Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
15
GA][FA
II{IRODUCERE
Epidemiilede gripa continud sA reprezinteo importanteprobtemade senetate
pub ica. In SUA se inregislreazdin medie 150.000de spitalizeriSi 20.000de decese
pe an datoratecomplicaliilorgripei.Costurilese ridica la 14,6miliardede g/epjdemie
de gripa,din care 1,4 miliardesuni costurimedicateSi i3,2 mitiardesunt costuri
sociale(absenteismprofesional).
De$iexislade multtimp un vaccinantigripat
eficienlSi diferitesubstanieantivirale active, epidemiilede gripd continuese apare. In acest contexla apdrut o noud
clase de substanleactive pe virusurilegripale,reprezentatdde inhibitoriide neura,
minidazdizanamivirsi oseltamivir).
Detinitie:gripaiintluenza)
esteo inleclievirateacula,tebrita,generalizatd,
care
slecleaTA
c;ile respirarori:
superoarFSi inte'ioare
Etiologie
Vlrusurile gripale aparlin familiei Orthanyxovindae.Ete sunt vtrusuri ARN cu
anvelopa.ARN-uleste simpiu spiratat,are potaritatenegativa$i nu poatejuca rot de
ABN mesager
Virusurile gripale (Myxovius influenzae)pot fi impertite in 3 lipuri antigenice
ma.orelA B.C) Anvelopaviralaesle alcatuirar
din sptcutioe hemagtutinina
(HA)Si
neurarinrodza
rNA,.Ln dublUstar prdrcqi proterna
tV|Lin funcliede naluraHA Si
NA, virusurilegripaleA sunt clasificatein mai mulle subtipuri.HA reprezinteprincipalatintea anticorpilor
neutralizanti.
Virusulgripal (mal ales A) se caracterizeazd
printr-omarevariabititateantigenice.
Genelecarecodjfica HA qi NA se moditicacontinuurezuttandnoi subtiDurisi varian,
le antigenice,lald de care populalianu este imunizate.Acestemodificdricare apar
mai ales in Asla, de unde se propagasprevest, vor generanoi epidemiide gripe_
Epidemiologie
Gripaevolueaza
ciclicsubiormddei
- pandemii-.arc sulvin la 10-15ani, debuleazede obiceiln Asia de Sud-Est,dupd
care se extind rapid ,,'inpate de ulei' pe intreg globul.Ele suni produsemai ales de
virusulgripalA.
- epiclemiihivernale care apar brusc la intervalde 2-3 ani penlru virusul A, sau
5 6 ani pentru virusul B 9i alecleazepeste 2, din populaliareceptiva.Epidemiite
produsede virusul gripal A sunt mai exljnseSi mai severe,cu mortalitaieridicate ta
beirani, iar cele produsede virusul B sunl mai restranse9i mai pulin severe.
302
Inteclide traclrespiraior
inferiorClinica,diagnostic
aiValament
- cazuti sporadice care apar inlre epidemir9i sunt produsemai ales de virusul
C, asociatsau nu cu virusulA.
pacienliicu alectiunicronice(maialescardiores
Copiiimici betrani,gravidele,
p rator i) lac forme severede gripa, cu complicatiifrecvenle9i letalitatemare. La
bdtranimortalitateaprin gripa este de aproxlmativ5%.
Vaccinareaanligripaleanualea grupelorpop!lalionalela risc penlruformesevere
gr norlal,tatea
pan gflpe.
scadesemnr'rclrv
morbrdrlatea
Bezervorulnaturalde virus gripal este in principaluman, dar s-a demonstratqi
rolul rezervoruluiextrauman,porcin9i aviar Omul bolnaveste conlagiospe cale respiratone,Iimp de 3 5 ,/i e de radebutulclinic.
lmunitateaeste specilicede subtip, iar durataei depindede modificarileanlige
nicesulerilein timDde tlrlDina
virala.
Anual,OMSmonitorizeaza
la nivelmondialcirculalia
alviru
9i profilulantigenic
in vedereapres!rilor gripaleprecum$i profilulimuniteliianiigripale
a populaliei,
pareriivaccinuui antigripal
adecvai.
TABTOU
GTIIIIC
poziliveste uForin cursulepidemiilor
DiagnoslicLrl
de gripe,bazandu-se
numai
pe crileriiclinicoepidemiologice.
Pentrucazurilesuspectede gripd,suruenitein afaraunei epidemii,sunt necesare
conlirmarivirusoogice9i/sauserologice.
Gripanu trebuieconiundalecliniccu infecliilerespiratorii
virale,,non-gripale",
care sunt foarte irecvente(3-6/anpeniruliecare individ).In gripa iabloul clinic este
generale(tebra,cefalee,mialgii),in timp ce in infectiile
dominatde manifestarile
virale non-gripalepredomlnamanifesterilecataralerespiratorii.
