Release from Medtorrents.

com

Dezvoltarea ontogenetica a
sistemului digestiv si urogenital
Tubul intestinal primitiv: formare, limite, derivate
endoderm, sant intestinal, tub intestinal primitiv
Limite:
membrana buco-faringiana, resorbita la 3 saptamani
membrana cloacala, resorbita la 3 luni
-

comunicare larga a portiunii mijlocii cu vezicula vitelina

intestinul primitiv e legat de peretele post al trunchiului prin
- mezenterul comun dorsal care s.n. mezoesofag, respetiv mezocolon
- mezenterul comun ventral care nu se intinde pe toata lungimea ci doar pana la mugurele hepatocistic
(jumatatea ansei duodenale) si care va forma la adult marg inf a lig falciform in care se gaseste lig
rotund al ficatului (restul obliterat al venei ombilicale stangi)
cele doua jumatati ale cavitatii celomice comunica pe sub mar inf a mezoului ventral (pe sub lig falciform)
fiecare segment al intestinului primitiv are un vas propriu:
- ant - tr celiac
- mijl - a mezenterica superioara
- post - a mezenterica inf
Derivate:
din endoderm deriva doar
- mucoasa tubului digestiv
- glandele mucoasei tubului digestiv
celelalte sunt de natura mezodermala si deriva din splahnopleura:
- submucoasa
- musculara
- tunica seroasa
din crestele neurale deriva:
- celulele sistemului APUD
- plexurile submucoase (Meissner si Auerbach)

Dezvolarea stomacului
-

apare ca o dilatatie fusiforma a tubului intestinal primitiv, situata in plan sagital

are o margine ant si una post
sufera un proces de fals descensus si coboara pana in regiunea inferioara a toracelui, sub diafragma
marginea posterioara creste foarte rapid in lungime si rezulta marea curbura a stomacului, situata la stanga,
legata de perete prin mezogastrul dorsal
marginea anterioara are o dezvoltare mai lenta, din ea rezulta mica curbura a stomacului, care se plaseaza
la dreapta si e legata de perete prin mezogastrul ventral
intre foitele mezogastrului dorsal se dezvolta mugurele splenic
intre foitele mezogastrului ventral se dezvolta mugurele hepatic

Release from Medtorrents.com

din plan sagital, dilatatia (stomacul) incepe sa se deplaseze in plan frontal

din mezogastrul dorsal deriva:
- lig gastrolienal
- lig reno(pancreatico)lienal
din mezogastrul ventral deriva:
- lig hepatogastric (parte a omentului mic (micul epiploon) )
- lig falciform
pe partea superioara a stomacului apare o dilatatie care s.n. fundul stomacului (fornix, punga de aer a
stomacului)
stomacul are marginea inferioara usor anterior - in decubit dorsal punga de aer apare la marginea
inferioara; a nu se confunda cu o tumora !
musculatura: in luna 3 apar fibrele longitudinale, in luna 7 cele circulare si oblice

Cloaca - septare, derivate

-

tubul intestinal primitiv se deschide in cloaca, alaturi de alantoida

cloaca se separa in 2 prin aparitia septului urorectal, o condensare mezenchimala, in:
- sinus anorectal
- sinus urogenital primitiv (alantoida)
membrana cloacala se imparte in
- membrana urogenitala
- membrana anala
locul unde septul urorectal atinge mebrana cloacala devine la adult centrul tendinos al perineului (corpul
perineal), unde se intersecteaza toate fibrele muschilor din perineu si este foarte important la femei, deoarece
se poate rupe in timpul travaliului
membrana anala se va gasi intr-o depresiunea a ectodermului care se numeste proctodeum
membrana anala se resoarbe in luna a 3a
derivate:
- partea superioara a canalului anal (25 mm) - origine endodermala
- a. mezenterica inferioara prin a. rectala superioara
- epiteliu unistratificat
- partea inferioara a canalului anal (13 mm) - origine ectodermala
a. iliaca interna prin a rectala mijlocie si inferioara
epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat
drenajul limfatic este diferit pentru fiecare segment
linia de demarcatie intre cele doua tipuri de epiteliu la nivelul sinusurilor si columnelor anale este linia
pectinata, mai jos de linia embriologica

