Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iernarea Familiilor de Albine
Iernarea Familiilor de Albine
: ION
MlW
IERNAREA FAMILIILOR
DE ALBINE
I..
..
'
1
i 4 P
A.
' /
;!;
'ti! :
'
,'I+
.!
I
1:.
'I
',I,
,-
I
I
'!
I
1
Il
I'
1
+
CAPITOLUL
. .1
&
viri. iqi incetinesc ritmul dc ouat : ccle lnri epuizatc, fi3msebi @miti
biltdne pot chiar sh Enceteze complet ouatul.
Depinde door de mhsurile luate de apicultor 'cn activitatea lor de
ouat s i fie mentinutl la o cotti ridicati un timp cit mai indelungat posibil. In principal mcntinerea activitgtii tlc creqtcrc n puietului se realizeazh prin :
1.Asigurarea unor nlHtci cu mare capacitate de ouat. Un ml hot;ritor fn dezvoltareu familiilor de albine in sezonul dc lonnlnh El pre calitatea 8i vlrsta miitcilor d e care depindc, in foarte mare mHsurh, intensificurea cre~teriide albine tiner,e in accastA,perioadi.
Cercetltorii au stabilit cB virsta mritcilor arc o importanti capitalH,
mai ales In prag de toamnil. Ei nu dovcdit CH in stupincle in care 20U/o
din familiile rle albine au avut matci tinere, mortalitatea albigelor in
iarnii a fost de 33 g albini de fiecare interv,al; in s t u p i n ~ l e. ~ n d e , 4 9 Pdin
/~
familiie de albine au avut matci tinere m o r b l i p k a a fost de nurnai 22 g,
iar la cele cu 6O0j0 mhtci tinere, n~ortalitatcas-a redus in medie,la 13 g de
fiecare interval ocupat de albine.
.Este necesar deci ca in cursul sezonului. s& se lurmireasch '~ndeaproape calitatea matcilor $i sil se lnlocuiascl cit mai ~multel'din~niZitcilc
biitcine gi din cele tinere cu defecte, cu mhtci tinere,.s&nhtoase ~ i . d cae
, , .1 .
.
.,,
, .I.> 1 :
litate superioartr.
D a d sfnt mHtci tinere, dupH incetarea culesului creqter'ea do puiet
se mentine la un. nivel corespunzhtor chinr 9 i . h cazul, 1ipsei.unor jculesuri de lntretinere ; in caz contrar, s a d e $i cre~tcrcadc puiet sub limitele
normale, ceea cc provonch slHbirea fan~iliilorqi inrauthfirea conditiilor
de iernare.
2
I
In tabelul nr. 1 csle rcdot nu~ntiruldc fnguri cu puict fn sez311hl dc
toamnii, in raport cu virsta miitcilor, d u p i datcle luil V.A. Ncstcrvodslri,
d u p i o cercetare, filculi in xona de. nord si in (cc:~de sucl-, n:iR.S:S.
Ucrainiene.
, , .
, ,;.!,,:,
Proccntul dc fan~iliigisilc orf;uic! In i e ~ i r c adin iarn3 a fost.gi cl cu
atft mai sclzut cu cEt mitcilc au fost, mai tincrc : 0,2/0 la fan~ilii~
cu
,!..,
"
I,
NUmPIUl
VIrstn mltcllor
1 nn
2 snl
3 ,an!
ZOna de nord a
R.S.S. Ucralnlene ' '
fagurllor
cu puiet
zona
R.S.S.
'
de suq a
ucralniene " I
l
a
ad
'
I :
'
. . . I
'
, I
1:
. I '
T = ~ E L2U I
',I'
Speclflcatle
NuIUllr
XI . ,
,
..
2.0, .
,,
,
.(dm?
0,3,,
&let la
'14 au#u%t
0)
.
1.
:,:
,
, 83.3
:: I
, , i l > 0 W . ,I 11'11
. : .o
.,3%"
'
:!
.::
-,
'.
