Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metoda Observatiei Nitu Madalina Gabriela PPS An II GR 2
Metoda Observatiei Nitu Madalina Gabriela PPS An II GR 2
Facultatea de Psihologie i
tiinele Educaiei
Metoda observaiei
Cuprins:
1.Definiie
2.Scopul observaiei
2.1 Scopul psihodiagnostic
4.Tipuri de observaie
5.Stadiile observaiei
6.Avantajele observaiei
7.Limite
9.Bibliografie
1.DEFINIIE
Observaia const n urmarirea atent i sistematic a unor reacii psihice cu scopul sesizarii
aspectelor lor esentiale (introspecie, extrospecie). I. Dafinoiu (2002) (Petit Larousse, 1998)
defineste observatia ca actiunea de a privi cu atentie fiintele, lucrurile, evenimentele,
Observaia
Ca procedeu al cunoasterii stiintifice este necesara n orice fel de cercetare ea consta n
contemplarea metodic i intenionat a unui subiect uman a unui proces sau a unor
manifestari ale subiectului aflat n atenia cercetatorului.Observatia nu este numai o simpla
privire ,nu este o observatie ocazionala ci o urmarire atenta si sistematica a manifestarilor
psihice pentru a le fixa cat mai adecvat.In functie de obiectul observatiei putem vorbi despre
o observatie directa si una indirecta.
Cea directa este realizata de cercetator prin constatarea si observarea fenomenelor observate
gratie unor mijloace de investigare simple sau cu ajutorul unor aparate ce amplifica
capacitatile simturilor noastre.
Observarea indirecta are in obiectiv caracteristici si trasaturi psihice ce nu pot fi analizate
prin exprimarea lor directa si care constituie sfera variabelor dependente specific
procesualitatii personalitatii umane.
Prin intermediul observatiei vom obtine date referitoare la :
-ansamblul conditiilor de mediu si a anturajului i n care traieste si se manifesta subiectul
considerat
-incidentele critice ale conditiilor de mediu
-modalitatea de comunicare a subiectului
-efectele experientei trecute si influenta lor asupra prezentului
-modificarile somatice obiective
2.SCOPUL OBSERVAIEI
Observatia constituie o latura de baz a cercetrii ntrucat permite psihologului sa plaseze
observatiile obtinute si sa le compare cu ansamblul informatiilor si experientei
psihodiagnostice de care dispune ,sa confrunte datele observate cu anumite etaloane.
3) observatia se poate focaliza pe aspecte si dimensiuni specifice, nguste sau poate avea un
caracter general.
n ceea ce priveste constientizarea prezentei observatorului de catre subiectul (subiectii)
observatiei, putem ntlni mai multe modalitati:
1)
investigaii. Termenul a fost ntre timp consacrat s desemneze acei cercettori care
intercaioneaz cu grupul n scopul de a-l cerceta.
Ei pot participa ca observatori deghizai sau ca membrii care i-au deconspirat identitatea cu
sperana c vor fi acceptai de grupul int. n ambele cazuri nivelul de implicare poate fi
foarte diferit de la o cercetare la alta.
4. TIPURI DE OBSERVAIE:
-
natural;
sistematic;
autoobservaia.
OBSERVAIA NATURAL
este mai putin utilizata n studiul unor ipoteze bine definite, n conditii bine specificate.
Observatia naturala necesita foarte mult timp, evenimentele sunt ntr-o permanenta schimbare
si cercetatorul trebuie sa nregistreze toate datele, desi nu toate sunt la fel de importante,
urmnd ca ulterior sa le adapteze demersului cercetarii.
Observatia naturala este cel mai frecvent utilizata n investigarea unor aspecte sociale
complexe, pentru a ntelege aspectul respectiv si pentru a dezvolta teorii pe baza acestor
observatii.
OBSERVAIA SISTEMATIC
S-a dezvoltat din nevoia de a controla anumite variabile din mediul natural.
n observatia sistematica se pot crea situatii specifice n scopul studierii comportamentului
urmarit.
Ea trebuie sa ndeplineasca anumite conditii:
1) Debuteaza cu stabilirea unui scop precis (ce observam, situatiile n care se manifesta
anumite caracteristici).
- Grila de observatie ne ajuta sa nregistram ntr-o forma clara aspectul care ne intereseaza.
- De exemplu, daca dorim sa observam aspecte ce tin de atentia unui elev, mai nti stabilim
o lista de componente observabile ale acestui fenomen (comportamentul mare l mpartim n
comportamente mici) si pe baza acestei grile vom recurge la simpla observare a faptelor (au
loc sau nu), iar apoi la conceptualizare si interpretare.
2) Faptele trebuiesc notate ct mai exact, evitnd interpretarile de orice natura.
3) Manifestarile pasagere si situationale nu fac obiectul unor observatii cu concluzii de
valabilitate generala.
- De exemplu, nu putem spune ca un copil are comportament agresiv daca o singura data a
avut un comportament agresiv (o altercatie).
n cadrul observatiei sistematice, cercetatorul poate fi interesat doar de cteva comportamente
specifice. n acest caz, observatiile sunt cuantificabile, iar observatorii specifica frecvent
ipotezele de start asupra comportamentelor ce vor fi urmarite.