Dezvoltarea cailor genitale feminine

-

dezvoltarea cailor genitale are un stadiu indiferent cu:

ducte mezonefrotice Wolf care coexista in saptamana 6 cu
ducte paramezonefrotice Muller, care incurciseaza ductele mezonefrotice si se unesc inainte de a se
deschide tot in cloaca (in sinusul urogenital), unde va aparea tuberculul sinusal Muller
ductele paramezonefrotice apar prin invaginare pe extremitatea superioara a mezonefrosului si au 3
portiuni:
- verticala si descendenta
- oblica, in care incruciseaza canalul Wolf
- verticala descendenta, in care fuzioneaza cu ductul de partea opusa si rezulta canalul uterovaginal
-

Release from Medtorrents.com

gonadele au originea in regiunea lombara si sufera un proces de descensus, mai mic la sexul feminin decat
la masculin, fapt dovedit si de vascularizatie si inervatie (toate vasele si nervii au originea in regiunea lombara)
cu descensusul gonadei, portiunile verticala si oblica ale canalului Muller dau nastere tubei uterine
portiunile verticale unite dau nastere canalului uterovaginal (uter si o parte din vagin)
pliurile epiteliului celomic vor da nastere ligamentelor late ale uterului care au in margeina superioara
trompa uterina si pe fata posterioara ovarul
ductele mezo si paranefroticeapartin ca origine mezodermului intermediar
cloaca apartine ca origine endodermului
tuberculul sinusal da nastere unui con vaginal care va forma o placa vaginala
la sfarsitul lunii a 5a placa se tunelizeaza si va rezulta vaginul
se considera ca
- 4/5 superioare ale vaginului au originea in canalul uterovaginal (mezoderm)
- 1/5 inferioara au originea in tuberculul sinusal (endoderm)
la limita dintre canalul vaginal si vestibulul vaginal (rest din sinusul urogenital) se afla o membrana de
forme diferite, care s.n. himen
din canalul uterovaginal si din tuberculul sinusal deriva
- mucoasa uterului (endometrul)
- mucoasa vaginala
muschiul uterin (miometrul) are doua straturi:
- arhimiometru (patura profunda) - care vine in raport cu endometru (profund)
- strat vascular (din arterele uterine), intrepatruns intre cele 2 staturi
- paramiometru - care vine in raport cu perimiometru (superficial, seroasa)
seroasa si adventicea rezulta din mezodermul inconjurator
exista resturi din canalul Wolf (vestigii)
- tubi mezonefrotici in mezoovar (cu asezare asemanatoare cu tubii epigenitali)
- un mic segment din canalul Wolf numit epooforum
- ultimii tubuli mezonefrotici vor forma paraoforum
din canalul Wolf ca atare raman in partea inferioara a vaginului, bilateral, mici dilatatii chistice = organul
lui Gartner

Dezvoltarea cailor genitale masculine

-

dupa regresia mezonefrosului raman in dreptul gonadei 5-12 tubuli numiti tubuli epigenitali care isi pierd
glomerulul si se anastomozeaza cu rete testis si formeaza jonctiunea urogenitala
tubii epigenitali dau nastere tubilor eferenti care se deschid in ductul epididimar
exista tubi care nu dispar in totalitate, s.n. paragenitali, nefunctionali, care nu intra in legatura cu rete testis,
pierd legatura din ductul mezonefrotic si formeaza paradidimul (organul Giraldes) care este un rest embrionar
de la polul caudal al testiculului
din canalul Wolf rezulta calea genitala principala, adica:
- epididim
- duct deferent din care apare ca o dilatatie vezicula seminala
- duct ejaculator care ajunge pana in uretra prostatica
tubul mezonefrotic de deasupra tubilor epigenitali ramane vestigiu numit apendix epididimi (sau hidatida
pediculata), vizibil cu ochiul liber pe capul epididimului
din canalul Muller deriva:
- din partea craniala (vestigiu) - apenidix testi (hidatida sesila)
- din partea caudala - utricul prostatic (uter masculin)
Dezvoltarea cailor urinare
-

tubul intestinal primitiv se deschide in cloaca, alaturi de alantoida

cloaca se separa in 2 prin aparitia septului urorectal, o condensare mezenchimala, in:
- sinus anorectal

