Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contravention Al
Contravention Al
contr-ie peste hotarele ei.Pr.universalitatii legea se aplica p-u contr-ii savirsite in afara teritoriului tarii de catre
cetatean sau apatrid care domiciliaza in R.M. daca fapta este prevayuta ca si contr-tie de legea unde a fost
savirsita.
c) Apreciai importana limitelor de aciune ale legislaiei contravenionale
Limitele de actiune a legislatiei contraventionale sunt stabilite si au o importanta foarte mare in legatura cu
determinarea daca fapta respectiva cade sau nu sub incidenta legii contraventionale.Astfel doar cu ajutorul
limitelor de actiune a legii contraventionale se poate de determinat cu precizie cercul de persoane asupta
carora aceasta se rasfringe,sub incidenta carei legi contraventionale cade o anumita fapta contraventionale
precum si limitele teritoriale in interiorul carora legea contraventionala are putere juridica.
sanciunilor contravenionale deosebeteesenial dreptul contravenional de alte ramuri ale dreptului (penal, civil
etc). ntreagaactivitate de aplicare a sanciunilor contravenionale de ctre organele abilitate(executive sau
judectoreti) i de constrngere statal fa de persoanele care aucomis fapte contravenionale are caracter
extrajudiciar i se manifest prin jurisdiciacontravenional.- Caracterul dynamic este o trstur important a
dreptului contravenional, deoarecenormele juridice contravenionale suport deseori modificri, n funcie
deschimbrile intervenite n evoluia societii. Nici una dintre ramurile dreptului nueste supus unor modificri
att de dinamice ale cadrului normativ.]]]
b) Determinai obiectul i procedeele de reglementare a dreptului contravenional
Obiectul dr-lui contr-al reprezinta relatii soc-le conditionate de aparitia raporturilor j-ce dintre diferiti subiecti ai
dr-lui contr-al privind desfasurarea activitatii de prevenire a abaterilor contr-le,constatarea faptelor contr-le si
curmarea lor, aplicarea sanctiunilor si executarea deciziilor privind aplicarea santiunilor contr-le.Natura
specifica a relatiilor soc-le reglementate de dr.contr-al a atras metoda speciala de reglementare a acestora, si
anume metoda autoritara ,portivit careia ,una dintre partile acestor relatii este statul- acesta ocupind o pozitie
speciala , o pozitie de o autoritate,de putere,de comanda. Alta parte a acestor relatii este persoana ,care este
obligata sa respecte prevederile legilor contr-le sau sa suporte actiunea masurilor de contringere satatala in cazul
nerespectarii(incalcarii) acestor prevederi.Metoda influentei reglementativ-j-ce a subiectului administrarii
asupra aclor administrati (obiectul administrarii) se manifesta prin doua forme de baza: convingere si
contringere.Constringerea ca metoda de reglementare ,poate fisubdivizata in trei grupe de masuri care
corespund sarcinilor de baza ale organelor de dr. in combaterea contraventionalitatii(prevenirea de
contraventii;curmarea(reprimarea) faptelor contr-le;stabilirea vinovatiei persoanelor ce au comis fapte contr-le
si aplicare fata de acestea a sanctiunilor contr-le):Masurilor de prevenire;Masurile de
curmare(reprimare);Sanctiunile contr-le.
[[[Relaiile sociale reglementate de dreptul contravenional pot fi divizate n urmtoarelegrupuri de relaii tip
(relaii omogene): -relaiile sociale care iau natere, se modific i se sting ca urmare a activitii de prevenirea
contravenionalitii (influena asupra cauzelor i a condiiilor comiterii contraveniilor);-relaiile sociale
determinate de constatarea faptei contravenionale i cercetarea cazului;relaiile sociale determinate de
examinarea cazului contravenional i emiterea decizieirespective;- relaiile sociale aprute ntre participanii la
procedura contravenional privind atacareadeciziei emise i revizuirea cazului;-relaiile sociale condiionate de
procedura executrii deciziei privind aplicarea sanciuniicontravenionale.Din cele menionate mai sus
conchidem c obiectul dreptului contravenional l constituierelaiile sociale care se stabilesc intre subiecii
dreptului contravenional din momentul ncare legea contravenional de prevenire obine for juridic,
parcurgnd etapeleconstatrii faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale ipn laexecutarea
pedepsei contravenionale.Deci, obiect al dreptului contravenional snt relaiile sociale condiionate de
apariiaraporturilor juridice ntre diferii subieci ai dreptului contravenional privind desfurarea activitii de
prevenire a abaterilor contravenionale, constatarea faptelor contravenionale i curmarea lor, aplicarea
msurilor de constrngere statal i executareadeciziilor de aplicare a sanciunilor contravenionale.relaiile
sociale reglementate de dreptul contravenional se divizeaz n:relaii sociale deconformare i relaii sociale de
conflict.Relaiile de conformare ntre stat i persoan iau natere din momentul intrrii n vigoare alegii
contravenionale, care are n calitate de coninut dreptul statului de a prescrie persoaneio anumit conduit (a
obliga la ceva, a interzice, a mputernici, a recomanda etc.) i,totodat, obligaia persoanei de a se subordona
prescripiilor normative. Relaiile sociale de conflict apar atunci cnd persoana comite o fapt contravenional.
Inmomentul svririi faptei contravenionale, apare temeiul juridic de aplicare a msurilor decurmare fa de
persoana care a comis-o, iar n momentul stabilirii c aceast fapt estecomis cu vinovie, apare temeiul
juridic de aplicare a sanciunii contravenionale.]]]
c) Apreciai locul dreptului contravenional n sistemul dreptului.
4
Locul i rolul fiecrei ramuri n sistemul de drept snt determinate, n mare msur, detrsturile caracteristice
ale acestei ramuri. Trsturile, la rndul lor, se desprind dinspecificul relaiilor sociale reglementate.
Convieuirea oamenilor n societate nu este posibil fr o anumit ordine de conduit. Iar reguli de
comportare crora trebuie s seconformeze fiecare individ aparte i toi mpreun. Ordinea creeaz coeziunea
dintreindivizi i armonia social d natere, susine i dezvolt societatea'.Aceast ordine de conduit poate fi
contientizat prin noiunile de ordine social i ordinede drept.Aprarea valorilor sociale mpotriva faptelor
periculoase ntotdeauna i peste tot n lume aconstituit o condiie de existen a societii. Ordinea de drept este
condiionat de structuradreptului, care reprezint un ansamblu de norme juridice grupate n anumite
ramuri,subramuri .i instituii juridice. Ramura dreptului reprezint un element independent al sistemului de
drept ce reglementeaz, cu ajutorul unui mecanism juridic specific i al unei metode specifice, relaii sociale
omogene din punct de vedere calitativ;. Subramura dreptului constituie un element relativ independent al unei
ramuri concrete a dreptului. Instituia juridic este fenomenul social reglementat i studiat de o ramur concret
a dreptului. <a reprezint un anumit grup de relaii sociale tip 5relaii omogene%.&a urmare a analizei literaturii
de specialitate putem constata c trsturile de baz ale unei ramuri a sistemului de drept snt relaiile sociale
omogene reglementate mecanismul juridic specific' metoda reglcmentativ specific obiectul reglementrii
strict determinat.!otrivit specialitilor in domeniu, dreptul contravenional corespunde acestor caracteristici i
poale fi considerat ramur de sine stttoare a sistemului de drept.
interesele legitime ale pers. fata de care se aplica sanct.;*prejudicial,de pe urma aplicarii masurilor de
contringere,de pe urma aplicarii masurilor de constr., trebuie sa fie mai mic decfit cel prognozat,de pe urma
stoparii faptei anti-soc-le
c)Formulati principsile raspundersi contraventionale care necesita mecanisme mai eficiente de realizare
Latura subiectiva - ca element al continutului conttitutiv al contraventiei - te refera la atitudinea ptihica a faptuitorului fata de fapta
tavrsita si contecintele ei.203 Elementul principal al laftirsi subiective este vinovatia si formele ei. In cazul unor contraventsi, pentru
completarea latursi subiective, in textele de incriminare a acettora sint prevazute si alte conditsi referitoare la tcop si la motiv.