De exemplu, Bakeman si Browlne (1980) au facut un studiu asupra comportamentului social
al copiilor n vrsta de 3 ani, nregistrnd copii ntr-o situatie cu joc liber, cu ajutorul unei
camere video. Fiecare copil a fost nregistrat timp de 100 minute, observatorii vizionnd
nregistrarile si codnd comportamentul fiecarui copil la fiecare 15 minute.
Au notat urmatoarele:
-
neocupat: daca copilul nu face nimic specific sau priveste la ceilalti copii;
- joc solitar: copilul se joaca singur cu jucarii, dar nu este influentat sau interesat de jocurile
celorlalti copii;
- mpreuna: copilul este cu ceilalti copii, se joaca alaturi de ei, dar nu este antrenat ntr-o
activitate particulara;
- joc paralel: copilul se joaca alaturi de ceilalti copii, cu jucarii asemanatoare, dar nu
interactioneaza;
- joc n grup: copilul se joaca cu alti copii, mpart jucariile sau participa n activitati de joc
organizate ca parte a grupului de copii.
Autorii au fost interesati, n special, de tipul secventei de joc sau de ordinea n care copiii au
manifestat diferite comportamente.
Concluzia la care ei au ajuns, a fost ca rareori copiii trec de la neocupat la joc paralel, n
schimb trec frecvent de la joc paralel la joc n grup, ceea ce ne indica faptul ca jocul paralel
este o stare de tranzitie, n care copilul decide daca va interactiona cu ceilalti n situatia de
grup.
Probleme metodologice n cadrul observatiei sistematice:
1) echipamentele: se pot utiliza de la simple nsemnari (creion, hrtie) pna la
camere video si cronometre
2) reactivitatea presupune posibilitatea
influenteze comportamentul subiectilor
ca
prezenta
observatorului
sa
constatativ i
de diagnoz.
AUTOOBSERVAIA
Desi negata foarte mult timp, si-a reintrat n drepturi odata cu afirmarea
paradigmei calitative de investigare. Ea s-a impus, n special, n studierea sinelui,
considerndu-se ca dubla postura de obiect si subiect a unei investigatii
favorizeaza o ntelegere mai aprofundata a lumii cercetate.
Cele mai utilizate tehnici:
-
jurnalele;
fisele de monitorizare;
autoraportul
5.STADIILE OBSERVAIEI
De ce se initiaza observatia?
Care sunt ntrebarile la care cercetarea trebuie sa raspunda?
ntrebarile pot fi formulate n termen de ipoteze sau ca simple afirmatii:
Cine va fi observat?
Observatia se realizeaza:
-
Continuu;
5)
Analiza datelor observatiei poate urma unul sau mai multe din urmatoarele criterii:
1)
2)
3)
4)
5)
6)
Criteriul cronologic;
Evenimentele - cheie - cnd sunt prezentate si interpretate evenimentele majore fara a se
tine cont de ordinea n care au avut loc;
Contextul - fiecare loc n care a avut loc observatia, constituind un studiu de caz de care
se va tine cont n analiza;
Persoanele - indivizii sau grupurile de persoane devin unitate de analiza;
Procesele - datele observatiei sunt organizate astfel nct sa descrie procese relevante
pentru cercetare. Ex: luarea de decizii, comunicarea, rezolvarea de probleme;
Problema - cheie, cnd rezultatele observatiei au rolul de a face lumina cu privire la
anumite aspecte. Ex: cum se adapteaza elevii la noul sistem curricular.
6.AVANTAJELE OBSERVAIEI
7.LIMITE
-
8.INSTRUMENTE DE OBSERVAIE.GRILA DE
OBSERVAIE
Observatia sistematica pune n aciune grila de observatie.
Grila de observatie este:
-
Avantajul grilei de observatie este ca ofera acelasi cadru de referinta unor observatii
diferite.
Exemplu:
Identificam tipul de temperament al unei persoane:
-
aceste situatii evidentiaza particularitatile persoanei, pe care le putem clasifica mai usor;
ele cuprind indici de temperament pe care i putem sintetiza, i putem condensa ntr-o grila
de observatie a comportamentului.
Grila de observatie a comportamentului este un tabel cu 2 intrari:
Faptele de conduita
Temperament
Coleric Sangvinic Flegmatic Melancolic
- se decide greu
pentru aciune, are
gesturi ovitoare
- i pierde rabdarea
asteptnd sa-i vin
rndul, se agit
xx
xx
- execut activitatea n
ritm lent, dar cu destul
acuratee
xx
-reacii verbale
abundente, se ndeamn
pe sine (haide, nu te
lasa!)
- reacii motorii
abundente, devine nervos
cnd greete, apar
violene verbale, plusul de
energie se descarc pe
fiecare act
xx
- abandoneaz cnd
eecurile se acumuleaz
xx
xx
xx
9.BIBLIOGRAFIE