www.referat.

ro

Transportul se refer la deplasarea de la un loc la altul a persoanelor precum i a bunurilor, semnalelor sau informaiilor. Termenul vine
din latina de la transportare insemanand a cara

Nr.crt.

I
II
III
IV

Capitolul
Mijloace de transport
Transporturi rutiere
Transporturi maritime
Transporturi aeriene

Rolul si importanta transporturilor

VI

Transporturi din enciclopedia pt copii

VIII
IX

Bibliografie
Date despre autor

Mijloace de transport

Pagina
IV-V
VI-VIII
IX-XXI
XXIIXXX
XXXIXXXIV
XXXVXXXVII
XXXVIII
XXXIX

Mijloacele de transport folosesc

la transportul persoanelor i
a mrfurilor la distan.
Mijloacele de transport se pot se pot mpri n
trei categorii principale: terestre, navale, aeriene.

1. Mijloacele de transport terestre sunt rutiere

2. Transporturile navale
3.Transporturile aeriene

Mijloacele de transport cele

mai rapide sunt cele aeriene,
iar cele mai ieftine, dar i
lente, sunt cele navale.

Transporturi rutiere
Prin transport rutier 1se intelege orice operatiune de
transport care se realizeaza cu vehicule rutiere pentru
deplasarea marfurilor sau a persoanelor chiar daca
vehiculul rutier este, pe o anumita portiune a
drumului, transportat la randul sau pe/de un alt
mijloc de transport.
Importanta transportului rutier a crescut datorita
construirii unei adevarate retele de sosele si a

Transport rutier- operatiune de transport care se realizeaza cu

vehicule rutiere pentru deplasarea marfurilor sau a persoanelor.

variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria

autovehiculelor
Escaladarea permanenta a problemelor ecologice,
inclusiv pericolul incalzirii globale, cauzata, in parte,
de arderea combustibililor, cum ar fi petrolul, a
determinat multa lume sa considere ca utilizarea
autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata.
Traficul intens, zgomotul si vibratiile datorate
camioanelor de mare tonaj reprezinta alte
dezavantaje.

Transportul rutier constituie si un mare consumator

al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. Fata
de transportul pe caile ferate, transportul rutier are o
eficienta de doar o zecime, atunci cand ambele
sisteme lucreaza la o capacitate maxima
Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a
avut numeroase efecte asupra societatii.Cresterea
numarului de automobile detinute de catre persoanele
particulare a contribuit mult la dezvoltarea
suburbiilor, locuite de cei care lucreaza in marile

orase, dar carora nu le place sa locuiasca intr-un

mediu urban
Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari
ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf.
Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce
mai intens, a fost necesara construirea unor retele de
sosele mult mai late, ele ducand, insa, si la o crestere
a poluarii aerului, a prafului, a zgomotului si a
vibratiilor.

Transportul rutier de mrfuri ct i transportul rutier de persoane se pot desfura in :

1.Trafic national
2.Trafic international
3.Trafic rutier public

4.Trafic in cont propriu.

trafic internaional - operaiune de transport rutier care se efectueaz ntre o localitate de plecare i o localitate de destinaie,
situate pe teritoriul a dou state diferite, cu sau fr tranzitarea unuia sau mai multor state;

trafic naional - operaiune de transport rutier care se efectueaz ntre dou localiti situate pe teritoriul aceluiai stat, fr a depi
teritoriul statului respectiv

transport in cont propriu - i anume cnd transportul se efectueaza fr ncasarea unui tarif sau a echivalentului n natur
ori n servicii al acestuia

transport rutier public i anume cnd transportul rutier este efectuat pe baz de contract, contra plat, de ctre
operatorii de transport rutier care dein n proprietate sau cu orice alt titlu vehicule rutiere.

Transporturi maritime

1 maritime
2 fluviale
n funcie de necesitile de transport, exist o mare varietate de nave, pentru pasageri, transport marf, ori utilitare, cu mijloace de
propulsie diferite i gabarit extrem de diferit.
ntr-un port, navele de marf sunt dirijate pn la chei cu ajutorul remorcherelor, pentru a putea fi ncrcate sau descrcate cu
macaralele aflate pe rm. Pentru a se putea menine o adncime suficient de mare a apei, lucrez n porturi un tip de nav utilitar
numit drag.
Prima cltorie n jurul lumii a fost fcut de Fernando de Magellan, n 1519, cu o flot de 5 corbii. Ea a durat aproape trei ani i a
fcut dovada c Pmntul este sferic.
Cu aproape un secol n urm, cele mai rapide vase cu pnze erau cliperele. Ele puteau traversa Atlanticul n dousprezece zile.
Astzi, pacheboturile cele mai rapide l traverseaz n trei zile i jumtate.
Cea mai mare nav din lume este petrolierul gigant Seawise Giant, al crui tonaj este de 564 739 t. Cel mai mare pachebot este
Norway, lung de 315 m.