Release from Medtorrents.com

- sinus urogenital
canalul Wolf se deschide in diviziunea anterioara (sinusul urogenital)
locul unde septul atinge membrana cloacala se numeste centrul tendinos al perineului, locul unde se unesc
toti muschii din zona
sinusul urogenital are 3 regiuni:
- vezicala (craniala)
- pelvina (mijlocie)
- falica (inferioara)
din regiunea vezicala rezulta vezica urinara
din ductele mezonefrotice Wolf, prin inmugurire apar mugurii ureterali
odata cu dezvoltarea vezicii urinare ductele Wolf se incorporeaza in peretele vezicii urinare, astfel incit
- parte din perete posterior al vezicii urinare, numita trigon vezical, va fi de origine mezodermala (ca
ductele)
- cei 2 muguri ureterali se vor deschide separat, si deci si ureterele
- canalele deferente se vor deschide separat (in canalele Wolf)
- trigonul vezical si jumatatea superioara a peretelui post al uretrei vor fi acoperite cu epiteliu de origine
mezodermala
din regiunea pelvina a sinusului urogenital rezulta la femei uretra si la barbati uretra prostatica si
membranoasa
din regiunea falica a sinusului urogenital rezulta la femei vestibulul vaginal si la barbati uretra peniana
(falica)
orice defect duce la aparitia fistulelor rectovaginale si retrovezicale
mugurele ureteral se ramifica, fiecare ramificatie "luand" cite o bucata din blastemul metanefrogen
prin ramificarea mugurelui ureteral rezulta o parte dilatata care va deveni pelvis renal, care se ramifica si
da nastere calicelor mari
ramurile mugurelui intra in blastem si se divid succesiv pana la 12-15 grade
ramificatiile 2-5 sunt inglobate in ramificatiile initiale si vor da nastere calicelor mari si mici
din tubii 5-15 se formeaza nefronii, respectiv se formeaza capsula, tubii contorti, ansa Henle, pana la
nivelul tubului colector
din mugurele ureteral se formeaza tubul colector, calicele, bazinetul si ureterul

Dezvoltarea colonului
-

concomitent cu cresterea numarului anselor, pe ramura inferioara (ascendenta) a ansei ombilicale apare un
diverticul (umflatura, proeminenta) cecal
acesta creste repid si descendent pana in fosa iliaca dreapta, formand astfel colonul ascendent
colonul drept (transvers?) sufera un proces de coalescenta
zona dintre mezocolonul transvers si radacina mezenterului, in care duodenul e acoperit de peritoneul
tertiar, s.n. pars tecta duodenum
colonul descendent sufera un proces asemanator
dupa repozitionarea anselor si cadrului colic, colonul ascendent si cel descendent, prevazute cu mezouri, se
lipesc de peretele posterior, astfel formandu-se posterior de ele fasciile de coalescenta colice Toldt 1 si Toldt 2

Dezvoltarea diafragmei
-

un proces complex ce duce la separarea cavitatii pleurale de cea peritoneala si la care iau parte:
septul transvers
- apare inferior de pericard si superior de sacul vitelin
- de origine mezodermala, de forma semilunara, incomplet posterior pentru a permite trecerea tubului
digestiv
- posterior de sept raman orificii care s.n. hiatus pleuroperitoneal

