Contabilul Complet Romana

Autor: Laurentiu Ianculescu
Expert Contabil
Contabilul complet
User guide
1 / 82
Cuprins
Infiintare firma ..................................................................................................................................... 4
Microintreprindere ............................................................................................................................... 5
Declaratiile fiscale ale unei microintreprinderi................................................................................ 5
Firma platitoare de impozit pe profit ................................................................................................... 7
Registrele obligatorii ale unei firme .................................................................................................... 8
Declaratiile fiscale ale unei firme platitoare de impozit pe profit ..................................................... 10
Cum deveniti platitori de TVA prin optiune ...................................................................................... 11
Cum puteti renunta la calitatea de platitor de TVA ........................................................................... 12
Cheltuielile curente ale unei firme ..................................................................................................... 13
Inregistrarea contabila a capitalului social ..................................................................................... 13
Subscrierea de capital social .......................................................................................................... 13
Cheltuielile de constituire .............................................................................................................. 13
Chiria sediului social sau a punctului de lucru .............................................................................. 14
Apa, gazele, electricitatea corespunzatoare sediului (sau punctului de lucru)............................... 15
Imobilizari (conturile 20X) ............................................................................................................ 18
Cheltuielile cu telefoanele.............................................................................................................. 21
Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe ....................... 23
Cum inregistrati o factura de leasing ................................................................................................. 33
Cum faceti reevaluarea unui leasing .............................................................................................. 34
Cheltuielile cu materialele de birou ............................................................................................... 34
Cum functioneaza contul contabil 581 .............................................................................................. 36
Cum puteti diminua cheltuielile nedeductibile de pe bonurile fiscale ............................................... 37
Contabilitatea elementara a marfii ..................................................................................................... 38
Vanzarea marfurilor cu amanuntul (la bucata) .............................................................................. 38
Daca firma este neplatitoare de TVA ......................................................................................... 38
Daca firma este platitoare de TVA ............................................................................................ 39
Vanzarea marfurilor cu ridicata (en-gross) .................................................................................... 41
Daca firma este neplatitoare de TVA ......................................................................................... 41
Daca firma este platitoare de TVA ............................................................................................ 42
Venituri din prestari servicii .............................................................................................................. 44
Furnizori externi................................................................................................................................. 45
Contabilitatea elementara a salarizarii ............................................................................................... 48
Declararea salariilor si a drepturilor de autor ................................................................................ 56
Cum corectezi o greseala contabila.................................................................................................... 58
Daca sunteti firma platitoare de TVA ............................................................................................ 58
Cum scapi de accesorii....................................................................................................................... 60
Cum se sting obligatiile fiscale .......................................................................................................... 61
Protectia Muncii ................................................................................................................................. 62
Medicina Muncii ............................................................................................................................ 62
Stocurile ............................................................................................................................................. 63
1. Intrarea in gestiune ..................................................................................................................... 63
2. Iesirea din gestiune .................................................................................................................... 63
3. Modificarea valoarii (fata de valoarea de intrare)...................................................................... 64
4. Perisabilitati ............................................................................................................................... 65
5. Fisa de magazie .......................................................................................................................... 74
Modele de fisa de magazie ......................................................................................................... 74
Cateva informatii despre TVA ........................................................................................................... 76
Aspecte fiscale la suspendarea si dizolvarea unei societati ............................................................... 78
Dizolvarea unei societati .................................................................................................................... 79
Plan de conturi ................................................................................................................................... 80
BIBLIOGRAFIE: ............................................................................................................................... 81
2 / 82
Vrei sa nu mai depinzi de salariul platit de un

angajator? Nimic mai simplu: lucreaza pe cont
propriu. Sa nu aveti impresia ca fiind propriul
vostru stapan veti lucra mai putin decat ca salariat
sau ca va veti face programul asa cum vreti voi.
Dimpotriva! Cei care vor sa faca ceva, cei care vor
sa nu mai depinda de incasarea vreunui client si
nici de plecarea anumitor clienti, trebuie sa lucreze
mult mai mult. Da, o vor face de acasa sau din
locul unde isi vor stabili biroul, dar obligatoriu vor
trebui sa-si impuna niste targeturi, sa-si traseze
niste planuri si sa le si atinga. Nu ii sfatuiesc pe
toti sa incerce asta decat daca sunt foarte
determinati, iar atunci ar trebui sa aibe un plan de
dezvoltare pe minim 3 ani. Un plan pe care sa-l perfectioneze la fiecare 6 luni
dar pe care sa-l urmeze neabatut pentru a scapa din capcana sobolanului:
casa, serviciu, casa, serviciu...
Am scris aceasta brosura, pentru 3 categorii de persoane:
1. Cei care vor sa devina independenti, sa nu mai fie salariati;
2. Cei care au o firma mica, au urmat facultate cu profil economic si vor sa se
ocupe de contabilitatea propriei firme;
3. Contabilii salariati care vor sa-si completeze veniturile din salariu cu
venituri din activitati independente. In aceasta actegorie se includ cei mai
multi dintre cititori, pentru ca, in fond, toti incepem ca salariati si pe parcurs
ne dam seama ca suntem mai buni decat atat, ca putem mai mult. Si
modalitatea de a face tranzitia mai usoara de la salariat la independent este
de a lucra, in paralel, tinand contabilitatea catorva firme mici, pana cand
acumulam experienta si venituri suficiente care sa ne permita sa facem
pasul.
Aceasta brosura nu-si propune sa cuprinda intreaga contabilitate a unei
firme, pentru ca a discuta despre asa ceva ar insemna sa facem cel putin
cateva manuale in care sa prezentam situatiile ce pot fi intalnite. Isi propune
sa prezinte contabilitatea elementara a unei companii intr-un limbaj practic,
astfel incat contabilul aflat la inceput de drum sau administratorul unei firme
sa inteleaga elementele esentiale ale contabilitatii unei societati, sa stie care
sunt conturile folosite pentru principalele activitati ale unei firme, sa ia
cunostinta de cateva aspecte fiscale de care s-ar putea lovi la un moment
dat.
3 / 82
Infiintare firma
Este foarte importanta alegerea pe care o faceti la Registrul Comertului,
pentru ca in functie de documentatia pe care o depuneti veti avea o firma de
un anumit tip si cu anumite caracteristici fiscale. Unul dintre documentele pe
care trebuie sa le completati la Registru se refera la vectorul fiscal, respectiv
daca alegeti firma platitoare de impozit pe venit sau daca alegeti firma
platitoare de impozit pe profit. In plus, vi se cere sa alegeti daca firma va
avea sau nu salariati inca din faza de infiintare. Va recomand sa nu bifati nici
una din acele casute referitoare la salariati. Puteti opta pentru salariati
ulterior, la Administratia Financiara. Pentru ca altfel exista riscul unor
complicatii. De exemplu:
Sa zicem ca actele de infiintare ale firmei ies in 29 martie. Si sa
spunem ca ati bifat si salariatii. Asta inseamna ca pana pe 25 aprilie trebuie
sa depuneti declaratia 100 si declaratia 112. Chiar daca in realitate nu aveti
salariat! Deci nu completati nimic la Registrul Comertului in legatura cu
salariatul societatii. Doar optiunea de microintreprindere sau de firma
platitoare de impozit pe profit.
Dupa 5 zile de la depunerea (si acceptarea dosarului de infiintare), veti
putea ridica actele firmei nou infiintata. Acestea sunt:
-Certificat de inregistrare;
-Hotarare judecatoreasca de infiintare;
-Certificat Constatator la infiintare.
Apoi urmeaza partea de obtinere de autorizatii, in functie de activitatea
firmei: Primarie, Sanitar-veterinara, Mediu, Pompieri etc.
4 / 82
Microintreprindere
Asta inseamna ca veti plati 3% din venit. Avantajul este ca, la
microintreprinderi, inca nu exista cheltuieli deductibile sau cheltuieli
nedeductibile.
Genul acesta este recomandat firmelor mici, care nu au cheltuieli prea
multe. Oricum, cifra de afaceri maxima pentru care o firma poate opta pentru
statutul de microintreprindere este 100.000 eur. Dupa care, automat firma va
trebui transformata in firma platitoare de impozit pe profit.
Atentie insa!
Existenta microintreprinderii inseamna ca, intr-un interval maxim de 60
de zile de la infiintarea firmei, va trebui sa aveti primul angajat pe firma.
Codul Fiscal nu prevede ca salariatul trebuie sa fie angajat cu 8 ore, cat este
norma normala de munca, asa ca multi isi angajeaza salariatul (pe ei insisi de
obicei) cu 2 ore pe zi. Pentru ca la un salariu minim pe economie, o angajare
de 2 ore pe zi genereaza niste impozite lunare undeva in jur de 120 lei.
Daca alegeti sa aveti un salariat cu salariul minim pe economie,
impozitele sunt in jur de 350 lei pe luna. Avantajul este ca in acest caz merge
vechimea.
Declaratiile fiscale ale unei microintreprinderi
Microintreprinderea depune declaratia 100 si, daca are salariat,
declaratia 112. Anual depune bilant si declaratia 392.
Daca este si platitoare de TVA, mai depune decont 300 (lunar,
trimestrial, semestrial), declaratia 394, declaratia 390 (daca este cazul),
declaratia 094 (anual).
Daca are si alte activitati speciale (tigarete, alcool, electricitate etc) va
depune si alte declaratii speciale care pot fi gasite, la zi, pe site-ul ANAF, la
sectiunea calendarul obligatiilor fiscale.
5 / 82
Daca ati depus o declaratie 100 gresita, o modificati cu declaratia 710.

Pentru celelalte declaratii se pot depune rectificative au optiunea de
rectificare.
6 / 82
Firma platitoare de impozit pe profit

Asta inseamna ca veti plati 16% impozit pe profit. Daca aveti cheltuieli
multe, baza de impozitare se va diminua si va tinde catre zero.
Avantajul este ca aici nu trebuie sa aveti salariati decat daca
desfasurati o activitate care necesita existenta unui salariat.
Dezavantajul este ca uneori e posibil sa aveti cheltuieli putine si atunci
impozitul pe profit sa fie mare.
Mai platiti, daca aveti dividende si vreti sa le repartizati, 16% impozit pe
dividende.
7 / 82
Registrele obligatorii ale unei firme

Vorbim aici despre registrele pe care trebuie sa le cumparati de la
Administratia Financiara si nu despre registrele contabile.
Daca firma este microintreprindere, trebuie sa aveti doar Registru Unic
de Control.
Daca firma este platitoare de impozit pe profit, trebuie sa aveti atat
Registrul Unic de Control cat si Registrul de Evidenta Fiscala.
Atentie!
Firma va cumpara Registru Unic de Control pentru fiecare punct de
lucru sau sediu secundar.
Pentru procurarea registrelor trebuie sa faceti o cerere de eliberare a

Registrului respectiv si sa anexati la ea delegatie, copie de pe CUI si copie
de pe cartea de identitate a delegatului. Puteti scrie cererea si delegatia pe
aceeasi pagina, ca in exemplul alaturat.
8 / 82
9 / 82
Declaratiile fiscale ale unei firme

platitoare de impozit pe profit
Firma platitoare de impozit pe profit depunde declaratia 100 si, daca
are salariat, declaratia 112. Anual depune bilant, declaratia 101 si declaratia
392.
Daca este si platitoare de TVA, mai depune decont 300 (lunar,
trimestrial, semestrial), declaratia 394, declaratia 390 (daca este cazul),
declaratia 094 (anual). Declaratia 394 va avea aceeasi perioada fiscala cu
decontul de TVA.
Nu uitati, in momentul in care ati depus primul 390 (intracomunitar),
perioada fiscala devine lunara!
Daca are si alte activitati speciale (tigarete, alcool, electricitate etc) va
depune si alte declaratii speciale care pot fi gasite, la zi, pe site-ul ANAF, la
sectiunea calendarul obligatiilor fiscale.
10 / 82
Cum deveniti platitori de TVA prin

optiune
Daca doriti sa fiti platitori de TVA prin optiune (ca prin depasirea cifrei
de afaceri deveniti obligatoriu), va trebui sa depuneti un dosar la
Administratia Financiara si aceasta va trimite pe teren un inspector care sa
verifice realitatea. Sunt sanse sa primiti certificatul de inregistrare in scopuri
de TVA.
Ce trebuie sa contina dosarul:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
3 declaratii de mentiuni 010, pentru luarea in evidenta ca platitor de