Vor fi prezenlatecrileriile de diagnosticpentrudiieriteleforme clinice de gripe.
prin:
1- Forma comune de gripa se caraclerizeazA
- apariliasimultanda unuinumermarede cazuricu simplomatologie
de gripa,la
toate grupelede varsta,mai ales in colectiviteti,dar qi in familii.
- extinderearapidaa epidemieiin populatie,cu aiingereaunui varf epidemicdupa
2 3 sdptdmani,cand sunl afectatepesle2/3 din populalie.Epidemiase stingetreptat
dupa4-6 sapramanr
de la apar,lrapfimelorcazLri
- debul bfusc, dupAo incubatiescurld (24 72 de orc) cut sindrcminfeclias\lebtb
steriigenerale,
mare39 40'C, fr soane,modificarea
anorexie,astenie)9i sindrom
mialgiigiartralgiidiiuze,lombalgii,
cervicalgii).
algic(cefaleeintensdretroorbilale,
- apari!iadupe 2-3 zile a sindronuluirespirctot:tinoree,disfagie,odinotagie,dis'
tonie, arsuri retrosternale,luse seaca dureroasa.Simptomatoloqiarespiratorieeste
discrete,
fiind mascalade intensrtatea
sindromului
inleclios9i algic.
Examenul
coniunclivala
obiectrv
estesarac(hiperemie
difuza,I mbe
9i faringiand
saburald,
ralur bronSice).
Evolutiaformelorcomunede gripa este benignd9i autolimitanla,
cu disparilia
lebrerin 5 7 zile T-seaSi asleniapol persislac;leva sSpl6mani.
Gripa
303
c0MPUCATtI
Virusulgripalpoateproduceurmdtoarete
categoriide compJicalii:
a) Compl icatii rcspihtotii :
. Pneumoniile interctiliale (atipice) glipate apat atat ta aduttii senato$i cat Si ta
pacienli larali E e sunl caraclerizateprinir-odiscrepanlaintre simptomatotoqia
c|,
304
inferior.
ClinicA,diagnoslic
Infecliide tractrespirator
ar tfalament
nice banala(tuse seace, examenobieclivnormal)9i impo anta modilicarilorradioloqice.Aspecteleradiologicepot fi variate:pneumonieinterstilialehiliobazaldbanaopacitaliin bande,imagini sistematizateExale, inliltratelocalizalemicronodulare,
al spuleiaratalloreseracS.
menulbdrreriologrc
Evolutiaeste sponlanlavorabilacu vindecarein 2-3 septemani9i nu este influen
latd de anlibiolice.Pneumoniainte|stilialegripaldpoateevoluaspre pneumoniemrx_
bacteriana.
ta prinsuprainlec{ie
. Beactiilepleurclecarc insotescpneumoniagripalAsunt lrecvente.Rareoriapar
pteureziiserofibrinoaseizolate,in cantitatemice, cu celularilatelimfocilara.Evolulia
este lavorabili cu vindecarefara sechele.
. Pneumoniaacute seve6 eclematoase
i hemoraglcddetinestegripa ,,maligna
. Ctuputgripalesteolaringitasub'gloticAedemaloase,care aparemai ales la su
lntensa,cu liraj,disgar 9i copilulmic Se manilesidclinicpfin dispneeinspiratorie
fonie/afonie,tuse intensa,modiiicareasiarii generale.In maioritateacazuriloreste
necesardspiializarea
. BtunQiortacapilafiapare maiales la sugarIievolueaza rapid cdtre insuflcenta
respiratorieacuta severd,care jmpunespitallzarea
b) Complicaliile extnrcspiratorii apar mai ales la grupele de risc Acestea sunt:
. Complicatiicafuiace:miocardite$i/saupericardile,asociatecu decompenseri
cardiacesi/saucolaPs.
. Complicaliineurologice.meningitelimfocitare,meningo-encefalita,
mielita,pocilo-biochimice
a
(GuillainBarr6).Punclialombara9i examinarea
liradiculonevrita
LCReste obligatorie.
. neactii cutanate:erup1iirujeoliforme,scarlaiiniforme,alopeciepseudopeladlce
(foarterar).
. L4iozitacu rabdomiolizela sugar (creglereaCPK,mioglobinurie).
. Compficaliidigestive:greale,versaturi,diareesau aiectarehepaticacu ciioliza
(crestereaALAT).
. Insulicienld rcnale acute.
c) Complicaliile p n suprainfectarebacterianareprezinteprincipalullactor de
gravilalein griPa.