Persoana fizica ca subiect al contraventiei
Contraventia, fsind o activitate ilicita, este atribuita unei pertoane care a incalcat obligatia de conformare. Cu exceptia
minorilor tub 16 ani si a irespontabililor permanenti, toti membrsi tocietatsi sint tutceptibili de a tavrsi contraventsi,
avind calitatea de subiecti activi ai contraventiei. Pe de alta parte, toti subiectsi de drept contraventional sint titulari de
valori tociale care pot fi vatamate prin contraventsi, attfel aceitia devenind subiecti pativi. Asadar, fie activi, fie pativi, toti
subiectsi de drept contraventional pot fi antrenati in tavrsirea unei contraventsi.
Persoana juridica ca subiect al contraventiei---in conceptia Codului cu privire la contraventsile adminittrative din 1985,
pertoana juridica nu putea fi subiect al contraventiei (eventual si al ratpundersi contraventionale). Actuala lege contraventionala a mert
pe calea recomandata de Contiliul Europei - de a recunoaite in legitlatia contraventionala (si in cea penala) pertoana juridica drept
subiect al ratpundersi contraventionale. Attfel, reglementind particularitatile ratpundersi contraventionale a pertoanei juridice ca
subiect al contraventiei, Codul contraventional al Republicsi Moldova (art. 17) ttipuleaza:
(I) Este patibila de ratpundere contraventionala pertoana juridica, cu exceptia autoritatilor publice si inttitutsilor publice, in
cazurile prevazute de prezentul cod, pentru contraventsile tavrsite in numele tau ori in interetul tau de catre organele tale ori de
reprezentantsi acettora daca aceasta coretpunde uneia dintre urmatoarele conditsi:
a) este vinovata de neindeplinirea tau de indeplinirea necoretpunzatoare a ditpozitsilor legsi ce ttabiletc indatoriri tau interdictsi
pentru detfaiurarea unei anumite activitati;
este vinovata de detfaiurarea unei activitati ce nu coretpunde actelor tale conttitutive ori tcopurilor declarate
Continutul contraventiei ette prevazut in norma incriminatoare ii poate fi definit ca totalitatea de conditii ttipulate de
lege pentru caracterizarea unei fapte de drept contraventional. 3
Deci, prin continutul faptei contraventionale te ntelege antamblul de elemente ii trataturi caracterittice ii definite n
ntaii norma de drept, care ttabileite tanctiunea tau o alta norma la care te face trimitere pentru a conttata ii tanctiona fapta
contraventionala.
In itiinta dreptului te face dittinctie ntre continutul juridic, care cuprinde conditia privind exittenta faptei tanctionate
de lege tau care i determina gravitatea, ii continutul conttitutiv, ce cuprinde totalitatea conditiilor necetare pentru
exittenta contraventiei ii pe care le ndeplineite faptuitorul.19- Contimrtul, fiind dat ntotdeauna n norma incriminatoare,
nu poate lipti din con-tinutal juridic al contraventiei.
Analiznd definitia contraventiei, dittingem, ca ii n cazul infractiunii, anumite atpecte obiective ii tubiective care te
concretizeaza prin prezenta a patru elemente conttitutive: obiectul ii latura obiectiva, tubiectul ii latura tubiectiva. Ele
trebuie ta exitte cumulativ la fiecare contraventie, lipta oricareia dintre ele conducind la inexittenta faptei ilicite ii,
implicit, la impotibilitatea tragerii la ratpundere a faptuitorului.
c)
Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care putea fi
prevazuta.
c) Decideti asupra deosebirii dintre cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si alte temeiuri care
exclud sau influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale.
Cauzele care inflenteaza la aplicarea rasp.contrav sun: circumstantele atenuante, agravante.
Atenuante: prevenirea a consecintelor prejudiciabile sau repararea benvola a prejudiciului; contributia la descoperirea
contraventiei; savirsirea contrav.din motive de imprejurari personale sau familiale; sav.contrav.de catre un minor o femeie
gravida sau de catre o persoana care are la intretinere un copil pina la 8 ani; actiuni ilegale ale victimei care au provocat
contraventia.
Agravante: continuarea comportarii ilicite; savirsirea contrav.de catre o persoana anterior sanctionate contrav.ale carei
antecdente nu au fost stinse; instigarea sau atragerea minorilor la savirsirea contrav.; savirsirea contrav.de un grup de
persoane; in stare de ebrietate; fata de un minor, femeie ori o persoana care se afla in imposibilitate de a se apara.
Emiterea unui act de amnistie , daca el suprima aplicarea sanctiunii adm-ve.In caz de emitere de catre Parlament
a unui asemenea act,procedura contr-la inceteaza, iar faptuitorul este eliberat de rasp.contr-la
Abrogarea contr-la cu rasp.adm-va-disciplinara se efectuiaza in cazul si in modul stability de legea contr-la,care
se aplica fata de militari si supusii serviciului militar,chemati la concentrare,precum si fata de persoanelor de
efectivul de soldati si dinpersonalul si din persoanelor de comanda al Organelor Afacerilor Interne.
Decedarea persoanei fata de care s-a inceput procedura contr-la.Decesul contravenientului este una din cauze
care determina stingerea raportului de represiune contr-la.Moartea faptuitorului face imposibila aplicarea
sanctiunui contr-le d-ce,spre deosebire de alte forme de rasp-re j-ca,rasp.contr-la este personala si nu se
transmite pe cale de succesiune,Din p.v.d al dr-ui procesual,moarte faptuitorului este cauza de stingere a actiunii
contrl,dar actiunea civila va fi solutionata.
c)Alte cauze care influnteaza:starea de iresponsabilitate,legitima aparare,stare de extrema
necesitate,constringerea fizica sau psihica,riscul intemeina,cazul fortuit.
Starea de iresponsabilitate se considera si este eliberata de raspundere contrav.persoana care savirseste o fapta fie
aflinduse in imposibilitate de a constientiza sau dirija actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice din cauza unei
tulburarisau din cauza altei stari psihice patologice. Deaesemenea nu este pasibila de rasp.contrav.pers.care a comis fapta
respectiva in stare responsabile insa pina la pronuntarea hotaririi de sanctionare sa imbolnavit de o boala psihica fiind
lipsita de posibilitatea de a dirija actiunile sale.
