Academia de Studii Economice

Facultatea de Marketing

Campanie de promovare: Thailanda

Vircescu Alexandra Mihaela

Zamfir Cristina Stefania
Zamfir Ramona Dora
Zamfira Elena Madalina

Bucuresti, 2013

Cuprins

1. Informatii generale: asezare geografica, mediul demografic, mediul social-politic, mediul

economic, clima.
2. Sectorul turistic din Thailanda
3. Brand de tara
4. Puncte de atractie turistica in Thailanda
5. Campanie de promovare
6. Obiective de marketing, grupuri tinta, efectele strategiei de marketing
7. Agentii de promovare a Thailandei
8. Anexe
9. Bibliografie

1.

Informatii generale

Suprafata
Populatia
Densitatea populatiei
Capitala si cel mai important oras
Limba oficiala
Religia
Produse importate

514.000 Km2
56.923.000 locuitori
105 loc/km2
Bangkok-5.876.000 locuitori
Thailandeza
Budista
Piese de masini, combustibili, autovehicule,
produse chimice, aparate electrocasnice, fier

Produse exportate

si otel, petrol brut

Produse textile, orez,

Moneda oficiala
Forma de stat

cauciuc, zahar, pietre pretioase

Baht (1 baht=100 satangs)
Regat

porumb,

tapioca,

Asezare geografica

Regatul Thailandei este o ar in Asia de sud est, invecinat cu Cambodgia la est,

Golful Thailandei i Malaezia la sud, i cu Marea Andaman i Myanmar la vest.
Thailanda este a 50-a ar din lume, in ceea ce privete suprafaa total de
aproximativ 513,000 km. Thailanda se intinde pe o arie de 513,115 km ptrai i se extinde in
jur de 1,620 kilometri de la nord la sud i 775 kilometri de la est la vest. Capitala tarii se afla
la Bangkok, oras situat in centrul tarii, la varsarea fluviului Chao Phraya in apa Siamului.
Clima
Thailanda are in cea mai mare parte o clima tropical, aa c este cald i umed tot anul
cu temperaturi cuprinse intre 28-35C, un grad de relief este furnizat numai in nordul
indeprtat al Thailandei.
Climatul este caracterizat de musoni. Este un muson de sud-vest, ploios, cald i
nnorat de la mijlocul lui mai pn n septembrie, de asemeni, un muson uscat si rece din
nord-est din noiembrie pn la mijlocul lunii martie. Istmul din sud este ntotdeauna cald i
umed.
Mediul politic
Thailanda este o monarhie constituional. Constituia prevede pentru rege puteri
directe sczute, ns acesta este protectorul budismului thai i un simbol al identitii i
unitii naionale. Actualul monarh, Bhumibol Adulyadej, se bucur de un mare respect
popular i autoritate moral, care este ocazional folosit n rezolvarea crizelor politice.
eful Guvernului este primul ministru, care este numit de rege dintre membrii Camerei
Inferioare a Parlamentului, de obicei liderul partidului care poate organiza o coaliie
guvernamental majoritar. Parlamentul bicameral thailandez este Adunarea Naional sau
Rathasapha, care este format din Camera Reprezentanilor cu 500 de locuri i Senatul cu 200
de locuri. Membrii ambelor camere sunt alei prin vot popular. Membrii Camerei
Reprezentanilor sunt alei pe o perioad de 4 ani, n timp ce senatorii pentru 6 ani. Organul
suprem judiciar este Curtea Suprem sau Sandika, ale crei edine de judecat sunt stabilite
de rege. Thailanda este membru activ al Asociaiei Naiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).
Mediul economic

Tara are astazi 65 de milioane de locuitori, dintre care aproximativ 25 de procente sub
varsta de 15 ani. Bangkok are 9 milioane de locuitori. Fora de munc este reprezentat de
aproximativ 35 de milioane de persoane, dintre care majoritatea sub varsta de 30 de ani.
Salariul minim in Thailanda este in momentul de fa de 169 baht pe zi (aproximativ 4.00 $)
in Bangkok , i intre 133-168 baht in alte provincii. Cea mai sczut pia de munc in
regiune, a Thailandei este aproape cea mai eficient din punct de vedere al costurilor din
lume, deoarece i-au catigat o reputaie pentru sarguin i adaptabilitate.
In ultimii ani, a fost acordat o importan crescut educaiei. Cel de-al Noulea Plan
de Dezvoltare Economic i Social (2002-2006 ) s-a concentrat asupra dezvoltrii
armonioase a resurselor umane, sociale, economice i de mediu.
Thailandezii au un ritm de dezvoltare economica de aproximativ 5%
pe an, si un PIB pe cap de locuitor de 9,200 $. In Thailanda exista astazi 7
milioane de telefoane fixe si 40 de milioane de telefoane mobile. Tara are
111 statii de televiziune, 106 aeroporturi, dintre care 8 cu pista de peste
3000 de metri. Tara are o industrie remarcabila si un turism, alaturi de o
retea de servicii, care se situeaza printre cele mai bune din lume.
Turismul a contribuit n mod semnificativ la economia Thailandei i industria a
beneficiat de aprecierea monedei i de stabilitatea Thailandei. Numrul de turiti sosii n
2002 (10,9 milioane) reflect o cretere cu 7,3% fa de anul precedent (10,1 mil).
O treime din hard-disk-urile din lume sunt produse n Thailanda, iar n 2010 producia
de camionete a depit-o pe cea a Japoniei. n afar de a fi cel mai mare exportator de orez,
Thailanda mai este numrul 1 mondial n exportul de cauciuc i numrul 2 n exportul de
zahr.
Mediul demografic
Populaia Thailandei este dominat de etnicii thailandezi i laoieni, ultimii concentrai
n regiunea nord-estic Isan formnd aproximativ o treime din populaie. Alte grupuri etnice
sunt: mala, n sud, mon, khmer i diferite triburi hill.
Aproape 95% dintre thailandezi sunt buditi de tradiie therevada, dar n sudul rii
sunt cteva zone musulmane i mici minoriti cretine, de asemeni exist i cteva grupri
hinduse. Limba thailandez este limba naional a Thailandei, scris n alfabetul propriu, dar
multe dialecte etnice i regionale se ntlnesc n zonele cu populaie predominant lao sau
khmer. De asemeni se nva limba englez n coli, ns gradul de cunoatere este sczut.
5

2. Sectorul turistic din Thailanda

Thailanda atrage mai muli turisti dect orice alt ar din sud-estul Asiei, prin
combinaia irezistibil de peisaje naturale, staiuni i plaje nsorite, temple i monumente, dar i
prin interesul pe care poporul thailandez l provoac asupra locuitorilol statelor occidentale:
tradiii,cultur, misticul religiei, dar i dorina de a ntlni o altfel de civilizaie, de a tri
nparadisul thailandez.
Turismul a contribuit n mod semnificativ la economia Thailandei i industria
a beneficiat de aprecierea monedei i de stabilitatea Thailandei. Numrul de turiti sosii
n 2002 (10,9milioane) reflect o cretere cu 7,3% fa de anul precedent (10,1 mil).
Thailanda, o ar cu un potenial turistic in dezvoltare, incearc s ii formeze o
imagine pozitiv asupra obiectivelor turistice pe care aceast le deine. Participarea lor la
Targul internaional de turism din Chiinu, Scopje, Sofia i Bucureti a insemnat pentru
Thailanda, foarte mult din punct de vedere al creterii vizitatorilor.
Criza monetar actual, 2008-2009, criza politic din Thailanda, i pandemia de grip,
au avut un impact foarte negativ asupra turismului strin. Comparativ cu luna iunie a anului
trecut, sosirile pe aeroportul Suvarnabhumi au sczut cu aproape 23 %. Numrul ateptat de
turiti strini pentru 2009, a fost redus de la 14.1 milioane la 11 milioane de persoane. Rata de
ocupare a hotelurilor a sczut dramatic in destinaiile turistice majore, cum ar fii Bangkok
( 52,7 % ), Chiang Mai ( 43 % ), Hua Hin ( 57.4 % ) i Phuket ( 60.8 % ). Din cauza acestei
probleme, preurile pentru cazare au sczut in jur de 30 %, comparativ cu un an in urm.
Guvernul thailandez a propus un pachet de sprijin pentru a combate criza de tursim, in valoare
de 5 miliarde de euro. Aceste msuri include credite pentru operatorii de tursim de mici
dimensiuni. TAT, de asemenea a lansat campanii in continuare pentru a stimula turismul intern
i internaional. Dna Juthaporn Rerngronasa, guvernator adjunct pentru Marketing
Communications de TAT: Practic, strategia noastr este de a informa potenialii vizitatori
care pot avea un concediu fr griji, in timp ce se bucur de toat valoarea i farmecul pe care
Thailanda il are de oferit. Poporul Thailandez rmane cald i zambitor, iar acum este
momentul pentru a experimenta toate valorile i tot farmecul pe care Thailanda il are de oferit.
In octombrie 2009, Asociaia de turism a Thailandei estimeaz o scdere a sosirilor turistice
internaionale cu 38 %. In aceast perioad in Thailanda este o situaie tensionat datorit
manifestaiilor politice stradale,care degenereaz cu acte de violent. Zona cea mai afectat
6