Transporturi maritime
Transporturi fluviale

Transporturile pe apa si-au consolidat locul pe care-l ocupa in ansamblul sistemului unitar al transporturilor datorita avantajelor
economice si imposibilitatii inlocuirii lor in relatiile de comert dintre state si conti modernizarea si diversificarea bazei
materiale a transporturilor navale si in primul rand a mijloacelor de transport naval. Astfel,dezoltarea navelor pe plan mondiala
cunoscut realizari remarcabile,aparand unele nave de mare capacitate,cum sunt cele de peste 300.000 tdw , in perspectiva
apropiata preconizandu-se aparitia unor nave gigant cu un tonaj pana la l.000.000 tdw(1). Dezvoltarea vertiginoasa a
constructiilor de nave,cresterea de deplasare,reducerea costului transporturilor au intensificat transporturile maritime
internationale si au impus efectuarea acestora pe baze ruguros stiintifice.

2
3

Pe mari
Pe fluvii

Dezvoltarea relatiilor comerciale internationale determina cresterea rolului transporturilor maritime in realizarea
schimburilor de marfuri,acestora revenindu-le primul loc in ceea ce priveste volumul transporturilor ,exprimat in tonekilometri (2).
In Romania,mutatiile social-economice din ultimii ani au condus la o politica ce tinde sporirea capacitatii de transport a
flotei maritime si fluvial modernizarea porturilor romanesti pentru derularea
marfurilor,construirea de nave moderne de mare capacitate , perfectionarea tehnicilor si tehnologiilor din dotarea navelor
si porturilor,cresterea capacitatii de trafic a portului etc.

Portul maritim
Porturile maritime sunt adposturi naturale sau
artificiale, situate n zona litoral, bi, golfuri, la
gurile de vrsare ale fluviilor, care, n urma unor
lucrri hidrotehnice i industriale speciale i a unor
msuri organizatorice riguroase, pot asigura:
intrarea i ieirea navelor;

Porturile maritime se pot clasifica dupa mai multe criterii:

adpostirea lor contra vnturilor i

valurilor;
aprovizionarea, ntreinerea i repararea
acestora;
efectuarea tuturor reparaiilor implicate n
transportul mrfurilor (n principial).

Dupa asezare geografica

Porturi de litoral

Porturi deschise

Porturi mixte

Porturile maritime se pot clasifica dupa mai multe criterii:

Porturi maritime-fluviale

Porturi ecluzate

Porturi
comerciale
partial
specializate

Porturi
speciale de
pescuit

Porturi
speciale de
adapost

Porturi
militare

Porturi
comerciale
specializate

Dupa
destinatie

Porturi
speciale
industriale

Porturile maritime se pot clasifica dupa mai multe criterii:

Porturi
regionale

Porturi cu
character
unitar ridicat

Porturi
nationale

Porturi
mondiale

Porturi sub
forma unui
complex
portuar

Porturi
internationale

Functiile portului
Portul comercial maritim 4se poate defini, n sensul
cel mai general, ca o zon de rm special amenajat,
n care se ntlnesc, mbinandu-se, cile de transport
maritime cu cele terestre i unde are loc schimbul
permanent i organizat de mrfuri n ambele sensuri,
de pe mare pe uscat i invers.
Portul maritim este un puternic nod de
comunicaii, avnd ca activitate principal
transbordarea mrfurilor.
4

zon de rm n care se ntlnesc cile de transport maritime cu cele terestre i

unde are loc schimbul permanent i organizat de mrfuri n ambele sensuri, de
pe mare pe uscat i invers.

1) Principala funcie a porturilor este aceea de transbordare a mrfurilor, de pe navele maritime pe uscat i invers.