Legitima aparare.Se considera ca o persoana se afla in stare de legitima aparare daca comite o fapta in scopul de a
respinge un atac direct,imediat, material si real care este indreptat impotriva sa, impotriva altei persoane sau impotriva
unui interes public.
In cazul starii de extrema necesitate pers.savirseste actiuni pentru a salva viata, sanatatea sa sau viata, sanatatea altei
persoane ori un bun pretios al su ori al unei alte pers.ori alte interese publice de la un pericol grav care nu poate fi inlaturat
altfel.
Constringerea fizica si/sau psihica nu se considera contrav.fapta prevazuta de C.Contraventional savirsita in rezultatul
unei constringeri fizica carei pers.nu ia putut rezista si care nu a putut fi inlaturata in alt mod. Nu se considera
vontrav.fapta savirsita in rezultatul unei constringeri psihice amenintarea cu un pericol pentru sine sau pt alta persoana si
care nu putea fi inlaturata in alt mod.
Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C. care a cauzat daune intereselor ocrotite de
lege in rezultatul riscului imediat savirsit in scopul unor scopuri socialmente utile.
Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care putea fi
prevazuta.
mprejurri personale sau familiale;d) svrirea contraveniei de ctre un minor, o femeie gravid sau o
persoan care ntreine copil cu vrsta depn la 8 ani;e) aciunile ilegale sau imorale ale victimei care au
provocat contravenia.Conform art 43,La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a crei vinovie
este dovedit seconsider circumstane agravante:a) continuarea comportrii ilicite, contrar somaiei de a se
pune capt unei astfel de comportri;b) svrirea contraveniei de ctre o persoan anterior sancionat
contravenional sau condamnat ale creiantecedente nu au fost stinse;c) instigarea sau atragerea minorilor la
svrirea contraveniei;d) svrirea contraveniei de ctre un grup de persoane;e) svrirea contraveniei
profitndu-se de condiiile unor calamiti naturale sau ale altor stri excepionale;f) svrirea contraveniei n
stare de ebrietate produs de alcool sau de alte substane. Instana de judecateste n drept, n funcie de
caracterul contraveniei, s nu considere aceast circumstan ca agravant;g) svrirea contraveniei fa de un
minor, de o femeie, de o persoan n etate sau fa de o persoan care seafl n imposibilitatea de a se
apra.Circumstantele agravante poarta un caracter exhaustiv.
c)Deosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele care exclud sau
influenteazala aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insai din conditia deja mentionata,adica putem
spune ca uneleinatura caracterul contraventional a l faptei,pe cind altele inlatura raspunderea contrav precum si
influenteaza laaplicarea raspunderii contrav.O alta deosebire ar fi ca inlaturarea raspunderii contrav,nu duce la
inlaturarea caracterului contraventionalal faptei,ci doar inlatura aplicarea sau executarea sanctiunii,pe cind
cauzele care inlatura caracterulcontraventional al faptei,sunt acele cauze,prin intermediul carora,fapta
contraventionala nu mai este consideratacontraventie.Daca e sa ne referim la cauzele care influenteaza la
aplicarea raspunderii contravetnionale,acestea,princalitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiunea contrav,ori
de a o usura,luind in consideratie anumite criteria
virsta persoanei fizice pasibile de raspundere si faptul ca de la rasp.contr-la sunt excepate nu doar
autoritaliepublice, dar si institutii publice.In cazul pedepselor penale,spre deosebire de sanctiunile contr-le
,predomina cele privative de libertate.
Rasp. Contr-la se deosebeste essential de raspunderea disciplinara,care se aplica in mod extrajudiciar .P-u rasp.
Disciplinare e characteristic faptul ca ea e atestata in cadrul relatiilor de subordonare a persoanei ce comite
delictul disciplinar raportat la persoana cu functii de raspundere care, dispunind de putere disciplinara ,aplica
masura disciplinara corespunzatoare. c)In ceea ce priveste formele rasp.j-ce aplicabile in dr.adm. exista 3 grupe
de savant care au pareri opuse: primul grup,printre care Mircea Preda,Virginia Bedinos considera ca rasp.j-ca
are urmatoare forme:
-rasp.administrativ-disciplinara
-rasp.amd-contr-al
-rasp adm-patrimoniala
Al doilea grup de sanvanti(anatolie Iorgovan,Corneliu Manda) considera ca in dr.adm-iv exista 2 forme de rasp.:
-rasp.adm-va -rasp. contr-la. Al treilea grup de savant recunosc existent rasp.j-ce alaturi de rasp.adm-va-penala
%.2biectul partii speciale il constit tipurile concrete de contrav si sanct aplicate pers ce le-au comis.<a este
grupata in 11Cart,si $ capitole.
b .Partea generala cuprinde n-principii, precum si prevederi generale ref la legisl contrav, contrav, rasp contrav
etc.!.speciala se refera la comp.concrete de contraventie din dif domenii ale vietii sociale.7ormele j din
p.speciala si p.generale sunt dirijate de aceleasi principii5legalit, egalit, umanismul etc%. &aracterul unitar al
acestor ( parti se manifesta prin faptul ca nj din p. gen. se aplica concomitent nj ale p.speciale, in temeiul si in
corespundere cu regulile stabilite in normele p.generale.
c Prin concurenta normelor se intelege savirsirea unei fapte prejudiciabile cuprinse in intregime de dispoz. a
( sau mai multe norme.&c m nu contine o prev e/presa ref la concurenta dif norme ale &c. aca sa luam ca
e/emplul pentru comparatie prevederile art $$-$$+ din &! #, atunci putem vedea cum se solutioneaza
concurenta n.penale, care va servi ca un e/emplu elocvent si pentru concurenta n.contraventionale. In cazul conc
dintre n.generala si n.speciala, prioritate are n.speciala. In cazul concurentei dintre ( n special, sit se rezolva
astfel a.daca e/ista concurenta intre ( comp de infrac. cu circim.atenuante si alta cu circumst.agravante, atunci
infr.se califica in baza comp.de infrac.atenuante.b.daca e/ista conc.intre ( comp.cu circum.agravante, infr.se va
califica in baz n.care prevede o pedeapsa mai aspra.c.In cazul conc dintre ( norme, in care una cuprinde in
intregime fapta prejud,iar cealalta numai parte, infr.se va califica in baza normei care va cuprinde in intregime
fapta prejudiciabila. upa cum am mentionat, &c nu contine prevederi ref la concurenta n contrav, si unele din
ele ar putea fi luat din dr.penal. conform art.$,,,;$, preved. &c treb sa fie previzibile si se interzice
intrepret.defavorabila la apl.rasp contrav. )ut.care aplica sanc contrav nu ar trebui sa fie justificate in depasirea
limitei ma/ime a marimii sanct prev contrav.
b)Partea special a #.#ontravenional se divizeaz astfel: $se enumer capitolele prii speciale%-&'(. )iecare capitol
nsumeaz un numr de articole care reglementeaz fapte antisocial ndreptate mpotriva unei anumite valori
ocrotite de legea contravenional. Articolele pot dipune de aliniate n funcie de variantele de contravenionalizare.