este Bangkok.Ministerul de externe recomand turitilor s evite acesta destinaie de vacan,

chira i deplasrile in zon de frontier cu Myanmar, dar i in provinciile sudice Pattani, Yal,
Narathiwat i Songkhla.
Un plan de viitor, am putea spune, al oficialilor din Thailanda este acela de a dezvolta
relaiile economice, politice dar i turistice cu Romania. Se dorete imbuntirea circulaiei
turistice intre cele dou destinaii, printre care posibilitatea realizrii unor zboruri directe intre
Romania i Thailanda i modificarea regimului de vize pentru turitii thailandezi.
3. Brand de tara
Thailanda, promovata online de cel mai cunoscut turist din blogosfera romaneasca,
Bradut Florescu.
Autoritatea de turism a Thailandei (TAT) a deschis un blog pentru a se promova in
Romania, Thailanda.travel, pe care scrie Bradut Florescu, cel mai cunoscut turist din
blogosfera romaneasca. Blogul a fost lansat oficial in februarie, iar TAT va suporta o parte din
costurile deplasarii lui Bradut Florescu in Thailanda, destinatie in care acesta a hotarat,
anterior, sa-si petreaca un an sabatic.
"Am propus acest proiect biroului regional de promovare si l-au aprobat", a spus
Bogdan Gligor, PR manager la TAT, fara sa dezvaluie valoarea proiectului.
"Voi participa si la o excursie pentru media si agentii de turism", a spus Florescu. "Voi
scrie despre ce vad si ce traiesc, punand accent pe anumite elemente care cred ca sunt de
interes pentru publicul nostru. Si ma refer aici la cultura, traditii, arta, dar si atractii naturale,
viata marina, plaje, cazari si gastronomie", a adaugat acesta.
Elementul inedit al experimentarii turismului din Thailanda consta in mijlocul de
transport pe care Bradut Florescu il va folosi de-a lungul calatoriei: o motoreta la care se
monteaza un atas artizanal.
"Merge destul de incet, dar iti permite sa iei cu tine bagaje si prieteni. Itinerariul
cuprinde circa 4.000 de kilometri, pe care ii voi parcurge cu o viteza medie de 40 de kilometri
pe ora. De aceea am intitulat blogul Slow Travel. Pentru ca merg incet si nu ma grabesc
nicaieri", a conchis Florescu.

TAT se asteapta ca numarul de romani care merg in vacanta in Thailanda sa creasca in

acest an pana la circa 7.200 de persoane. Din cei 14 milioane de turisti care viziteaza anual
Thailanda, cei mai multi vin din estul si sudul Asiei, circa 8 milioane.
Pentru acest an, Thailanda are un buget de promovare de marketing, la nivel global, de
120 mil. euro si se asteapta la o crestere de circa 10% a numarului de turisti. Biroul de
promovare TAT pentru zona Balcanilor are sediul la Bucuresti. TAT are 35 birouri regionale si
15 birouri internationale.
Site-ul are un meniu bogat, care ofera informatii numeroase pentru vizitatorii care-l
acceseaza. Meniul contine butoane care ofera informatii despre: Acasa, Despre
Thailanda, Calatorii si Transport, Unde sa mergeti, De vazut si facut, Unde sa stati,
Mancare si bautura, Cumparaturi, Noutati, Oferte turistice, Planificator de
calatorie, Despre TAT.
Accesand site-ul, vizitatorul este intampinat pe pagina Acasa, unde poate vedea o
harta interactiva, un buton care duce catre pagina de facebook a site-ului, in partea stanga sus,
pe vertical se afla meniul, iar mai jos gaseste informatii despre Highlight, Evenimente,
Destinatii de top, Noutati si multe alte informatii importante pentru cei ce isi doresc sa afle cat
mai multe lucruri despre Thailanda si tot ce este legat de aceasta tara minunata.
Acst site este unul dintre cele mai bune metode de promovare a tarii si a turismului.
Inca o metoda foarte buna de promovare a tarii si turismului Thailandei sunt spoturile
publicitare, care prezinta destinatiile turistice mult mai bine decat prin intermediul articolelor
si fotografiilor.
Legat de aceasta metoda de promovare am gasit un spot publicitar in care este
prezentata oferta de revelion pentru 2013 in Thailanda.
4. Puncte de atractie Thailanda:
Principalele atracii turistice din Thailanda sunt reprezentate de: Marele Palat din
Bangkok, Templul lui Budha de smarald, Tempul Wat Pho, Templul Wat Traimit, Phuket care
este cea mai mare insula a Thailandei. De asemenea, cea mai cautata i cea mai faimoasa staiune
estestaiunea Pattaya, faimoas n special pentru viaa de noapte dar i pentru frumuseea
cadrului natural.

Pentru cei care aleg Bangkok, ca si destinatie in Thailanda trebuie sa stie ca pot vizita:
Wat Pho, Wat Phra Kaeo, Wat Arun (sau Templul Apusului), Wat Suthat, Wat Saket (Muntele
de Aur - The Golden Mount), Wat Ratchanatdaram, Wat Benchamabophit, Wat Trai Mit,
Altarul Erawan, Wat Mahathat, etc.
Wat Pho acest mare vast si templu se afla lnga Grand Palace si are un Budha la
Rugaciune, gigantic, suflat cu aur, lung de 46 de metri si 15 metri naltime, cu talpi frumos
ncrustate n sidef. Wat Pho este privit si ca primul centru de educatie publica si i se mai spune
cteodata si prima universitate a Thailandei. Picturile murale, inscriptiile si statuile gasite au
educat oamenii n variate subiecte precum literatura, strategii de lupta, arheologie, astronomie,
geologie, meditatie si traditionalul masaj thailandez. Este deschis zilnic ntre 9.00 a.m. si 5.00
p.m.
Wat Phra Kaeo situat n acelasi perimetru cu al Marelui Palat, este o casa de comori
a artelor thailandeze si l gazduieste pe Budha de Smarald (Emerald Buddha), cea mai
respectata imagine a lui Budha din Thailanda. Trei cladiri principale n interiorul templului ce
formeaza o imagine splendida se numesc Golden Stupa, pastrnd cu sfintenie relicvele lui
Budha, Phra Mondop sau Biblioteca gazduind scripturile Tripitaka sau Buddhist, Panteonul
Regal care este un pavilion folosit pentru pastrarea statuilor regilor decedati din dinastia
Chakri. Pe lnga astea, 178 de sectiuni de pictura murala care descriu Ramayana sunt creatiile
superbe ale artizanilor Rattanakosin.
Wat Arun localizat pe malul vestic al rului Chao Phraya, templul poate fi vazut fie
pe drumul Arun Amarin fie cu barca de la Tha Tien Pier, lnga Wat Pho. Cea mai atractiva
structura este o pagoda de 79 de metri , ce este decorata cu tigle de ceramica si fragmente de
portelan multicolor. I se mai spune si Templul Apusului si cea mai frumosa priveliste poate
fi vazuta din partea de est a raului, la apus.
Wat Suthat este situat pe strada Bamrung Muang. Pentru finalizarea constructiei au
fost necesari 27 de ani n timpul domniei celor trei regi ai Dinastiei Chakri. Viharn trebuie sa
fie vazuta pentru colectia de statui aurite ale lui Budha. Templul gazduieste o imensa poarta
gravata nclcit. Complexul Templului este deschis zilnic ntre orele 9.00 a.m. si 5.00 p.m.. n
fata templului se afla Sao Ching Cha unde pna la nceputul secolului 20 se tineau ceremonii
Brahmanice.Lnga Sao ching Cha sunt multe magazine unde sunt stocate obiecte religioase
budhiste.