'
CAPITOLULII
'
8
Tabelul I
Scaderl ale cintarulul dc control de la 1 oclombric
pinic.,la31 martie (dupi L.Partiot)
,Speclllcatle
stuplnl sub
300 m nltltudine
Scaderl
greutate
mame)
Stuplnl Intre
300-500 m altltudine
ScBderl
greutnte
(gramel
,"Er
Stupin1 Intre
500-1000 m nltltudlne
scederi
greutate
(gramel
2''
53
5125
50
5210
30
4555
Tabelul 2
Consumul lunar de la 1 noiembrle la 31 martle (grame miere)
Speclflca(Le
DupH L. Partiot
(media pe 12 an])
sub 300 m alt.
300-500
m alt.
Dupe A. W. Gareev
nolembrie
decembrie
210
505
650
"
lanunrle februarle
martle
5 lunl
587
660
941
1605
4303
497
030
000
1000
4412
725
850
1157
850
4232
,,!
.
Un consum apropiat este stabilit $i de alti cercetitori ca : Weippl
(1928), Alfonsus (1933), Jebsen (1952).
Ar fi insti o mare gregal5 daci la intrarea in iarnl s-ar llsa in
familii doar aceastg cantitate, intrucit in acest fel familiile ar fi lipsite
I
1.' Calitatea hranei. Mierea reprezinta hrana glucidic8, in ea;predominB zaharurile simple, ugor asimilabile, glucoza $i fructoza.' Ea este
I 7( (1
bogata in fermenti, vitamine, s6ruri minerale.
I
Fagurii cu miere pentru iernare $rebuie sB fie clpBciti,, deoarece
mierea necapacit5 este higroscopicH, se poate scurge din celule,"poate
s i se InBcreascB provocind supraincilrcarea intestinului gros gi mcartea
alblnelor.
Pentru iernare mierea trebuie sB fie de flori, nu de man& Mana
reprezintii acea substanta dulce ce sc .aflZi in anumite perioade ale
anului pe frunzele, ramurile sau tulpinile unor plante. Mana 'poate fi
secretat5 direct de plan& din cauza presiunii radiculare a acesteia in
perioada trecerii de la starea de repaus la starea activi sau poap fi
produsul unor insecte din familiile Lachnidae rji Lecaniidae. '
Continutul ridicat de siruri gi dextrine din mierea de man2 determina supraEncarcarea intestinului gros la albine gi lmbolnBvirea lor de
diaree. Recunoscuta In stup dupB culoarea mai Inchisi, dupB viscozitatea
ridicata, dupi gustul mai putin dulce $i dupB faptul cH, In general, nu
este clpilcitil, se recornandi extragerea ei din faguri vi Enlocuirea gu
provizii corespunzitoare.
/ I ,
Cercetiltorul sovietic Meliucenko a fBcut uh studiu comparativ
lntre o hrinire a albinelor cu miere gi o hrinire cu sirop de z-ahlr,
rezultatul fiind urmatorul : albinele hrBnite cu miere de manil au iegit
:;
2. ~ r e g ~ t i ~
rezcrveloi
ea
dc' nliere ~ ip:stur&.
,
PregBtirea r$zervelq~
dej hrani trebuie, ,inceputH, pe cit posibil, la culesurile principale din
lunile mai-iunie. AceastB activitate este mult uqurata atunci cind in
stupin& se folosesc stupi de tip multietajat sau orizontali, 'care au rame
d e o singurH dimensiune. Astfel,' in ' timpul"culesului' mare, 'imediat ce
exist& faguri plini cu miere;' aceqtia 'se ridic& 'din stup, pe' mBsur&ce
slnt c8plciti. Se vor alege, in prirnul 'rind, fagurii plini cu miere, 3-3;5 kg
in rame standard (4351300 mm) sau 1,8-2,5 kg lin rame de multietajat
(4351230 mm). DacB insB conditiile de cules nu au ,fast prielnice, se-pot
cellputin 1,5'kg
lua qi faguri cu mai putinH miere, cu conditia sH~con?ii&
.
,
fiecare. .