Leziunile mucoasei traclului respirator favorizeazesuprainfeclia bacleriana
Aceasiaesle cu atal mai frecventd9i mai gtava cu cal pacientulare afecliunirespi
ratorii preexislenie(bron9itAcronica,BPOC,mucoviscldozaelc).
Bacleriilecele mai frecventimplicatein suprainfectiesunl: H. influenzae,pneu'
auriu.
mococulSi stafilococul
Se suspecteazao suprarnfeclarebacterianeatunci cand: febra reaparesau persista mai mult de 7 zile; secreliiledevin purulente;apare leucocilozdcu neutrofiliei
se altereazaslareageneraleSi funclia respiratorie.
Tablourilecl n ce de suprainlecliebacletiandsunt:
. in sfera ORL: sinuzite,otite, laringite.Ele apar mai ales la copil.
. Supuftliite braniceaparmai ales la pacientiicu bronqitacronicd' BPOC,astm
bronsic, secheledupa TBC. Ele produc trecventdecompensareaunei insuticiente
respiratoriicronice.
Gripa
305
otAGl{osTtc
PARACUI{|C
InvestigatiiJe
paractinice
in gripdse pot clasificain nespecifice
Si specifice.
l) lnvestigaliite nespecttlbe nu se recomandacie rutine in formelecomune
de
gripa, tralate ambu ator.Ele sunt utile t^nlorme e severe
complicate.
9i
. Radrcgtaf'aputmonaraeste irdicat; in lo.mere
severede gnpa, la orJoetede
'rsc sr alunc'r; d se su"picioneald
Lltntco,omDtcale pJlmon:ra.tn toimacomu
na de gripa aspectulradioiogicpulmonareste normalsau se pot observa
irnagini
hrliiugede pneumonie
Oripate.
306
Inlecli de traclrespirator
inferiorClinica,diagnostic
Ailratament
TRATAMEIITUI.
IIOII-ETIOTOGIG
(PRE-SPITAL)
TRATAMENTUL
AMBULATOR
Mediculde medicinegeneralasau de iamilieare urmatoarele
obligalii:
Gripa
307
a gripei9i
in iiecaretoamnaasuprasitualieiepidemiologice
SA se informeze
preparat
penlru
anul respeciiv.
asupracompozi!ieivaccinuluiantigripal
- Se efectuezeo anamneza9i o examinareaienla 9i completefiecarui bolnav
suspectde gf pa, in vederearecunoa9teriicomplicatiilor,antecedentelorpatologice
stadiulullor evolutv si tratamantului
urmat.
ale bolnavului.
' sd stabileasca
fofmaclinicade boale(u9oare,
comune,malignasaucomplicatA)
$i sa decidacare bolnavipot Ii tratall la domiciliu$i care necesitdintefnarein spital.
- Sa recomandetralamentul9l ingrijirile medicalenecesarela domiciliu9i sa urcomplicalii.
mdreascaperiodc evo ulia clinicApenaua surprindeapariliaeventualelor
precocea complicatiilor
Sd informeze$i sa educebolnavi pentrurecunoa$terea
- Sd aplice masurileproiilacticenespecifice(izolareabolnavilor,evilareaaglornesauchimioprojilaxia).
ratiilor$i a conlactului
cu bolnavii)
9i specilice(vaccinarea
vor fi prezentaleprinc pa ele componentea1etraiamenluluiprespital,mai ales in
perioadele
epidemice.
a) lzolarearapida a bolnavilorcu gripi 9i limitareaaccesuluilor la loculde
munce,in miiloacelede lransportin comun,in locurrlepubllce,penlrulimitarea
exlinderiiepidemiei.Salariatiiprimescconcediumedicalin funcliede gravitatea
fofmei clinice de boala. Se recomandaca activttateaproiesionalese fie reluata
numaidupadelervescenla
bolii.
lzolareabolnavuluise poatelace la domiciliu,in spital sau in izolaloarelecoiecliformeiclinice.
vil,lilororganzale,in iuncliede gravitalea
(penala 40"C,
ce hiperpirexia
lvledicul
de familietrebuiesa explicebolnavului
timp de 5-7 z le) facepartedin tabloulclinicobignuital lormeicomunede gripd.Ea
nu reprezintdun iactor de gravilatecare sa impunespitalizarea.Aiunci cand febra
uneisuprainteclii
bacieriene
dureazdpeste7 zile se ridicasuspiciunea
9i se impun
(radograliepulmonara,
hemoleucograme,
VSH,examenbacieinvestigatiiadecvate
rrological exslrdalulur
faringan saual spule elc).