TVA;
ANEXA 010 in 2 exemplare printate, semnate si stampilate (si pusa
pe un CD - o gasiti in programe utile, pe anaf);
Declaratia 098 (o gasiti in programe utile, pe anaf) se pune de
asemenea pe CD si se printeaza in 2 exemplare;
copie dupa CUI;
copie dupa hotararea judecatoreasca de infiintare si dupa certificatul
constatator de la infiintare;
certificat constatator scos cu mentiunea pentru ANAF, in care sa
apara toate informatiile despre asociati/administratori, sediu social,
puncte de lucru etc;
copie de pe contractul de inchiriere / comodat pentru sediul social /
punctele de lucru 2 exemplare;
delegatie;
copie de pe CI a delegatului;
declaratia administratorului ca la sediul social se desfasoara
activitate economica;
Daca exista asociati / administratori cetateni straini trebuie declaratie
notariala ca nu au savarsit pe teritoriul Romaniei fapte care se pot
inscrie in cazierul fiscal conform art. 2 alin 2 din OG 75 / 2001.
Copie de pe CI ale administratorilor cate 2 exemplare.
11 / 82
Cum puteti renunta la calitatea de platitor

de TVA
Puteti renunta la calitatea de platitor de TVA daca sunteti sub plafonul
de 220.000 lei. Pentru aceasta trebuie sa depuneti la organul fiscal
formularul 096 Declaratie de mentiuni privind anularea inregistrarii in
scopuri de TVA in cazul persoanelor impozabile, inregistrate in scopuri de
TVA conform art. 153 din CF, care in cursul unui an calendaristic nu
depasesc plafonul de scutire prevazut la art. 152 din CF. Mai trebuie sa
depuneti in original certificatul de inregistrare in scopuri de TVA, balanta,
jurnalele din ultima luna.
Formularul se completeaza in doua exemplare cu majuscule unul
ramane la Administratie si unul va revine.
Este foarte important sa stiti ca ca anularea inregistrarii in scopuri de
TVA va fi valabila din prima zi a lunii urmatoare celei pentru care s-a
solicitat scoaterea din evidenta.
Asta inseamna ca, pana la anularea inregistrarii in scopuri de TVA,
persoanelor impozabile le revin toate drepturile si obligatiile persoanelor
inregistrate in scopuri de TVA - contribuabilii care au solicitat scoaterea din
evidenta platitorilor de TVA au obligatia sa depuna decontul de TVA pentru
operatiunile realizate in cursul lunii curente.
12 / 82
Cheltuielile curente ale unei firme

Sunt cheltuielile de baza fara
de care nu ar fi posibila
activitatea unei firme: cheltuieli
de constituire a capitalului
social,
cheltuieli
pentru
infiintarea
firmei,
chirie,
intretinere,
transport
(combustibil),
active,
autoturism etc
Inregistrarea contabila a capitalului social

Din punct de vedere contabil, infiintarea unei firme genereaza
inregistrarea capitalului social si a cheltuielilor de constituire.
Subscrierea de capital social

Inregistrarea capitalului social, dupa ce depuneti la banca suma
corespunzatoare.
456
1011
5121
456
1011
1012
Cheltuielile de constituire
Fiscal, cheltuielile de constituire a firmei ar trebui sa se amortizeze in
intreaga perioada de existenta a acesteia. Dar cum nu se poate sti dinainte
daca o firma va exista 1 an sau 10 ani, s-a ajuns la un compromis:
amortizarea cheltuielilor de constituire se face pe 3 ani.
13 / 82
201
401
Amortizarea lunara a cheltuielilor de constituire

6811
2801
Dupa 3 ani puteti scoate din evidenta:

2801
201
Atentie, puteti amortiza cheltuieli doar daca firma are profit!

Practica nerecomandata contabila amortizeaza cheltuielile de
constituire (si alte amortismente) in orice conditii, chiar si cand firma nu are
activitate economica curenta.
Totodata, atunci cand cheltuielile de constituire sunt nesemnificative,
practica contabila permite deducerea cheltuielilor de constituire dintr-o data,
fara a le mai pune sa se amortizeze.
Chiria sediului social sau a punctului de lucru
Daca firma este neplatitoare de TVA

612 =
401 (furnizorul de chirie)
Daca firma este platitoare de TVA, va inregistra

%
=
612
4426
401
Plata chiriei:
401 =
5121 (5311)
Cand platiti in avans chiria

14 / 82
471 =
401
Daca firma este platitoare de TVA, aveti:

%
=
471
4426
401
In fiecare luna scoateti din 401 suma corespunzatoare lunii respective:

612 =
471
Cand efectuati plata, platiti furnizorul:

401 =
5121 (5311)
Cand vi se cere garantie pentru chirie, inregistrati garantia pe 2678:

2678 =
401
Daca firma este platitoare de TVA

%
=
2678
4426
401
Apa, gazele, electricitatea corespunzatoare sediului (sau punctului de

lucru)
605 =
401

%
=
605
4426
401
15 / 82
Plata facturii:
401 =
5121 (5311)
Daca va cumparati, mobilier sau diverse lucruri de birotica, cu o valoare

sub 1800 de lei, va trebui sa il treceti pe obiecte de inventar si sa-l dati in
folosinta.
303 = 401
%
303
4426
401
Apoi veti da in functiune obiectul de inventar:

603 = 303
La darea in folosinta va trebui sa aveti un proces verbal de dare in
folosinta.
16 / 82
Cand scoateti din functiune (folosinta) obiectul de inventar va trebuie de

asemenea un proces verbal de scoatere din functiune.
17 / 82
Atentie, nu uitati ca la fiecare 31.12 trebuie sa faceti inventar! Verificati

procedura de inventariere valabila la fiecare sfarsit de an.
Imobilizari (conturile 20X)

Daca va cumparati mobilier si mobilierul depaseste 1800 de lei, va
trebui sa il inregistrati separat si sa-l amortizati.
Inregistrarea achizitiei
18 / 82

214 = 404
%
214
4426
404
Inregistrarea amortizarii lunare amortizarea incepe din luna urmatoare

achizitiei:
6811 = 2814
Daca mobilierul s-a amortizat integral, pentru scoaterea sa din evidenta
se va folosi urmatoarea inregistrare:
2814 = 214
Daca totusi mobilierul este scos din evidenta si nu este amortizat
integral, diferenta neamortizata se va inregistra pe 6583 (care este
deductibila).
%
=
2814
6583
214
Daca mobilierul se va
vinde, faceti o factura de
vanzare
si
inregistrati
operatia:
461 =
7583

461 =
%
7583
4427
19 / 82
Cand incasati banii inregistrati:

5121 (sau 5311) = 461
Recomandarea mea este ca, ori de cate ori este posibil, cereti
furnizorului sa va dea facturi separate, astfel incat sa puteti pune suma direct
pe cheltuiala, nu sa constituiti mijloc fix.
Exemplu
Sa spunem ca vreti sa cumparati
mobilier de birou in valoare de 5000 de
lei. Solicitati furnizorului sa va dea:
1 factura pentru fiecare birou (sau
pentru cateva birouri) astfel ca
suma sa fie sub 1800 lei
1 factura pentru scaun (sau
cateva scaune) astfel incat
valoarea sa fie sub 1800 lei
1 factura pentru 1 dulap etc etc.
Pe furnizor nu il va interesa ca va da 1 sau mai multe facturi atata
vreme cat el face o vanzare care nu-l afecteaza deloc. Pe voi insa va
afecteaza:
1. Daca puneti mobilierul direct pe amortizare, va trebui sa calculati lunar
amortizarea si sa deduceti doar suma respectiva.
2. Daca aveti mai multe facturi, puteti pune totul pe cheltuiala deductibila din
prima luna, ceea ce va va influenta mult dimensiunea profitului impozabil.
Este foarte importanta perioada de amortizare a unui activ, atat durata

cat si data inceperii. Pentru ca o firma poate avea si active neactive, adica
pe care sa nu le dati in functiune, deci sa nu inregistrati amortizarea pentru
ele.
De exemplu, puteti cumpara un mijloc fix si sa-l puneti in functiune, cu
proces verbal, peste un an. Abia de atunci incepeti sa calculati amortizarea
corespunzatoare.
20 / 82
Procedeul se foloseste in special de firmele care vor sa-si diminueze

banii din casierie sau banca si in acelasi timp sa inregistreze un profit mare.
Pentru ca pot cumpara mijlocul fix dar cata vreme acesta nu devine activ,
cheltuiala cu amortizarea nu se va deduce.
Mijloacele fixe achizitionate nu pot fi puse pe amortizare dupa cum neam dori noi. Exista un Catalog in care sunt specificate toate categoriile de
mijloace fixe si duratele lor de amortizare.
Hotarare nr. 2139/2004 din 30/11/2004 Publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 46 din 13/01/2005 pentru aprobarea Catalogului privind
clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
Art. 1. - Se aproba Catalogul privind clasificarea si duratele normale de
functionare a mijloacelor fixe, cuprins in anexa care face parte integranta din
prezenta hotarare.
Art. 2. - Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
Art. 3. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea
Guvernului nr. 964/1998 pentru aprobarea clasificatiei si a duratelor normale
de functionare a mijloacelor fixe, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 520 din 30 decembrie 1998, cu modificarile ulterioare, precum si
orice alte dispozitii contrare.
Cheltuielile cu telefoanele
Le puteti deduce doar daca aveti abonamentul telefonic inregistrat pe
firma. In cazul in care nu folositi abonament ci cartela, ca sa va deduceti
valoarea de reincarcare a cartelei, trebuie sa aveti inregistrat, pe firma, un
telefon. Pentru ca nu puteti beneficia doar de reincarcare electronica, ci va
trebuie si aparatul in sine. Fara aparat, deducerea oricarei reincarcari
electronice este nelegala, chiar daca la reincarcare luati factura si bon fiscal
pe firma.
Cand cumparati telefonul pe firma aveti grija si inregistrati-l ca si obiect
de inventar, apoi dati-l in folosinta.
303 =
401
Daca sunteti platitori de TVA:

%
401
21 / 82
303
4426
603 =
303
Daca aveti abonamente de telefon, le veti inregistra direct pe 626.

Daca sunteti neplatitori de TVA:
626 =
401
Sau
%
=
626
4426
401
Daca aveti penalitati pe factura, le puneti direct pe cheltuieli deductibile,

dar cu TVA zero asa cum scrie si in documentul fiscal. Folositi contul 6581
ca sa le evidentiati eventual faceti un analitic 6581.telefoane; in felul acesta
puteti face analitice pentru toate penalitatile facturate(6581.chirie etc). O
factura cu penalitati care au TVA zero se va inregistra in felul urmator:
Daca sunteti neplatitori de TVA:

626
401 (cu suma totala din factura)

%
626
6581.telefoane
4426
401
22 / 82
Catalogul privind clasificarea si duratele

normale de functionare a mijloacelor fixe
I. Dispozitii generale
1. Catalogul cuprinde clasificarea mijloacelor fixe utilizate in economie si
duratele normale de functionare ale acestora, care corespund cu duratele de
amortizare in ani, aferente regimului de amortizare liniar.
2. Durata normala de functionare reprezinta durata de utilizare in care se
recupereaza, din punct de vedere fiscal valoarea de intrare a mijloacelor fixe
pe calea amortizarii. In consecinta, durata normala de functionare este mai
redusa decat durata de viata fizica a mijlocului fix respectiv.
3. Mijloacele fixe cuprinse in catalog sunt clasificate in general in grupe,
subgrupe, clase si subclase, iar pentru unele si in familii. Astfel mijloacele fixe
amortizabile au fost clasificate in trei grupe principale si anume:
- Grupa 1 - Constructii;
- Grupa 2 - Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii;
- Grupa 3 - Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor
umane si materiale si alte active corporale.
Catalogul se aplica in mod unitar de catre agentii economici,
persoanele juridice fara scop patrimonial cat si de catre institutiile publice,
asigurand determinarea in mod unitar a amortizarii capitalului imobilizat in
active corporale.
4. In prezentul catalog pentru fiecare mijloc fix nou achizitionat se utilizeaza
sistemul unor plaje de ani cuprinse intre o valoare minima si una maxima,
existand astfel posibilitatea alegerii duratei normale de functionare cuprinsa
intre aceste limite. Astfel stabilita, durata normala de functionare a mijlocului
fix ramane neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare a
acestuia sau scoaterea sa din functiune.
II. Modul de utilizare a catalogului
1. Catalogul cuprinde urmatoarele informatii necesare identificarii mijlocului
fix si stabilirii duratei normale de functionare:
a) codul de clasificare;
23 / 82
b) denumirea grupei, a subgrupei, clasei, subclasei si a familiei, dupa caz,

mijloacelor fixe amortizabile;
c) limita minima si limita maxima a duratei normale de functionare, in ani.
2. Pentru stabilirea duratei normale de functionare a unui mijloc fix se cauta
succesiv in clasificare: grupa, subgrupa, clasa, subclasa si familia, dupa caz.
De exemplu:
a) Pentru a stabili durata normala de functionare a mijlocului fix "gara" se va
cauta in clasificare:
- grupa 1.
Constructii;
- subgrupa 1.3
telecomunicatii;
- clasa 1.3.1
Constructii
pentru
transporturi,
posta
si
Cladiri pentru transporturi: autogari, gari, ...
Astfel la codul 1.3.1 se gaseste o durata normala de functionare

cuprinsa intre 32 - 48 ani. La punerea in functiune a acestui mijloc fix, se va
stabili durata normala de functionare in limitele intervalului de la 32 ani la 48
ani.
In acest caz mijlocul fix gara este definit
drept cladire.
Pentru evitarea confuziilor se

precizeaza ca o cladire reprezinta o
constructie sub forma de incinta
inchisa, in care se desfasoara o
activitate umana de locuire, de
productie, de invatamant, de sanatate,
de cultura, de agrement, de servicii, de administratie, de cult, de transport
(gara), de posta si telecomunicatii.
b) Pentru a stabili durata normala de functionare a infrastructurii unui drum cu
imbracaminte de beton asfaltic se va cauta in clasificare:
- grupa 1.
Constructii;
- subgrupa 1.3 Constructii pentru transporturi, posta si telecomunicatii;

- clasa 1.3.7 Infrastructura drumuri (publice, industriale, ...) ......;
24 / 82
- subclasa 1.3.7.2 Cu imbracaminte din beton asfaltic .....