I
,
.. I '
Se aleg numai 'fagurii bine clliditi, de culoare brundeschisg, .in
care, lnainte de a fi umpluti cu miere, au fost crescute citevageneratii,
de puiet. Fagusii in care a fost crescut puiet mentin mai bine ' c a d u r a
in timpul iernii qi deci sint mai buni pentru ,creqterea de , puiet"?are
lncepe inci4' din timpul' lerniil fn .
.a
i
8
.:
b
*
locul. fagurilor scogic;din stup se
- .
introduc rame cu faguri goi W i g
sau cu faguri artificiali. . ;>;:;I,:::..
La stupii cu magazine
, Blatt): Sn raport 'cu puterea' famlliei se iau urmiltoarele mBsuri : " '
.
.
- la familiilelde albine cu
un singur magazin sescot din ma:gazin fagurii msrginaqi' iar In locul lor se introduc doi'faguri :m&rgina$i d e cuib ridicafi din, corpul
de cuib ' (fig. 2). In spatiile' goaie
a1binele"Gor 'cliidi :faguri naturalj
care
pot. ,, . fi. ,re~olt'ati,'periodic,~entry
, ,,
.
'
produ$el;eq,.de ceara ,;, p$ , &ufi
ce faguqii, slpt umpluti cu miere
F1g. 1. P O Z I , ~ ~fogurltor In atupul de t f uertfi
~
qi cipH=iti, se r i d i d h iederea
cal cu Im magazin In uederea pTe~4tldlrarervelar do mfpre f n ' f o g ~ f lde culb (2 f a w f do , pistririi, i + ~ ~ , i n l oI&
c u lse intridyc
culb auspendall batoral In magolln - a (Ib)
.faguri foi de la rezervi sau 'din cuib.
.
.
,*
-.in cazul familiilor puternice, ,care ocupB douH magazine, se
procedeazi astfel : din mijlocul a dou5 magazine suprapuse se scot ramele
de magazin, iar in spatiul format se introduc 3-5 fagurii de cuib;ce
'
'
adan ant-
se scot din corpul de jos sau din fag rii de la rezcrv8. Ocupind in mnjinzine pozitia central& fagurii sEnt umpluti curind cu miere (fig. 3).
''0deosebitil atentie se va acorda prcgatirii rezervelor de piisturg,
deoarece prin asigurarea unor rezerve bogate sc poate preintlmpina
a$a-numita foame de proteine a albinelor, atit in sezonul de iernare
cit gi in alte perioade ale anului.
In acest'.scop, cu ocazia reviziilor
obiSnuite. ale familiilor de albine
se identificil,, $i se . ridica pentru
pfrstrare'.f~gurii"umplutirnfrcar pe
trei sferfuri cu pssturi. Pe timpul
culcsului,_mare,aceste rame se introduc fn compartimentele destrlnsurg pdntru'i'fi umpIute cu miere
$i cilpicite. Ca $i .In cazul alegerii
rezervelor d e miere, se aleg fagurii de cuib I n care au crescut cfteva generatii de puiet. In aceasti
,
stare, rezer;;ele.de pilsturil se conservli in' cele' mai bune conditii.
~ e n t r isatisfacerea
u
nevoilor
de proteine En perioadele cind lips q t e polenul, este recomandabil
?a, In,,afar3 rezervelor de pgsturs
in faguyi, pe ,timpul culesurilor
abundente de polen, s5 se recol:itu:i
teze polen c u ajutorul colectoaremrjfocul
faguri
ceror dc
uoua
cu'b
magarge,
-ti
In
lor, qolepul recoltat .se va ptistra
in vederea administrtirii ca hran5 proteica familiilor de albine la ie~irea
acestora din iarna, 'dupti primul zbor de curitire. Pgstrarea polenului se
poate face ,dup?l uscarea acestuia conform tehnologiei (vezi Manualul
aplcultor~lui)sau in stare proaspBt.5, En amestec cu zahilr pudr8. Amestecul se;puqe i~recipiente din sticli de culoare inchisii, avind grijB sB-1
pr,esIm,.,bipe,,1n a$a fel incit sB nu, rilninB goluri de aer, iar. deasupra,
lnainte de inchiderea recipientului se mai pune un strat de 1-2 cm za-
~~~~~~ar~f,"~a":
I
ha= pudr? .? , I , !
