106
107
109
109
tog
. .III
113
5.
113
115
115
116
117
118
119
directa
/1
procedee mecanice
71
EXPERTIZA GRAFICA
i. Citirea teAlului
99
. .
Analiza scrisului lui Take Ionescu . .
Schita grafologica a lui Take Ionescu .
Identificarea unei simple litere
Identificarea unui scris In alfabet strA'n
.
Analiza scrisului lui Mihai Viteazul
.
Portret grafologic al lui Mihai Viteazul . .
Iscaliturile lui Mihai Viteazul In slove latine
Expertiza grafica a iscaliturtlor tn latineste ale
lui Mihai Viteazul
71
72
72
I. Lxpertiza grafologica
II Amanuntul In expertiza grafologica
PAFtTEA IVa
APLICATILINI PRACTICE
PARTE A III-a
86
87
88
dacoromanica.ro
119
120
120
Hirtia sugatoare
Scrisul invizibil .
.
. .
,, carat
FALSULPARIIAL
I. tergerea unor parti dinteun document
prin lipirea unui corp opac
radere
agenti chimici . . .
. . .
II. Adaugiri frauduloase Inteun text
III. Inlocuirea printr'un text strain a unui text
primitiv
Reaparitia scrisului
120
121
122
125
125
125
125
. .....
94
95
I. IDEN TH-ICARI
C9
ordonat
conluz
ciar, distantiat
disgratios
armonios si tipografic
sexul dupd scris
Para ful
13. Idiotismele grafite
Potografia compozita
92
. .
68
68
nuantat, vibrant
disparat, mozaicat
Varsta
67
68
68
omogen
ORANDUIREA SCRISULUI
9-
89
89
89
90
66
66
PP
1)
122
122
122
t20
124
124
124
12,3
127
.
129
133
DE ACIELA
AUTOR1
C5rti literare:
Covasnat
.........
4o Lei
15
Stetiografie:
30
flenriette
'de
40
Curs de sterograire parlamentara, Istorkzil stenografiei la Romciniz , (Alfabettil. Stahl), lucrare premiata de Academia Romana .
.
so
Game stenografice, exerciiii gradate lentru oblinerea iuteei cu once sistem,
(traducerea exercitiilor in sten.ografie Stahl>)
. . 25
....
. . --,'
.
.
.
. .
. ..
2
4Stenografia.,Stahl in rezumat
cStenog.rajia cu alfabetul latin; transfort4area niasinei de scris in maSirzd
de sterzografiat
10
..Stenografia cu .vocale (alfabetul Duployo:
Partea I-a, st.enogu.fio corespondentiala : ed. IV-a .
25
.....
25
Istoe:
. 15
.
orfirile 1,-)onu2nesti pa..id in preajnia timpurilor moderne
Evul ediu; 12 conferinte tinute ofiterilor Scoalei Speciale de Geniu (epuizat
Autogra/ele
Mihai Viteazul in manuscris).
.
Limbi str5ine;
Expertiza grafica:
70
...
too
Dactilogralle:
Telefon, 6o/57.
Pretui Le i 140.-dacoromanica.ro