Operaia de transbordare are loc de-a lungul frontului de acostare n acvatorul portului
i, de aceea, aceasta este influenat, n mod hotrtor, de tipul i eficiena lucrrilor de
infrastructur privind zona de contact, de trecere de pe ap pe uscat (maluri, bazine,
cheiuri). Este, de asemenea, influenat i de infrastructur, care const din utilaje pentru
efectuarea transbordrilor.

Transbordare5

are loc de-a lungul frontului de acostare n acvatorul portului i, de aceea, aceasta este influenat, n mod hotrtor, de tipul i eficiena lucrrilor de infrastructur privind zona de contact, de trecere de
pe ap pe uscat

2) Funcia de depozitare - se manifest sub forma depozitrii tranzitorii i a celei de nmagazinare.

Depozitul de tranzit are rolul de a crea stocuri de echilibrare a disproporiei dintre capacitatea mare a navelor fa de capacitile
mijloacelor de transport terestre.
Tot n virtutea acestei depozitri, se creaz stocuri pentru completarea diferenei de ncrctur sau calibru la navele de mrfuri
generale i stocuri tampon, pentru unele cazuri de ntrerupere a activitii.
Depozitul de nmagazinare are un caracter economic i comercial foarte pronunat i mbrac diferite forme:
nmagazinarea de echilibrare;
nmagazinarea de dispoziie pentru economii;
nmagazinarea pe durata prelucrrii.
Funcia de depozitare este pus n eviden, indiferent de formele de manifestare, de volumul mare al traficului derulat, conjugat
cu condiiile de derulare a acestuia n condiii de eficien.

Modaliti de exploatare comercial a navelor

Practica maritim internaional a consacrat dou modaliti distincte de exploatare comercial a mrfurilor:
1)
navigaia regulat (de linie);
2)
navigaia neregulat (tramp).

ntre aceste dou categorii exist o serie de deosebiri importante.

Astfel, navigaia tramp presupune o navigaie neregulat, care nu este legat de o anumit rut de transoport, de anumite porturi
de expediere i destinaie.
Navele utilizate n navigaia neregulat colind mrile i oceanele n cutare de mrfuri de transportat, acostnd n acele porturi n
care anumii ncrctori le ofera condiii de transport avantajoase - de unde i denumirea lor de tramp.

Fiecare curs este legat de satisfacerea cerinelor de transport ale unui singur
navlositor, care dispune de un pachet de mrfuri suficient de mare pentru a acoperi ntregul
spaiu de transport oferit de nava respectiv. De aceea navele tramp transport, n special,
mrfuri de mas (cereale, cherestea, minereu, iei, etc.).
Fiecare curs a unei nave tramp are la baz un contract de transport ncheiat anticipat ntre armator i navlositor, cunoscut sub
numele de charter party, contract care precizeaz condiiile de transport.
Navigatia trampa6

presupune o navigaie neregulat, care nu este legat de o anumit rut de transoport, de anumite porturi de expediere i destinaie

Sistemul navelor tramp este cunoscut armatorilor numai la timpul prezent. n general, ei nu tiu ce mrfuri vor transporta mine, pe ce
mri i oceane vor naviga - de la acest principiu, fcnd excepie navele navlosite pe baz de contracte de navlosire pe termen lung.
Deci, nava tramp nu lucreaz dup un orar precis, putnd fi angajate, pe baz de contracte, pentru o singur curs sau pentru mai
multe curse consecutive, sau pentru o perioad determinat de timp, pe baz de time-chart.

Pentru a se desfura activitatea n condiiile tramp, unui armator i este suficient o

singur nav. Aa se explic faptul c n navigaia maritim internaional, alturi de marile
companii de navigaie din rile dezvoltate, exist i un numr de armatori mai mici.

Nava trampa7

nu lucreaz dup un orar precis, putnd fi angajate, pe baz de contracte, pentru o singur curs sau pentru mai multe curse consecutive, sau pentru o perioad determinat de timp, pe baz de time-chart.

Spre deosebire de navigaia tramp, navigaia n linie este o navigaie organizat i regulat, pe o anumit rut comercial, ntre anumite
porturi, dup un orar fix, anunat anticipat, n conformitate cu interesele armatorilor i ale beneficiarilor de servicii de linie.
n mod general, navele de linie furnizeaz serviciile unei clientele numeroase, expediind mrfurile n partide relativ mici, care nu
pot constitui, prin ele nsele, luate separat, o ncrctur complet pentru o nav.
Ca urmare, navele de linie trebuie s ofere condiii de transport pentru orice fel de mrfuri, solide sau lichide, minerale sau
vegetale, la temperaturi obinuite sau sczute.
n general, armatorii navelor de linie au obligaia de transportatori unici.
Opinia general este c o nav de linie trebuie s accepte toate ncrcturile prezentate la transport pe ruta sa, conform
principiului primul sosit, primul servit, indiferent dac ncrctura prezint sau nu interes pentru armatori, dac necesit manipulare
dificil, cu condiia s existe un spaiu de transport adecvat transportului. Astfel, rezult o serie de particulariti ale navigaiei de linie
fa de navigaia tramp.