Deseorigripa comuna,necomplicateevolueazazgomotosdar benign,in ljmp ce
postgripale
la bevani$itaralipoi evoluainsidios,cLrsimpiomabronhopneumoniie
tologieslearsa,in afebrilitate.
b) Tratament igaenodietetic
. Repausla pat $i d eta hidro lacto zaharatdpe toaie perioadafebrlla. Batranii
irebuie sa iie h dratat corespunzetorpierderilor,pentru ca ei sunt expu$i risclrlLri
renalef unctionale.
cleshidratdrii
$i insulicienlei
. lgienacavitetiibucale prin gargarismecu ceai de muqele|
c) Tratamentsimptomatic
. Antipiretice 9i antialgice:
Paracetamol(50 mg/kg/zi):
adulli:500 mg de 3'4 ori/zi,p.o.
- copt 7 l? a1 250 ng de 2 4 o'i2i. p.o
- copi 3 7 an : 250 mg de 1-2 orilzi, p.o. sau inlrarectal(supoziloare)
- copii 1 3 an : 125mg de 1-3ori/zi,p.o.
(opi 6 12 u1 60 ^ g de 2-3ori ,,i.P.o.
308
Gripa
309
- Simpatomjmelice
asociatecu corticoizi(bixtonim):
1-2 ptcelur de 3 4 ori/z
maximurn
3 4 zile.
d) Supravegherea
clinice permanentaa bolnavuluipentrua surprindeapari
atttudjnea
terapeu
tia unoreventualecomplicatii.in aceaslasitualiese revizuiegte
ticel
310
c. H t u.
dar
Administrarea
unordozemaridev taminaC sauB nu $i a dovedit
eficienta,
nespecilice
a orgauniiautoriconsderaca suntutilein vedereacregteriirezistenlei
nismului,
TRATAMEIITUI
ETIOTOGIG
in gripd.Atuncicandeste
Terapiaantivirala
reprezinte
o nouaopliuneterapeutica
precoce,
in pfimele48deoredela debut,se oblineo reducere
semnificaliva
a
instituile
giduraleisimptomelor
iniensiiatli
a absenteismului
sauprotesional.
Scolar
Sio diminuare
M2
I
I NH I B ITORPR
II O TE IN E
Amantadina9i rimantadina
primaclasede anlivirale
proteinei
viraleM2 reprezinle
utilizate
in gripa,
Inhibitorli
(Am){iinddisponibila
(Rm)din 1993.
din 1976,iar rimanladina
amanladina
Acesiedoua substanleau ca linla specilicdproteinal\r2 a virusurilorgripalede
tip A. Am 9 Rm inhjbe ireversibI activilateade canal de protonia proteinei[,12,impiedicand decapsidarea$l eliberarearibonucleoproteinelor
virale in celula gazdA,
bbcand astfeLreplicareavirald. ProteinaM2 este prezentanumaila virusurilegripale
de lip A, astfe incalAm si Rm suntactivenumaipe acesttip de virusurigripae.
Gripa
311
in SUA,Rm (Flumadine)
esteavizatdnumaipenlrutralamenlulprofilaclic,in timp ce
.cle aoobala5i penlrulralamenlulcLrd||v
Am {Symmerelr
ln Franlaesteinregrslrala
numaiAm sub numee de l\,lanladix.
In Romanianu suntinregistrateniciAm nici Rm.
DozelepentruAm $i Rm suntsimilare:
. ln scop profilactic:1O0mg x Zzi la pacienlii sub varsia de 65 de ani 9i 100mg
x 1/zipentrupacienlii in varstede peste65 de ani. Duratatratamenluluiesle de 8-10
zie dupe un conlactinJectani
in familiesau de 4-6 septemaniin caz de contact
infectantin colecllvileli de beven .
. ln scop curattv:2OOmg/zi pe durala lnfecliei$i inca 24 48 de ore dupd inteclie.
Fala de aceste2 subslanlese selecleazerapid lulpini de virus gripal rezistente.
in plus, arnbee au efecte adverse neurologiceqi gastroinlestinaleimpoftanle.
Acesteasunt mai frecventedupa Am (14%)comparativcu Rm (6%). Efecleleadverse
apar maj des la varslnici in cazul tratamentuluiprevenlivde lungd durale 9i la paposibilesunt:verlij,in
crenli cu rnsuficienta
renaa. E ecteleadverseneurologice
somnie, anxietate scddereacapacitetiide concentrare9i mai rar deiir, halucinalii
sau convulsri.De aceea ele sunt contraindicalela pacientiicu antecedentede convulsii sau boli pslhice Ambelesubslanleau efect teratogenqi mulagenla animale,
motivpenl-- Larelunl conl.dindicale
rn sarcine.
312
InJectii
de tractrespratorinferior.