*istemul partii special a dreptului contravenional are un caracter variabil, deoarece pe msura dezvoltrii statului,
perfecionrii relaiilor sociale, se modific i importana valorilor sociale, crete rolul lor, se schimb sau nu se
cizeleaz metodele i mi"loacele de aprare a valorilor respective etc. *tudierea prii special a dreptului
contravenional este util i pentru mbuntirea permanent a reglementrilor contravenionale n viitor, astfel ca
normele contravenionale s corespund ct mai e+act cerinelor de prevenire i combatere a fenomenului
contravenional. Contrav din pspeciala sunt grupate in capitole si anumit ob.generice , adica rel.sociale dintrun anumit domeniu contrav ce atentea+a la drpolitice.cap29 articole)&uprinde $ sau mai multe
comp.de contraventie cu urm ob.generice rel.sociale privind dr.politice5impiedicarea e/ercitarii dr.electoral,
afisarea neautorizata a inf.electorale%, rel.sociale din dr.muncii,rel.sociale privind alte dr.constit.2ontrav ce
atentea+a la sanatatea populatiei sanat pers si starea sanitaro8epidemiologica.cap313 articole)!
ontrav ce atentea+a la drereale.cap713 articole%-relatii aferente privind dr.aferente fondului funciar,
sivil sau subst.utile5tainuirea inf.despre fondul funciar,incalcarea regulilor decontructie%,rel.sociale priv
dr.propr.intelectuale,rel.sociale priv unele dr.patrimoniale,inclusiv prot secretului comercial-sustragerea in prop
mici din avutului proprietarului.;.ontrav din dom prot mediului.cap9 -;articole)8relsociale privind prot
fondului acvatic funciar forestier protectia regnului animal protectia mediului.&ontrav din
domeniul constr.energeticii, gospod.comunale, locuintelor si amenajarii teritoriului5cap.$C,(;articole%
=.&ontrav in dom agricol si sanitaro-veterinar5capt.$$,$;art%rel.sociale din domeniul agricol,rel.sociale din
dom.regulilor sanitar-veterniare%..&ontrav ce atenteaza la regimul detransporturi5cap.$(,1$articole
%rel.sociale din domeniul trasportului feroviar,naval,aerian,rutier,transport magistral%.+.&ontrav in
dom.circulatiei rutiere5cap.$1,$+articole%.*.&ontrav in dom.comunicatiilor electronice, postale si
te6n.infomationale5cap.$;,$article%$C.contrav.ce afecteaza activ.de intreprinzator, fiscalitatea, activitatea
vamala si val.imobiliare.$$.&ontrav ce afecteaza activ.auto.publice.$(.&ontrav ce aenteaza la regimul de
frontiera de stat si regimul de sedere pe teritoriul #.$1.&ontrav ce atenteaza la modul de administrare in
domeniul supraveg6erii pietii.&ontrav ce atenteaza la ordinea publica si securitatea publica.&2ntrav in
domeniul evidentei militare.(C.1 @ruparea contrav partii speciale dr.material al &c # serveste drept indiciu al
gradului si al caracterului pericolului social al faptei savirsite. )ceasta structurare, precum si ordinea lor sunt
conditionate de caracterul si de sistemul relatiilor sociale ce sint aparate de legislatia contrav.>iecare capitol este
constituit cu luarea in consideratie a caracterului obiectelor impotriva carora este indreptat nemijlocit atentatul
contraventional.
actelor admin, e/ercitarea unor aciuni cu caracter de dispoziie etc.!rocesul administrativ n sens restrns este
mai aplicabil n aspect juridic deoarece este supus ntr-un volum mai mare reglement.juridic. )ceast noiune
procesului administrativ mai este denumit i jurisdicia admin. &are nseamn o funcie de activitate a subiecilor
mputernicii reglementat de anumite norme de drept care are ca scop e/aminarea i soluionarea unor litigii
admin.cu caracter individual. in legisl.n vigoare pot fi evideniate urmt.forme ale procesului admin.n sens
restrns sau jurisdiciei admin.&(Proces contravenional aplicabil n cazul contrav;Proced.discipl. aplicabil n
cazul abaterilor disciplinare comise de diferite categ.de f.publice;(Proced.material aplicabil n cazul cauzrii
unei pre".autorit.publice de ctre f.public sau viceversa;'(Proced.n cazul petiiilor i de contecios admin.prevzut
de legea cu privire la petiionarea din &,/0,&' 1ege Conteciosului Administrativ din &/././//. Aceste
prevederi fiind completate cu aspecte de proced.civil;%(Procedura de coordonare care este n cazul e+istenei
unor divergene dinrte diferite autorit.admin;ordinea desfurrii procesului contravenional este strict determinat
n lege. </ referitor la procesul respectiv sunt prev.n mod e/6austiv c6iar i circumst.caree/clud sau nltur
procesul menionat. &onform art.;;$ din &odul contravenional procesul contravenional pornit nceteaz n
urmtoarele cazuri&(Nu e+ist faptul contraveniei;(Fapta printr-o lege nou nu mai este considerat
contraven.inclusiv n cazul cnd sanciunea este stabil doar nu a fost e+ecutat;Fapta este comis de un
reprezentant diplomatic al statului strain sau alt persoan care n conform cu tratatul 2nternaional la care 34 este
parte sau n conform cu legile rm, nu cade sub incidena "urisdiciei contravenionale;Fapta este comis n stare de
iresponsabilitate;Fapta a fost comis n condiiile legitimii aparari;Fapta a fost comis n stare de extrema
necesitate;Fapta a fost comis n rezultatul constrngerii fizice i sau psihice;Fapta a fost comis n condiiile
riscului ntemeiat;Fapta a fost comis n condiiile cazului fortuit;Persoana a renunat binevol la svrirea
contraveniei;A fost comis o contravenie nensemnat sau o tentativ de contrav;A avt loc mpcarea victimei cu
fptuitorul;A e+pirat prescripia rspunderii contravenionale;(Amnistia;&%(Persoana presupus a fi fptuitor a
decedat, cu excepia cazului de reabilitare;Pentru acelai fapt si privitor la aceeai persoan exist o hot.definitiv;
Pentru acelai fapt este pornit urmrirea penal.Cirmustanele menionate imopun ncetarea procesului
contravenional i ca consecin impun repunerea n drepturi a persoanelor n a crei privin a fost pornit proces
contravenional. de asemenea spre deosebire de alte forme ale jurisdiciei administrative, procesul
contravenional poate fi e/aminat reieind din structura sa care include o totalitate de etape i faze procesuale.