Navigatia in line8
8

este o navigaie organizat i regulat, pe o anumit rut comercial, ntre anumite porturi, dup un orar fix, anunat anticipat, n conformitate cu interesele
armatorilor i ale beneficiarilor de servicii de linie

Transporturile aeriene
Transportul aerian a revolutionat transportul
global, reducnd dramatic timpul necesar cltoriei
pe mari distante. Cltoriile peste oceane, care ar fi
putut dura sptmni sau chiar ani, acum pot fi fcute
n cteva ore.
Avioanele. Avioanele sunt vehiculele mai grele dect
aerul, care folosesc aripi pentru a produce portant.

Avioanele transport oameni, mrfuri, post, etc.

Avionul a revolutionat de asemenea si rzboiul.Multe
descoperiri in domeniul aeronauticii, cum ar fi
motorul cu reactie,au fost descoperite de savanti si
ingineri militari.

Primul zbor pilotat al unui avion a avut loc n 1903,

fiind realizat de fratii Wright la Kitty Hawk, n
Carolina de Nord, S.U.A. Odat cu mbunttirea
tehnologiei, zborurile mai lungi au devenit posibile.
Zborul aviatorului american Charles Lindbergh peste
Atlantic, n 1927, a ajutat la trezirea interesului
public pentru cltoriile aeriene intercontinentale
Dezvoltarea tehnologic a produs avioane mai
mari, mai rapide si mai durabile. Introducerea

motorului cu reactie n 1941 a ajutat la inaugurarea

avioanelor cu reactie n zborurile comerciale de dup
cel de-al doilea rzboi mondial. Primul zbor al unui
avion comercial cu reactie n S.U.A. a avut loc n
1958 si a fost fcut de ctre un Boeing 707. Boeingul 747 Jumbo Jet, care are o capacitate de peste 300
de locuri, a intrat n serviciu n 1970. Supersonicul
frantuzesc Concorde si-a nceput serviciul n 1972

Elicopterele. Un elicopter obtine portant de la un set de palete rotoare, si nu de la aripi fixe, asa cum fac avioanele. Elicopterele
sunt folosite n orase pentru a transporta cltorii din zonele suburbane la aeroporturi. Elicopterele asigur de asemenea evacuare
medical si acces la zone greu de ajuns, cum ar fi platformele petroliere si regiunile muntoase. Elicopterele sunt de asemenea
importante vehicule militare. Fortele militare le folosesc pentru transportul de mrfuri, evacuare medical si pentru lupt.

Vehiculele mai usoare dect aerul. Baloanele si dirijabilele sunt vehicule mai usoare dect aerul, care se bazeaz pe aer cald sau
gaze mai usoare dect aerul pentru a obtine portant. Baloanele se bazeaz pe curentii de aer pentru propulsie si sunt folosite mai
ales pentru recreere sau cercetri asupra vremii de mare altitudine. Dirijabilele si zeppelinele, combin un balon cu gaz mai usor
dect aerul, cu elici pentru navigatie si manevrabilitate.
Dirijabilele erau folosite odinioar pentru transportul de pasageri si promiteau mult ca mijloc de transport. Totusi, popularitatea lor a
sczut dup cteva accidente majore, incluznd catrastrofa dirijabilului german Hindenburg, n New Jersey, n 1937.