Clinica,diagnoslic
ai tratament
Au fost citate cazuri de bronhospasmsau depresierespiratore dupd administrareainhalatorlea Z la pacienliicu astm brongicsau BPOC,moliv penlrucareZ este
contrarndicatla acesti pacienli. Risculde aparilie al acestorefecle adversesevere
esie cuprins inlre 1/T.000- 1/10.000.La persoanelefara aniecedenlerespiratoril
acest rlsc este sub 1/10.000.In sub 3% din cazuri pot apare reactii adverseminore
(tuse greale,varsalurl,diaree).
Oseltamivir(O)
maicomode,pe caleorald
uneladminislrari
Oselamiviruarefalade Z avantajul
ln vitro, pe cll\uti celulare,dupa inoculdrisuccesivecu virus gripal de lip A s a
viralefate de O. In clinrca,pana acum s au raportat
observataparlia rezistenlei
numai catevacazur de rezisientala O.
Dupaadminrslrarea
orala,O esterapidabsorbildin tubuldigesliv,dupacareeste
metabolizathepal c in carboxilatde O. B odisponlbilitateaorale a O este de ridicata
(79%),nefind nJluenlata
de ingestiade alimente.Eliminareaeste predominant
renala.Tl/2 estecuprinsintre6-10ore
O este recomandaiin tratamentulcuraliv al gripel la pacienlii de toate varslele,
precum9i in proJlaxia posl-expunere
a gripe la adolescenliSi aduili.
Dozarecomandalein tralamenlulcurat v al qrpei la adu li 9i adolescenlieste de
I irebuie inceputin primele2 ziledupeaparitia
75 mg x 2/zi,Iirrpde 5 zrle.Tratamentu
oralei12 mg/ml)
de gripe.O esiecondi{ional
simplomelor
9i sublormede suspensie
destinatecopirlorpestevarslade 1 an Posoogia la copiieste de 30 mg x 2/zi penlru
copiiicu greutalemai micade 15kg,45 mg x 2/zipenvucopiiicu greuialecuprinsa
intre 15-23kg, 60 mg x 2/zi penlrucoprircu greutatecuprlnseintre23'40 kg Side 75 mg
x 2/zi la cop ii cu greutatepeste40 kg
Tratamentulpreventivcu O este recomandatla pacientiiin varstade peste 13ani,
epidemei de gripd.Se poalerecomanda
dozafiindde 75 mg x 1/zi,pe loalaperioada
un tratamentpreventv de 7 zi e atuncicand a exislatun contactinfectantin urmacu
2 zile,in absenlaepidemieide gripa.
O este in generalbine tolerat.Electeleadversecel mai lrecventraportalein stu
diilecliniceau fostqrealaSiversAturile.
RIBAVIRINA
ln unele tari esle av zat iratamentul cu flbavirina (pe cale rntravenoasa)In
gripale.Acesttralamentnu esle av zat de
i produsede virusurile
in{ectiile
respirator
este limitatedtn cauza
FDA.Degiare un spectruanlivirallarg,utilizarcaribavirinei
nrediocre
adminislrarea
orala.
a
biodisponibilildlii
dupa
toxicitetii
hemaiologice
9i
ItESPITATIZARE
iil GNIPA
CRITERII
internarea
intr un seviciude Boli InfecMediculde lamilietrebuiesd recomande
situatii:
tioasein urmaioarele
. Bolnavi cu forme severede gflpa.
313
Gripa
patologicesem
. Copii (<5 ani)9 batranii(>60ani)careprezinteantecedente
BPOC,astmbron
nilicativevaivuopati, insuficentecardiacasaurespiratorie,
diabetzaharat,cirozehepatica'insulicienla
$ic bronsectazii.mucoviscidozd,
saudobandite
;enae cronica,deficiteim!ne congenilale
aperutela grupelede risc enumeraiemai
. Supranfeclilbacterene respiratorii
convulsii)sau cu lendinlela
(delir,obnubilare,
. Grlpacu fenornene
encefalitice
ilI SPITAT
TRATAMEI{TUt
pste derlc cu cel p'e/enlalla
1. TratamentultgienodieteticSi simptomatic
pre sprlal
tratamentuL
bacterianatre
2. Tratamentulcomplica!iilorrespiratoriiprin suprainfectare
prooab
le
sau
zolale
bacierie
Iie
adaptat
buiesa
. Pentrualite snu2tte ti pneunanillepneunococicetalarnen1ula {osl prezenla
la tratamentuPresPlIal
. Pentru suprainlecli i brcnhapulmonare
esteposb I numaiin30 50%dln cazuriin restulcazuri
D agnosiic!ibaclerioogic
in funcliede varstd9i de teren
lace
cjupa
criteriide probabilitate,
a se
antibioticoterap
suntprezentatiin Ebelul 15 l
varsb
pneumoniilor
in
lunclie
de
ogrci
a
Agenlr et o
Tabetul 15.1.Agenlii etiologici ai pneunoniilor post'gripale in lunclie de vars6
Agen!ietiologiciProbabili
Grupade varsta
<6 ani
SIreptococcus p neumoniae
Stafilocaccus auteus
i >6 ani
tanar
Mycoplasmapneumoniae
Strep tacoccus Pneumoniae
Batrani
us pneumoniae
s treptococc
Infecli de tractrespiralor
inleriorClinica,diagnostlcqi tratament
314
etiolooici
abi l i
Enterobacteriaceae
Stalilococcusaureus
Moraxellacatarrhalis
Etilism
llucovlscidoza
Pneumon
e de inhalatje
Klebsiellapneumoniae
Anaerobi
Pseudononasaeruginosa
Stafilococcusaureus
Asociefede baciligram
negalivi$i anaerobl
hi""!"
