DEZVOLTAREA CREATIVITATII PRIN EXERCITII LEXICALE

Activitile prin care se rezolv exerciii de vocabular stimuleaz independena

in gndire, libertatea de exprimare a elevilor i duc la mrirea capacitii de realizare
a unui dialog pe diferite teme.
Din punct de vedere al coninutului, exerciiile pot fi clasificate in: exerciii
referitoare la sens si raporturile dintre sensuri; exerciii privind frecventa in circulaie
si importanta in comunicare a cuvintelor.
Analiza lexical creeaz premisa pentru nelegerea textului, imbogteste si
nuaneaz vocabularul si este un prilej de dezvoltare a creativitii elevilor.
.Exerciiile de grupare cer recunoaterea si ordonarea dup anumite criterii a
unitarilor lexicale. Exerciiul obliga la comparaii si diferenieri, fixeaz, precizeaz
si nuaneaz vocabularul
Exerciiul de motivare consta in: prezentarea unui text sau alctuirea unui text
in care se ntlnesc cuvintele ce ne intereseaz; identificarea si motivarea prezentei
lor in context; precizarea rolului, eventual a efectului realizat.
Exerciiul de difereniere consta in recunoaterea, compararea trasaturilor
distinctive a doua cuvinte ( expresii ) a cror asemnare poate provoca interferente
reciproce. Exerciiul are in vedere mai ales omonimele, paronimele- referindune la
forma, apoi sinonomele si cuvintele sau expresiile cu sens figurat - referindune la
sens
In exerciiul de modificare elevul intervine in materialul dat, transformnd
faptele de limba, inlocuindule sau restaurandule sub forma lor corecta.
Se pot modifica: structura fonetica a unui cuvant prin adugarea sau suprimarea
unui segment ( prefix , sufix ), obtinanduse astfel noi cuvinte, de exemplu:
coala - colar
;
umbra - ?
gradina - ?
;
iarba - ?
strugure - strugurel ;
ervet - ?
Structura unui enun prin nlocuirea unui cuvnt ( sau a unor cuvinte ) cu altele
sinonime , antonime pentru a urmri fie efectul expresiv , fie precizarea sensului.
Pentru nsuirea corecta a sensului cuvintelor se alctuiesc enunuri cu
cuvintele date. Prin astfel de exerciii se formeaz deprinderi de alctuire corecta a
propoziiilor, de mbinare a acestora in construcii nchegate, lucru care dezvolta la
elevi exprimarea si gndirea creatoare .
Exerciiul de completare are ca obiect un material cu omisiuni marcate
convenional . Pot fi omise:
Secvene semnificative ( sufixe si prefixe ) ale cuvintelor: local,
festiv , strin , invit, spumat ,.roit , verzi,
.glbenit , nmolit.
Cuvintele dintr-un enun.
Elevul completeaz enunul cu termenul cerut de context :Vntul aduce cu el
de toamna ;Pe ogoare munca e .
Exerciiul de exemplificare consta in concretizarea unei situaii lexicale date.
Exemple:
Sa se formeze perechi de cuvinte cu nelesuri opuse pentru seara,
ndemnatic, sus;
Sa se formeze doua iruri de cuvinte formate cu segmentele in-,-iala.Sa se
afle expresii care sa cantina adjectivele : rou , galben , verde, negru, alb, tanar ,
btlan si cuvntul ca ( model: rou ca mrul ).
Sa se afle iruri de expresii in care sa intre cuvintele: cap, cui, cer.

Sa se alctuiasc propoziii din care sa reias cel puin doua nelesuri ale
fiecruia din cuvintele :
Prin realizarea acestor tipuri de exerciii este solicitata puterea de creaie a
copilului si pe parcurs acesta si formeaz un stil propriu de exprimare . Elevii vor
introduce in lucrrile personale , cuvinte si expresii al cror sens si l-au nsuit prin
diferite tipuri de exerciii.
Exerciiile de ortografie tradiionale ( copierea si dictarea), de educare a
auzului si pronuniei, precum si cele de educare a percepiei limbajului privesc
cultivarea vocabularului sub aspectul corectitudinii (ortografie, ortoepie) si reprezint
o parte din contribuia cititscrisului la dezvoltarea creativitii.
Exerciiul structural este un lan de operaii cu structuri. El se constituie dintr-o
serie de operaii care se succed potrivit unui model dat. Operaia fundamentala poate
fi o simpla repetiie, o substituie sau o transformare. Repetiia are ca obiectiv
consolidarea unei priceperi sau formarea unei deprinderi prin repetarea unei anumite
operaii sau eliminarea din comportamentul lingvistic a unei priceperi sau deprinderi
incorecte si contribuie la stimularea creativitii.
Exemplu: Formai cuvinte cu interes contrar cuvintelor date, dup model:
* incapator neincapator (asculttor , atent , bun , cite , copt , sntos);
* rbdare nerbdare (atenie , cinste , dreptate , noroc , voie);
* comod incomod (corect , egal , stabil , suficient).
Repetiia poate fi corectiva, de exemplu :
fereastra nu fereasta ;
.. nu infioros,
nu multicolor.
Exerciiul de transformare urmrete modificarea structurii. Pornindu-se de la
o structura data se ajunge la o structura noua potrivit unui model. Transformarea prin
adiionare se realizeaz cu ajutorul unui element de transformare care provoac
ntotdeauna acelai tip de modificare in structura iniiala.
Structura iniiala e cuvntul-baza.Prin adugarea unui prefix sau sufix ori prin
aplicarea unui procedeu de compunere sau de formare analitica se pot obine cuvinte
noi.
Transformarea prin reducere consta in suprimarea unui element sau a mai
multora. Structura iniiala este un cuvnt baza cruia i se suprima sufixul si obine
un cuvnt nou , de exemplu: Cuvinte baza : a cnta , a invita , a astmpra , a
tremura . Model : cnta cant ;
Transformarea prin generarea unei structuri noi . Structurile date dezvluie
unele mecanisme de imbogatire a vocabularului si de utilizare a lui in contexte
figurate. Structurile iniiale sunt cuvinte, in aparenta izolate, dar care pot fi combinate
in cuvinte compuse sau in locuiuni, de exemplu: Cuvinte - baza : floare / soare ,
colt , coada / cal , cocos , rac , oricel , ochi / bou , arpe , pun . Model : floare /
soare = floarea soarelui.
Exerciiile pentru dezvoltarea vocabularului elevilor apeleaz la imaginaia
copiilor, mobilizeaz procesele intelectuale si duc la creterea capacitaii de
participare emoionala la propria aciune de creaie.
Exerciiile duc la dezvoltarea proceselor intelectuale superioare celor de tip
reproductiv, in mod deosebit a proceselor memorial-logice, a imaginaiei si a gndirii
creatoare
Bibliografie
Beldescu, G, Ortografia in scoal , Bucureti, E. D. P., 1973 ;Cojocariu, Venera, Teoria
i Metodologia Instruirii, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 2004