Conservarea fagurilor. Fagurii cu brad de rezervti se pIstreazi
intr-n indpere in care temperatura. s i fie, pe cit posibil, constant&. .Se
vor,evita camerele umede. Fagurii cu hrani de rezemil se pastreazti fie In
magazine sau corpuri de stupi suprapuse -fie fn lizi sau dulapuri cEt
mai bine inchise (fig. 4 a) pentru a-i feri de atacul diferitilor dhun6 i
(gitselnitri, vareci, furnici). La arjeznrea fagurilor in vederea pilstrlirii, se
va evikl lovirea lor, asigurindu-se ~i un spatiu minim pentru ca msli nu se
atingi lntre ei. Loviturile provoacfi deschiderea celulelor $i ,scurgerea
mierii pe faguri, alteori mierea din portiunile lovite, datorita aemlui se
poate altera. Periodic spatiul de depozitare a fagurilor cu hranli, de
'
javurl do rezervd. 1
u$Ue frontale ; 2 uplle
lnleralo ; 3
u$lle laterale psntru aerlslre ;
4
stelaj pentru rame 5- ramc cu jagurt de
rezcivd
bj
andtorul
do s u l f
'
'
'
i:,,
i1
!I'
i:
1 I
1 '
- puterea
albin8.
.'Ill
0. metodl mai exact5 care poate fi aplicati clnd timpul este cald
este aprederea cantitatii de albinl de pe fiecare fagure $i,' fn final.1
aprecierea cantit5tii totale de albinl. Un fagure de stup orizonta1"435/i
300 mm tn perioada de toamnl, d n d y i b u l este resMns contine' 270igl
albina pe ambele fete, In timp ce rama de ME 4351230 mm continel
200 g albinl pe ambele fete. In perioada activ5, un fagure de'stup orizontal 435/300 mm contine 200 g albini pe ambele fete,' lar rama de
ME 4351230 mm contine 150 g albinti.
,
I
0 apreciere mai exact3 se obtine cu rama reteaJsau Netz (rmpkrtitB ln dm? fn care 1 dm2 contine 30 g albin5 pe ambele fete sau 15 g
pe o slngur5 faM. Totalul de dm2 glsiti, fnmultit cu 15 g dB totalul de'
1
albine dintr-o familie,
' I
Pentru a se aprecia pe clte rame va ierna familia se b p a r t e
i1
totalul de albine la 270 g sau 200 g, fn functie de tipul de,=tup. ,
,
,
Prepararea siropului pentru hrlnirea de .completare.
' 1
Qnd hrana se administreazi timpurju, imediat dup8,. terminarea
culesului de v a r i $i albinele dispun de timp suficient pentru t r a ~ m r tarea, depozitarea $i prelucrarea proviziilor, concentratia siropului poate
, I
/I
fi de 111.
Pornind de la regula cB in fiecare fagure de iernare trebuie sti'
se glseascl minimum 1,5-2 kg miere, ca s l se stabileascl necesarul
I
, /
'g'
,.I
L,
- propolizarea
cuibului $i, mai ales, a crapaturilor peretilor, -1binele izolind En felul acesta mai bine cuibul impotriva pierderii
de caldura $i a patrunderii umiditlitii.
Din toate aceste aspecte trecute in revistil mai sus, rezultil c5 albinele i ~ pot
i asigura singure regimul optim de temperaturg fn interiorul
cuibului pe perioadele reci.