Hf/
Elementele
care stau la bazadeczie lransferaribolnavului
intr-unserviciude
lerapieinlensva sunt:
. Frecventa
> 30/min,TAsistolicd< 90 mmHg,AV > 140/mlni
resprratorie
. pa O, < 60 mmHg;
. Necesitatea
fespiratieasislalel
. Afeclafe radiologicdb lateralesau multilobulardicre9lereaopacitdlii cu >50%
in 48 de ore:
. Siarede $oc,oligoanuriel
. Necesitateaunui tratamentvasopresorpentru>4 ore.
Anlibiot coterapiade prima intenlie$i in caz de esec la 48 de ore este prezentata
ln tabetut 15.3.
i^nafara lratameniuluietiologicsunl necesare,in funclie de gravitateaformei cli
pe soloa nalala sau masca.brorhodi.alaloa'e.
expecloranle.
n ce ox'genolerdpie
aspirareasecrel ilor, lichefiereasecretiilor(umiditiereaaerului din incapere,hidratare corespunzatoare,
aerosoli,mucolilice),punclie pleuralapentrudrenai in caz de
pleurezie,respiraileasistatd,valamentulstarii de Soc.
se asigura
3. In caz de gripd malignacu edempulmonarlezionaltratamentul
inlr un serv ciu de terapie inlensive.Oxigenoterapia
sl respiraliaasistaiasunt abso
lut necesare,
fAcandu-se
sub controlugazelorsanguine
acidobazic.
9i a echilibrulul
esle
corticoterapia
nu si-adoveditelicienla.ln aceastdsitualieantibioticoproiilaxia
justificarA
315
Gripa
Situa!ia
clinica
Exacerbare
de bronsiia
inlerslitiala Ciclinep.o.:
aduli200mg/zii
- Doxiciclina:
la copil)
1 prizelzi{contfaindicald
nd (ldem)
- Minocicl
adull:3 g/zii Asociereacu macrolide
AmoxicLinep.o./i.m.:
mg/kg/zii
copil50-100
alveolare,
in absenlaRx. in 2 3 pt zelzi:12-14zile.
l a v ar s hic i;
e tilic ii t ar at i
d e inhalalje
clavulanici.v. Internareobligalorie
Amoxiciline/acicl
+ macrolidesauciprofloxacini CefalosporineG3 injeclabil+
Metronidazoli.v. (adult1,5'2g/zr
i v., 14-21zile
copil30rng/kg/zi).
cefalosporinede G3 injeclabe
(ceflraxone .v.)+ macrolidesau
zrle
ciprofloxacinii.v.;14-21
316
Antibiotice de
orimeinlentie'
+ acidclavulanic
C op i l < 6 ani Amoxicilina
Siluatia
clinica
G3
Celalosporine
rnleciabil,
l0 zile
Amoxicilina 100mg/kg/zisau
s ensi b i l i l at e Cefiriaxone15-30mg/kg/zisau
Cefota(ima100mg/kg/zi
scazulala
penicilina injecrabil14zile
qupi !! qejle
adult1-2g/zi;
copil60 mg/kg/ziin 2-3 prize.
iofmeclinice
varlaza
in luncliedegravilalea
"Dozees duralalratamenluluiantibiolic
4, in cazul decompensarilor cardiace,respiralorii, renale,hepatice,diabetice,
vatamentutrebuiesiabiliiin urmaunuiconsultinterdisciplinar.
5- in cazul complicatiilor neurologice se solicitaconsult neurologicai se efec_
tueaz: punctie lombarepentruexaminareacilo-chimicaa LCR-tn acesle siluatii, pe
langetratamentulsimptomatic,se recomandecorticolerapie.
(clinic,ECG)de mediculinfeclio6. Complicatiilecardiacetrebuiesuspectate
nisl 9i conJirnrate9i iratate in colaborarecu cardiologul.