>iecar etap are o importan procesual a sa, consfinit n normele procedurale I asigur continuitate necesar
pentru atingerea scopurilor procesului contravenional.
b)Principiile.Procesul contr.in sens restrins are un sir de principia care p[ot fi evientiatereiesind din prevederile
legislatiei in vigoare.In calitate de principia ale procesului contr.pot fi mentionate:-principiul legalitatii;principiul competentei-nu toate aut.puterii de stat sunt imputernicite cu autoritate jurisdictional adm-tiva cid oar
acele aut.prevazute expres de lege;-pr.ocrotirii intereselor pers.si societatii-in cadrul procesului adm.,pe prim
plan trebuie puse interesele legitime ale pers.si societatii,interesele statale trebuie sa fie in deplina concordant cu
interesele societatii;-pr.egalitatii procesuale-partile sunt egale in fata legii cit si in fata aut.care solutioneaza
cazul;-pr.atingerii adevarului-analiza minutioasa si la timp pentru a stabili o rasp echitabila;-pr.accesibilitatiiorice pers.trebuie sa dispuna de posibilitati de a participa la toate etapele examinarii cazului respective;pr.operativitatii-stabilirea unor termene restrinse pu efectuarea tuturor act.procedurale inclusive pu executarea
deciziei adoptate;-pr.raspunderii in limitele competentei-persoane care conduce procesul este responsabil de
eficienta si corectitudinea desfasurarii procesului
subiect oficial (este o autoritate care impune un anumit comportament prin forta de contringere).Prin
,,competenta,, a autoritatii ce examineaza cauzele contr-le ,intelegem totalitatea dr.si oblig.cu caract.material si
teritoarial care presupune dr.de a aplica rasp.contr-la.Conform comp.materiale ,autorit.competente sa
solutioneze cauzele contr-le sint:
1.
2.
3.
4.
Inst,de judecata
Procurorul
Comisia adm-va
Agentul constat.
Autorit competente sa solut. Cauzle contr-le ,conform pr.teritorialitatii,stabilesc repartizarea cauzelor contr-le
intre org.compet. de acelasi grad determina competenta intr-un anumit teritoriu.Autorit.compitente pot fi
divizate in 2 grupe:-autorit. Extrajudiciare(procurorul,comisia adm-va, agentul constat.)-autorit.
Judiciare(inst.de judecata)
b) Procurorul eaxamineaza categorii de contr-ii:
Procuratura reprez.interesele generale ale societatii ,apara ordinea de dr.,apara dr.si libert. Cetatenilor,conduce si
exercita urmarirea penala si reprez.invinuirea in inst.de judecata.In cazul refuzului inceperii urmaririi penale
,incetarii urmaririi penale din cauza ca fapta constituie o contr-ie ,precum si in cazul eliberarii de rasp-re penala
a persoanei, cu atragerea la rasp-rea contr-la,procurorul dispune pornirea procesului contr-al si-ori examineaza
cauza ,in limitele competentei sale ,ori expediaza materialele accumulate,conform competentei,altor organe spre
examinare.Prin ordonanta motivata,procurorul poate aplica orice sanctiune contr-la ,cu exceptia sanctiunii,a
carei aplicare este de competenta inst.de judecata.
Procurorul este in drept:
In termen de 15 zile,procurorul este in dr. sa atace decizia agentului const-or,emisa in cazul contr-al.Comisiile
adm-ve examineaza contr-le.Comisia adm-va ,de pe linga autorit,publice locale,se formeaza de catre consiliul
local(satesc),orasanesc sau municipal,in component presedintelui,vice-presedintelui,secretariului responsabil a
4-7 membre.Obligatiile membrilor comisiei adm-ve se stabilesc prin regulament.Sedinta comisiei adm-ve este
deliberative,daca la ea participa simpla majoritate a membrilor ei.Deciziile comisiei se adopta cu majoritatea
simpla de voturi din nr.membrilor Comisiei Adm-ve prezenti la sedinta.
26.Instanta de judecata
Justitia in cazurile contr se infaptuieste de catre inst de jud.conform competentei dat princ c contr,art 394.Cauza
contr este examinata de un complet format dintr-un singur judecator care se pronunta asupra fondului cauzei
21
printr-o decizie.In cazul recursului,cazul este examinat de un complet format din 3 judecatori.Cauza
contravenientului se judeca ca regula in sedinta publica.Insa poate fi examinata si in sedinta inchisa daca
aceasta cere legea.Conform art 395 C Contr inst de jud examineaza urmat cause contr:-toate cazurile cu privire
la contr,cu exceptia cazurilor care conform c.contr sunt atribuite la competent altor organe;-exceptii cazurile
contr in privinta minorilor;-cauzele contr expres prevazut pentru inst de jud;-cauzele contr in care agentul const
sau procurorul propun aplicarea sanct contr.,ca:privarea de drept de a desfasura o anumita active;privarea de dr
de a detine anumite funct;privarea de dr special;munca neremunerata in folosul societ;arestul contr. Inst de jud
conform prevederilor C Contr.este competent sa aplice masuri de siguranta si amenda judiciara.Procuratura este
atribuita la aut-le judiciare.Competenta procurorului fiind examinarea xauzelor contr.Procuratura reprezinta
interesele generale ale societatii,apara ordinea de drept,drepturile si libertatile cetatenilor,conduce si exercita
urmarirea penala.Este discutabila necesitatea ca procurorul sa examineze in acelasi timp cauzele contr.
Procurorul poate aplica orice sanct contr printro ordonanta,cu exceptia sanc a caror aplicare tine de inst de jud
28.Agentul constatator
a)In calitate de agenti constatatori conform C Contr pot fi:-organele afacerilor interne care sint in drept sa
examineze cauzele contr sis a aplice sanct in limitele cometentei sefului de directive si adjunctii lui,comisarul
de politie si adjunctii lui ,sefii sectiei de politie ,sefii sectoarelor de politie, sefii posturilor de politie,etc.;centrul pentru combatere a crimelor economice si coruptiei sunt in drept sa examineze cause contr-le sis a aplice
sanct directorul,vicedirectorul,sefii organelor teritoriale si adjunctii lor;-serviciul vamal-sunt in drept sa
examineze cause contr:sefii birourilor si posturilor vamale si adjunctii lor;-comisiea nationala a pietii
financiare:presedintele si vicepresedintii comisiei financiare;-inspectia muncii sint in drept sa contate contr sis a
incheie procese verbale inspectorul general de stat al muncii si adjunctii lui,sefii inspectoratelor teritoriale de
munca si adjunctii lor,inspectorii de munca;-serviciul graniceri;-serviciul de stat de arhiva;-agentia
medicamentului;etc.
b)Cauza contr se solutioneaza de agentul constatator in a carui raza a fost savorsita contr.Acesta poate aplica
sanct prevazute in partea speciala a cartii 2 in limitele competentei si numai in exercitiul functiunii.El poate
constata contr.ale caror constatare solutionare si sanctionare sint atribuite competentei unor alte organe.In astfel
de cazuri agentul va remite organelor respective procesele verbale de constatare a contr.
Persoana in a carei privinta a fost pornit procesul contr are dreptul :la aparare;sa cunoasca fapta imputata;sa fie
asigurata in cel mult 3 ore de la retinere cu un aparator;sa anunte in cazul retinerii prin aut competent sa solute
cauza contr doua pers la alegerea sa despre faptul si locul retinerii;sa primeasca informatii scrise si explicarea
dr. sale expuse in prezentul art inclusive a dr de a tacea si de a nu marturisi impotriva sa,impotriva rudelor sale
apropiate,etc precum si de a nusi recunoaste vinovatie;sa fie audiata in prezenta aparatorului daca accepta sau
cere sa fie audiata;sa aiba intrevederi cu aparatorul in conditii confidential;sa prezinte probe;sa formulize
cereri;sa contesteze decizii asupra cauzei;sa faca obiectii impotriva agentului constatator sis a ceara
consemnarea obiectelor sale in procesul verbal.