Pe d s u r 5 ce noptile se r&cesc, albinele psrgsesc fagurii mzrginagi
ai cuibului concentrindu-se pe fagurii in care se mai crevte puiet. De
asemenea, se accentuead tendinta albinelor de acumulare a rezervelor de
de miere neciipgcitg $i uneori cBplcitg de pe fagurii periferici in celulele
eliberate de puiet. Odata cu rlicirea progresiv5 a timpului descreqtc treptat gi activitatea de zbor a albinelor, inceteazg ouatul mgtcilor $i creqterea
de puiet. Familia de albine trece in perioada repausului de iarna care
incepe pe la sfEr$itul lunii octombrie $i se termina In lunile ianmrie-februarie, cind apare primul puiet Sn cuib. In aceastil perioada datoritg micqorgrii activitiltii de zbor ~i a creqterii de puiet, scade simtitor consumd
de miere, dar se mentine in , continuare un consum ridicat ,de poien $i
pgstura, En organismul albinelor se produc modificgri fiziologice :carackristice albinelor care vor ierna. Albinele crescute in aceastg pprioadl,se
deosebesc de albinele crescute En sezon prin faptul c& pot trBi 7-8 luni
in loc de numai 35-45 de zile cft este durata de viaN la albinele'din sezonu1 activ. Longevitatea se 'datoreqte, pe de-o parte faptului c5 ele particip5, htr-o mssurit mai mica, la creqterea puietului $i la culesul de nectal;.,
iar pe de altg p a r k modificlrilor an'atomo-fiziologice. determinate de
acumularea in tesutul corpului gras (tesut de culoare albicioasa ce d p tu~eqtepartea interioara a lnveligului chitinos) a rezervelor 'de proteine
$i grasimi pe s e a m consumului intens de p5stur5, insuqire pe care nu o
au albinele nascute prirnavara sau vara. Datorita acestor reperve, albinele
pot rezista intemperiilor iernii $i pot produce 18pti~orulnecesnr cre~terii
puietului spre sfiqitul sezonului rece.
In perioada de toamna, cfnd nu mai existil puiet, se face trathmentul
impotriva varroozei, folosind pentru aceasta produsul Varachet. Acest
tratament se executil fn felul urmator :
I
ll.
,
Se EndepSrte,azil de la marginea stupului o ram2 sau hrgnitorul. Se
scoate din cutia medicamentului o bandl de hirtie impt-egnatg'cu generator de oxigen 8i la unul din capete se Enfige un ac cu gi%m&lle.
Cu ajutorul pipetei din cutia medicamentului se ia din sticlufl substan@ $i se
picur5 pe hlrtie, (2 piclturi pentru un corp de stup multietajat: 3 picaturi
pentru un corp Dadant $1 4 piclituri pentru un stup orizontal) fn portiunea
de band3 din imediata apropiere a locului in care am infipt acul cu glmglie. Imediat, cu ajutorul unui chibrit, 'lurninare8sau brichetg, se aprinde .
'
;,t.
.,:
yg.
12.
a) Sallelufd do papurd
1
1'.
~ l g 12.
.
b) Impncholnre cU PO
erpandat
*
I
Ji,
I
,,I,,
.ii,
;ijl
'
'ij*i
< ,
i
i,'
'!'
-'..
,, : ' :, .
.il
: I .
.$.!.
Flg. 13 lmpacheiarea slupulul mulllelajal ''. Flg. 14 Schema aerlrtrll ;culbulul 'und Iamb
111 do aibfne pe tlmpu! tmmll . ,
pa doud corpuri
\
I
shemu1 de alblne : 2
sensul alreultulul
I
'
,
de aer prosapat nevlolet ' I
m s u l drcultulul de ner vlclat. ( d ~ + ' ~ o g d n n .1951).
.,
'
--
'
.;.
8 ;
'
1.
.,
.
,(.tl.l';18
. ' I
'ma(
I , '
CAPITOLUL
'
'
' .'...\.,I1
I\?
;I'
iernarea in cojoc
#;
:,;,
.
~!\,,i,;
,
, ,
, ,;:,
.,: :;I
I,:
I !
- iernorea in adiipost
.I
,
b
.
w ,
noastre, familiile de
albine normale $i cu provizii abundenke de hranil iernead In aer Bber.