Astfel la codul 1.3.7.2 se citeste o durata normala de functionare
cuprinsa intre 20 - 30 ani, limite intre care se poate stabili, numai la punerea
in functiune, durata normala de functionare a mijlocului fix.
c) Pentru o moara din industria
cimentului
durata
normala
de
functionare se gaseste astfel:
- grupa 2. Instalatii tehnice, mijloace
de transport, animale si plantatii;
- subgrupa 2.1
Echipamente
tehnologice (masini, utilaje ......);
- clasa 2.1.17 Masini, utilaje si instalatii comune care functioneaza ....;
- subclasa 2.1.17.2 Masini ... pentru prelucrarea mecanica a ..., mori;
- familia 2.1.17.2.1 - morile din industria cimentului.
Pentru codul 2.1.17.2.1 se citeste din catalog o durata normala de
functionare cuprinsa intre 12 - 18 ani, limite intre care se poate stabili, la
punerea in functiune, durata normala de functionare a mijlocului fix.
3. Pentru trecerea de la vechiul catalog privind clasificarea si duratele
normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului
nr. 964/1998, la noul catalog privind clasificarea si duratele normale de
functionare a mijloacelor fixe, se vor avea in vedere urmatoarele:
- Grupa 1 "Constructii" corespunde cu vechea grupa 1 "Constructii";
-Grupa 2 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii" include
vechile grupe: grupa 2 "Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii
de lucru)"; grupa 3 "Aparate si instalatii de masurare, control si reglare";
grupa 4 "Mijloace de transport"; grupa 5 "Animale si plantatii";
- Grupa 3 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor
umane si materiale si alte active corporale" corespunde cu vechea grupa 6
"Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale".
4. In anexa la catalog, se prezinta Dictionarul de corespondenta intre codurile
de clasificare si duratele normale de functionare prevazute in Catalogul
25 / 82
privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe,

aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 964/1998 si cele din prezentul catalog,
care va asigura o incadrare corecta a mijloacelor fixe aflate in patrimoniu.
5. Pentru mijloacele fixe aflate in patrimoniu, a caror valoare de intrare nu a
fost recuperata integral pe calea amortizarii pana la data de 31 decembrie
2004, duratele normale de functionare ramase pot fi recalculate cu ajutorul
relatiei:
DC
DR = 1 - x DN
DV
in care:
DR - durata normala de functionare ramasa, in ani;
DC - durata normala de functionare consumata pana la 31 decembrie 2004,
in ani;
DV - durata normala de functionare dupa vechiul catalog aprobat prin HG
964/98, in ani;
DN - durata normala de functionare stabilita intre limitele minime si maxime
prevazute in noul catalog, in ani.
De exemplu:
O rampa de incarcare-descarcare are o durata normala de functionare
dupa vechiul catalog, cod 1.1.10 DV = 40 ani, o durata de functionare
consumata DC = 24 ani si o durata normala de functionare dupa noul catalog,
cod 1.1.10 DN = 30 ani. Durata normala de functionare ramasa se determina
astfel:
24
DR = 1 - - x 30 = 12 ani
40
In acest caz valoarea ramasa neamortizata pentru acest mijloc fix va fi

recuperata in urmatorii 12 ani.
6. Pentru trecerea de la vechiul Catalog privind clasificarea si duratele de
functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin H.G. nr. 964/1998, la noul Catalog
privind clasificarea si duratele de functionare a mijloacelor fixe, persoanele
juridice enumerate la cap. I, pct. 3 pot constitui comisii tehnice pentru
stabilirea duratei normale de functionare in cadrul plajei indicate in catalog,
cu posibilitatea reclasificarii unor mijloace fixe care nu s-au regasit in vechiul
catalog si pot fi asimilate altor grupe in noul catalog.
26 / 82
III. Alte precizari

1. Pentru mijloacele fixe noi achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2005 se vor
inscrie duratele normale de functionare conform prevederilor din noul catalog.
Pentru mijloacele de transport amortizarea poate fi determinata si in functie
de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile
tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004.
In acest caz, amortizarea se determina prin raportarea valorii de intrare
a mijlocului fix la numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare
prevazute in cartile tehnice, rezultand astfel amortizarea/km sau pe ora de
functionare.
Amortizarea lunara se determina prin inmultirea numarului de kilometri
parcursi sau a numarului de ore de functionare efectuate in fiecare luna cu
amortizarea/km sau pe ora de functionare.
2. Investitiile efectuate la mijloacele fixe sub forma cheltuielilor ulterioare
trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora
si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare.
Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea
veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare.
In cazul cladirilor, investitiile efectuate trebuie sa asigure protectia
valorilor umane si materiale si imbunatatirea gradului de confort si ambient
sau reabilitarea si modernizarea termica a acestora.
Amortizarea acestor investitii se face fie pe durata normala de utilizare
ramasa, fie prin majorarea duratei normale de utilizare cu pana la 10% sau in
cazul institutiilor publice pana la 20%. Daca cheltuielile ulterioare se fac dupa
expirarea duratei normale, se va stabili o noua durata normala de catre o
comisie tehnica sau expert tehnic independent.
Cheltuielile care se fac la mijloacele fixe ce au ca scop restabilirea starii
initiale sunt considerate cheltuieli de reparatii.
3. In cazul mijloacelor fixe achizitionate cu durata normala de utilizare
neconsumata, pentru care se cunosc datele de identificare (data punerii in
functiune, durata normala de utilizare ramasa), recuperarea valorii de intrare
se face pe durata normala de functionare ramasa.
In cazul mijloacelor fixe achizitionate cu durata normala de functionare
expirata sau pentru care nu se cunosc datele de identificare, durata normala
de functionare se stabileste de catre o comisie tehnica sau expert tehnic
independent.
27 / 82
4. Mentinerea in functiune a mijloacelor fixe care pot afecta protectia vietii, a

sanatatii si a mediului (mijloace de transport rutier, feroviar, aerian si naval,
masini de constructii si de gospodarie comunala, masini de ridicat etc.) dupa
expirarea duratei normale de functionare, se va putea face numai pe baza
unui raport tehnic intocmit de organisme de certificare sau organisme de
inspectie tehnica abilitate in domeniul de activitate al mijlocului fix.
5. Pentru perioada in care mijloacele fixe nu sunt utilizate, recuperarea
amortizarii aferente acesteia se va face prin recalcularea cotei de amortizare
pe durata normala de utilizare ramasa, incepand cu luna urmatoare repunerii
in functiune a acestora sau se diminueaza capitalurile proprii la data scoaterii
din functiune.
6. Fondurile bibliotecilor, muzeelor si arhivelor care au statut de bunuri
culturale, nu mai sunt considerate mijloace fixe.
Bunurile prevazute la aliniatul de mai sus, tratate din punct de vedere fiscal
ca mijloace fixe, vor fi considerate din punct de vedere fiscal materiale de
natura obiectelor de inventar, pentru bunurile comune sau imobilizari
financiare - alte titluri imobilizate, pentru bunurile de patrimoniu.
7. Pentru mijloacele fixe specifice sistemului national de aparare, ordine
publica si siguranta nationala, ordonatorul de credite va aproba prin norme
proprii, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, clasificarea si duratele
normale de functionare.
In aceleasi conditii va fi aprobata si clasificarea si duratele normale de
functionare pentru mijloacele fixe care se utilizeaza de catre persoanele
juridice, autorizate in conditiile legii, sa desfasoare activitati specifice
sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala.
Indiferent de programul folosit, e bine sa aveti mereu o lista a

mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar. Atat pe cele amortizate complet si
nescoase din functiune cat si pentru cele aflate in curs de amortizare. Daca
nu aveti un program specializat de contabilitate puteti folosi excell-ul.
Din pacate, legiutorul nu a tinut cont de un aspect foarte important in

practica: unele mijloace fixe sunt folosite intens.
Exemplu:
O masina care face TAXI, poate fi
folosita non-stop, in 3 schimburi, de 3 soferi.
28 / 82
In felul asta, un taxi ar trebui sa se poata pune pe amortizare intr-o perioada

conforma cu orele de folosire.
In acelasi timp, o masina de firma, sa zicem masina directorului
financiar al unei societati comerciale, este folosita mult mai rar: directorul vine
cu ea la birou, se intoarce acasa si uneori merge la diverse firme si institutii
unde e nevoie. Dar oricum ar fi, masina directorului financiar nu e folosita 8
ore pe zi, pentru ca directorul financiar lucreaza la birou.
Totusi, ambele masini sunt prinse pe aceeasi perioada de amortizare
in general 4 ani, lucru deloc corect fiscal.
Autoturism pe firma
Firma are nevoie reala de un autoturism. Ce faceti?
Aveti 3 variante:
1. Aveti, ca si persoana fizica un autoturism. Ca sa nu complicati foarte tare
lucrurile, faceti un contract de comodat intre voi si firma voastra, prin care
puneti la dispozitia firmei acel autoturism. In felul acesta puteti deduce pe
firma cheltuielile de intretinere, reparatii, benzina etc.
Cheltuieli cu reparatia autoturismului
Daca sunteti neplatitori de TVA
611 = 401
Daca sunteti platitori de TVA
%
=
611
4426
401
Cheltuieli cu combustibilul
6022 =
401
29 / 82

%
=
6022
4426
401
Dar, ca acestea sa fie acceptate de Garda Financiara sau de Fisc,

trebuie sa aveti bonuri de benzina si foaie de deplasare. Pe bonurile de
benzina treceti cu pixul numele societatii si CUI-ul, impreuna cu numarul
autoturismului care a facut plinul. Completarea informatiilor pe bon se face
pentru a preveni circularea acelorasi bonuri pe la mai multe societati. Foaia
de parcurs este importanta pentru a verifica daca numarul de litri alimentati si
justificati de bonurile de benzina corespund cu drumurile facute in interes de
serviciu.
Atentie!
Din momentul in care faceti contractul de comodat intre voi si firma, va
va trebui o imputernicire din partea firmei sa conduceti acel autoturism. Veti
avea nevoie de delegatie daca iesiti in afara orasului, de ordin de deplasare
etc. E adevarat, tot voi semnati acele hartii, dar ele trebuie sa existe. Pentru
ca daca masina este implicata intr-un accident si ea a fost condusa de
altcineva decat de reprezentantul firmei care poate fi doar dintre asociati
sau administratori sau salariati firma va da socoteala pentru ca a permis
altcuiva sa conduca masina si cei accidentati se pot constitui parte vatamata
nu doar fata de sofer, ci si fata de proprietar si fata de firma! Nu va jucati cu
hartiile. Nu va ganditi ca un contract de comodat este un document intern,
pentru ca nu stiti cum vor evolua lucrurile.
2. Varianta 2, care este costisitoare si
uneori neproductiva, este sa cumparati
masina direct pe firma. Din pacate, va
trebui sa acceptati ideea ca veti deduce
lunar doar suma corespunzatoare
amortizarii. In general puneti masina sa
se amortizeze pe o perioada de timp de
4 ani (48luni) (va recomand sa folositi
catalogul mijloacelor fixe pentru a fi la
curent cu perioadele de amortizare
30 / 82
pentru diverse masini, instalatii, utilaje etc).