Persoana in a carei privinta a fost pornit procesul contr este obligat:sa se prezinte la citarea aut competent sa
solut cauza contr;sa accepte la cererea aut competente examinarea si perchezitia sa corporala;sa accepta
neconditionat testarea alcoolscopica,examinul medical,dactiloscopia,prelevarea de singe si de secretii ale
corpului pentru analiza;sa fie supus expertizei judiciare la cererea agentului constatator ssau a inst.,sa respecte
ordinea in sedinta de jud sis a nu paraseasca sala de sedinte fara invoirea data de presedintele sedintei;
b)Agentul constatator care este reprezentatul aut publice care solutioneaza in limitele cometentei sale,cauza
contr in modul prevazut de prezentul cod.Procurorul este in drept sa porneasca procesul contr.,sa aplice in
cazurile prevazute de lege,sa solicite aplicarea de catre inst de jud a unei sanc contr,sa participle la examinarea
cauzei in inst de jud atunci cind procesul contr a fost pornit de el.Victima-pers fiz sau jur careia prin contr iau
fost cauzate prejudicii morale,fizice,sau material.Victima are dreptul la inregistrarea cererii sale in modul
stability;la solutionarea cererii de catre agentul constatator,la informare privitor la decizia adoptata,sa prezinte
doc alte mijloace de proba in vederea confirmarii pretentiilor sale;sa-si retraga cererea in cazurile prevazute de
lege,etc.Martorul-are dr:sa stie in legatura cu ce cauza este citat,sa inainteze cereri.Specialistul-presoana
neinteresata de rezultatele cauzei contr avind cunostinte special numita sa efectuieze investigatii in cazurile
prevazute de prezentul cond si sa prezinte raport in baza lor.Interpretul sau traducatorul-pres care poate traduce
dintro alta limba,poate interpreta semnele celor muti ori surzi,cunoaste terminologia juridical si nu este
interesata de rezultatele cauzei contr,si accepta sa participle in aceasta calitate.Aparatoruul-pers admisa in
profesia de avocet,avind dr sa participle la procesul contr. prentu a asigura asistenta juridical sau a reprezenta
parte ape care o asista in baza de contract sau din oficiu.
30.Probele
a)Probele sun elemente de fapt dobindite in modul stability de prezentul cod,care servesc la constatarea
existentei sau inexistentei contr-tiei,la identificarea faptuitorului,la vinovatie si la cunoasterea altor circumstante
pentru justa solutionare a cauzei.Mijloacele de constatare a probelor sunt:procesul verbal cu privire la
contraventie,procesul verbal de ridicare a obiectelor si doc,procesul verbal de perchezitie,explicatiile persoanei
in a carei privinta a pornit procesul contr.Depozitiile victimelor ale martorilor,inscrisurile,inregistrarile audio
sau video,fotografiile,corpurile delicate,obiectele si doc ridicate ,constatarile tehnico-stiintifice si medicolegale,raporturi de expertiza.
b)Dat fiind faptul ca sunt admisibile,probele pertinente,concludente si utile,sunt administrate in conformitate cu
c contr.Cele mai raspindite mijloace de proba sunt:-cercetarea la fata locului;-ridicarea obiectelor si doc;efectuarea perchezitiei;=perchezitia corporala;-procesele verbale cu privire la perchezitie;-copurile
delicate,etc.Cercetarea la fata locului se efectuiaza in scopul descoperirii urmelor contr.,corpurilor delicate si
23
pentru a stabili circumstantele contr-tiei,ori alte circumstante care au importanta pentru justa solutionare a
cauzei,agetul constatator efectuiaza cercetarea la fata locului,a obiectelor. Ridicarea obiectelor si doc.-au
importanta pentru cauza si daca se cunoaste locul si pers la care se afla,lucratorul organului afacerilor interne
efectuiaza in temeiul unuor ordonante ridicarea lor.Perchezitia-se efectuiaza daca in din probele accumulate ca
intr-o anumita incapere la domiciliu ori in alt loc sau la o anumita persoana se pot afla instrumente ce au servit
la savirsirea contr.,obiecte sau alte valori dobindite din cotr,precum si obiecte sau doc care pot avea importanta
pentru cauza. Procesele verbale cu privire la perchezitie-agentul constatator la fata locului inctocmeste un
process verbal care anexeaza dupa caz lista obiectelor si doc ridicate.In procesul verbat cu privire la perchezitie
sau la ridicarea obiectelor si doc se consemneaza ca celor prezenti li sau explicat drepturile si obligatiile
prevazut de C Contr si se inscriu declaratiile facute de aceste persoane.
c)O proba poate fi pusa la baza hotaririi cu privire la contr-tii daca intruneste conditiile de admisibilitate
concludente si utilitati.Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contr-la
care consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contr care presupune colectarea si verificarea
probelor in favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre aut-le competente sa constate cazul contraventiei
din oficiu sau la cererea altor participant la procedura.Orice informative poate fi considerate drept proba daca
sunt respectate urmatoarele comditii:ea contine data privind comiterea sau necomiterea contr.;vinovatia
faptuitorului;alte date care pot contribui la solutionarea.Aceasta informative este modul stability de lege si de
sursele prevazute de lege.
executare a deciziei privind aplicarea sanctiunii contr;-determinarea cauzelor si conditiilor care au favorizat
savirsirea contr si luarea de masuri pentru eliminarea lor.
2.Privarea de dreptul dea detine anumite functii .sau dea desfasura anumita activitate.Executarea acestor
sanctiuni se asigura de catre oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi
aredomiciliul contravenientului,fie sediul pers jur. Contraveniente.Oficiul de executare trimite hotarirea jut
organuluiabilitat cu dreptul dea dispune eliberareae contravenientului din functie sau deai interzice exercitarea
uneiactivitate,care este obligat in 3 zile pu pers fiz si 10 zile pentru persoana juridica,sa adopte actul de eliberare
dinfunctie sau de interzicere a desfasurarii unei activitati,si impreuna cu hotarirea jud sa o trimita oficiului
deexecutare.
Privarea de dreptul special .consta in interzicerea pers dea conduce vehicule si de a detine arma siportarma.In
cazul dat ares loc confiscarea obiectului care a constituit instrumentul comiterii contraventiei.Poate ficonfiscat
doar obiectul ce se afla in proprietate privata.
O alta sanctiune.complimentara este aplicarea punctelor de penalizare care se aplica conducatorilor devehicule
vinovate de savirsirea unei contraventii.Punctele de penalizare se aplica odata cu sanctiuneaprincipala,de ex
amenda.Modul de evidenta a punctelor de penalizare si modul de asigurare a accesului titularuluide permis de
conducere la informatia despre punctele de penalizare se stabileste de guvern.Punctele depenalizare se anuleaza
dupa expirarea 6 luni dupa aplicarea lor,sau la data privarii dea conduce vehicule prinhotarire judecatoreasca.