La acest procedeu, familiile de albine rBmfn pe locul lor din timpul
verii. Iernarea In aer liber permite efectuarea zborurilor de curiltire !n
zilele ciilduroase din cursul iernii, cregtcrea mai timpurie a puietului,
valorificarea mai devreme $i In mai bune conditii a florei timpurii. d t
$i avantaje economice deoarece nu mai sint necesarei cheltuielilpentru
constructia adiiposturilor sau pentru procurarea' maFrialelo~,
izolatqare
(fig. 17). Prln aceasta metodh se reduce $i forta de muncil, stupii. nemalfiind mutati de pe vatra de stupin&. Iernarea lIn aeF liber nujexclude
ins5 protectia stupilor la interior, amplasarea Lcorect.5: a stupinei,lpe
vatrii insoritii $i, fn special, existenb unor perdele naturale sau a unor
improvizatii care sii fereasd stupina de vinturi $i curenti.
,'(I31 ' 2 ! ~ )
I
!pJn aJaq!I ase1 as gs gt!.18 ~ U ~ A I'Fade
?
e a ~ a p u n ~ l s es!pa!durj
d
d eual!~a!lod nes $n)@jse u o l ~ e sun n3 yadosr, as Inlo& .!ri~qos
p u.13 GZ-oz el '(aied ap !joIeq nes !zu!~B) a!l3a$o~dap ~el.~a)sru
lse ap 'aund aleod as am3 qns g u ~ ~ o j l eo~ad
d yzealelsu! as !!dnqs
m,
Metoda de lernare
: ,,,
2,s
do albBe
7.99
5,74
8,42
8,39
B,S8
4.90
7,90
8,77
6,42
4,22
7,74
1.0
1.5
2.0
In aer llber
9,67
8,78
in cojoc
9.54
h adtipost
9,56
'
,: :
n el aaae!p ap alad p y ~
as !S lcljwn p m u o p q e ne alau!qiw psaa
! : f ~
'
'JOT
Tnl
dl,
/ I
I
'
1.
..)
.,
,,;.
'
Y<,.'
- .
..
. , .
..
. .
'
,I
.J,.., i'.
..
!b
:,, ,.
'
:> ,
',;.. ,
, ~ , - r i P,
,
I"
1
-.,I,
. ,
I!,.,
:;.:,1i;,
,I
.
'
I '
..
,
I1 ,
,
.
I..
.
'
~1;; 21. a) Mod do deeupare a jollei In care esfa arnbalatd turfa ; b) amplasarea'i~riol
, , , ;t.,c:/
,,,.:-+,!,A
I: ,,, .
lemn, efectuind milgcarile intr-un singur sens, pin5 cind siropul inc
sH-~i schimbe culoarea spre alburiu qi almi alb, intlrindu-se.;%reca
qcrbetului este inchcial atunci cind slltind loplitica ~erbetulcare cu
de pe aceasta nu se scufund5 in restul masci qerbetului ci r21ninc
suprafat& Dup& rscire sc ambalcaza in hirtie cerat2 sau pungi de pla
in:&ntitate de 500 g pin2 la 2000 de grame, in functie de necesiM
famillei respective.
' . 3.'1ndep6rtaqa fHrH zgomot a zHpezii neafinatc pi a ghctii de
scindurelele de zbor ale stupilor gi desfundarea urdinigurilor blocate
albinele moarte. Se urmiireqtc ca in interiorul stupilor s l nu pHtrund2
sau zHpadl prin orificiile de ventilatie sau cr2pituri. Sc c u r l f l scind
de zbor ~i urdiniqul de zlpada transformat5 in sloi de ghcat6. Gheata
Inlatura cu ajutorul unei vergele de fier sau a unui cutit incf~lzitpen
a se evita zgomotul qi deranjarea albinelor.
Acoperirea partial5 sau in totalitate a stupilor cu zapad& nu t
un prilej de fngrijorare, c5ci prin aceasta se asigurii o protectie suplim
tar& contra pierderilor de cHldurii. Totodata, nu este prilej de ingrj
rare nid fn ce priveqte sufocarea albinelor, c2ci prin zlpadn afinatA
trunde aerul curat in stupi (fig. 22).