2133
404

%
2133
4426
404
Amortizati lunar:
6811
2813
La final scoateti din evidenta

2813
=
2133
Daca nu a fost integral amortizata, folositi:
%
2813
6853
2133
Sa presupunem ca vindeti masina

461
7583

461
%
7583
4427
Cand incasati banii inregistrati:

5121 (sau 5311) = 461
3. Varianta cea mai convenabila pentru o firma este achizitionarea prin

leasing, pentru ca in felul acesta va puteti deduce si TVA-ul aferent facturii de
leasing.
31 / 82
Cum inregistrati operatiile corespunzatoare achizitiei unei masini in

sistem leasing.
1. Inregistrarea contractului
2133
167
(cu valoarea integrala)
2. Avansul platit
232 =
404
167 =
232
cu valoarea avansului

%
=
232
4426
404
167 =
232
32 / 82
Cum inregistrati o factura de leasing

In general, intr-o factura de leasing aveti urmatoarele informatii:
-rata de leasing
-rata dobandei
-diferente de curs
-comision de amortizare
-penalizari pentru intarzierea platii

%
404
167 (capital)
666 (dobanda)
668 (diferente de curs)
628 (comision de amortizare)
6581 (penalitati)
Daca sunteti platitori de TVA, aveti:

%
404
167 (capital)
666 (dobanda)
668 (diferente de curs)
628 (comision de amortizare)
6581 (penalitati)
4426
Daca contractul de leasing este in lei, nu aveti nici o problema. Daca insa
este in valuta, la fiecare sfarsit de luna faceti reevaluarea contului 167, ocazie
cu care veti avea:
Daca soldul reevaluat este mai mare decat cel existent, inseamna ca aveti
cheltuiala.
665 =
167
33 / 82
Daca soldul reevaluat este mai mic decat cel existent, inseamna ca aveti
venit.
167 =
765
Pentru reevaluare se va lua cursul valutei stabilit de BNR in ultima zi a lunii.
Cum faceti reevaluarea unui leasing

Luati scadentarul. Calculati valoarea totala (in valuta) a ratelor
(nefacturate inca de firma de leasing) ramasa pana la sfarsitul contractului, la
care se aplica cursul valutei din ultima zi, stabilita de BNR. Suma obtinuta se
compara cu soldul contabil din 167 si diferentele sunt cheltuieli sau venituri
(665 sau 765)
Cheltuielile cu materialele de birou

pixuri, hartie, dosare, creioane etc, se vor inregistra:
604 =
401
Daca sunteti platitori de TVA, aveti:
%
=
604
4426
401
Orice prestare de serviciu pe care un furnizor v-o efectueaza pe firma,

se va inregistra pe 628
628 =
401
In general, orice activitate pe care un furnizor v-o presteaza direct se

inregistreaza:
34 / 82
6xx
401
Cand faceti plata:

401 =
5121 (5311)
35 / 82
Cum functioneaza contul contabil 581

Il folositi ori de cate ori aveti operatiuni de tipul casa banca sau banca
casa.
Daca scoateti din banca o suma de bani, pentru cheltuieli diverse,
atunci banii vor fi purtati prin 581 si varsati, virtual, in casierie.
581 =
5311 =
5121
581
Daca depuneti bani in banca si acestia nu provin din vanzarea directa a

vreunor produse, veti proceda la fel: scoateti din casierie suma, o bagati in
581, apoi din 581 o varsati la banca.
581 =
5121 =
5311
581
Practic 581 functioneaza ca un buzunar necesar in care puneti si

scoateti bani din casierie si/sau din banca.
Il mai folositi si cand faceti transfer de bani dintr-un cont de banca in alt
cont de banca, al aceleasi firme.
581
5121.2
=
=
5121.1
581
(ati scos din contul 1 si ati bagat in contul 2)

Foarte important!
La finalul fiecarei luni, soldul contului 581 trebuie sa fie ZERO.
Daca in balanta aveti sold pozitiv sau negativ, inseamna ca ati sarit
peste inregistrarea vreunei operatii: ori ati uitat sa varsati in casierie banii
scosi din banca ori ati uitat sa varsati in banca banii scosi din casierie.
Verificati fiecare operatie si inchideti-o! Soldul la sfarsit de luna, pe 581
trebuie sa fie ZERO!
In ultima zi a lunii insa, se va folosi contul 5125 pentru transferurile bancare,
acesta putand avea sold final diferit de zero.
36 / 82
Cum puteti diminua cheltuielile

nedeductibile de pe bonurile fiscale
Este relativ simplu, dar nu va ganditi ca aveti doar de castigat. Castigul
este dat de faptul ca nu mai mariti valoarea cheltuielilor nedeductibile pentru
care ar trebui sa platiti impozit 16% (prin majorarea bazei de impozitare).
In primul rand, asigurati-va ca pe bonul respectiv exista macar stampila.
Apoi, cand platiti bonul, prin casa sau prin banca, o veti face direct prin
4551 in loc sa o faceti prin 6588 nedeductibil sau prin 623. Adica in loc de
plata bonului, veti inregistra o returnare din imprumut asociat.
4551 = 5121 (sau 5311)
E adevarat, se va diminua suma datorata asociatului, dar ganditi-va ca
pe imprumut asociat nu aveti impozit, pe cand, pe cheltuieli nedeductibile,
aveti impozit 16%.
Recomandabil ca bonurile platite direct pe restituire imprumut asociat
sa fie puse deoparte, cu explicatia de rigoare le prindeti pe o coala A4 si
scrieti pe ea ce reprezinta.
37 / 82
Contabilitatea elementara a marfii

Exista 2 situatii distincte atunci cand se lucreaza cu marfa: firma poate
vinde cu ridicata sau cu amanuntul (en-gros sau la bucata). Delimitarea este
foarte importanta pentru modul in care veti face scaderea de gestiune, care e
putin diferita de restul scaderilor, sa le zicem clasice.
Pentru cei care nu au lucrat pana acum cu 4428, spunem ca este vorba
de TVA-ul marfurilor achizitionate si stocate. TVA (4428) devine exigibil
(4426) in clipa in care marfa este vanduta.
Vom trata pe rand cele doua situatii.
Vanzarea marfurilor cu amanuntul (la bucata)
Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu factura:

371
401
-inregistrarea adaosului comecial :

371 =
378
Daca achizitionati marfa de la furnizori doar pe baza avizului, atunci veti

inregistra:
371 =
408

371 =
378
Apoi, cand va sosi factura, veti trece 408 pe 401:

38 / 82
408 =
401
Iesirea marfurilor din gestiune se face prin vanzarea acestora (nu

vorbim de situatiile de degradare, de stricare etc, care va scoate, de
asemenea marfa din stoc). Vanzarea unei marfi se va face mereu pe contul
707.
In cazul comertului cu amanuntul, sunteti obligati sa aveti casa de
marcat. Asa ca vanzarea marfurilor o veti inregistra direct prin casierie (sau
prin banca daca clientul a platit cu cardul)
5311
sau
5121
= 707
= 707
La sfarsitul lunii, pentru marfurile vandute trebuie sa faceti descarcare

de gestiune. Descarcarea de gestiune se va face folosind coeficientul K,
necesar pentru determinarea adaosului comercial folosit.
La o firma neplatitoare de TVA, coeficientul K se calculeaza dupa formula:
K = Sold initial cont 378 + Rulaj creditor cont 378

Sold initial cont 371 + Rulaj debitor cont 371
Adaos comercial = K x Rulaj in luna cont 707
Dupa ce aflam adaosul comercial, putem afla costul marfurilor pe care le
scoatem din gestiune.
Cost marfuri = Rulaj in luna cont 707 adaos comercial
Apoi facem descarcarea de gestiune:
%
=
607
378
371
39 / 82
Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu factura:

%
=
371
4426
401

371 =
%
378
4428
Daca achizitionati marfa de la furnizori doar pe baza avizului, atunci veti

inregistra:
%
=
371
4428
408

371 =
%
378
4428
Apoi, cand va sosi factura, veti trece 408 pe 401:

408
401
4426
4428
Iesirea marfurilor din gestiune se face prin vanzarea acestora (nu

vorbim de situatiile de degradare, de stricare etc, care va scoate, de
asemenea marfa din stoc). Vanzarea unei marfi se va face mereu pe contul
707.
In cazul comertului cu amanuntul, sunteti obligati sa aveti casa de
marcat. Asa ca vanzarea marfurilor o veti inregistra direct prin casierie (sau
prin banca daca clientul a platit cu cardul)
5311
%
707
4427
sau
40 / 82
5121
%
707
4427
La sfarsitul lunii, pentru marfurile vandute trebuie sa faceti descarcare

de gestiune. Descarcarea de gestiune se va face folosind coeficientul K,
necesar pentru determinarea adaosului comercial folosit. La o firma platitoare
de TVA, coeficientul K se calculeaza dupa formula:
K = Sold initial cont 378
Rulaj creditor cont 378
Sold initial cont 371 Sold initial 4428 + Rulaj debitor cont 371 Rulaj creditor 4428
Adaos comercial = K x Rulaj in luna 707

Dupa ce aflam adaosul comercial, putem afla costul marfurilor pe care le
scoatem din gestiune.
Cost marfuri = Rulaj in luna cont 707 adaos comercial
Apoi facem descarcarea de gestiune:
%
=
607
378
4428
371
Vanzarea marfurilor cu ridicata (en-gross)
Inregistrarea achizitiei marfurilor pe baza facturii:

371
401
41 / 82
Daca marfa este receptionata doar pe baza de aviz, veti face:

371 =
408
La sosirea facturii treceti 408 pe 401

408 =
401
La vanzarea marfurilor, cu factura, catre clienti, veti inregistra:

4111 =
707
La vanzarea marfurilor, pe baza de aviz, catre clienti, veti inregistra:

418 =
707
Cand veti emite factura, veti inregistra:

4111 =
418
Dupa vanzarea marfurilor, la sfarsit de luna, veti descarca gestiunea.

De data asta veti face o descarcare normala, fara sa folositi K:
607 = 371
Inregistrarea achizitiei marfurilor pe baza facturii:

%
401
371
4426
Daca marfa este receptionata doar pe baza de aviz, veti face:
%
408
42 / 82
371
4428
La sosirea facturii treceti 408 pe 401 si TVA neegigibil pe TVA deductibil
408 =
si
4426 =
401
4428
La vanzarea marfurilor, cu factura, catre clienti, veti inregistra:

4111 =
%
707
4427
La vanzarea marfurilor, pe baza de aviz, catre clienti, veti inregistra:

418 =
%
707
4428
Cand veti emite factura, veti inregistra:

4111 =
418
4428 =
4427
Dupa vanzarea marfurilor, la sfarsit de luna, veti descarca gestiunea.

De data asta veti face o descarcare normala, fara sa folositi K:
607 = 371
43 / 82
Venituri din prestari servicii

Veniturile din prestarile de servicii se inregistreaza:
4111 =
704

4111 =
%
704
4427
La incasarea acestora
5121 (5311)
4111
Venituri din vanzarea marfurilor

4111 =
707

4111 =
%
707
4427
In general, orice venit se inregistreaza:

4111 = 7xx
4111 =
%
7XX
4427
Iar la incasare
5121 (5311)=4111
44 / 82
Furnizori externi
Daca lucrati cu strainatea, nu trebuie sa va speriati. Cu toate acestea,
trebuie sa respectati legislatia in domeniu, sa va luati toate autorizatiile
necesare in functie de ceea ce importati si sa va inregistrati in VIES, daca
lucrati cu UE. Sfatul nostru este sa lucrati cu un jurist, un avocat care se
poate ocupa de toate amanuntele autorizarii.
Contabilitatea insa, este destul de simpla. Trebuie insa sa aveti grija la
factura care va este trimisa, pentru ca in ea trebuie sa se regaseasca toate
datele firmei partenere si ale firmei voastre. Aveti cativa pasi de facut inainte
de inregistrarea facturei.
1. Daca si firma voastra firma partenera sunt platitoare de TVA, verificati ca
pe factura trebuie sa fie scrise ambele coduri de TVA.
2. Factura trebuie sa contina valuta in care este emisa.
3. Factura trebuie sa aibe neaparat data de emitere, pentru ca inregistrarea
in contabilitate si cursul folosit sunt cele din data de emitere. (sau la data
DVI-ului, daca importati bunuri)
4. Daca firma partenera este din UE, atunci verificati codul de TVA in VIES.
Mergeti pe site-ul celor de la finante, www.mfinante.ro.
In partea stanga aveti VIES verificarea numarului cod TVA.
Atentie, sa nu alegeti VIES solicitare verificare cod TVA, pentru ca nu veti
afla pe loc raspunsul.
45 / 82
Selectati tara de origine, introduceti numarul de TVA din factura si

vedeti raspunsul. Vedeti ca la verificare se cere CUI-ul societatii solicitante
sitarade origine. Sa nu le incurcati datele solicitate cu datele solicitantului.
5. Verificati daca TVA-ul din factura este 0 (VAT = 0). Daca este zero (in
marea majoritate a cazurilor asa sunt facturile) atunci treceti la pasul urmator.
6. Inregistrati factura efectiv, la data de emitere.
Daca e prestare de serviciu, veti avea:
628 =
4426 =
401
4427
Daca e o achizitie de bunuri, aveti

303 =
4426 =
401
4427
Puteti folosi orice alt cont in functie de ceea ce descrie factura: mijloc
fix, avans etc.
Nu uitati sa dati in folosinta atunci cand e necesar si sa aveti si proces
verbal de dare in folosinta / punere in functiune.
603 =
303
E posibil sa dati treptat in folosinta, asa ca aveti grija sa nu descarcati

dintr-o data contul de obiecte de inventar (303).
Atentie!
46 / 82
Verificati daca va incadrati in parametrii firmelor care trebuie sa depuna

Intrastat. Si nu uitati ca la Intrastat NU prindeti si serviciile, ci doar bunurile!
7. La completarea declaratiilor, sa aveti grija unde pozitionati in decont

achizitia intracomunitara si nu uitati de declaratia 390.
8. Foarte important, chiar inaintea celorlalti pasi: daca faceti livrari si/sau
achizitii Intracomunitare, inregistrati-va inainte in Registrul Operatorilor
Intracomunitari.
9. Dupa prima achizitie/livrare intracomunitara, aveti grija sa schimbati
perioada fiscala in cazul in care sunteti trimestriali, veti avea de acum
perioada fiscala lunara.
47 / 82
Contabilitatea elementara a salarizarii

Salariatul este o optiune foarte importanta, in special pentru
microintreprinderi, pentru ca de existenta salariatului depinde existenta firmei.
O microintreprindere are la dispozitie 60 de zile, dupa ce au iesit actele de la
Registrul Comertului, ca sa isi angajeze cel putin un salariat. Daca dupa cele
60 de zile nu are salariat, microintreprinderea se transforma in platitoare de
impozit pe profit.
Fiscal asta inseamna ca trece de la impozitul de 3% pe venit, la
impozitul de 16% pe profit.
Lucrul acesta nu se face de la sine ci administratorul societatii trebuie
sa depuna declaratia 010 de scoatere din evidenta ca microintreprindere si
de luare in evidenta ca platitoare de impozit pe profit.
Daca insa s-a facut angajarea unui salariat, microintreprinderea isi

pastreaza atributiile.
Atentie, angajarea unui salariat se face cu 1 zi inaintea inceperii
activitatii acestuia. Inregistrarea contractului se va face in Revisal (la ITM),
dar este necesara prezenta fizica a administratorului sau a unui delegat
pentru a obtine parola de acces si user-ul pentru a putea lucra, ulterior,
online.
Pentru obtinerea user-ului si a parolei aveti nevoie de delegatii
speciale, copie de pe CUI, de pe actul de identitate al delegatului si fireste,
primul contract aveti aici formatul delegatiei, valabil la data de 15.09.2012.
Verificati daca formatul ramane acelasi sau daca apar modificari.
48 / 82
Este foarte important sa stiti ca trebuie sa aveti 2 randuri de documente

pentru ITM:
1. documentele pentru depunerea Revisalului le depuneti cand mergeti
prima data sa faceti prima inregistrare in Revisal. Trebuie sa aveti prima
sau primele contracte inregistrate pe discheta. Apoi, pe langa copie de pe
CUI-ul firmei si copie de pe buletinul delegatului, trebuie sa aveti
documentele de mai jos.
La primul contract inregistrat este important sa aveti informatiile puse si
pe discheta.
Veti primi parola si user si veti putea intra sa faceti adaugirile si
modificarile de rigoare oricand doriti.
49 / 82
2. Documente pentru obtinerea contului de user si a parolei pentru Revisal.