Expulzarea-se aplica drept sanctiune contraventionala fata de cetatenii straini sau fata de apatrizi
pentrucomiterea unor contrav ce incalca ordinea publica sau orinduirea de stat.Expulzarea se executa de catre
organeleafacerilor interne.Instanta de judecata expediaza hotarirea privind expulzarea cetateanului strain sau
apatridului laorganul afacerilor interne in a carui raza a fost retinuta ori domiciliaza pers vinovata.
.3.Scopul distinct al sanctiunii contraventionale este integrarea sociala a celor ce sunt in conflict culegea,precum
ca si faptul ca la stabilirea sanctiunii contraventionale,trebuie sa se tina cont de caracterulprejudiciabil al faptei
si caracteristicile pe care le prezinta personalitatea faptuitorului.Astfel tinind cont de cele sus mentionate,putem
afirma ca legislatia privind executarea hotaririlor judecatoresti cu privire la sanctiunile contaventionale
aplicabile si ca complimentare,are un grad destul deavansat,deoarece,conducindune de prevederile
legislatiei,observam ca executarea sanctiunilor contraventionaleare loc prin mijloace destul de
satisfacatoare,care nicidecum nu au ca scop indimidareasau pricinuirea carorvaprejudicii
contravenientului.Dupa cum am observa la executarea hotaririi judecatoresti se ia in consiuderatie spre
exemplu,starea incare se afla persoana contravenientului,ma refer la privarea de dreptul dea conduce
vehicule,care,conform CCAnu poate fi aplicata persoanei cu dizabilitati care foloseste vehicului ca unic mijloc
de transport,cu anumite exceptii.O particularitate negativa a legislatie in acest sens ar fi faptul ca punctele de
penalizare expira in termende 6 luni,de la data aplicarii lor.Astfel contravenientul poate fi intro oarecare masura
incurajat de savirsirea unor contraventii in sens ca nu va avea prea mult de suferit,stiind ca aceste puncte spre
exemplu,a caror numar maximstabilit de guvern ar putea duce la ridicarea permisului de conducere,urmeaza sa
expire dupa anumita perioada.
Analizind prevederile Codului Contraventional, ar putea fi evedentiate urmatoarele faze ale procesului
contraventional:
1.
2.
3.
4.
4
31
Este necesar de mentionat ca Codul contraventional prevede o procedura simplificata in caul amenzii ,atunci
cind agentul constator constata fapta contraventionala si intocmeste procesul-verbal cu privire la contraventie
,iar contravenientul poate achita doar jumatate din marimea amenzii stabilite ,daca o achita in cel mult 72 ore
de la stabilirea ei.
Un aspect nedezvoltat si chiar incert din Codul contraventional este lipsa procedurii de examinarea a cauzei
contraventionale in cazul organelor extrajudiciare imputernicite sa examineze asemenea cauze. Pina la
solutionarea de catre legislator a aspectelor mentionate procedura ar putea fi preluata partea judecarii cauzei
contraventionale.
b)
1. Constatarea fapt contr-le
Aceasta este faza initiala a procesului contr-al reprezentind acitivitatea agentului const-or de colectare si de
administrare a probelor privind existent contr-ei,incheierea procesului-verbal cu privire la contr-ie si aplicarea
sanctiunii contr-le sau de trimitere,dupa caz,a dosarului in instant de judecata sau in alt organ spre solutionarea
conform competentei.
Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu cind se afla ca a fost savirsita o fapta
ilicita sau cind o astfel de fapta a fost depistata in urma controlului conform atributiilor de serviciu prevazute de
lege.
Imediat sau in cel mult 3 zile de la data sesizarii, agentul const-or este obligat sa verifice sesizarea si se
intreprina masurile prevazute de CC.In cazul injuriei sau anumite contr-ii ce atenteaza la drepturile
reale.procesul contr-al se porneste numai in baza plingerii prealabile a victimei.
2. Examinarea cauzei contr-le si pronuntarea hotaririi
Ezam.cauzei contr-le,este prevazuta de CC prioritar p-u judecarea cauzei contr-le.Aceasta se judeca de inst,de
judecata in sedinta publica,oral,nemijloci si in contradictoriu.
3. Exercitarea cailor de atac in cauza contr-la
Aceasta cuprinde: calea ordinara de atac(recursul) si extraordinara( revizuirea)
Recursul .Hotarirea jud-sca contr-la poate fi atacata cu recurs de catre urmatorii participanti la procesul contr-al:
a.
b.
c.
d.
Cintravenientul
Agentul constatator
Victim
Procurorul
Procurorul poate fi declarant poate fi declarat in numele partilor si de catre aparator,iar in numele
contravenientului arestat,de catre sot/sotie.
Recursul impotriva hotaririi judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15 zile.Recursul se depune in
instant de judecata a carei hotariri este atacata.Persoana detinuta in detentie paote depune recurs si la
administratia locului de detinere, care este obligat sa-l expedieze imediat instantei de judecata a carei hotarire
este atacata.Recursul primit ,impreuna cu dosarul cauzei,se expediaza,in cel mult 3 zile de la data expirarii
termenului de declarare a recursului,instantei de recurs.
32
Recursul declarant cu omiterea termenului menionat,dar nu mai tirziu de 15zile de la inceputul executarii
sanctiunii sau perceperii despagurbirii material, se considera depus in termen daca in instanta de judecata a
constatat ca intirzierea a fost determinate de motive intemeiate sau de neinformare despre adoptarea hotaririi a
participantului la proces, care nu a fost present la judecarea cauzei, nici la pronuntarea hotaririi asupra ei. Pina
la solutionarea repunerii in termen, instant paote suspenda executarea hotaririi
Revizuirea.Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni din
momentul aparitiei unuia dintre urmatoarele temeiuri:
i.
ii.
iii.
iv.
v.
Instanta de judecata,prin hotarire, a constatat o incalcare a dr.. si libert.. omului care poate fi reparata la o
noua judecare
Curte Constitutionala a declarat neconstitutionala precederea legii aplicata in cauza repsectiva
Legea noua inlatura caracterul contr-al al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in a carui
privinta nu a fost executata integral sanctiunea contr-la
Exista oprocedura pornita in cauza data in fata unei instante internatioanel
Prin hotarirea definitive s-a constatat ca agentul const-or, procurorul sau judecatorul a comis ,in cursul
constatarii si judecarii acestei cauze, abuzuri ce constituie infractiuni.
Minorii pot fi sancionai complementar doar cu privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate.
Comform aceluiai articol sanciunile contravenionale aplicabile persoanei juridice snt:
a) amenda;
Organul de probatiune trimite hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dreptul de a dispune eliberarea
contravenientului din functie sau de a-i interzice sa exercite o anumita activitate.
Organul abilitat adopta ,in termen de 3 zile , acutul de eliberare din functie sau de interzice de a exercita o
anumita activitate si il remite ,impreuna cu hotarirea judecatoreasca, organului de probatiune. Organul de
probatiune , in termen de de 5 zile, informeaza instant de judecata despre executarea hotaririi ei.