Wat Saket (Muntele de Aur - The Golden Mount) cea mai mare atractie a Wat Saket
este Muntele de Aur, datnd din 1800. Este un deal artificial ce are n vrf o pagoda poleita de
260 de picioare naltime pornind de la baza. nceput de Regele Rama III si terminat n timpul
domniei Regelui Rama IV, Muntele de Aur este unul dintre cele mai celebre peisaje din zona
veche a Bangkok-ului si ofera, din vrful lui, o privire panoramica a orasului.
Wat Ratchanatdaram localizat pe drumul Mahachai, templul a fost construit sub
domnia regelui Rama al III-lea n 1846. Principala atractie a templului, Loha Prasat, nalta de
36 de metri cu 37 de turle, este singura de acest gen din lume. Lnga templu, este o zona de
primire a oaspetilor straini importanti, si o statuie memoriala a regelui Rama al III-lea.
Wat Benchamabophit cunoscut si cu numele de Templul de Marmura, se afla pe
drumul Ayutthaya, lnga palatul Chitralada. Cladirea principala a fost construita n timpul
domniei regelui Rama al V-lea. Are si detalii clerice europene, precum ferestre din sticla
colorata, si o galerie superba ce contine o colectie de imagini de bronz a lui Budha
Wat Trai Mit localizat la sfrsitul drumului Chinatown Yaowarat, lnga statia de
metrou Bangkok (Hua Lam Phong), acest templu este cunoscut pentru faimosul Budha de
Aur,

statuie

nalta

de

metri

care

cntareste

tone

si

jumatate.

Altarul City Pillar (San Lak Muang) gratioasa structura sub forma de templu
gazduieste un stlp de lemn pus acolo de Regele Rama I n 1872 ca piatra de fundatie pentru
noua capitala a Bangkok-ului. Altarul se afla pe strada de la Wat Phra Kaeo.
Altarul Erawan situat pe strada Ratchadamri, altarul dedicat lui Phra Phrom, un zeu
hindus, este foarte respectat de oameni. Flori ornamentale si mici elefanti de lemn, precum si
dansuri thailandeze sunt oferite ntodeauna statuii de catre devotatii recunoscatori.
Wat Mahathat se afla pe drumul Na Phrathat lnga Universitatea Thammasat, casele
templu Universitatea Budhista Mahachulalongkorn, unul dintre cele doua locuri unde se poate
nvata budismul n Thailanda si ofera si clase de meditatie pentru straini. Templul este deschis
zilnic de la 9.00 a.m. la 5.00 p.m.
Pe Insula Phuket se gasesc urmatoarele obiective turistice:
Khao Rang-o frumoasa imagine a orasului Phuket, partea sudica a insulei poate fi
vazuta in virful dealului Kao Rang, in N-V -ul orasului. Sunt, de asemenea, multe restaurante
de unde se poate vedea orasul, un parc pentru amatorii de miscare si multa iarba pentru
10

picnick, in varf fiind o statuie din bronz reprezentindu-l pe guvernatorul orasului Phuket din
timpul domniei regelui Rama a V-lea.
Templul Chalong- este in afara orasului la 8 Km. Mergind pe strada Vichit Songkram
catre strada Bypass si apoi intorcind la stinga, ajungeti la templul Chalong. Aici se afla
statuia lui Luang Por Cham, care i-a ajutat pe oamenii din Phuket sa opreasca rebeliunea de
1876 din timpul domniei regelui Rama a V-lea. Sunt, de asemenea statuii ale lui Luang Por
Chaung si ale lui Luang Por Gluam. Alti monarhi sunt si ei respectati prin ofrande de catre
localnici.
Cladiri ale sec al 19 lea- in secolului al 19 lea, s-au construit multe pensiuni si
magazine care sunt pastrate si acum. Stilul arhitectural tipic al regiunii este descris ca Sino Portuguese si are un caracter puternic mediteraneean. Magazinele au o fatada ascutita spre
strada. Unele au vechile usi din lemn cu sculpturi chinezesti. Alte strazi cu structura similiare
sunt Phang Nga, Yaowarat, Thalang , Krabi. Alte cladiri in stil european sunt Primaria,
Tribunalul si Banca Nakhon Luang Thai.
Acvariul din Phuket- mai mult de 100 de specii marine sunt expuse la acvariu multe
dintre ele sunt luate din apele din jurul zonei Phuket. Este deschis zilnic intre orele 8.30-4.00
pm.Acvariul este localizat in Cape Panwa, in extrema sudestica a insulei .
Ferma de fluturi din Phuket si acvariul- specii tropicale de fluturi, alte insecte si alte
vietuitoare marine sunt expuse. Este situat la 3 km de centrul orasului. Este deschis zilnic intre
9.00-5.00 pm.
Satul Thai si Ferma de orhidee- un spectacol de dans Thai, cultura, elefantii si minele
de metale pretioase stau linga orhidee. Situat in Sam Kong la 3 km de centrul orasului Phuket.
Spectacolele de dimineata incep la ora 11.00 am si cele de seara la 5.30 pm.
Pentru cei care aleg Pattaya, trebuie sa stie ca aici pot gasi numeroase atractii
turistice, printre care:
Koh Larn - este situat la vest de Pattaya strait, la aproximativ 7.7 km de mal,
acoperind o arie de 4 km patrati. Acolo sunt plaje frumoase, apa curata si o abundenta de
corali. Vizitatorii pot vedea coralii fie dintr-o ambarcatiune cu fundul din sticla sau facind
scufundari. O binecunoscuta plaja este Ta Waen in partea de nord a insulei o lungime de 750m
de nisip alb , pravalii si magazine. Barcile de croaziera sunt ancorate de obicei in aceasta
11

zona. Acolo sunt de asemenea plajele Laemtien si Samae in partea sud vestica fiecare avind o
lungime de 700 si respectiv 100m . Amindoua sunt puncte turistice frumoase si interesante, in
special Laemtien care este deosebit de linistita si curata. Sunt aici citeva magazine. Ta Pan in
partea de vest a insulei este in lungime de 500 m cu colibe improvizate. Simbata, duminica si
in vacante sunt barci de inchiriat pentru plimbari.
Kok Sak este la 10 km vest de Pattaya Strait sau 600m de Koh Larn. Kok Sak este o
alta insula mica cu o arie de 0.05 km patrati. Ea are 2 plaje una la nord care acopera 250m
lungime o zona in care barcile opresc de obicei pentru ca turistii sa inoate, si alta la sud o
poteca leaga cele doua plaje , este o plaja mica de 80m lungime. Un recif de corali se afla in
zona din fata plajei.
Koh Krok- o insula mica care acopera o arie de 0.05 km patrati la aproximativ 8 km de
tarm.Insula este compusa in special din pietre. Doar o plaja cu nisip este in Koh Krok si are
doar 100m lungime.Acesta este un loc superb pentru admirarea coralilor.
Insula Samui are un numr impresionant de plaje, fiecare dintre ele putnd
fi considerat un ora n sine, datorit numrului mare de hoteluri, restaurante i
baruri care le populeaz. Chaweng Beach acoper o mare poriune de coast n
nord-estul insulei, i este cea mai aglomerat zon a insulei.

Cele mai populare

atractii sunt:

Nathon- fosta capitala a insulei, pe coasta de sud-vest, si este cel mai important port.
Marele Buddha, aezat n templul Wat Phra Yai, stncile Bunica i Bunicul, n sudul
plajei Lamai, ferma Nim Thongsuk, impresionanta cascad de la Na Muang.
Alte atracii: faimosul Parc Maritim Ang Thong, Petrecerea de luna plina, de pe insula Ko
Phan Ngan, meciurile de box Muay Thai, ce au loc regulat pe stadioanele insulei n Chaweng
i Lamai, Gradinile secrete ale lui Buddha.
Insula Phi-Phi cuprinde de fapt dou insule separate: Phi Phi Don i Phi Phi
Ley. Insulele sunt recunoscute pentru relieful spectaculos. Alpinitii sunt atrai de pereii
calcaroi, avand nlimi cuprinse ntre 314m, n P.P. Don, i 374 m, n P.P. Ley.
Phi Phi Don este, la randul ei, constituit din dou insule mai mici, unite ntre ele
printr-un istm de nisip, cu limea cuprins ntre 1-4 km. Pe aceast poriune se dezvolt o

12

adevrat industrie turistic: bungalouri, cafenele, hoteluri, agenii de scuba-diving i

snorkelling, oficii de nchiriat echipament de crare.
Insula Phi Phi Ley este nelocuit.
Cea mai vizitat este Petera Vikingilor, unde se pot admira picturi rupestre. Tot n
aceast peter se gsesc cuiburi de randunic. Aceste cuiburi sunt construite integral din
saliva psrilor. Crtori agili urc pe nite scri improvizate din bambus i colecteaz
cuiburile. Din ele se prepar o sup, care este la mare cutare printre cunosctori, avnd
proprieti

afrodisiace.