50 / 82
Atentie, nu faceti confuzie intre: depunerea primului Revisal si obtinerea

parolei sunt 2 etape diferite.
Si aici, pe langa copie de pe CUI si copie de pe buletinul delegatului,
trebuie sa mai aveti urmatoarele documente:
Daca serviciul este externalizat, atunci mai aveti nevoie de o decizie:

51 / 82
Dupa ce ati facut inregistrarea la ITM, aveti 30 de zile la dispozitie sa

anuntati Administratia Financiara de modificarea vectorului fiscal, adica de
luarea in evidenta a societatii, cu contributiile salariale. Veti face asta prin
completarea unei declaratii 010 de mentiuni in dublu exemplar.
La un exemplar anexati o copie de pe contract si un print screen din

care sa se vada data operarii in Revisal si numele persoanei inregistrate.
52 / 82
In contabilitate, veti face urmatoarele inregistrari:

Constituirea salariului
641 =
421
cu valoarea bruta
Retinerile corespunzatoare salariatului

421 =
%
444
4372
4312
4314
impozit pe salariu
somaj angajat
CAS angajat
sanatate angajat
Plata impozitelor:
%
=
444
4372
4312
4314
5121 (5311)
Plata salariului o inregistrati din casa sau din banca:

421 =
5121 (5311)
brut a impozitelor aferente
cu valoarea neta, ramasa dupa scaderea din
Retinerile corespunzatoare firmei

6451
6452
6452
6453
6451
6451
=4311
=4371
=447
=4313
=4311
=4311
Contrib. pt. accidente de munca si boli prof.

somaj firma
Fond garantare creante salariale
sanatate firma
CAS firma
Cota de contrib. pt. concedii si indemnizatii
Pentru a evidentia exact sumele corespunzatoare accidentelor de

munca si contributia pentru concedii si indemnizatii, puteti folosi analitice ale
contului 447.
6451 = 447.ACC Contrib. pt. accidente de munca si boli prof.

53 / 82
ACC este prescurtarea de la accidente

6451 = 447.CCI Cota de contrib. pt. concedii si indemnizatii
CCI este prescurtarea de la contributii pentru concedii si indemnizatii
De asemenea, pentru fondul de garantare puteti folosi analitic

6452 = 447.GAR
Fond garantare creante salariale
GAR este prescurtarea de la garantare
Plata impozitelor
%
=
4311
4371
447
4313
4311
4311
5121 (5311)
Daca nu aveti salariu normal ci drepturi de autor, veti retine la sursa

doar o parte din impozitele salariatului: sanatate, CAS si impozit pe drepturi
de autor.
Notele de inregistrare sunt:
621=401
401= %
444
4314
4312
Impozit pe drepturile de autor

CAS colaborator
sanatate colaborator
Plata impozitelor
%
=
444
4314
5121 (5311)
54 / 82
4312
Plata drepturilor de autor

401 =
5121 (5311)
impozitele din valoarea bruta
la valoarea neta dupa ce ati scazut
Atentie:
La ora actuala, plata impozitelor se face in 2 conturi unice
1. Bugetul de stat
Unde intra impozitul pe salariu, impozitul pe profit, impozitul pe drepturile de
autor etc.
2. BASFS
Unde intra toate celelalte impozite constituite in cadrul salariului (sanatate,
CAS, somaj, risc etc)
55 / 82
Important!
Daca aveti deja un contract de munca pe 8 ore, nu mai platiti sanatate
si CAS pentru veniturile din drepturi de autor.
Declararea salariilor si a drepturilor de autor
Si salariatii si drepturile de autor se declara in declaratia unica 112,

care se depune doar online.
Pentru obtinerea dreptului de depunere online trebuie sa aveti

semnatura digitala si sa depuneti la ANAF cerere pentru a va permite accesul
online la dosarul fiscal al firmei respective. Va puteti scoate certificat de
semnatura digitala doar de la firmele care au dreptul sa elibereze asa ceva.
Costa in jur de 150 200 lei pe an si se reinnoieste in fiecare an. Trebuie
insa sa respectati conditiile de folosire a token-ului (aparatul care va permite
sa aplicati semnatura digitala)
Dosarul de la administratie trebuie sa contina:

formularul 150 in dublu exemplar, pe care il completeaza persoana care
are semnatura digitala si care se obtine prin trimiterea pe site-ul anafului a documentului de confirmare;
procura notariala ca persoana respectiva are voie sa depuna online
declaratiile pentru firma;
56 / 82
certificat constatator din care sa reiasa cine este administratorul firmei

si sa fie aceeasi persoana cu cea care semneaza procura notariala.
copie de pe CUI;
Copie de pe actul de identitate al imputernicitului.
Accesul se obtine in cateva zile, dar puteti avea acces si in cateva ore
sau in cateva saptamani, functie de cum se misca administratia la care
depuneti sau ce erori apar la transmiterea declaratiei.
57 / 82
Cum corectezi o greseala contabila

Contabilii sunt si ei oameni, deci supusi greselilor. Pentru a evita
greselile ar trebui sa verificati documentele inregistrate cu jurnalele
corespunzatoare lor. Asta inainte de a trimite declaratiile.
Sa zicem insa ca nu depistati greseala la timp ci dupa mai multe luni
iar intre timp ati depus si mai multe declaratii pe profit.
Eficient este sa faceti modificarea la luna corespunzatoare, nu in luna in
care ati descoperit-o, pentru a avea o imagine fidela a inregistrarilor
contabile. Acum insa depinde de greseala savarsita.
1. Daca corectia in luna corespunzatoare nu modifica valoarea impozitului pe
profit, atunci veti modifica doar jurnalele afectate.
2. Daca insa corectia schimba complet declaratia, atunci va trebui sa
depuneti rectificativa (710) la luna respectiva. E valabil pentru situatia in care
in luna anteriora ati avut depusa declaratie pe pierdere, iar corectia va aduce
pe profit. In situatia asta va trebui sa calculati si penalitatile de intarziere si
dobanzile pentru neplata sau macar sa va asteptati la calcularea lor de
catre Administratia Financiara.
Unii practicieni considera ca daca indrepti eroarea intr-una din lunile
aferente trimestrului, nu are importanta daca o faci la luna afectata de eroare
sau la luna in care s-a descoperit eroarea. Este o practica simplista, pentru
ca daca valoarea impozitului pe profit nu e afectata, sunt afectate jurnalele in
luna, rulajele, deci imaginea fidela a inregistrarilor contabile. E ca si cum,
daca ai un venit si o cheltuiala tu alegi sa inregistrezi doar diferenta dintre
ele.
Daca sunteti firma platitoare de TVA

Atunci chiar este o problema daca ati inchis perioada fiscala pentru
care vreti sa faceti corectia. Pentru ca ati depus declaratia 394 la momentul
respectiv, ceea ce inseamna ca va trebui sa depuneti rectificativa si la 394.
Corectarea sumei in decont o veti face pe regularizare, astfel incat
valoarea finala a TVA-ului declarat in decontul 300 sa fie identica cu valoarea
TVA-ului din balanta.
58 / 82
Important!
Nu uitati ca sumele declarate in decontul 300 trebuie sa corespunda cu
ceea ce declarati in 394. Verificati pentru ca uneori programele fac rotunjiri
aiurea si atunci va trebui sa corectati manual erorile.
In cazul in care ati declarat gresit unele sume in decontul de TVA, puteti
depune dosar de corectare a decontului. Dosarul trebuie sa contina balanta
din luna respectiva, jurnalele de vanzari si de cumparari, copie de pe
decontul depus eronat si o solicitare a decontului in care explicati cum s-a
produc eroarea, care au fost sumele declarate si la ce rand si care sunt
sumele noi si la ce rand. Fireste, corectia nu se face pe loc.
In functie de eroare, Administratia poate sa va solicite documente
suplimentare, atat din luna anterioara corectiei cat si din luna de dupa
corectie: balanta, registru jurnal, registrul de vanzari, registrul de cumparari
etc.
59 / 82
Cum scapi de accesorii

Accesoriile sunt constituite pentru datoriile la buget care se intind pe o
perioada foarte lunga. Plata datoriilor NU sterge accesoriile. Pentru stergerea
accesoriilor trebuie sa depuneti cerere separata la administratia financiara in
care sa solicitati acest lucru. Altfel va puteti trezi inclusiv cu contul blocat
pentru datorii neplatite. Din pacate, accesoriile se sting intr-o perioada de
pana la 45 de zile, ceea ce va va impiedica sa va faceti o imagine reala
despre datoriile la Fisc.
Dar, de fiecare data cand in fisa sintetica vedeti accesorii, faceti cerere
pentru stingerea lor.
In clipa in care aveti un salariat, automat trebuie sa suportati niste
costuri suplimentare: Medicina Muncii si Protectia Muncii. Sunt absolut
obligatorii, iar lipsa lor, in cazul unui control al forurilor de specialitate va
poate aduce mari necazuri, sub forma de amenzi.
60 / 82
Cum se sting obligatiile fiscale

In cazul in care un contribuabil datoreaza mai multe tipuri de impozite,
taxe, contributii si alte sume reprezentand creante fiscale, iar suma platita nu
este suficienta pentru a stinge toate datoriile, ordinea de stingere a datoriilor
este urmatoarea:
1. Se sting cu prioritate toate obligatiile fiscale principale in ordinea vechimii
acestora;
2. Dupa stingerea tuturor obligatiilor fiscale principale, se sting obligatiile
fiscale accesorii (dobanzi si penalitati) in ordinea vechimii acestora.
In cazul obligatiilor fiscale de plata stabilite de organele de inspectie
fiscala, precum si amenzilor de orice fel, se stinge cu prioritate obligatia
fiscala sau amenda pe care o alege contribuabilul.
61 / 82
Protectia Muncii
Trebuie sa aveti o persoana specializata pe asa ceva sau sa faceti
contract cu o firma de specialitate care sa va faca protectia muncii cu tot ce
tine de ea: fisa postului, Regulament de Organizare si Functionare,
Regulament Intern. In functie de specificul activitatii, specialistul in protectia
muncii va decide cat de des se va face aceasta: lunar, trimestrial, semestrial
etc. Va tine instructajul si va completa in cele 2 carnete de protectia muncii si
de stingerea incendiilor, unde ii va pune si pe salariati sa semneze ca au luat
la cunostinta.
Medicina Muncii
Conform legii, fiecare
firma este obligata sa aibe
contract cu un cabinet de
medicina
muncii
unde
periodic, inclusiv la angajare,
fiecarui salariat i se fac
analizele specifice postului pe
care il ocupa si i se
intocmeste o fisa de evaluare
din care sa reiasa ca este apt
sa ocupe acel post.
Faptul ca firmele mici nu-si permit sa suporte cheltuielile cu medicina
muncii si cu protectia muncii nu le scuteste de eventualitatea unor amenzi,
mai ales daca desfasoara activitate cu public sau cu clienti / furnizori.
62 / 82
Stocurile
Reprezinta o componenta de baza pentru anumite firme iar tinerea lor
corecta este esentiala pentru contabilitatea societatii.
Miscarile de baza ale stocurilor
1. Intrarea in gestiune
Aprovizionarea se face de la furnizori, pe baza facturilor. Puteti achita
pe loc factura sau, recomandabil, sa o achitati mai tarziu, pentru a rula banii
in acest timp si nu a-i bloca in stocuri. In principiu puteti folosi orice cont de
clasa 3.
Daca firma voastra e neplatitoare de TVA:
30X =
401
Asta inseamna ca, daca va aprovizionati de la o firma platitoare de TVA

si aveti factura cu TVA, voi veti pune intreaga suma pe 30X.
Daca firma voastra este platitoare de TVA:

%
=
30X
4426
401
Asta inseamna ca veti inregistra separat TVA-ul.