Conform Codului de executare ,indiferent de faptul daca contravenientul ocupa o anumita functie sau
exercita o anumita activitate, organul de probatiune tine evidenta lor, efectueaza controlul respectarii de catre
contravenienti a interdicitei, stabilite de hotarirea judecatoreasca, de a ocupa anumite functii sau de a
exercita o anumita activitate, verifica indeplinirea prescriptiilor hotaririi judecatoresti si catre administratia
organizatiei in care lucreaza contravenientul , precum si de catre organelle imputernicite sa anuleze
autorizatia privind exercitarea unei anumite activitati.
Prescriptiile hotatirii judecatoresti privind privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a axercita o
anumita activitate sunt obligatorii pentru administratia organizatiei in care lucreaza contravenientul.
Adiministratia in care lucreaza contravenientul este obligata:
1. In cel mult 3 zile de la primirea copiei de pe hotarirea judecatoreasca si a avizului organului de
probatiune, sa elibereze contravenientul din funcie sau sa ii interzica sa exercite o anumita activitate
sis a expedieze organul de probatiune instiintarea despre indeplinirea prescriptiilor hotaririi;
2. Sa prezinte, la solicitarea organului de probatiune ,documentele ce tin de executarea sanctiunii;
3. In caz de concediere a contravenientului pina la executarea definitive a sanctiunii, sa inscrie in
carnetul de muca interdictia stabilita in hotarirea judecatoreasca, durata sicaracterul functiei ce nu
poate fi ocupata si/sau ale activitatii ce nu poate fi exercitata;
4. Sa comunice, in termen de 3 zile , organului de probatiune despre modificarea sau incetarea
contractului individual de muca cu contravenientul.
D.
Desi Codul de executare nu contine referinte cu privire la executarea sanctiunii privind aplicarea
punctelor de penalizare, aceasta sanctiune se executa conform Regulamentului privind evidenta
contravenientului privind evidenda contraventiilor in domeniul circulatiei rutiere si asigurarea accesului
titularului permisului de conducere la informatia despre punctelor de penalizare, aprobat prin Hotarirea
Guvernului nr.493 din 14 august 2009. Autoritatile inputernicite sa stabileasca sanctiunea respective
expediaza la comisariatul de politie terittoria in termenul stabilit documentele ce testa aplicarea sanctiunii.
Documentele menitonate se inregistreaza in canceria de comisariatului de politie territorial in modul
stability pentru corespondenta de intrare, se prezinta spre informare si decizie conducatorului acestuia ,
dupa care se transmit operatorului pentru a fi luate la evidenta.
In cazul in care contraventia in domeniul circulatiei rutiere a fost constatata cu ajutorul mijloacelor tehnice
certificate sau al mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic , agentul constator, dupa stabilirea
identitatii conducatorului de vehicul, poate incheiea procesul-verbal si absenta contravenientului, care de
asemenea este pasibil evidentei automatizate.
Titularul permisului de conducere, la cerere, are dreptul sa obtina in termen de 10 zile, personal sau prin
reprezetantul legal, la organul territorial al politiei rutiere in raza caruia isi are resedinta, informatii cu privire la
numarul de puncte de penalizare ca i-au fost aplicate ,precum si cu privire la cazierul sau contraventional.
35
E. Sanctiunea muncii neremunerate in folosul comunitatii se executa in conditiile cap. XXI din Codul de
executare, adica similar pedepsei penale respective , ceea ce creaza incertitudini in aplicare. De exemplu,
ca si in cazul sanctiunii pprivative de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita
activitate , nu este clar care este acel organ de probatiune ce asigura executarea sanctiunii
contraventionale . De asemnea, nu sunt definitive mecanismele concrete de executare a sanctiunii
respective.
Astfel, instanta de judecata trimite hotarirea privind munca neremunerata in folosul comunitatii si dispozitia
de executare organului de probatiune in a carui raza teritoriala isi are domiciliul contravenientul, care, in cel
mult 15 zile, asigura executarea sanctiunii.
Munca neremunerata in folosul comunitatii se executa de la 2 la 4 ore pe zi, in afara timpului activitatii de
baza sau de studii. Munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi executata , ca exceptie , si in zilele de
Duminica , si in zilele de sarbatoresc nelucratoare, desi in acest caz legislatorul ar fi trebuit sa stabileasca
anumiti coeficienti. Munca neremunrata in folosul comunitatii nu poate fi executata in timpul noptii sau in
conditii vatamatoare ,in locuri periculoase ori care prezinta risc pentru sanatate sau integritatea
contravenientilor, adica se organizeaza in conformitate cu prevederile leslatiei privind protectia muncii.6
Acordarea concediului annual la locul de munca de baza al contravenientului nu suspenda executarea
pedepsei muncii neremunerate in folosul comunitatii.
In cazul in care, in timpul executarii sanctiunii, contravenientului I s-a stability gradul I sau II de invaliditate
fara termen, precum si in cazul graviditatii contraventiei, organul de probatiune adreseaza instantei de judecata
competente un demers privind eliberarea de executare ulterioara a pedepsei muncii neremunerate in folosul
comunitatii.
Organul de probatiune ( nota aut; ar fi fost bine venit sa fi fost stabilite ca autoritati responsabile organelle
de executare in comun cu autoritatile administratiei publice locale) tine evidenta contravenientilor la munca
neremunerata in folosul comunitatii, explica modul si conditiile de executare sanctiunii,coordoneaza cu
autoritatea administratiei publice locale lista obiectelor cu destinatie sociala la care contravenientii executa
sanctiunea, controleaza modul si conditiile de executare a acesteia, tine evidenta sumara a timpului lucrat,
exercita alte atributii stabilite de legislatie.
Autoritatile administratiei publice locale, la rindul lor, determina obiectele cu destinatie sociala la care
contravenientii executa sanctiunea muncii neremunerate in folosul comunitatii. Organul de probatiune,de
comun accord cu atoritatile administratiei publice ,determina locul si volumul de munca pentru contravenient ,
cu ajutorul organizatiilor si asociatilor identifica obiectele la care poate fi folosita munca neremunerata in
folosul comunitatii.
La rindul ei, administratia organizatiei in care contravenientul executa sanctiunea muncii neremunerate in
folosul comunitatii verifica calitatea lucrului efectuat de catre contravenient , informeaza organul de
probatiune despre numarul de ore lucrate sau despre neexecutarea volumului de munca stabilit. In caz de
producere a unui accident de munca ,administratia organizatiei, in cel mai scurt timp posibil,dar in nu mai
tirziu de 72 ore, va informa despre cele intimplate organul de probatiune.
6 Sergiu Cobaneanu, Elena Bobeica, Viorel Rusu ,,Drept Administrativ
36
Stingerea executarii sanctiunii in cazul intervenirii prescriptiei de executare a hotaririi privind sanctionarea se
dispune prin incheierea motivata a instantei de judecata, iar in celelalte cazuri prevazute- in modul stabilit de
prezentul Cod de executare. Posibilitatea stingerii executarii sanctiunii poate fi examinata si in temeiul cererii
contravenientului.
38