Sezonul de varf in este din Noiembrie pana in Februarie exact in aceasta perioada
gasim in acea zona cele mai limpezi ape si cel mai albastru cer.
In sezonul musonic, cu varfuri in septembrie si octombrie vremea este foarte calda si
umeda. Daca nu sunteti indragostiti de ploaie este mai bine sa evitati aceasta perioada.Cel mai
cald este in Aprilie si Mai.

5. Campanie de promovare
Thailanda a recunoscut nevoia de a-i dezvolta brand-ul de ar pentru a putea
concura pe piaa global competitiv.
Proiectul Branding Thailand a fost iniiat de Guvernul Thai pentru a afla cum vd
oamenii din toat lumea punctele forte i punctele slabe ale rii. Cea mai mare problem a
Thailandei, cea care o plaseaz ntr-un real dezavantaj este imaginea turismului sexual.
Pentru a corecta imaginea negativ trebuie subliniate aspectele pozitive prin campanii care s
promoveze ospitalitatea local, frumuseea naturii, medicina thailandez.
Acest proiect a fost iniiat de Guvernul Thailandei n anul 2001, cu ajutorul a dou
importante coli de business, Sasin Graduate Institute of Business Administration de la
Universitatea Chulalongkorn (Thailand) i The Kellogg School of Management at
Northwestern University (USA).
Scopul proiectului a fost determinarea percepiilor oamenilor din toat lumea, cu
privire la Thailanda, n special la domeniul turismului.
Cercetarea a durat un an (din aprilie 2002 pn n mai 2003) i a fost chestionat un
eantion semnificativ de persoane, care folosesc sau nu produsele i serviciile thailandeze.

13

Au existat i ntrebri ca de exemplu: 'Care sunt primele cuvinte care v vin n minte
atunci cnd v gndii la Thailanda?' Rspunsurile la acest gen de ntrebri, care cer asocierea
cu anumite cuvinte sunt, n general, pozitive (exotic, oameni prietenoi), dar au existat i
comentarii negative (sex, prostituie, srcie). Cele mai multe rspunsuri reprezentau percepii
amestecate, pozitive i negative, ale Thailandei.
Rezultatele cercetrii au ajutat la identificarea att a punctelor forte ct i a punctelor
slabe ale rii dintr-o perspectiv de marketing.
Pentru definirea unui brand s-au identificat 4 caracteristici majore ale spiritului
Thai, bazate pe percepiile clienilor despre Thailanda, acestea sunt fun, fulfillinf, friendly si
flexibility. Aceste personaliti ale brand-ului ilustreaz un amestec de caracteristici ale
stilului de via Thailandez i ale locurilor din Thailanda.
Noiunea de 'Fun' (amuzant) denot o experien vibrant i distractiv pe care
oamenii o percep n stilul de via thailandez, n cetenii thailandezi care au o via dinamic
ce include distracie i srbtoare.
'Fulfilling' este perceput ca impresia de evadare din realitate sau pace a minii evocat
prin stilul de via relaxat i locurile linititoare ale Thailandei
'Friendly' (prietenos) este expresia cea mai utilizat de consumatori cu referire la
Thailanda ca la un mediu confortabil.
'Flexibility' (flexibilitate) a fost exprimat atunci cnd consumatorii s-au referit la
relaiile relaxate dintre oameni foarte diveri, locuri i situaii din Thailanda.
Campania de promovare
Logo-ul:

Elementele i caracteristicile pozitive ale Thailandei trebuie s fie comunicate att

turitilor, ct i rezidenilor deoarece imaginea unui loc este influenat de valorile percepute
prezentate clienilor.
14

Campaniile turistice poart de obicei un slogan care s unifice i s sublinieze valorile

i identitile locului promovat.
Campania turistic a Thailandei a avut succes n ceea ce privete contientizarea
publicului, folosind conceptul 'Amazing Thailand', n special avnd n vedere c multor turiti
le place ideea de a experimanta ceva nou, exotic, diferit de mediul de acas sau de viaa de zi
cu zi.
Cu toate acestea, n alegerea cuvintelor pentru a reprezenta i a poziiona imaginea
rii, trebuie acordat atenie oricror posibiliti de a implica conotaii negative. Chiar dac
studiul Branding Thailand arat c 'exotic' este cuvntul cel mai frecvent asociat cu
imaginea Thailandei, i exprim foarte bine un caracter definitoriu al rii, acest cuvnt
trebuie s fie evitat avnd n vedere c poate duce cu gndul la turismul sexual, una dintre
cele mai mari probleme de imagine pe care le are brand-ul Thailanda.

6. Obiective de marketing, grupuri tinta, efectele strategiei de marketing

Locul
1.
2.
3.
4.
5.

1998

1999

2000

2001

2002

Japonia

Japonia

Japonia

Japonia

Malaysia

Malaysia

Malaysia

Malaysia

Malaysia

Japonia

Singapore

China

Singapore

Singapore

China

China

Singapore

China

China

Singapore

Hong Kong

Taiwan

6.

Taiwan

USA

Taiwan
United
Kingdom

Taiwan
United
Kingdom

Korea
United
Kingdom

7.
8.

Germania

USA

USA

Taiwan

Korea

Korea

USA

Hong Kong

Hong Kong

Hong Kong

Hong Kong

Korea

Germania

Germania

Germania

Franta

Australia

Australia

Australia

Australia

Korea

Franta

India

India

India

India

India

Franta

Franta

Franta

Suedia

Suedia

Suedia

Suedia

Suedia

Italia

Italia

Indonezia

Indonezia

Indonezia

Elvetia

Indonezia

Olanda

Olanda

Olanda

Olanda

Elvetia

Italia

Italia

Italia

Indonezia

Olanda

Elvetia

Elvetia

Elvetia

Canada

Laos

Philippine

Philippine

Philippine

Philippine

Denmarca

Canada

Canada

Canada

2003

2004

2005

2006

2007

Malaysia

Malaysia

Malaysia

Malaysia

Malaysia

Japonia

Japonia

Japonia

Japonia

Japonia

Singapore

Korea

China

China

Korea

Singapore

Korea

Korea

China

China

Singapore
United
Kingdom
China

Singapore

Singapore

9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Locul
1.
2.
3.
4.
5.

USA
United
Kingdom
Australia

United
Kingdom
Germania

15

6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.