Cand dati in consum veti inregistra:
6xx
30x
2. Iesirea din gestiune

In general si recomandata este iesirea din gestiune dupa metoda FIFO
(primul intrat, primul iesit). Daca insa procedura voastra va determina sa
folositi stocuri din mai multe intrari, fara a respecta cronologia acestora,
63 / 82
atunci va trebui sa calculati un Cost Mediu Ponderat pentru produsele finite

obtinute, folosind formula costului mediu ponderat.
CMP = Valoare stoc initial + Valoare intrari
Cantitate stoc initial + Cantitate intrata
Si veti obtine o valoare medie de iesire a stocului folosit.
Cand dati in consum (folosinta), aveti:

603 = 30X
Foarte mare atentie cand dati in consum pentru ca trebuie sa aveti un
bon de consum, o hartie care sa justifice acel consum, o fisa tehnica pentru
produsul realizat.
3. Modificarea valoarii (fata de valoarea de intrare)

Aici trebuie sa fiti foarte atenti. In primul rand, cand aveti o firma si
derulati o afacere, importante sunt lichiditatile. Deci nu trebuie sa bagati bani
in ceva care se va consuma mai tarziu, pentru ca la un moment dat
lichiditatile voastre se vor diminua foarte mult si puteti intra intr-un blocaj
financiar. Daca totusi aveti stocuri importante, va trebui sa fiti foarte atenti la
modificarea valorii de piata a acestora. La fel trebuie sa aveti grija la stocurile
care se deterioreaza. Acestea vor trebui scoase din gestiune. Partea
dureroasa este ca, daca stocurile respective nu sunt perisabilitati si nu pot fi
scazute ca atare, iesirea din gestiune se va face cu auto-factura. In plus,
trebuie stabilita cauza deteriorarii si daca este cineva vinovat, se va recupera
de la persoana respectiva paguba. Nu puteti trece obiectul deteriorat pe
cheltuiala deductibila decat daca el s-a deteriorat in caz de forta majora:
cutremur, inundatie, incendiu etc. Daca nu este nimeni vinovat de deteriorare,
atunci se intocmeste autofactura pentru cantitatea respectiva, cheltuiala si
TVAS-ul fiind nedeductibile.
In practica se mai foloseste o metoda de dare in consum a unor stocuri

astfel incat sa nu fie afectata firma prin auto-factura. Nu este legala si nu o
recomandam, dar este des intalnita la firmele care se aprovizioneaza pe
factura de la furnizor si care, ulterior, vand o parte din produse cu acte in
regula si o parte o vand la negru. Pentru ca vanzarea la negru duce la o
diferenta majora intre materia prima aprovizionata si ce vindeti / consumati. In
felul acesta apar stocuri de materii prime (sau marfuri etc).
64 / 82
Daca obiectul respectiv se foloseste la producerea unui produs finit, se

poate face o fisa tehnica a produsului in care cantitatile de stoc date in
folosinta sunt mai mari decat cele normale.
Va prezentam exemplul pentru a va feri de astfel de proceduri.
4. Perisabilitati
Inregistrarile contabile pentru firmele care lucreaza cu perisabilitati sunt
afectate si de cuantumul si valoarea acestora. Bineinteles, guvernul a
determinat legal cat are voie sa se strice din anumite produse in fapt asta
inseamna acele procente de perisabilitati acceptate ca fiind deductibile.
Dincolo de procentele legale, totul e nedeductibil. Dar sa vedem ce spune
legea despre perisabilitati (norma din 27 mai 2004 privind limitele admisibile
de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare)
Art. 1. - Prin perisabilitati, in sensul prezentelor norme, se intelege
scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si
desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare,
evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire,
oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate,
descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare,
spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in
procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata,
unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica).
Art. 2. - Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum
tehnologic, precum si cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse
din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de
cauze de forta majora.
Art. 3. - Limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor
potrivit prevederilor art. 1 sunt prevazute la art. 13.
Art. 4. - Perisabilitatile produse in conditiile mentionate la art. 1 se aproba de
managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, dupa caz, la
nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia
receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii,
pana la limitele prevazute la art. 13.
Art. 5. - Limitele maxime de perisabilitate pentru marfurile ambalate in
recipiente din sticla se aplica si pentru ambalajele respective.
Art. 6. - Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a
cantitatilor de produse existente in gestiune, stabilite dupa cantarire,
65 / 82
numarare, masurare si prin alte asemenea procedee si dupa efectuarea

compensarilor conform prevederilor legale in vigoare.
Art. 7. - Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere
se stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de
impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri
la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru
marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.
Art. 8. - Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile
din stoc.
Art. 9. - Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o
singura data pentru cantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate,
in functie de conditia de livrare stabilita intre furnizor si beneficiar.
Art. 10. - Comerciantii pot stabili cote de perisabilitati diferentiate sortimental
pe depozite, magazine, gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile
din profitul impozabil, cu obligativitatea incadrarii in limitele maxime de
perisabilitate prevazute pentru grupa respectiva de marfuri.
Art. 11. - Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de
perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.
Art. 12. - Normele privind limitele admisibile de perisabilitate se aplica numai
persoanelor juridice care sunt obligate, potrivit legii, la plata impozitului pe
profit, in limita caruia cheltuielile cu perisabilitatile sunt deductibile din
veniturile realizate.
Art. 13. - Limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor in
procesul de comercializare sunt cele prevazute in anexele nr. 1-3*) care fac
parte integranta din prezentele norme, si anume:
66 / 82
a) anexa nr. 1, pentru produse alimentare si nealimentare;

