Calin, file din poveste Mihai Eminescu

Comentariu structurat
Partea I Scenariul Aparitiei Zburatorului
Conform Mitului Zburatorului, dezvolta de Dimitrie Cantemir in cartea sa Descriptio
Moldavie, Zburatorul este o naluca, un om tanar si frumos care vine noaptea la fete mari.. si
toata noaptea savarseste cu dansele lucruri necuviincioase. Acelasi scenariu este regasit si in
prima partea a poemului pico-liric cu factura romantica a lui Mihai Eminescu: atmosfera
mistica, fermecatoare, aparent fantstica a inserarii Pe un deal rasare luna, ca o vatra de
jaratic/Rumenind stravechii codrii si castelul singuratic/S-ale raurilor ape, ce sclipesc fugind de
ropot-/De departe-n vai coboara tanguiosul glas de clopot favorizeaza aparitia Zburatorului care
acatat de pietre sure un voinic cu greu le suie/asezand genunchi si mana cand pe-un colt, cand
pe alt colt reuseste sa intre in iatacul fetei de imparat care, de o frumusete rapitoare al ei chip
se zugraveste plin si alb, rasfiratul par de aur, sprancenele rcate frunte alba i-o incheie si
ajunsa la varsta pubertatii de a varstii ei caldura fragii sanului se coc, creeaza cufundata adanc
in mrejele somnului o imagine erotica desavarsita, imbietoare ici si colo a ei haina s-a desprins
din sponci s-arata/trupul alb in goliciunea-i, curatia ei de fata, fragii sanului se coc. Intalnirea
celor doi are loc in planul oniric, fiinta supranaturala cu chip de om tulburandu-i visele sub
pleoapele inchise globii ochilor se bat, acestia contopindu-se si reintregindu-se, ca doua
jumatati ale unui intreg el prinde in brate fata, peste fata i se-nclina/pune gura lui fierbinte pe-a
ei buze ce suspina/si inelul scump i-l scoate de pe degetul cel mic.
Partea a II-a Metamorfoza fetei provocata de zburator
In urma visului primordial de amor, tanara fata, proaspat initiata in tainele ascunse ale dragostei,
se indragosteste nebuneste de feciorul din vis, vede transformarile si urmele lasate de acesta pe
trupul ei se mira cum de firele sunt rupte/si-n oglinda ale ei buze vede vinete si supte ca dovezi
de iubire ea zambind si trist se uita si invoca cu glas domol Zburatorul care-i bantuie visele si
inima zburator cu negre plete/vin la noapte de ma fura. La nivel simbolic, oglinda reprezinta
adevarul si releva cunoasterea, puritatea, fapt care sugereaza veridicitatea pasiunii dintre cei doi si a
sentimentelor pe care si le poarta, precum si inocenta fetei care incearca pentru prima data sentimente atat
de profunde.
Partea a III a & a IV a Tulburarea launtrica a fetei
Fata de imparat, inca buimacita de intensitatea visului din seara precedenta, se priveste in oglinda
devenita simbol al zbuciumului sau, naratorul asemuind-o lui Narcis, simbolul mitologiei grecesti al
iubirii de sine, intrucat aceasta descopera imensa sa putere de seductie si spune si mi-s draga mie insami
pentru ca-i sunt draga lui. Portretul acesteia este alcatuit atat prin intermediul caracterizarii directe de
catre narator cand cu ochii mari, salbateci, se priveste in oglinda/ subtiindu-si gura mica si chemandu-se
pe nume, cum ca ea frumoasa fata a ghicit ca e frumoasa/ idol tu! Rapire mintii! Cu ochi mari si
parul des cat si prin intermediul autocaracterizarii si ma-mbrac in parul galben, ca in strai usor tesut/Si
zarind rotundu-mi umar mai ca-mi vine sa-l sarut.
Intr-una din seri, Zburatorul i se infatiseaza iar copilei si este trezita din somn de sarutu-i fermecat, iar
fata, inflacarata de momentul de pasiune ii marturiseste dragostea sa o, ramai, ramai la mine, tu, cu viers
duios de foc/zburator cu plete negre, umbra fara de noroc, impartasita la randul ei de Zburator o,
sopteste-mi zice dansul tu cu ochii plini d-eres/dulci cuvinte neintelese insa pline de inteles, si nu
pot sa-ti spun odata, cit ah! Imi esti de draga.

Partea a V a & a VI a Iubirea ca sir de incercari

Incalcandu-si juramintele facute fetei, nazdravanul cel voinic pleaca in lume, parasind fata de
imparat, la carui portret este construit in antiteza cu cel din prmele parti ale poeziei, ea fiind
zbuciumata de dor si de infidelitatea de care a dat dovada Zburatorul, frumusetea sa rapitoare,
odinioara triumfatoare transformandu-se in paloare, cu chip intristat, albit de suferinta si vesnic
inlacrimat s-au facut ca ceara alba fata rosa ca un mar/ s-atata de subtire, sa o tai c-un fir de
par.. Deznadejdea si dezolarea fetei sunt determinate de nesiguranta intoarcerii iubitului copilei,
aceasta asteptandu-l zi si noapte la fereastra toata ziua la fereastra, suspinand un zici nimica,
eul liric dedublat care devine personaj in text, numind-o inima far de nadejde, suflete batut de
gand si adresandu-i rugi fierbinti cu scop incurajator Si nici stii ce pierde lumea. Nu mai
plange, nu mai plange!
Afland ca fata urmeaza sa dea nastere unui pui de print, tatal acesteia, batranul crai
nechibzuit o alunga de la castelul sau, aceasta refugiindu-se intr-o coliba din mijlocul codrilor.
Ramas singur si fara bogatii mult bogat ai fost odata, mult ramas-ai tu sarac!, craiul este
curpins de remuscarii si trimite emisari dupa fata sa, insa acestia nu reusesc sa-i afle
ascunzatoarea tainica.
Partea a VII a Izolarea fetei de imparat
O a doua antiteza se regaseste intre tabloul natural din partea a saptea a textului si cel din prima
parte: in locul cadrului initial, luminat feeric de luna ca o vatra de jaratic este infatisata o seara
de toamna sumbra, intunecata, prin repetitia epitetului cromatic de nuanta inchisa sur,
imaginea naturii fiind in concordanta cu starea sufleteasca a tinerei, care inca suspina dupa
iubitul sau. Eroul, colindant codrii, il cunoaste pe Calin, copilul din flori al fetei care aduna
bobocii multi si dupa un scurt dialog realizeaza ca este chiar copilul lui, acesta conducandu-l la
coliba mamei sale. Autorul descrie cu umor si duiosie interiorul dezordonat al colibei zugravitau c-un carbune, copilasul cel istet/purcelusi cu coada sfredel si cu bete-n loc de laba, un papuc
e sub o grinda, iara altul dupa usa etc. Dupa 7 ani, cei doi indragostiti se reintalnesc,
reinnoindu-si juramintele de iubire, dragostea lor ramanand la fel de intensa si de pura in ciuda
distantei, a trecerii timpului si a neintelegerii celor din jur.