United
Kingdom
Hong Kong

United
Kingdom
USA

USA

United
Kingdom
USA

United
Kingdom
USA

USA

Hong Kong

Germania

Germania

Australia

Taiwan

Taiwan

India

Australia

India

Germania

Germania

Australia

India

Germania

Australia

Australia

Taiwan

Taiwan

Laos

India

India

Hong Kong

Hong Kong

Taiwan

Franta

Franta

Franta

Franta

Hong Kong

Suedia

Suedia

Suedia

Suedia

Franta

Indonezia

Indonezia

Laos

Vietnam

Suedia

Olanda

Vietnam

Vietnam

Laos

Russia

Vietnam

Olanda

Indonezia

Indonezia

Indonezia

Elvetia

Philippine

Philippine

Philippine

Vietnam

Philippine

Elvetia

Olanda

Olanda

Olanda

Laos

Italia

Elvetia

Russia

Italia

Korea

Planuri de marketing
Autoritatea Turismului din Thailanda (TAT) are viziune clar de introducere pe pia.
Aceasta a anunat realinierea de strategie de marketing pentru a oferi o poziionare mai clar a
produselor turistice a rii sale.
"Avem de promovat cele mai bune produse i servicii din Thailanda pentru a concura
cu alte ri din jurul nostru, care sunt o concuren puternic", a spus guvernatorul TAT,
Phornsiri Manoharn.
"Prima schimbare i cea mai important pe care am fcut-o este de a consolida",
sloganul Amazing Thailanda ", care s-a dovedit att de succes n 1998-1999. Ea subliniaz
imaginea Thailandei ca un panic, ar primitoare i o destinaie de vis, turism de calitate , cu
valoare n bani pentru produse i servicii. Acesta va rmne sloganul nostru de marketing
pentru viitorul apropiat.
Guvernatorul TAT, a relevat, de asemenea, i faptul c produsele de turism Thailandez
au fost reclasificate n apte categorii avnd la baz cele apte minuni , fiecare fiind clar
concentrat i segmentat:
- Arta thai : Experiena Arta Thai Living - ospitalitatea tradiional thailandez, stiluri
de via i a produselor turismului cultural.
- Comoara: Teren de patrimoniu i istorie - site-uri World Heritage, atracii istorice,
temple i muzee.
- Plaje : Distracie, Soare, Surf i linite pe plajele din Thailanda - tot mai populare
destinaii ale Thailandei Beach Resort.
- Natura: ntlnirea cu frumuseea i puritatea naturii Thai - parcuri naionale.
- Sanatate si bunastare: Teren de zmbete sntoase - turismul medical i staiuni
celebre ale Thailandei i statiuni de sntate.
- Tendinte: ncntai-v cu Myriad Thai buticuri, hoteluri, centre comerciale,
restaurante i via de noapte.
- Festivitati: ncntai-v cu festiviti internaionale n Thailanda - sanuk,
evenimente internaionale i cunoscutele festivaluri thailandeze.
16

Promovarea prin postere

Promovarea prin timbre

17

Promovarea prin aplicaii mobile

18

Promovarea outdoor

19

Efectele strategiei de marketing pot fi observate in tabelele din Anexa.

Cateva dintre premiile castigate de Thailanda sunt:

Premiile Grand travel 2012- Thailanda castiga titlul pentru Cea mai buna tara
turistica 2012.

The most favourite vietnam brands award 2011- Thailanda este votata ca fiind cea
mai preferata destinatie turistica

In 2010 castiga premiul norvegian pentru cea mai buna tara turistica si cea mai
buna linie aeriana intercontinentala

Premiile Google trend 2010- Thailanda castiga in anul 2010 premiul destinatia
turistica a anului.

Premiile Hotel club 2009- Thailanda este cea mai populara destinatie

Premiile Asia spa 2009 thailand voted 'asian spa capital of the year'

Premiile Todays traveller platinum ii daruiesc titlul de cea mai buna destinatie
turistica pentru familii 2008.

7. Agenii de promovare ale Thailandei

20

Campania Amazing Thailand Amazing Value, vrea s poziioneze Thailanda printre

rile cu cel mai bun raport calitate/pre din punct de vedere al serviciilor oferite n turism.

The Brand Index spune despre Thailanda: "Faimos pentru cultura autentic
plajele spectaculoase i viaa de noapte demn de menionat, Thailanda este, de
asemenea, una dintre destinaiile cele mai accesibile din lume."
Thailanda Amazing Thailand . Dupa ce n 2011 a nregistrat o cretere record de
aproape 20% i a ajuns la 19 milioane de turiti, pentru 2012 datele vor confirma aproape
sigur o cretere i depirea pragului de 20 de milioane de turiti. Este cea mai popular
21

destinaie i pentru turitii romni avnd cea mai bun infrastructur, cea mai variat ofert
pentru toate categoriile de turiti i un excelent raport calitate pre.
Interviu cu Autoritatea de Turism a Thailandei
Cteva ntrebri adresate celor de la Tourism Authority of

Thailand (TAT) ,

guvernatorul Phornsiri Manoharn a vorbit cu Diethelm Travel's Thailand Tourism Review

despre planurile ei, aspiraiile i viziunile pentru industria turismului n Thailanda i cum,
prin creterea economic pe termen lung poate fi un factor cheie al dezvoltrii economice i
sociale.
Care este viziunea dumneavoastra

pentru creterea industriei turismului n

Thailanda?
Pentru o buna echilibrare, industrie profitabil i durabil, care continu s scoat n
eviden cultura i patrimoniul Thailandei, meninerea imaginii sale internaionale n picioare,
i, de asemenea, creeaz locuri de munc pentru tinerii notri, precum i insuflarea n ele un
puternic sentiment de mediu i culturi de conservare.
Care sunt obiectivele cheie pe care se bazeaz pentru 2007, 2008 i 2009, n ceea ce
privete numrul de sosiri i veniturile generate de sectorul de turism?
n 2007, suntem nc optimisti obiectivul nostru este de a atinge 14,8 milioane de
sosiri internaionale i vizitatori, veniturile estimate de 547.5 miliarde baht. Obiectivul
turismului intern este de 82 milioane de cltorii pe piaa intern, cu veniturile prognozate de
377 miliarde baht. n 2008, noi estimam 15.7 milioane sosiri internaionale de vizitatori, in
crestere cu 6% pe parcursul estimarii pentru anul 2007, cu veniturile din turism de 600
miliarde baht. int pe piaa intern sosiri, n 2008, este de 83 milioane de cltorii, in
cretere cu 1,2%, precum i ctigurile de 385 miliarde baht.
n 2009, ne ateptm ca numrul de sosiri s creasc cu 6% i veniturile cu 10%.
Care sunt pieele care vor fi eseniale pentru atingerea acestor obiective i de ce?
18 piee principale fiind vizate pentru promovare intensiv sunt: n principal n
Asia-Pacific, Asia de Est i Europa. Printre cele 20 de piee emergente cu potenial de cretere
puternic sunt Indonezia, Filipine i Vietnam, Rusia, rile CSI (fosta Republica Sovietic) i
Europa de Est, i n Orientul Mijlociu.
n cazul Vietnam, Filipine i Indonezia, acestea sunt pieele pe distane scurte, care
sunt interesai n procesul de nvare i se confrunt despre culturi care sunt fie diferite fie
similare cu ale lor. Rusia, CSI i Europa de Est pe pieele europene sunt cele pe care ne-am
22

axat de ceva timp, aa cum au artat interes n Asia i n special n Thailanda. Aceasta este o
urmare a poziiei rii noastre geografice i un acces uor la rile vecine.
Arabia Saudit i Emiratele Arabe Unite sunt, de asemenea, pieele pe care le-am lovit
cu promotiile noastre diferite, n special n turismul medical i de sntate i de bunstare.
Spitalele din Thailanda, nu numai c au echipamente moderne i faciliti, dar au si
profesioniti din domeniul medical calificat, de toate tipurile. n general, serviciile oferite sunt
de mare valoare n comparaie cu ara lor de origine. n afar de aceasta, Thailanda devine din
ce n ce mai bine cunoscut pentru SPA-urile sale i a altor forme alternative de bunstare.
Ct de important este stabilitatea naional i politic a Thailandei pentru TAT n
ceea ce privete organizaia dumneavoastr, realizarea sosirilor i obiectivele de marketing?
Extrem de important, chiar dac noi promovm continuu turismul din Thailanda,
prin campaniile noastre diferite, suntem contieni de faptul c, de asemenea, un eveniment
dac este natural, politic, economic sau de alt natur pot avea un efect asupra obiectivelor
noastre de marketing. Ca atare, suntem mereu gata de aciune i de a iniia strategiile i
msurile necesare pentru a atinge sau reevaluarea obiectivele noastre iniiale.
Care e planul elaborat de TAT pentru a echilibra interesele diferite i naiunile enorm
de variate care vin la Thailanda - de la China continental i Orientul Mijlociu ctre pieele
mature din Japonia si Europa?
Thailanda salut vizitatori din ntreaga lume. Ei vin pentru a vedea cultura noastr
unic, patrimoniul i tradiiile sociale. Ei se bucur de alimente Thailandeze, se bucur de
ospitalitatea tradiional a poporului nostru si se bucura de cumprturi pentru arte i meserii
Thai, indiferent de unde provin. Toate pieele n mod individual cunosc nevoile lor dintr-o
destinaie turistic, precum i prin birourile noastre de peste mri, suntem permanent
actualizate

cu

privire

la

orice

schimbare

comportamentul

consumatorilor.

Care sunt principalele strategii de marketing pe care le va folosi pentru a atinge

obiectivele

dumneavoastra?

De baz se va concentra pe atragerea turistilor de calitate cu randamente ridicate.