LIMITELE ADMISIBILE
de perisabilitate pentru produse alimentare si nealimentare
+----+--------------------------+-------------+--------------------------------+
|
|
|
|Limita maxima de perisabilitate |
|
|
|
|
(%)
|
|
|
|
+---------+----------+-----------+
|Nr. |
Denumirea grupei,
|
Felul
|
|
| Desfacere |
|crt.| subgrupei sau produsului | ambalajului |
|
|
cu
|
|
|
|
|Transport|Depozitare| amanuntul |
|
|
|
|
|
| sau in
|
|
|
|
|
|
|alimentatia|
|
|
|
|
|
| publica |
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
| 0 |
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
| 1. |Carne, slanina, organe si | vrac, tavi, |
|
|
|
|
|subproduse comestibile (de|navete, saci |
|
|
|
|
|ovine, porcine, bovine,
|
|
|
|
|
|
|pasari, vanat) - proaspete|
| 0,15
| 0,25
|
0,45
|
|
|si refrigerate (exclusiv |
|
|
|
|
|
|cele preambalate in gramaj|
|
|
|
|
|
|fix si carnea de miel)
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
| 2. |Carne de miel - proaspata |tavi, navete,|
| 0,25
|
0,45
|
|
|si refrigerata
|
saci
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
| 3. |Carne congelata
| vrac, tavi, |
| 0,25
|
1,20
|
|
|
|
navete
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
| 4. |Preparate din carne (cu
|navete, tavi,|
|
|
|
|
|exceptia celor crude,
|
saci
| 0,20
| 0,30
|
0,75
|
|
|uscate si a celor
|
|
|
|
|
|
|preambalate in gramaj fix)|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
| 5. |Preparate din carne crude,|navete, tavi,|
|
|
|
|
|uscate (cu exceptia celor |
saci
| 0,10
| 0,27
|
0,75
|
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
| 6. |Branzeturi si produse
|
navete,
|
|
|
|
|
|lactate proaspete
|
putini,
|
|
|
|
|
|
| butoaie,
|
|
|
|
|
|
| bidoane,
|
|
|
|
|
|
| lazi, cutii |
|
|
|
|
|a) Fermentate sau
|
|
|
|
|
|
|framantate
|
|
|
|
|
|
|- parafinate sau acoperite| lazi, cutii | 0,24
| 0,50
|
1,25
|
|
|cu folie
|
|
|
|
|
|
|- neparafinate sau
| lazi, cutii | 0,40
| 0,50
|
1,25
|
|
|neacoperite cu folie
|
|
|
|
|
|
|b) Topite si afumate
|navete, lazi,| 0,40
| 0,15
|
1,25
|
|
|
|
cutii
|
|
|
|
|
|c) Branzeturi proaspete
|navete, lazi,|
|
|
|
|
|
|putini, cutii|
|
|
|
|
|- cas de oaie proaspat;
|
| 1,00
| 1,50
|
1,25
|
|
|- unt de masa bloc;
|
|
| 0,05
|
0,60
|
|
|- urda;
|
| 1,00
| 1,50
|
1,25
|
|
|- branza de vaci;
|
| 1,00
| 0,25
|
1,25
|
|
|d) Branzeturi in saramura | butoaie,
| 1,50
| 0,35
|
1,25
|
|
|(telemea, Fetta, etc.) - | bidoane,
|
|
|
|
|
|pastrate in frigider
|
putini
|
|
|
|
67 / 82
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
| 7. |Lapte de consum
| butelii din |
|
|
|
|
|
|sticla si din|
|
|
|
|
|
| plastic,
|
|
|
|
|
|
| pungi din | 0,10
| 0,20
|
0,45
|
|
|
| plastic,
|
|
|
|
|
|
|
cutii,
|
|
|
|
|
|
|
bidoane
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
| 8. |Peste:
| cisterne, |
|
|
|
|
|
|
lazi,
|
|
|
|
|
|
| butoaie,
|
|
|
|
|
|
|
cutii
|
|
|
|
|
|- viu
|
| 0,80
| 0,30
|
0,55
|
|
|- proaspat si refrigerat |
| 0,80
| 0,30
|
0,55
|
|
|- congelat
|
| 0,30
| 0,30
|
0,55
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
| 9. |Peste afumat, sarat,
|lazi, cutii, |
|
|
|
|
|subproduse precum si
| butoaie,
|
|
|
|
|
|preparate si semipreparate|
borcane
| 0,10
| 0,20
|
0,30
|
|
|din peste, inclusiv icre |
|
|
|
|
|
|(exclusiv portionat in
|
|
|
|
|
|
|gramaj fix)
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|10. |Oua
|lazi, cofraje| 0,50
| 0,30
|
1,50
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|11. |Ulei comestibil
| butoaie,
| 0,20
| 0,07
|
0,10
|
|
|
| cisterne
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|12. |Faina, gris si produse
|
saci,
|
|
|
|
|
|decorticate
| pachete,
| 0,06
| 0,025
|
0,08
|
|
|
| boxpalete |
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|13. |Orez
|
saci,
|
|
|
|
|
|
| pachete,
| 0,06
| 0,30
|
0,07
|
|
|
| boxpalete |
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|14. |Arpacas, faina de porumb |saci, pachete| 0,06
| 0,025
|
0,08
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|15. |Produse de panificatie
|lazi, navete,|
|
|
|
|
|(paste fainoase, biscuiti,|saci, pungi, | 0,10
| 0,02
|
0,08
|
|
|pesmet)
|
cutii
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|16. |Cozonac, pateuri, placinte|lazi, navete | 0,10
| 0,02
|
0,28
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|17. |Zahar
| saci, lazi, |
|
|
|
|
|
|
cutii,
| 0,08
| 0,08
|
0,10
|
|
|
| boxpalete |
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|18. |Dulciuri, produse de
|cutii, lazi, |
|
|
|
|
|bombonerie (bomboane,
| boxpalete |
|
|
|
|
|jeleuri, rahat, halvita) -|
| 0,10
| 0,02
|
0,10
|
|
|exclusiv preambalate in
|
|
|
|
|
|
|gramaj fix
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|19. |Halva
|cutii, lazi, | 0,10
| 0,50
|
0,10
|
|
|
|
navete
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|20. |Prajituri (inclusiv
|tavi, cutii, |
|
|
|
|
|napolitane, fursecuri
|lazi, navete | 0,10
|
|
0,25
|
|
|turta dulce) - exclusiv
|
|
|
|
|
|
|preambalate in gramaj fix |
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|21. |Inghetata
| bidoane,
| 0,10
|
|
0,55
|
|
|
|
cutii
|
|
|
|
68 / 82
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|22. |Apa minerala
| boxpalete, |
|
|
|
|
|
|
navete,
|
|
|
|
|
|
| butelii din | 1,00
| 0,50
|
0,30
|
|
|
|
sticla,
|
|
|
|
|
|
| 0,005
|
0,02
|
|
|
|
plastic
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|23. |Bauturi racoritoare
| boxpalete, |
|
|
|
|
|
|
navete
|
|
|
|
|
|
| 0,50
|
0,30
|
|
|
|
sticla,
|
|
|
|
|
|
| 0,005
|
0,02
|
|
|
|
plastic
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|24. |Vin, tuica, rachiuri si
|navete, cutii|
|
|
|
|
|alte bauturi alcoolice - |
|
|
|
0,10*) |
|
|imbuteliate in recipiente |
|
|
|
|
|
|din sticla
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|25. |Vin, tuica, rachiuri
| butoaie,
|
|
|
|
|
|- varsate
| cisterne
| 0,075 | 0,005
|
0,05
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|26. |Bere
|
navete,
|
|
|
|
|
|
| 0,04
|
0,50
|
|
|
|
sticla,
|
|
|
|
|
|
|
navete,
| 0,05
| 0,005
|
0,02
|
|
|
| butelii din |
|
|
|
|
|
|
plastic
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|27. |Conserve de legume si
|
navete,
|
|
|
|
|
|fructe
| boxpalete, | 0,10
| 0,10
|
0,10
|
|
|
|
ladite,
|
|
|
|
|
|
|
cutii,
|
|
|
|
|
|
|
borcane
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|28. |Marmelada, magiun
|
ladite,
| 0,10
| 0,50
|
0,10
|
|
|
|
borcane
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|29. |Legume - proaspete
|lazi, ladite,|
|
|
|
|
|
|
navete,
| 0,50
| 0,70
|
1,3
|
|
|
|cutii, plase,|
|
|
|
|
|
| casolete
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|30. |Fructe - proaspete
|lazi, ladite,|
|
|
|
|
|
|
navete,
| 0,50
| 0,40
|
1,3
|
|
|
|cutii, plase,|
|
|
|
|
|
| casolete
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|31. |Legume si fructe - uscate,|lazi, navete,| 0,05
| 0,10
|
0,30
|
|
|deshidratate
| casolete
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|32. |Legume si fructe |
butoaie
|
|
|
|
|
|semiindustrializate
|
|
|
|
|
|
|(lacto-fermentate in
|
| 0,10
| 0,30
|
1,3
|
|
|saramura, otet, pulpe,
|
|
|
|
|
|
|marcuri, sucuri
|
|
|
|
|
|
|concentrate)
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|33. |Cafea (boabe cruda,
|
saci
|
|
|
|
|
|prajita, macinata) |
| 0,01
| 0,03
|
0,10
|
|
|exclusiv preambalata in
|
|
|
|
|
|
|gramaj fix
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|34. |Ceai (exclusiv preambalat | saci, cutii | 0,10
| 0,03
|
0,10
|
69 / 82
|
|in gramaj fix)
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|35. |Piper
| saci, lazi |
|
|
|
|
|- alb;
|
| 0,10
| 0,40
|
0,10
|
|
|- negru
|
| 0,10
| 0,03
|
0,10
|
|
|(exclusiv preambalat in
|
|
|
|
|
|
|gramaj fix)
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|36. |Susan, ienibahar,
| saci, lazi | 0,10
| 0,03
|
0,08
|
|
|scortisoara, cuisoare,
|
|
|
|
|
|
|nucsoara, cacao, vanilie |
|
|
|
|
|
|si alte condimente si
|
|
|
|
|
|
|mirodenii (exclusiv
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|37. |Foi de dafin (exclusiv
| saci, lazi | 0,10
| 0,20
|
0,10
|
|
|preambalat in gramaj fix) |
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|38. |Masline (exclusiv
| butoaie,
| 0,05
| 0,20
|
0,45
|
|
bidoane
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|39. |Curmale, smochine,
| lazi, saci |
|
|
|
|
|roscove, alune turcesti
|
| 0,10
| 0,20
|
0,08
|
|
|(exclusiv preambalate in |
|
|
|
|
|
|gramaj fix)
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|40. |Stafide (exclusiv
|
ladite
| 0,10
| 0,10
|
0,10
|
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|41. |Miez de nuca si seminte de|
saci
|
|
|
|
|
|dovleac (exclusiv
|
|
|
|
1,00
|
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|42. |Arahide (cu coaja si
|
saci
|
|
|
|
|
|decorticate) - exclusiv
|
| 0,10
| 0,45
|
0,09
|
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|43. |Naut (crud) - exclusiv
|
saci
| 0,002 | 0,14
|
0,09
|
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|44. |Migdale (exclusiv
|
saci
| 0,10
| 0,50
|
0,08
|
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|45. |Preparate culinare si
|tavi, navete,|
|
|
|
|
|semipreparate
|
cutii,
|
|
|
0,45
|
|
|
| casolete
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|46. |Alte produse alimentare: |
|
|
|
|
|
|- sare (bulgari si
|
saci
| 0,20
| 0,30
|
0,05
|
|
|macinata);
|
|
|
|
|
|
|- otet - vrac;
|
butoaie
| 0,10
| 0,006
|
0,05
|
|
|- miere si produse
| bidoane,
|
|
|
|
|
|apicole;
| borcane,
| 0,02
| 0,05
|
0,30
|
|
|(exclusiv preambalate in |
lazi
|
|
|
|
|
|gramaj fix)
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|47. |Produse de uz casnic,
|
|
|
|
|
|
|menaj, decorative din
|
|
|
|
|
|
|sticla, cristal, sticla
|
|
|
|
|
|
|termorezistenta:
|
|
|
|
|
|
|- produse pentru menaj si |
cutii
| 0,15
| 0,05
|
0,10
|
|
|decorative;
|
|
|
|
|
|
|- borcane, baloane, sticle|palete, vrac | 1,50
| 1,00
|
1,00
|
|
|pentru uz casnic;
|
|
|
|
|
|
|- geamuri;
|vrac, palete,| 2,50
| 0,50
|
1,00
|
70 / 82
|
|
|
stelaje
|
|
|
|
|
|- oglinzi;
| pachete,
| 0,80
| 0,15
|
0,50
|
|
|
|
cutii,
|
|
|
|
|
|
|
stelaje
|
|
|
|
|
|- globuri si abajururi;
|cutii, vrac, | 0,50
| 0,15
|
1,00
|
|
|
|
pachete
|
|
|
|
|
|- globuri si ornamente
|
cutii
| 0,50
| 0,50
|
1,80
|
|
|pentru pom;
|
|
|
|
|
|
|- becuri electrice si
|
cutii
| 0,10
| 0,05
|
1,00
|
|
|tuburi fluorescente
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|48. |Produse din portelan,
|
|
|
|
|
|
|faianta, ceramica, vitrus,|
|
|
|
|
|
|ceroterm, majolica,
|
|
|
|
|
|
|alabastru si samota:
|
|
|
|
|
|
|- produse pentru menaj si | cutii, vrac | 0,40
| 0,10
|
0,40
|
|
|decorative;
|
|
|
|
|
|
|- produse sanitare;
| vrac, cutii | 0,15
| 0,05
|
0,10
|
|
|- placi de faianta,
|
cutii
| 0,10
| 0,05
|
0,15
|
|
|gresie, ceramica
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|49. |Produse de menaj si
|vrac, cutii, |
|
|
|
|
|decorative din argila
|
pachete
| 0,55
|
|
0,50
|
|
|glazurata
|
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|50. |Produse decorative din
|vrac, cutii, | 1,45
|
|
0,50
|
|
|argila neglazurata
|
pachete
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|51. |Tigle, coame, olane
|vrac, paleti | 0,30
| 0,05
|
0,10
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|52. |Caramizi si materiale de |vrac, cutii, | 0,20
|
_
|
0,10
|
|
|zidarie asimilabile
|
paleti
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|53. |Ciment, ipsos, var
| vrac, saci | 0,03
| 0,02
|
0,10
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|54. |Huma
| vrac, saci | 0,05
| 0,45
|
1,20
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|55. |Produse chimice
|
|
|
|
|
|
|- lichide;
|flacoane din | 0,50
| 0,10
|
0,10
|
|
|
|
sticla,
|
|
|
|
|
|
|
plastic
|
|
|
|
|
|- praf, bulgari;
| vrac, saci, |
| 0,05
|
|
|
|
|
cutii
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|56. |Detergenti uz casnic
|
pungi
|
|
|
|
|
|
| plastic,
| 0,80
| 0,10
|
0,20
|
|
|
|
hartie,
|
|
|
|
|
|
| cutii, saci |
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|57. |Produse de toaleta
|flacoane din |
|
|
|
|
|(exclusiv cele din casete |
sticla,
| 0,20
| 0,10
|
0,30
|
|
|si seturi)
|
plastic
|
|
|
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------+-----------+
|58. |Lemn de foc
|
vrac
| 0,40
|
depozitare si
|
|
|
|
|
|
desfacere
|
|
|
|
|
+----------------------+
|
|
|
|
| 7,0 - la o durata
|
|
|
|
|
|medie de depozitare de|
|
|
|
|
| 90 de zile; limita |
|
|
|
|
|
maxima de
|
|
|
|
|
|perisabilitate de 7,0 |
|
|
|
|
|se aplica proportional|
|
|
|
|
|cu durata efectiva de |
|
|
|
|
| depozitare raportata |
|
|
|
|
|la o perioada de 90 de|
71 / 82
|
|
|
|
|
zile
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------------------+
|59. |Carbuni: lignit, carbune |
vrac
| 0,30
|
depozitare si
|
|
|brun, huila, brichete
|
|
|
desfacere
|
|
|(exclusiv subgranulat)
|
|
+----------------------+
|
|
|
|
| 1,5 - la o durata
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
maxima de
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
zile
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------------------+
|60. |Carbune marunt
|
vrac
| 0,50
|
depozitare si
|
|
|(subgranulat)
|
|
|
desfacere
|
|
|
|
|
+----------------------+
|
|
|
|
| 5,0 - la o durata
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
maxima de
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
zile
|
+----+--------------------------+-------------+---------+----------------------+
b) anexa nr. 2, pentru produse medicamentoase de uz uman;

LIMITELE ADMISIBILE
de perisabilitate pentru produse medicamentoase de uz uman
+----+----------------------+----------------+---------------------------------+
|
|
|
|
Limita maxima de
|
|Nr. | Denumirea grupei,
|
Felul
|
perisabilitate (%)
|
|crt.|
subgrupei sau
| ambalajului
+---------+----------+------------+
|
|
produsului
|
|
|
| Desfacere |
|
|
|
|Transport|Depozitare|in farmacii |
|
|
|
|
|
|si drogherii|
+----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+
| 0 |
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
+----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+
| 1. |Substante farmaceutice|
|
|
|
|
|
|lichide:
|
|
|
|
|
+----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+
|
|a) apoase
| flacon sticla/ | 0,30
|
0,50
|
2,00
|
|
|
| canistra PVC |
|
|
|
|
|b) alcoolice
|
0,50
|
1,00
|
|
|
| canistra PVC |
|
|
|
|
|c) volatile
|
0,50
|
2,50
|
|
|
| canistra PVC |
|
|
|
|
|d) foarte volatile
| flacon sticla | 0,30
|
1,00
|
3,00
|
|
|e) acizi si substante | flacon sticla | 0,30
|
1,00
|
2,00
|
|
|uleioase
|
|
|
|
|
+----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+
72 / 82
| 2. |Substante farmaceutice| borcan sticla/ | 0,25

|
1,00
|
2,50
|
|
|de consistenta moale |
cutii PVC
|
|
|
|
+----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+
| 3. |Substante farmaceutice|pungi PVC/pungi |
|
|
|
|
|de consistenta solida |
hartie
| 0,20
|
0,50
|
2,00
|
|
|(pulberi)
|
|
|
|
|
+----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+
| 4. |Produse vegetale
|
punga
| 0,20
|
0,50
|
1,00
|
|
|(ceaiuri medicinale) | hartie/carton |
|
|
|
+----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+
| 5. |Medicamente
|fiole, flacoane,|
|
|
|
|
|specialitati in
| cutii carton |
|
|
|
|
|ambalaj comercial
|
| 0,40
|
|
0,20
|
|
|(fiole, flacoane,
|
|
|
|
|
|
|cutii, etc.)
|
|
|
|
|
+----+----------------------+----------------+---------+----------+------------+
c) anexa nr. 3, pentru produse farmaceutice si alte produse de uz veterinar.

LIMITELE ADMISIBILE
de perisabilitate pentru produse farmaceutice si alte
produse de uz veterinar
+----+-----------------------+------------------+------------------------------+
|
|
Denumirea grupei,
|
|
Limita maxima de
|
|Nr. |
subgrupei sau
|
Felul
|
perisabilitate (%)
|
|crt.|
produsului
|
ambalajului
+---------+----------+---------+
|
|
|
|Transport|Depozitare|Desfacere|
+----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+
| 0 |
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
+----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+
| 1. |Produse farmaceutice de uz veterinar
|
+----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+
|
|Injectabile:
|
|
|
|
|
|
|a) solutii apoase
| flacoane sticla, |
0,3
|
0,5
|
2,0
|
|
|
|
plastic
|
|
|
|
|
|b) solutii uleioase
0,3
|
0,5
|
2,0
|
|
|
|
plastic
|
|
|
|
|
|c) suspensii apoase
0,3
|
0,5
|
2,0
|
|
|
|
plastic
|
|
|
|
|
|Pulberi
|pungi, saci, cutii|
0,3
|
0,5
|
2,0
|
|
|Bujiuri, ovule,
| cutii plastic
|
0,3
|
0,5
|
2,0
|
|
|supozitoare
|
|
|
|
|
|
|Antiparazitare:
|
|
|
|
|
|
|a) externe sub forma
| bidoane plastic |
0,3
|
0,5
|
2,0
|
|
|de emulsie apoasa
|
|
|
|
|
|
|b) externe sub forma
| bidoane plastic |
0,3
|
0,5
|
2,0
|
|
|de emulsie uleioasa
|
|
|
|
|
|
|c) interne (per os)
| cutii plastic
|
0,3
|
0,5
|
1,0
|
|
|d) injectabile
0,3
|
0,5
|
2,0
|
|
|
|
plastic
|
|
|
|
+----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+
| 2. |Dezinfectante
| bidoane/butoaie |
0,3
|
0,5
|
2,0
|
|
|
|
plastic
|
|
|
|
+----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+
| 3. |Antiseptice
| bidoane plastic |
0,3
|
0,5
|
2,0
|
+----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+
| 4. |Raticide
| cutii plastic
|
0,3
|
0,5
|
2,0
|
+----+-----------------------+------------------+---------+----------+---------+
73 / 82
5. Fisa de magazie
Este nu doar utila, ci absolut necesara in tinerea stocurilor de orice
forma. E adevarat, din ce in ce mai putini o folosesc, preferand varianta
facuta direct pe calculator. Este in regula atata vreme cat permite tinerea unei
evidente stricte a produselor intrate si iesite, de orice forma ar fi ele. Ce
trebuie sa notati in fisa de magazie: ziua, nr. documentului justificativ de
intrare, cantitatea intrata, valoarea, cantitatea iesita si soldul.
Modele de fisa de magazie
74 / 82
75 / 82
Cateva informatii despre TVA