7. Sindromul Reye necesitainternarein seruiciuide lerapie intensiva,iar lratamenlulconstaini
. ReechiLibrare
hidroeleclrolitica;
. Intubale 9i asistenlaresplratotie;
. Perfuzicu glucozapentrucorectarea
hipoglicemiei;
. Monitorizare
hemodrnamicai
. Tratareaedemuluicerebral,care esie principalacauzade moarte(manitol20%,
glucozehipertona,
monltorizarea
tensiuniiinlracra_
furosemld).
Uniirecomanda
niene prinlr un cateterintraventncular;
. Antibiolicoprof
ilaxie;
. Traiareamarilortulburarimelabolice:dialize,perfuziicu aminoacizi.
8. Durata medie a spitalizerii dife.e in funcliede gravitaleaformeiclinice de gripa. Se apreciazdcA repausulla pat lrebuiemenlanulince 2-3 zile dupd disparilia fe"
7 zile,iat cele
de aproximativ
brei.Formelecomunede qripdnecesiteo spilalizare
comolicalede 2-3 sdptamani.
Gripa necomplicata,la persoanefara un lond patologicnu necesitdurmarirepe
termenlung Gripa compllcaid,la persoanecu un fond patologicar trebui dispensafl
zata 2'3 saptamani(controaleclinice sapldmanab)pentrua urmerivindecareacomplicatilorSi compensarea
atectiuniior
cronicedecompensale,
317
Gripa
PROFILAXIE
antigripald
speciflcaa gripeicuprindevaceinarea
9i chimioprofilaxia
Protilaxia
gripei.
1. Vaccinarea antigriqala
vaccinulcu virusinactivat
in Fomaniase utilizeazd
Acesiaesle o suspensievirala pe ou embrionat,purificaid9i inaclivatecu lormol.
Esie oreoaratde Inslituiul ,,Dr.L Cantacuzino"conformrecomanderilorOMS din fiecare an.
Comoozitiavaccinuluieste moditicaleanual in functie de contexlulepidemioio'
gic.Vaccinulconlineun amestecde lulpiniviraleA 9i B, lulpinaA iiind cea carea
provocalcea mdi .ecenlaeordemiede gripe.
Vaccinulantiqripaleste ambalatin fiole a cale 0,5 ml
El se adminislreazaintramuscularla copil sau subcutanalproiundla adult
Dozelerecomandalesunt:
penlruadult:dozaare 0,5 ml;
- penlrucoptlulsub 10ani:dozaare0,25ml;
- pentrusugar:dozaare 0,1 ml.
in Romania,pe langavaccinulantigripalpreparatde Instil(iul ,,Dr.I Canlacuzino
existasi vaccinuriantlgripalede import(Vaxigrip,In{luvac,Fluarix),care conlln
aceeaqitulPindde vrrusgriPal.
Vaccinul antigripal se adminislreazdin liecare toamna (octombrie-noiembrie),
lnainteaizbucnirliepidemieide gripa.
La 857. din cei vacclnali se obline o proteclieelicienid penlru 6_9'12luni, care
Eleciul
acoperaperioadade lncidenlamaximaa gripeiin Romania(ianuarie_marlie)
protectoraparedupd 2 saptamani.
din cazuri sau o crlrbaturdle
Toleranlaeste buna. Pot aparereaclii localein 1O7o
brilein a 5-a zi, in 5% drncazuri.
Vaccinuleste conlraindicalla pelsoanelecunoscuteca fiind alergicela paoteinele
de ou. El trebuietemporizalin caz de boli infgctioasefebrile$i atuncicand persoana
recentgamaglobuline.
a primil
'
nu esie nici posibilaSi nici recomandate
in masacu vaccinantiqripal
Protilax;a
sunt:
vaccinuluiantigripal
Indicaliile
. Membriico ectivitetibrinch se de copii 9i betrani(cre$e,caminede copii sau bdtrani. sectiide boli cronice)Copiil pol li vaccinaliincepandde la varslade 6 luni
lransporluri,lurism, poli. Personaluldin urmeloarelesecioare:medico-sanitar,
publice.
lie, armata,comert,servicii
. iSolnaviicu BPOC,astm bronsic,insulicientecardiacesau respiratorie,cirozd
hepaiica dlabel zaharat,neoplasme,insuficientArcnale cronica,spleneclomi_
zall erc.
. Pacienlicu deticiteimunecongeniiale
saudobandile(inclusivinfectiaHIV).
. Gravide.Vaccinulantigripalpoateti utilizatin limpul sarcinii deoareceel conli
nand virus inactlvat,nu are efecl teratogen.RecentOllls a recomandatvaccl_
narea sistematicd a gravidelor atlate in trjmestrul lll de sarcini in timpul
receal anului.
sezonului
. Copiii care necesiidtraiamenlcroniccu aspirind
318
2. Chimioprofilaxiagripei
Locul terapreiantiviralein profiiaxiagripei nu este lnca toa e bine definit.