Vom petrece mult timp i vom depunde efort pentru a spori abilitatile noastre de
marketing online, prin intermediul reelelor de mare disponibilitate, inclusiv pe site-uri web,
bloguri, forumuri de discutii, cluburi de cltorie, precum i mesaje pe telefon mobil, mai ales
pentru a atinge obiectivul de high-end grupuri n locuri precum Japonia, Australia i SUA.
Planul nostru pe 2008 de marketing are trei componente cheie care acioneaz ca un
cadru pentru politicile i strategiile noastre.
23

n primul rnd, politica Guvernului, care pune n aplicare filosofia suficiena

economiei; n al doilea rnd, consiliul de administraie TAT politici care se axeaz pe rolul
turismului ca instrument pentru a contribui la dezvoltarea calitii vieii i a conduce
economia thailandeza, i n al treilea rnd, strategia noastr: cinci ani de turism planul care se
concentreaz pe dezvoltare, atractii de calitate, care prezint identitatea Thailandeza, n timp
ce conservarea naturii i a mediului, de a contribui la dezvoltarea durabil i competitivitatea
industriei turismului rii pe piaa mondial.
Ce pieele internaionale noi va face TAT pentru a furniza cresterea vizitatorilor
pentru urmtorii trei ani i de ce?
Exista o mulime de promitatoare piete noi - Africa i America Latin sunt foarte
mult neexploatate. Deja vedem un numr de ceteni din Africa venind n Thailanda att
pentru vacan cat i n scopuri de afaceri, care, de asemenea, un rezultat al campaniilor
noastre de informare evideniind industria turismului rii noastre i companiilor aeriene noi
rute care leag Thailanda pentru continentul african.
Prin urmare, ne asteptam sa vedem mai multi africani venind n ara noastr, n viitorul
apropiat.
Care sunt principalele provocri care le vedei nainte ca Thailanda sa se dezvolte
ntr-una dintre destinaiile turistice majore din lume?
Exist dou provocri majore: gestionarea de cretere a sosirilor vizitatorilor i a
ncerca s fie meninut, n special, ca turiti au devenit mai pretenioi, n nevoile lor i tiu
ce vor de la o destinaie.
Incercam, de asemenea, de a reorienta viitoarea crestere de cltorii i de turism, n
conformitate cu suficiena principiilor economiei Maiestii Sale Regele. Credem c aceste
principii sunt mai durabile pe termen lung, pentru c ei vor crea o industrie mai echilibrat i
armonioasa.
Ce avei de gnd pentru a rezolva acestei provocri?
Prin construirea mai bun sensibilizare a opiniei publice, precum i la ncurajarea
parteneriatelor puternice cu sectorul public i privat, precum i cu cumprtorii i vnztorii
de la diverse evenimente comerciale de cltorie n cazul n care vom participa, precum i
campanii de informare pe care le derulam.
Cum a planuit TAT s consolideze rolul su ca o poarta de acces n Indochina, astfel
nct s nu concureze cu rile vecine, astfel cum industriile lor

dezvolta turismul?

Thailanda poziia lui ca o poarta de acces la Indochina este mbuntit, de fiecare

dat cnd un pod nou este construit peste rul Mekong, sau a unei companii aeriene din nou
ncepe un zbor ntre un oras thailandez i o concurenta n regiunea Indochina.
Acesta este un proces continuu, care va continua i n acest secol, pentru c nu este
24

vorba doar de turism, ci un proces mai larg de dezvoltare economic n cadrul intregii regiuni.
Multe orae pe ci Indochina cum ar fi Vientiane i Kunming au nevoie de acces la porturile
maritime, precum i ntreaga reea asiatica autostrada care CRISS-traverseaza prin Thailanda
este proiectat pentru a le oferi accesul.
Atta timp ct exist o reea puternic de transport n cadrul regiunii, este garantat c
va exista un flux constant de cltorie i de turism de care vor beneficia toate rile. Nu este o
situaie de concuren, ci una extrem de complementare.
Vom continua s impulsionam noi Suvarnabhumi Airport ca un punct central pentru
Asia de Sud i vom continua s dezvoltam prezena noastr n Vietnam, printr-un birou TAT
nou acolo, care a deschis n Ho Chi Minh City, n august i a comerului de participare
spectacol.
Lucram,de asemenea, n mod activ n China, la proiectul care va deveni sursa noastra
de top de sosiri a vizitatorilor pn la sfritul acestui deceniu i am semnat recent un acord cu
Administratia Turismului Beijing de a combina Beijing-ul i Bangkok-ul ca destinaii duble,
nainte sau dup Jocurile Olimpice din 2008 de la Beijing.
Monarhul Thailandei venerat srbtorete ziua de natere o piatr de hotar n acest
an. Ce va face TAT pentru a marca acest eveniment?
Ca un tribut adus Maiestii Sale, noi suntem promovarea noului proiect Royal
Initiative Discovery. Aceste proiecte sunt o parte din principiile Majestii Sale, economiei de
suficien menionate mai sus. Aceste principii de stres practicile moderate n budism se
strduiesc s fuzioneze cunotine tehnice cu principiile de nelepciune i de moralitate.
Nou proiecte rezum mndria Thailandei. Acestea acoper domenii precum
agricultura, de formare profesional, educaie, patrimoniu i cultur.
n cele din urm, va fi acolo orice evenimente speciale organizate de TAT pentru a
coincide cu acest eveniment de bun augur care vizeaz pieele regionale i internaionale?
TAT va organiza o campanie special numit 80 de zile de fapte bune pentru a
celebra evenimente regale. Campania se va desfura n timpul septembrie-decembrie 2007.
Acesta va sublinia nevoia de a dezvolta n ara n conformitate cu principiile de
Majestatea Sa Regele, precum i de promovarea destinaiilor turistice, tradiiile, cultura i
stilul

de

via

al

comunitii

locale

din

fiecare

regiune

din

Thailanda.

Acesta va fi n principala orientate spre turitii interni i expatriai rezidenii din

Thailanda. Vizitatorii internaionali care sunt deja n Thailanda vor gsi, de asemenea, este
interesant pentru a afla mai multe despre ani Majestii Sale de munc neobosit pentru ar.

25

8. Anexe

Internaional
Turisti

An

Numr

Avarage

Durata
de
Schimbare edere

(Milioane) (%)

Cheltuieli medii

Venituri

/
Persoan
/ zi

Schimbare Milioane Schimbare

(Zile)

(Baht)

(%)

(Baht)

(%)

1998 776

753

840

3,712.93

112

242,177

970

1999 858

1,050

796

3,704.54

-23

253,018

448

2000 951

1,082

777

3,861.19

423

285,272

1,275
26

2001 1,006

582

793

3,748.00

-293

299,047

483

2002 1,080

733

798

3,753.74

15

323,484

817

2003 1,000

-736

819

3,774.50

55

309,269

-439

2004 1,165

1,646

813

4,057.85

751

384,360

2,428

2005 1,152

-151

820

3,890.13

-413

367,380

-442

2006 1,382

2,001

862

4,048.22

406

482,319

3,129

2007 1,446

465

9.19 / P

4,120.95 / 180
P

547782 / 1,357
P

DURTA MEDIE DE SEDERE A TURISTILOR INTERNATIONALI SOSITI (NOPTI)