CBtre sffqitul iernii, se lnlBturB zapada sau ,,petecclc" de ziip,
de pe toatA vatra stupinei. Este bine s5 se presare paie, plcavl :
frunze uscate pe vatra stupinei. Numai pe asemenea matcriale, izolato:
albinele se pot aSeza far2 pericol Pn timpul zborurilor de curltire. Alt
a~ezfndu-sepe zapad&, p5mPntul umed $i inghetat, clc rilnin a~nortite,
mai pot zbura qi mor.
1
I
1
I
I;
'
;
;
I
j
:
I ;.I
!I
+.::,
! .ri,[!mnq!ns e eunq
.r!s!.~sc !us,)lu! as u nqusd .
[a.lule.r3 s[aluds LIJ a s e w y
alnze., 'al.woow alau!qTe e.mle[
!Ias !!u.ra! ~ n c l u ~ad
! ~ ..ro1aqq[r:
.tnloqz qclasuj ,ne pujo gzealEls
! as .ro[pa.ruoS e.rluoo ala.iqq~b,
o[!dnls al!.tnSru!pan e[ .rol!.'a.reoS
I L I O ~ ao~a.re~e.~R
ca.re[nlsu! -
9t.
8
,,
.
,
.rrr!sIes R I
lap ~nsa~n:,nquad ~n!aads u! luuq~odur! ap l!qasoap alsa a3 saas '!![!LU~J
al[c[alaa uj qjoap' apada.1 !mu !u!ruyqdgs ~a.11-~nop
11.1 adasu! p9.r1?[ e.lr?.Js
ad !iqn$a!ncl . e a ~ a l S a ~ s'al!qs.ro,\ej aI!z a[s~u!.rd ug In.roqz Insyj nc a.rli:)
'.aI!Il!Luej ,,rrI .!ujwgldys., 1a.11-pop :~e!ys e.mp alt?ocl a.rea aaa.1 epco!.r~tl
o1c , au!c\aJ 's!l.reru . yun1 c al.red ew!.rd u!p nus al.lan,rqaj !!u111 e a1.1acl
cw!ljri nlP a p p s aTlz n,\al!3 ydnp 'yqscou ~?.rc$rr!p as!qeru![s np!l!puo;,
UJ , ~ ~ ~ e o ~ p . ~ ' a ~ ! apz
q ~ . a~aur!td
. r o ~ s jrl! .roIau!qIe ~ n ~ o q~.1n2!so
z
o ap
!!lyl!saasu .e.rdnse 'l!qasoap pour u j '.rol!.ro11ns!de c!\uale a8c.rle 33
.. .
...
, , :
,,.
.Jolau!qlc le so.13 !nInu!qsalu! es.res.re.xr!
-e.rdns(c[ snp n e a3 aIowJoue !.rgqs Joan eluaza.rd suurasuj aleod uatuouaj
JsaaV -aqnzyss ..-,!eru , !.inlu.raclural el' .~oqzap !.rgs.ra.>uj 3125 !![!rur?j alarm
'y.le~yru!.rd.:u! p!dc.r el[ohzap JOA as n!.rndur!l !c~ua.r!je.lns ap !.rn.mqz
1 ~zesnq3aj?a.rns .: au!q[e\ap
aI!!I!rueji y3 l n u d a ~ a], quel.lodm! a ~ s 3
, .!.rnzss alsasn aleuo!$n[os IS
a[eru.rous !.rylsgu!zs.ld as al!!~
-@cJ aid.i!j~iuapT' a l ~qs InlnJoqz e a~r?,inkyjsapap! lnpoiu 9s-nprr!.iyu.in
. I
.1
'
;
,
,:
ppodpz ap
tivado~ol d n l s
'ZZ :81d
'
(1
*>:,!pi
:71,..-,r,.