Advisary Commilleeon ImmunizationPractice(USAIconsideracd profilaxiagrlper
trebuiesa se bazezepe vaccinareaantigripalaanuale,iar antiviralelelrebuielolosite
in cursulepidemiilor
de gripe,la pacientiila risc
ai vaccinarii,
numaica ,,adiuvanti'
pentruiorme severede boale.Scopulasocieriiacestor,,adjuvanli"este sporireaca_
gripeiesle utile la pacienliicu
pacitatiiprolectoare
a vaccinului.Chimloprolilaxia
contraindicatiiDentruvaccin sau atLJncicand vaccinuleste ineficient.
. Amantadind. Rimantadine
in SUA,Rimantadina(Flumadine)este avizatdnumai pentrutratamentulproiilactic, in timp ce Amantadina(Symmelrel)este aprobalaSi penlrutratamentulcurativ.ln
Ffanlaestein'egistatanumaiAm suonumelede Mantadixln Romantanu esle 'nregistrala nici una din acestedoud substante.
ln scop proiilacticdozelerecomandatesunt: 100mg x 2/zi la pacienlii sub varsta
de 65 de anl Fi 100mg x 1/zi penlrupacienliiin varstade pesle 65 de ani. Duratalratamentuluieste de I 1Ozile dupa un contactinlectantin familie sau de 4-6 seplemani
in caz de contacl inlectant in colectivitatide balrani. La copilul sub I ani doza
recomandataeste de 2,2 mg/kgx 2/zi,latA a depe9i150mg/za.
. Oseltamivir
Oseliamivirulpoale li recomandatin profilaxiagripei la adolescenli$i adullj (dupa
varsia de 13 ani). Doza recomandataeste de 75 mg x 1/zi, pe toate perioadaepide_
miei de gripa. Se poate recomandaun tratamentpreventivde 7 zile atunci cand a
exislal un coniact lnlectanlin urma cu 2 zile, in absentaepidemietde gripd.
gripeiesie indicatain urmatoarele
situalii:
Chimioprofiiaxia
- persoaneleallate in grupelede risc penlrulorme severede gripe, care fie nu au
lost vaccinateantigripal,fie au Jostvaccinatetardiv (dupeincepereaepidemiei),fie
atunci cand se presupunece sunt mplicatelulpini vlrale neacoperitede vaccin.
- pacienlii imunodeprimali,deoareceraspunsullor imun postvaccinalpoate fi
inadecvat.
persoarea erg'celd ovdlbum:na
din vaccin.
Pentrua li eficace,chimioprolilaxiairebuiese inceapAcal mai aproapede debutul
epidemiei,sa se inlinda pe loala perioadaacesteia9i inca cel pulin 2 sdptemanidu
pa stingereaepidemiei. Persoanelevaccinaledupa inceputulepidemiei trebuiesa
primeascachimioprofilaxiepane la instalarearaspunsuluiimun poslvacinal(2 sap-
temani).
psihice
pot
renale
lapersoanele
cuinsuliciente
Lavarstnici,
Silaceicuprobleme
aparetulburarineurologiceminoreprin mecanismdopaminergic(somnolenld,anxietate, convulsir,halucinaliietc). La ace$liase recomadereducereadozelorla jumatate. Mai pot apare intolerantagastriceFi eruptaicutanale.
Adminisvala concomitentcu vaccinu, chimioproiilaxiacresteeficienlaacestuia.
Gr pa
319
1.Angelescu l',1 Tetapia cu antibiotice. Ed. ldedicate, Bucurctli, 1998.Pag: 37 98;279 319
321-U3.
2. Atana Victoria. Vrcze respnatarii, G pa, Pneumonii infectioase. in: al Bali lnt'eclioase
Curs untversitar", vol.ll, subrcdaclia Prcf. A. Mncea Chiatan. Ed. Shik, Bucuteti, 1997,pag:
143 64.
3. L Associaltan des prctesseurs de Pathalogie lnfectieuse et ttapicate de France. Le POPI
guide de ttaitenent en Maladies lnfectieuses. 6-e edition, Pans, 20A1.
4. Chiotan M. Boli lnfeclioase. Ed. Nalionat, Bucurc7ti,1998:pag:40 100; 133-137;197-200;
243 210.
r Gnaasn I Bottte dpctdtutui resptatot in tuled,.ina tnt na , vot t t o Lledrcata
Bucure1ti, 1995;pag: 13 1At 18 3A: 3A 91.
6. Sanfotd J., Gilbe D., Moeleting 8., Sande M. The Sanlord - Guide to antinicrobial