IANUARIE-DECEMBRIE

Tara de resedinta

1997

1998

1999

2000

Asia de Est

5.83

5.80

5.46

5.23

ASEAN

4.24

4.59

4.36

4.31

Brunei

5.21

4.55

4.02

4.08

Indonesia

4.87

6.17

4.01

3.89

Laos

11.63

12.54

13.59

14.09

Malaysia

3.55

3.72

3.46

3.45

Philippine

9.22

8.14

7.20

7.23

Singapore

4.67

4.50

4.34

4.18

Vietnam

8.12

6.72

6.72

6.41

China

7.79

6.63

6.38

6.37

Hong Kong

5.07

4.86

4.64

4.50
27

Japan

6.70

6.55

6.16

5.91

Korea

5.14

6.34

5.15

4.82

Taiwan

7.50

7.30

6.48

5.86

Altele

14.05

9.11

7.58

8.02

Europa

12.93

12.89

13.05

12.89

Austria

14.82

14.91

15.07

14.71

Belgia

13.79

13.50

13.43

13.50

Denmarca

14.45

13.89

14.06

13.89

Finlanda

12.74

12.91

13.09

13.43

Franta

11.46

11.38

11.30

11.37

Germania

15.04

16.21

15.84

15.66

Italia

10.71

11.42

11.55

11.55

Olanda

14.07

14.84

14.70

14.87

Norvegia

13.71

13.54

13.94

14.14

Russia

11.58

11.73

11.14

11.43

Spania

9.17

9.07

8.84

8.66

Suedia

14.09

14.26

14.38

14.25

Elvetia

15.10

15.20

15.00

14.97

United Kingdom

12.49

11.08

11.79

11.48

Europa de Est

11.20

10.86

11.43

11.73

Altele

8.49

8.09

8.69

9.33

Americile

9.81

9.17

8.76

8.88

Argentina

8.51

8.30

8.69

8.74

Brazilia

6.83

7.57

7.82

7.69

Canada

10.97

9.81

9.63

9.67

USA

9.72

9.13

8.64

8.81

Altele

7.84

7.33

7.01

7.02

South Asia

14.11

9.56

8.66

8.10

Bangladesh

9.15

6.95

5.71

5.88

India

17.06

10.74

9.32

8.33
28

Nepal

12.17

10.63

9.80

8.83

Pakistan

9.92

8.59

8.89

9.70

Sri Lanka

7.96

5.94

5.96

5.40

Altele

7.68

6.19

7.32

6.93

Oceania

9.68

9.71

9.47

9.10

Australia

9.54

9.61

9.34

9.09

Noua Zeelanda

10.44

10.32

10.13

9.22

Altele

9.30

7.41

7.95

7.90

Orientul Mijlociu

10.88

11.35

10.63

10.61

Egipt

8.03

9.23

7.78

6.51

Israel

11.23

12.15

11.21

11.91

Kuwait

12.26

11.16

10.90

10.56

Arabia Saudita

10.41

10.42

9.69

9.18

U.A.E.

11.40

11.85

11.10

10.90

Altele

10.32

10.58

9.97

9.34

Africa

9.99

9.16

9.56

9.54

Africa de Sud

7.52

6.86

6.69

7.29

Altele

12.23

10.95

11.62

11.16

Total general

8.33

8.40

7.96

7.77

Source of Data: Immigration Bureau, Police Department.

DURTA MEDIE DE SEDERE A TURISTILOR INTERNATIONALI SOSITI (NOPTI)

IANUARIE-DECEMBRIE

Country of Nationality

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Asia de Est

5.27

5.27

5.31

5.44

5.43

5.60

6.08

ASEAN

4.45

4.49

4.57

4.66

4.87

5.06

5.09

4.08

4.34

4.28

4.33

4.40

4.40

4.57

Brunei

29

Cambodia

6.88

6.89

5.86

5.73

5.29

5.33

5.54

Indonesia

3.89

4.14

4.38

4.47

4.39

4.53

4.47

Laos

14.09

12.55

13.0
6

12.2
1

10.9
2

8.20

7.78

Malaysia

3.45

3.43

3.55

3.61

4.06

4.19

3.98

Myanmar

9.29

9.07

9.99

12.9
8

11.8
9

12.0
6

12.6
7

Philippine

7.23

7.07

6.81

7.01

6.80

6.78

7.59

Singapore

4.18

4.38

4.39

4.48

4.43

4.38

4.38

Vietnam

6.41

6.18

6.03

5.74

5.83

7.13

7.81

China

6.37

5.86

6.18

6.53

6.38

6.36

6.32

Hong Kong

4.50

4.41

4.48

4.29

4.21

4.09

4.15

Japan

5.91

6.24

6.25

6.96

6.74

6.78

6.51

Korea

4.82

4.79

4.88

5.00

4.56

4.71

8.65

Taiwan

5.86

5.88

6.02

6.29

6.41

7.40

7.01

Altele

8.02

9.24

11.1
4

8.40

8.35

9.25

7.37

Europa

12.89

13.14

13.3
7

13.6
7

13.6
3

13.4
1

13.7
0

Austria

14.71

14.50

14.9
0

14.9
6

14.7
3

14.2
8

14.7
2

Belgia

13.50

13.60

13.8
7

14.3
5

14.3
6

14.1
8

14.2
2

Denmarca

13.89

14.01

14.2
7

14.5
2

14.5
4

14.4
6

14.9
7

Finlanda

13.43

13.69

13.7
1

13.9
9

14.0
2

13.8
9

14.1
7

Franta

11.37

11.47

11.6
8

12.1
5

12.0
3

11.8
9

12.4
5

Germania

15.66

15.57

15.8
3

15.9
1

15.5
5

15.0
7

15.3
2

Italia

11.55

11.82

12.0
6

13.2
1

12.7
4

12.4
2

12.9
1

Olanda

14.87

15.31

15.4
3

15.7
3

15.3
1

15.0
7

15.3
2
30

Norvegia

14.14

14.51

15.1
3

15.7
3

15.7
3

15.7
4

16.1
5

Russia

11.43

11.65

11.8
3

11.6
6

12.1
8

12.2
7

12.2
7

Spania

8.66

8.71

8.62

9.63

9.16

8.44

8.78

Suedia

14.25

14.51

14.8
8

15.4
4

15.5
2

15.3
7

16.0
9

Elvetia

14.97

14.94

15.1
5

15.8
4

15.6
0

15.3
1

15.5
7

United Kingdom

11.48

11.80

12.3
6

12.2
9

12.7
5

12.4
3

12.6
5

Europa de Est

11.73

11.57

11.3
0

12.3
1

12.0
2

12.2
6

12.0
2

Altele

9.33

10.02

10.0
5

10.9
4

10.5
3

10.5
8

10.6
6

Americile

8.88

9.55

9.77

10.2
1

9.87

9.87

10.1
3

Argentina

8.74

9.07

11.1
2

12.1
0

10.6
2

10.2
3

10.1
5

Brazilia

7.69

8.22

7.66

9.81

9.57

9.77

9.78

Canada

9.67

10.39

10.4
8

10.6
1

10.2
2

10.2
2

10.5
8

USA

8.81

9.48

9.75

10.1
2

9.85

9.85

10.0
9

Altele

7.02

7.02

7.09

9.38

8.17

7.89

8.33

South Asia

8.10

7.70

6.99

7.34

6.91

6.87

6.79

Bangladesh

5.88

6.05

6.38

6.80

6.55

6.75

6.87

India

8.33

7.91

7.16

7.84

7.09

7.00

6.86

Nepal

8.83

8.59

7.82

7.98

7.57

7.11

7.53

Pakistan

9.70

8.96

7.03

6.88

6.70

6.84

7.01

Sri Lanka

5.40

5.87

5.83

5.03

5.57

5.58

5.40

Altele

6.93

6.72

6.56

6.75

6.82

7.00

7.10

Oceania

9.10

9.19

9.52

9.46

9.32

9.30

9.46

Australia

9.09

9.26

9.67

9.62

9.45

9.41

9.59

Noua Zeelanda

9.22

8.87

8.84

8.78

8.72

8.75

8.72
31

Altele

7.90

7.25

7.35

9.38

8.82

8.69

9.06

Orientul Mijlociu

10.61

10.97

10.6
5

11.0
4

10.7
8

10.3
5

10.7
6

Egipt

6.51

7.02

7.62

8.59

7.51

7.62

7.33

Israel

11.91

12.63

13.5
4

13.4
3

13.5
2

12.6
7

13.5
0

Kuwait

10.56

10.58

10.5
6

11.1
0

9.94

9.49

9.84

Arabia Saudita

9.18

10.13

9.74

10.8
2

10.7
7

10.6
7

11.2
0

U.A.E.

10.90

10.85

10.6
4

10.0
9

10.4
6

10.1
9

10.2
6

Altele

9.34

9.36

7.52

8.99

8.54

8.54

8.97

Africa

9.54

9.28

9.29

9.07

8.96

8.88

8.98

Africa de Sud

7.29

7.37

7.94

7.99

8.42

8.16

8.36

Altele

11.16

10.61

10.1
8

10.0
7

9.42

9.40

9.44

Total general

7.77

7.93

7.98

8.19

8.13

8.20

8.62

Source of Data:
Department.