.,
'
,;
; ;1
LUNA DECEMBRIE
:;.>,,
supravegherea $i control
modului de iernare a familiilor (
albine ;
.: '1
. - - inlesnirca $i supravegherc
: zborurilor de icurBtire ale albinc
lor ;
- Tndcpilrtarea f5ra zgomot
z a ~ z i ineafinate $i a ghetii fo
:mate. pe scind.urelele de zbor a
stuplor ; z5pada care a prins
poghita (prin care nu p a t e p;
j trunde aerul) $i mai ales ghea
de pe sdndurelele de zbor ale st1
pilor se inlBturil fBr5 zgomot. 1
lipsa . aerului, provocata de ghea
format& la.urdini$, familia de a
bine se poate sufoca ;
- protejarea suplimentarg
, stupinei contra vlnturilor $i cl
rentilor reci de aer ;
- continuarea repararii util
jelor, insfrmarea ramelor ;
' .
ridicarea nivelului profesi
nal prin frecventarea cursuril
apicole de masil, participarea
manifestsrile apicole organizate (
filialele judetene, schimburile I
experienfil, consultarea literatul
de specialitate ;
- lntocmirea planului de aci
vitate $i a unui plan irnbungtal
devalorificare a surselor dc cul
fn'sezonul urmgtor.
I
.,:
'
'
, LUNA IANUARIE
- prevenirea deranjHrii $i n
S, .lini$tirii albinclor provocatc (
atacul $oarccilor, p5sZrilor $i an
,
malelor dc curte. Nelinigtirea a
binelor este rczultatul deranja~
,lor odatg cu pitrunderea $i atac
voarecilor in cuiburi, atacul pit
goilor $i ciocAnitorilor, mi$carii
'
,.
f':,
:,I-'.,:
liit
?,g
A:
w-
'
,I
curatirea qi pregstirea
dc stupins pentru zborurile (
ratire ale albinelor. Pcntru a
pierderile de albine pe clurat
"rurilor de curstire sc inliitu~
pada de pc vatra stupinei
asterne un strat subtire de
frunze sau pleavii pc care all
se pot.ageza gi de pe care i,
relua zborul pentru a sc rein1
f n stup, in caz contrar putin
!nine amortite pe zipad5 s;
pHmfntul Pnghetat unde mor
pehtru stiinularea qi s
I
vegherea zborului de ' cudti
albinelor, En zilele insorite,
rabile acestui zbor, se in1
Pmpachetajul existent a1 st1
qi chiar capacelc stupilor qi
tclutele ;
-.
completarea rczervclol
'. hranii la familiile dc albine I
rezerve insuficientc! ;
'
repararea, curitiren si
,zinfectarea inven tarului apico
. Snchoicrea de contracte
tru polcnizarca cu albine a li
,lor qi altor culluri agricole
mofile ;
trimiterca d c probe dc a
pentru analize de laborator 11
derea verificririi snnitar-vctc
re a familiilor din stupinii ;
- rccoltarea, uscarea qi pi5
kea la rezervele stupinei a ,
nului de la alun qi aninul
Apicultorii din localititile cal
in apropiere piduri sau zavoa
anini qi aluni pot recolta c
nceati pretiogi arbori mari c
t5ti dc polcn proaspiit pentru
folosit In hrinirile stimulenl
primSvar5.
1. Chemul de lernare
2. I7olarca tcr~nicda culbului
3. Urdini~ul$i orificiile de ventilatie
4. I'rotectia stupillel pe tlmpul iernll
CAPITOLUL V
29
31
33
35
. I
3G
CAPITOLUL VI
s ~ t . , i I i : ~ ~ 1. ~~!1! ~ ii !tlnd<~t:i
..
diili~r~&l,.~)
39
39
.. ,
2. Supravegherea modului de lernarei'i'faiililio;'""' :*,;.
:' . :
40
do albine prin conlroale audltive:, : ~ I J , ; : ..-i:.;I,., ? ) I 1
'
'
+ j i8
,,
... :.i
it
45
I , ,,
45
).!.I,
?:,I.~,,IJ.,~... ~ ~ r . . . ~ u h j t ! .53