TVA colectat si deductibil
Nu vom face aici un referat despre TVA. Trebuie sa stiti ca in Romania,
firmele platitoare de TVA lucrati cu 3 categorii ale acestui impozit (de fapt
sunt 5, dar 2 deriva din celelalte):
1. TVA colectat (cont 4427)

Este TVA-ul de pe toate facturile voastre de venit pe care il colectati in
numele statului si pe care trebuie sa-l platiti mai departe.
2. TVA deductibil (cont 4426)
Este TVA-ul de pe toate facturile care sunt deductibile pentru o firma. Acesta
este TVA-ul pe care voi aveti voie sa-l cereti inapoi statului, pentru ca l-ati
platit altor contribuabili.
3. TVA neexigibil (cont 4428)
Este un TVA in perioada de asteptare, un TVA folosit cand aveti marfa
stocata, in asteptare. Acesta devine exigibil in momentul vanzarii marfii.
4. TVA de plata (4423)
Aveti atunci cand suma din contul 4427 (TVA colectat) este mai mare decat
suma din contul 4426 (TVA deductibil)
5. TVA de recuperat (4424)
Aveti atunci cand suma din contul 4426 (TVA deductibil) este mai mare decat
suma din contul 4427 (TVA colectat)
Calcularea TVA-ului se face in functie de perioada fiscala declarata:

-trimestrial
-lunar
76 / 82
Daca intr-o perioada fiscala aveti TVA de recuperat si in urmatoarea perioada

fiscala aveti TVA de plata, veti cumula cele doua sume si veti declara si plati
(recupera) doar diferenta dintre ele.
Daca intr-o perioada fiscala aveti TVA de plata si in perioada urmatoare aveti
TVA de recuperat, NU puteti merge pe diferenta dintre cele doua. Procedura
fiscala este: platiti TVA-ul datorat statului si ulterior, in urmatoarele eprioade
fiscale, va recuperati la randul vostru TVA-ul.
NU faceti greseala sa compensati TVA de plata cu TVA de recuperat,

pentru ca fiscal nu este acceptat. Invers merge: TVA de recuperat cu
TVA de plata.
Incepand cu 1 ianuarie 2013, firmele care au cifra de afaceri sub
2.250.000 lei vor folosi TVA la incasare.
77 / 82
Aspecte fiscale la suspendarea si

dizolvarea unei societati
Nu insistam aici asupra modalitatilor de suspendare sau dizolvare ale
unei societati.
Vom insista insa asupra aspectelor fiscale ale suspendarii si dizolvarii,
in special asupra aspectelor legale.
Cand suspendati o firma, inseamna ca pe durata suspendarii nu aveti
voie sa desfasurati absolut nici un fel de activitate. Dar, exista niste probleme
majore care se numesc stocuri sau active neamortizat integral la data
suspendarii.
Pentru ca voi, in clipa aprovizionarii cu stocurile respective sau cu
activele respective, ati dedus niste TVA. Legal, in momentul suspendarii
societatii, trebuie sa platiti statului TVA-ul corespunzator stocului, respectiv
TVA corespunzator valorii ramase neamortizate dintr-un activ. La momentul
suspendarii, trebuie sa inapoiati statului TVA-ul dedus. In caz contrar, un
control ulterior nu numai ca va va impune sumele de plata cu penalitati si
dobanzi aferente, dar va poate si amenda pentru ca ati incercat sa va
sustrageti de la plata impozitelor catre stat. Nu incercati sa va motivati prin
conceptul: Pai de unde sa dau daca firma nu mai are activitate?. Asa cum
ati stiut sa folositi TVA-ul la intrare, la fel trebuie sa il si dati mai departe,
pentru ca TVA-ul este un impozit care apartine statului, nu contribuabilului.
78 / 82
Dizolvarea unei societati

Este foarte important momentul alegerii dizolvarii, pentru ca asta
inseamna niste cheltuieli suplimentare, afara de ceea ce stiti voi ca sunt la
Registrul Comertului. In primul rand, trebuie sa inchideti toate conturile
existente, prin venituri si cheltuieli. Recomandabil este ca, inainte sa incepeti
dizolvarea unei societati, sa scapati de activele acesteia, adica sa le vindeti.
Daca la prima etapa de dizolvare nu sunt vandute, o sa aveti nevoie de
un expert evaluator care sa determine valoarea activelor existente. Dupa
evaluare activele sunt repartizate asociatilor, functie de ponderea partilor
sociale ale fiecaruia, in baza unei hotarari a Adunarii Generale a Asociatilor.
Dar asta inseamna ca veti plati impozit pe ele si veti depune la dosarul de
Registru chitanta cu impozitul achitat. E vorba de 16% pe care ii plateste
firma pentru profitul scriptic realizat si de 16% platiti ca impozit pe dividende.
Daca aveti bani in banca (si/sau casa) si nu mai aveti datorii catre
furnizori sau catre asociati, acestia vor fi trecuti in casierie si considerati
profit, urmand a se plati impozitul aferent pe suma existenta, iar banii
repartizati asociatilor sub forma de dividende. Deci veti plati 16% impozit pe
profit si 16% impozit pe dividende. Apoi, cu balanta curata, va puteti apuca
de prima etapa a dizolvarii, eliminand din start problemele care ar putea sa
va blocheze dosarul.
79 / 82
Plan de conturi
Recomandarea noastra pentru planul de conturi este sa va faceti
propriile conturi analitice, pornind de la conturile sintetice.
Exemplu:
In loc de 401, sa folositi
401.Carrefour
401.Gima
In felul acesta veti sti si ce ati aprovizionat de la fiecare furnizor, dar si
ce plati ati efectuat sau mai aveti de efectuat pentru fiecare furnizor in parte.
Atentie!
Daca preluati o firma nou, preluati direct pe analitice, in nici un caz pe
sintetice, pentru ca altfel veti avea o diferenta intre suma analiticelor si
valoarea sinteticului.
La fel puteti sa va faceti cont analitic pentru fiecare client, pentru fiecare
activ achizitionat, pentru fiecare tip de marfa.
4111.Metro (in care inregistrati facturile emise de voi catre Metro)
371.Auchan (in care puneti marfa achizitionata de la Auchan)
Adica folositi sinteticul terminat cu numele furnizorului, clientului etc.
80 / 82
BIBLIOGRAFIE:
www.faracontabilitate.ro;
Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial nr. 454
din 18 iunie 2008;
Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene, parte componenta a reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului
finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile
ulterioare, publicat in Monitorul Oficial nr. 1080 bis din 30 noiembrie
2005;
Ordinul 3055 / 2009, pentru aprobarea Reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene;
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial
nr. 927 din 23.12.2003, cu modificarile si completarile ulterioare in
vigoare la 01.01.2009, Titlul VII: Accize si alte taxe speciale;
Ordonanata Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
(r3), publicata in Monitorul Oficial nr. 513 din 31.07.2007, cu
modificarile si completarile ulterioare in vigoare la 01.01.2009;
Hotararea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Codului de procedura fiscala, publicata in
Monitorul Oficial nr. 651 din 20.07.2004;
Codul comercial roman, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea privind societatile comerciale nr. 31/1990, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004,
modificata prin Legea nr. 441 din 27.11.2006, publicata in Monitorul
Oficial nr. 955 din 28.11.2006, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 82 din 28.06.2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 446 din
29.06.2007, si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52 din
21.04.2008, publicata in Monitorul Oficial nr. 333 din 30.04.2008;
Legea nr. 26/1990 privind registrul comerTului, republicata in Monitorul
Oficial nr. 49 din 04.02.1998, cu modificarile si completarile ulterioare;
81 / 82
Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanta pentru crearea

intreprinderilor, Editura CECCAR, Bucuresti, 2006;
Ghidul expertilor contabili si al contabililor autorizati in activitatea de
prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii actelor de
terorism, editia a III-a, revizuita si adaugita, Editura CECCAR,
Bucuresti, 2009;
Cartea expertului evaluator, editia a II-a, revizuita, Editura CECCAR,
Bucuresti, 2005;
Standardul profesional nr. 37 Evaluarea intreprinderilor;
Toma Marin, Initiere in evaluarea intreprinderii, editia a III-a, revizuita,
Editura CECCAR, Bucuresti, 2009;
Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de
expertiza contabila si a contabililor autorizati, republicata in Monitorul
Oficial nr. 13 din 08.01.2008, art. 18-44.
Florea Ion, Macovei Ionela-Corina, Florea Radu, Berheci Maria,
Introducere in expertiza contabila si in auditul financiar, editia a II-a,
revizuita si adaugita, Editura CECCAR, Bucuresti, 2008.
Nota: Formularele si procedurile sunt prezentate in aceasta brosura cu titlu

informativ. Este posibil ca formatul declaratiilor si formularelor sa se schimbe
periodic. Va rugam sa consultati websiteurile oficiale ale ANAF si ale
Ministerului de Finante pentru a beneficia de ultimele versiuni.
Fotografiile folosite in acest material sunt preluate din websiteul www.sxc.hu
82 / 82

Contabilul Complet Romana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilul Complet Romana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Autor: Laurentiu Ianculescu

Vrei sa nu mai depinzi de salariul platit de un

Daca ati depus o declaratie 100 gresita, o modificati cu declaratia 710.

Firma platitoare de impozit pe profit

Registrele obligatorii ale unei firme

Pentru procurarea registrelor trebuie sa faceti o cerere de eliberare a

Declaratiile fiscale ale unei firme

Cum deveniti platitori de TVA prin

3 declaratii de mentiuni 010, pentru luarea in evidenta ca platitor de

Cum puteti renunta la calitatea de platitor

Cheltuielile curente ale unei firme

Inregistrarea contabila a capitalului social

Subscrierea de capital social

Amortizarea lunara a cheltuielilor de constituire

Dupa 3 ani puteti scoate din evidenta:

Atentie, puteti amortiza cheltuieli doar daca firma are profit!

Chiria sediului social sau a punctului de lucru

Daca firma este neplatitoare de TVA

401 (furnizorul de chirie)

Daca firma este platitoare de TVA, va inregistra

Cand platiti in avans chiria

Daca firma este platitoare de TVA, aveti:

In fiecare luna scoateti din 401 suma corespunzatoare lunii respective:

Cand efectuati plata, platiti furnizorul:

Cand vi se cere garantie pentru chirie, inregistrati garantia pe 2678:

Daca firma este platitoare de TVA

Apa, gazele, electricitatea corespunzatoare sediului (sau punctului de

Daca firma este platitoare de TVA

Daca va cumparati, mobilier sau diverse lucruri de birotica, cu o valoare

Apoi veti da in functiune obiectul de inventar:

Cand scoateti din functiune (folosinta) obiectul de inventar va trebuie de

Atentie, nu uitati ca la fiecare 31.12 trebuie sa faceti inventar! Verificati

Imobilizari (conturile 20X)

Daca firma este neplatitoare de TVA

Inregistrarea amortizarii lunare amortizarea incepe din luna urmatoare

Daca firma este platitoare de TVA

Cand incasati banii inregistrati:

Este foarte importanta perioada de amortizare a unui activ, atat durata

Procedeul se foloseste in special de firmele care vor sa-si diminueze

Daca sunteti platitori de TVA:

Daca aveti abonamente de telefon, le veti inregistra direct pe 626.

Daca aveti penalitati pe factura, le puneti direct pe cheltuieli deductibile,

Daca sunteti neplatitori de TVA:

401 (cu suma totala din factura)

Daca sunteti platitori de TVA:

Catalogul privind clasificarea si duratele

b) denumirea grupei, a subgrupei, clasei, subclasei si a familiei, dupa caz,

Cladiri pentru transporturi: autogari, gari, ...

Astfel la codul 1.3.1 se gaseste o durata normala de functionare

Pentru evitarea confuziilor se

- subgrupa 1.3 Constructii pentru transporturi, posta si telecomunicatii;

- subclasa 1.3.7.2 Cu imbracaminte din beton asfaltic .....

privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe,

In acest caz valoarea ramasa neamortizata pentru acest mijloc fix va fi

III. Alte precizari

4. Mentinerea in functiune a mijloacelor fixe care pot afecta protectia vietii, a

Indiferent de programul folosit, e bine sa aveti mereu o lista a

Din pacate, legiutorul nu a tinut cont de un aspect foarte important in

In felul asta, un taxi ar trebui sa se poata pune pe amortizare intr-o perioada

Daca sunteti platitori de TVA

Dar, ca acestea sa fie acceptate de Garda Financiara sau de Fisc,

pentru diverse masini, instalatii, utilaje etc).

Daca sunteti platitori de TVA