Immigration

Bureau,

Police

32

TURISTI INTERNATIONALI SOSITI CLASIFICATI DUPA SEX

IANUARIE - DECEMBRIE 2007

Tara

Sex

de rezidenta

Barbati

Femei

Asia de Est

5,084,892

+ 11.12

2,896,313

- 13.95

ASEAN

2,371,144

+ 13.53

1,384,410

- 5.69

Brunei

8,615

+ 14.96

3,815

- 26.18

Cambodia

69,398

- 20.92

39,378

+ 4.77

Indonesia

148,602

+ 20.24

85,317

- 9.79

Laos

311,044

+ 128.91

210,018

+ 43.50

Malaysia

995,323

+ 5.43

556,636

- 12.29

Myanmar

50,291

+ 20.81

24,892

- 2.10

Philippine

106,670

+ 2.83

92,203

- 6.46

Singapore

538,354

+ 6.52

260,746

- 16.63

Vietnam

142,847

+ 2.78

111,405

- 1.28

China

628,904

+ 9.52

374,237

- 18.48

Hong Kong

251,269

+ 8.74

196,788

- 15.27

Japan

927,646

+ 8.14

321,054

- 26.28

Korea

625,979

+ 15.01

449,537

- 19.33

Taiwan

266,567

- 1.01

160,466

- 21.17

Altele

13,383

+ 22.55

9,821

- 6.42

Europa

2,423,003

+ 20.80

1,266,767

- 3.74

Austria

48,700

+ 6.15

25,450

- 17.42

Belgia

47,859

+ 9.44

21,183

- 8.32

Denmarca

85,645

+ 20.91

49,361

- 7.42

Finlanda

83,556

+ 29.96

54,776

+ 14.81

Franta

243,267

+ 15.99

108,384

- 1.63

Germania

364,070

+ 16.25

173,130

- 11.10

33

Italia

111,227

+ 18.76

47,696

- 4.00

Olanda

118,927

+ 14.95

64,420

- 9.02

Norvegia

72,471

+ 20.78

37,605

- 10.29

Russia

159,448

+ 65.95

120,323

+ 26.99

Spania

54,222

+ 21.21

30,492

+ 4.84

Suedia

228,264

+ 34.15

146,056

+ 6.51

Elvetia

103,928

+ 16.05

48,094

- 14.25

United Kingdom

513,917

+ 10.76

232,505

- 17.41

Europa de Est

77,936

+ 51.59

53,402

+ 21.65

Altele

109,566

+ 28.85

53,890

+ 5.11

Americile

551,221

+ 6.81

266,343

- 13.81

Argentina

3,450

+ 49.42

2,161

+ 43.59

Brazilia

6,770

+ 27.66

4,256

+ 17.47

Canada

95,265

+ 10.54

54,498

- 14.50

USA

430,030

+ 4.89

193,608

- 16.08

Altele

15,706

+ 27.36

11,820

+ 25.11

South Asia

526,778

+ 22.92

158,796

- 10.12

Bangladesh

35,791

+ 17.41

12,208

- 10.21

India

387,424

+ 28.45

118,813

- 7.26

Nepal

16,309

- 3.60

4,229

- 32.73

Pakistan

39,006

+ 12.99

8,755

- 17.40

Sri Lanka

34,325

- 0.46

9,914

- 23.52

Altele

13,923

+ 32.18

4,877

- 4.65

Oceania

458,253

+ 27.41

273,030

+ 2.04

Australia

400,002

+ 29.95

238,124

+ 3.23

Noua Zeelanda

56,158

+ 11.64

33,770

- 7.22

Altele

2,093

+ 35.03

1,136

+ 125.84

Orientul Mijlociu

328,093

+ 20.04

125,798

- 5.08

Egipt

9,033

+ 4.54

3,235

+ 11.36

Israel

81,888

+ 16.94

41,124

- 13.65
34

Kuwait

27,316

- 3.77

7,767

- 26.03

Arabia Saudita

18,899

+ 5.36

5,347

- 9.86

U.A.E.

69,446

+ 23.66

28,676

- 7.04

Altele

121,511

+ 31.81

39,649

+ 14.22

Africa

64,331

+ 17.36

40,610

+ 2.57

Africa de Sud

27,736

+ 15.65

18,533

- 4.77

Altele

36,595

+ 18.69

22,077

+ 9.67

Total general

9,436,571

+ 14.88

5,027,657

- 10.34

Source of Data: Immigration Bureau, Police Department.

TURISTI INTERNATIONALI SOSITI DUPA FRECVENTA VIZITARILOR

IANUARIE - DECEMBRIE 2007

Tara

Frequency of Visit

de rezidenta

Prima-

Revizitata

Vizita
Asia de Est

2,877,638

+ 0.92

5,103,567

+ 0.25

ASEAN

682,415

- 5.56

3,073,139

+ 8.45

Brunei

3,304

- 1.81

9,126

- 1.84

Cambodia

21,597

+ 51.27

87,179

- 21.50

Indonesia

72,073

- 1.19

161,846

+ 11.44

Laos

67,346

+ 131.32

453,716

+ 79.25

Malaysia

215,262

- 32.04

1,336,697

+ 5.93

Myanmar

24,651

+ 31.67

50,532

+ 4.55

Philippine

80,310

+ 15.98

118,563

- 10.90

Singapore

99,662

+ 15.91

699,438

- 4.47

Vietnam

98,210

- 12.49

156,042

+ 11.77

China

600,695

+ 0.49

402,446

- 7.60

Hong Kong

132,845

+ 13.71

315,212

- 9.03

Japan

447,742

+ 5.65

800,958

- 7.89
35

Korea

789,781

+ 4.15

285,735

- 16.75

Taiwan

215,287

- 4.51

211,746

- 14.41

Altele

8,873

+ 31.84

14,331

- 2.41

Europa

1,592,725

+ 33.56

2,097,045

- 1.51

Austria

31,080

+ 11.84

43,070

- 11.94

Belgia

27,154

+ 9.05

41,888

- 0.11

Denmarca

45,925

+ 22.37

89,081

+ 2.84

Finlanda

64,798

+ 48.34

73,534

+ 7.63

Franta

139,248

+ 35.26

212,403

- 2.10

Germania

203,748

+ 25.21

333,452

- 3.41

Italia

70,008

+ 38.53

88,915

- 4.19

Olanda

86,045

+ 18.61

97,302

- 4.34

Norvegia

40,969

+ 27.26

69,107

- 0.89

Russia

178,535

+ 66.54

101,236

+ 21.05

Spania

51,641

+ 40.63

33,073

- 10.85

Suedia

144,416

+ 51.02

229,904

+ 8.62

Elvetia

45,217

+ 36.48

106,805

- 5.08

United Kingdom

303,129

+ 18.13

443,293

- 9.33

Europa de Est

77,214

+ 60.01

54,124

+ 15.02

Altele

83,598

+ 38.99

79,858

+ 4.86

Americile

321,750

+ 13.56

495,814

- 8.48

Argentina

3,404

+ 68.68

2,207

+ 22.88

Brazilia

6,151

+ 49.48

4,875

+ 1.33

Canada

64,631

+ 13.70

85,132

- 8.54

USA

230,452

+ 10.22

393,186

- 8.90

Altele

17,112

+ 51.66

10,414

- 0.79

South Asia

307,884

+ 30.31

377,690

+ 2.37

Bangladesh

13,045

+ 28.97

34,954

+ 2.91

India

250,688

+ 33.93

255,549

+ 5.36
36

Nepal

5,992

+ 6.54

14,546

- 17.26

Pakistan

18,144

+ 18.08

29,617

- 0.47

Sri Lanka

16,338

+ 9.20

27,901

- 14.12

Altele

3,677

+ 21.15

15,123

+ 19.90

Oceania

278,096

+ 38.94

453,187

+ 6.11

Australia

240,311

+ 39.10

397,815

+ 8.77

Noua Zeelanda

36,782

+ 36.83

53,146

- 11.16

Altele

1,003

+ 95.90

2,226

+ 44.45

Orientul Mijlociu

213,243

+ 35.98

240,648

- 3.37

Egipt

7,397

+ 44.44

4,871

- 24.19

Israel

62,804

+ 17.58

60,208

- 6.27

Kuwait

12,355

+ 18.55

22,728

- 20.15

Arabia Saudita

12,678

+ 19.54

11,568

- 12.79

U.A.E.

40,491

+ 34.69

57,631

+ 1.21

Altele

77,518

+ 64.23

83,642

+ 4.95

Africa

49,503

+ 32.61

55,438

- 2.87

Africa de Sud

23,872

+ 28.52

22,397

- 9.94

Altele

25,631

+ 36.66

33,041

+ 2.58

Total general

5,640,839

+ 13.78

8,823,389

- 0.46

Source of Data: Immigration Bureau, Police Department.

37

9. Bibliografie

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Rob Rachowiecki, Thailanda- ghid turistic, Biblioteca Adevarul.

http://www.tatnews.org
http://www.siamstamp.com
http://aboutourism.wordpress.com
http://iphone.mythailandblog.com
http://southeastasean.blogspot.com
www.turismblog.ro

38