Diagrama cresterii benzinei

Unde se vand cele mai ieftine si cele mai scumpe masini (preturi recomandate de CE, in euro, fara taxe)

Renault Clio
1.5 DCI
Expression

Renault
Privilege
2.0DCI 150

Volkswagen
Polo Trendline
60 PS 5G 2

Volkswagen
Golf Trendline
80 PS 5G 2T

Cel mai
ieftin:
Ugaria: 9.947

Cel mai
ieftin: Cehia:
18.793

Cel mai ieftin:

Polonia: 8.881

Cel mai ieftin:

Polonia:
10.687;

Cel mai
scump:
Germania:
13.950
Media
aritmetica
6.349

Cel mai
scump:
Germania:
25.000
Media
aritmetica
48.948

Cel mai
scump:
Germania:
10.126
Media
aritetica
21.502

Cel mai
scump:
Belgia: 14.133
Media
aritmetica
27.955

Volkswagen
Touran
Conceptline
102 PS
Cel mai ieftin:
Polonia:
12.353;

Volkswagen
Passat
Trendline 102
PS 5G 4T
Cel mai ieftin:
Polonia:
13.995

Cel mai
scump:
Germania:
19.248
Media
aritmetica
33.4

Cel mai
scump:
Germania:
19.580
Media
aritmetica
36.144

Skoda Fabia
Ambiente
1,2/51 KW

Skoda Fabia
Ambiente
1,6/75 KW

Cel mai
ieftin:
Ungaria:
6.280
Cel mai
scump:
Austria:
9.489
Media
aritmetica
3.942

Cel mai
ieftin:
Polonia:
9.031
Cel mai
scump:
Germania:
13.151
Media
aritmetica
5.546

Diagrama numarului de masini fabricate in Europa

Clasificarea procesului de transport auto

1.Din punct de vedere al coninutului ncrcturii:

~ transport de mrfuri
~ transport de cltori
~ transport de bagaje
~ transport de pot, etc.
2. Din punct de vedere al ariei de desfurare
transporturi locale
transporturi interurbane
transporturi internaionale.

3. Din punct de vedere al locului i numrului manipulrilor

I transporturi directe
II transportri de colectare

III transporturi de distribuie

IV transporturi de colectare i distribuie.

ROLUL I IMPORTANA TRANSPORTURILOR

Transporturile9 reprezint un
domeniu important al activitii
economico-sociale pentru c prin
9

reprezint un domeniu important al activitii economico-sociale pentru c

prin intermediul lor se efectueaz deplasarea n spaiu a bunurilor i oamenilor
n scopul satisfacerii necesitilor materiale i spirituale ale societii omeneti

intermediul lor se efectueaz

deplasarea n spaiu a bunurilor i
oamenilor n scopul satisfacerii
necesitilor materiale i
spirituale ale societii omeneti.

Dezvoltarea, diversificarea i modernizarea

transporturilor au fost determinate de extinderea i
intensificarea produciei i a circulaiei mrfurilor, de
adncirea diviziunii internaionale a muncii.
Avnd n vedere necesitatea realizrii
legturilor dintre producie i consum, transporturile
sunt acelea care deplaseaz bunurile obinute n
celelate ramuri ale produciei materiale din locul n
care au fost produse la cel n care urmeaz a fi
consumate n cadrul pieei interne i internaionale.
Obiectul activitii de transport l constituie
deplasarea n spaiu a cltorilor i mrfurilor.

ns nu toate deplasrile n spaiu constituie obiectul

activitii de transport supuse contractului de
transport.
Astfel,
transportul
informaional,
transportul de lichide i gaze prin conducte i alte
activiti asemntoare nu pot forma obiectul
contractului de transport. Aceste activiti se
realizeaz prin instalaii proprii i nu necesit
operaiunile specifice pe care le presupune activitatea
de transport, cum ar fi: preluarea de ctre
transportator a mrfurilor, obligaia de paz i
preluare a lor la destinaie

Considerat sub aspectul coninutului su

economic, activitatea de transport constituie mijlocul
prin care se nlesnete schimbul de bunuri i
deplasarea oamenilor, spre deosebire de deplasarea
gndirii
(transportul
corespondenei,
faxul,

transmisiunile telefonice), transport ce este supus

altor reguli.
De asemenea, rmne n afara sferei noastre
de preocupare transportul potal care, dei se
realizeaz pe baza unor raporturi juridice ntre

transportator i unitatea de pot, nu se integreaz n

contractul de transport. Mai mult, nici expeditorul,
nici destinatarul nu au legturi juridice cu unitatea de
transport ce realizeaz activitatea de coresponden.
Astfel, activitatea de transport poate fi
definit ca aciunile prin care se organizeaz i se
realizeaz deplasarea cltorilor i mrfurilor n
spaiu i timp.
Un rol important l are transportul n sfera
produciei unde, printr-o mai bun organizare, poate
contribui la: reducerea ciclului de producie,
accelerarea vitezei de rotaie a mijloacelor circulante,
mbuntirea indicatorilor economico-financiari.
Producia unei ntreprinderi este deservit nu
numai de transportul intern, ci i de transportul care
realizeaz legturile externe ale acesteia cu celelate
ntreprinderi i cu ntreaga economie naional.
De aici decurge funcia important a
transporturilor de a susine legturile de producie
ntre ntreprinderi, comunicaiile ntre marile centre
industriale, ntre cele industriale i agricole, etc.
Acest rol este ndeplinit de transporturile de utilitate
public, n componena crora intr: cile ferate,

fluviale i maritime, rutiere, transportul aerian i

transportul de cltori. Acesta din urm deservete
procesul de producie prin deplasarea muncitorilor la
i de la locul de munc.
Rolul transporturilor este evident, prin
intermediul acestora asigurndu-se procesul de
producie cu mijloace de producie i for de munc.
Importana transporturilor const nu numai n
funcia pe care o au n dezvoltarea complexului
socio-economic naional, ci i n rolul important
exercitat asupra amplificrii relaiilor dintre state.
Astfel, transporturile internaionale reprezint
mijlocul material ce st la baza relaiilor economice
cu celelate ri ale lumii. Acestea continu procesul
de producie n sfera circuitului economic mondial i
reprezint un sistem tehnico-economic complex prin
intermediul cruia o parte din produsul social este
realizat pe pieele externe n schimbul unor mrfuri
necesare economiei naionale, contribuind astfel la
modificri de structur, calitate i cantitate n
produsul intern brut, produsul naional brut i
produsul naional net.

Transportul pe uscat
Pana acum 5000 de ani nu existau drumuri si nici
mijloace de transport,de aceea oamenii nu puteau sa
se deplaseze decat pe distante mici.Primele drumuri
s-au suprapus cu potecile batatorite de animale.
Inceputurile automobilului
Doi ingineri germani,Benz si Daimler10,au construit
in anii 1880 primul automobil cu benzina.
La inceput automobilele aveau roti din lemn cu spite
si lampi de ulei.Nu aveau capota si se stricau des.
In 1889 John Dunlop a inventat rotiile din cauciuc
umplute cu aer si astfel automobilul a devenit mai
comod.
Primele automobile erau construite manual si erau
foarte scumpe.Intre 1908-1928,Henry Ford a produs
20 de milioane de automobile ieftine intr-o uzina din
SUA si astfel mai multi oameni si-au permis masina.

10

Au construit in anii 1880 primul automobil cu benzina.

Ambarcatiuni
Inceputurile navigatiei
Primele ambarcatiuni au fost construite acum 5000
de ani din trestie.Cu ele se traversa Nilul.
Aveau vele din papirus,care propulsau ambarcatiunea
cand vantul sufla din spate.
Atunci cand navigau contra vantului sclavii trebuiau
sa vasleasca din greu.
Vase cu abur
In 1838,prima corabie din lemn propulsata de forta
aburului a traversat Atlanticul.
Aburul punea in miscare zbaturile de pe laterale.
Aveau si panze in caz ca ramaneau fara carbuni.
In 1850 au inceput sa se construiasca nave de fier cu
propulsoare
Acestea nu mai deoindeau de vant si puteau sosi la
timp.
Vapoare de lux
In anii 30 s-au construit imense vapoare din otel
numite transoceanice,pentru a transporta calatori
intre Europa si America de N ,in cel mai mare lux si
comfort.
Petroliere11
11

Petrolierul Globtik London,cu 379 m lungime.

Unul dintre cele mai mari vapoare construite

vreodata este petrolierul Globtik London,cu 379 m
lungime.

Aparate de zbor

Primele avioane erau usoare si instabile,iar motoarele se stricau des.Zborul cu ele era o
aventura periculoasa.
In 1909,Louis Bleriot a efectuat primul zbor motorizat peste Canalul Manecii in numai 37
de minute.
In 1930,Amy Johnson a zburat din Anglia pana in Australia in numai 19 zile,oprindu-se
pe parcurs pentru a alimenta avionul cu combustibil.
In 1930 cu 4 motoare transportau deja cate 30 de pasageri,la o viteza de 138km/h.Zborul
a devenit un mod de a calatori placut si rapid pe distante lungi.
Louis Bleriot12

12

In 1909 a efectuat primul zbor motorizat peste Canalul Manecii in numai 37 de minute .