Release from Medtorrents.com

in procesul de descensus al cordului este antrenat si septul transvers, inferior de cord, care va
ajunge pana la L1
- va fi invadat de mioblasti din C3-C5 care dau nastere partii musculare a diafragmei (dovada originii
este inervatia din nervul frenic - C3-C4)
- mezoesofagul
- plicile pleuroperitoneale
- apar de o parte si de alta a esofagului
- formeaza prin unire cu restul formatiunilor membranele pleuroperitoneale
- alipirea formatiunilor si separarea cavitatilor se face mai intii in dreapta si apoi in stanga la
embrionul de 19-20 cm
din membranele pleuroperitoneale deriva partea costala a diafragmei
din mezoesofag deriva partea lombara cu cele 2 hiatusuri (esofagian si aortic)
pot exista anomalii in dezvoltarea diafragmei, in fuziunea primordiilor, care pot duce la hernii
diafragmatice congenitale (si trecerea organelor abdominale in torace)

Dezvoltarea duodenului
-

segmentul localizat imediat dupa pilor (jumatatea inf a intestinului ant si jumatatea sup a intestinului
mijlociu) formeaza o ansa convexa anterior care s.n. ansa duodenala (situata in plan sagital)
aceasta sufera un proces de alipire (coalescenta) si rotire inspre dreapta, datorita cresterii ficatului si astfel
apare fascia de coalescenta retro-duodeno-pancreatica (Treitz)
duodenul este deci un organ retroperitoneal secundar (este acoperit anterior de 1 foita), cu exceptia pars
tecta duodenum (intre mezocolon transvers si radacina mezenter) unde este tertiar
limita dintre ansa duodenala si ansa ombilicala devine flexura duodeno-jejunala care se va gasi la stanga
coloanei vertebrale, sub pediculul mezenteric superior

Dezvoltarea esofagului
-

din intestinul primitiv anterior (proenteron)

initial foarte scurt, sufera un proces de alungire prin procesul de descensus alstomacului
sapt 4 - epiteliul int al esofagului se divide foarte mult, devine pluristratificat si obstureaza in totalitate
lumenul
sapt 7 - apar vacuole care conflueaza, lumenul se repermeabilizeaza si ramine mucoasa pluristratificata
din mezenchimul din jur se dezvolta musculatura esofagului:
- luna 2 - longitudinala
- lunile 3-4 - circulara
din crestele neurale se dez plexurile intrinseci
in partea superioara muschii striati se dezvolta din arcul 6 branhial
inervatia - nervul vag prin n laringeu inferior

Dezvoltarea ficatului
-

incepe din saptamana 4 de viata intrauterina, la embrionul cu 17 somite

apare mugurele hepatocistic ca o evaginare a tubului intestinal primitiv (edoderm), la nivelul ansei
duodenale
mugurele migreaza intre foitele mezogastrului ventral si se dezvolta ascendent in grosimea septului
transvers
la originea mugurelui hepatocistic apare si mugurele pancreatic ventral
din mugurele hepatic se dezvolta ficatul, ductele hepatice stang, drept si comun

Release from Medtorrents.com

din mugurele cistic se dezvolta vezica biliara si canalul cistic

din partea comuna se dezvolta ductul coledoc
la om, pasari si mamifere, ficatul si vezica biliara si ductele se dezvolta din muguri epiteliali plini care se
vor tuneliza
la pesti se dezvolta din muguri tubulari
dupa formare, mugurele hepatic se imparte in 2 muguri, drept si stang, viitori lobi
acestia vor da nastere numai hepatocitelor
restul structurilor provin din mezenchimul septului transvers care invadeaza mugurii si ii imparte in
cordoane celulare
din mezenchimul septului transvers rezulta:
- tesutul conjunctiv al ficatului
- capsula ficatului
- capilarele sinusoide care se diferentiaza local din mezenchim sub influenta inductoare a endodermului
- sistemul celulelor Kupffer
- tesutul hematopoietic
ficatul se dezvolta foarte rapid in viata intrauterina si ocupa pentru o scurta perioada cea mai mare parte a
cavitatii peritoneale
ulterior, lobul drept creste foarte mult, lobul stang diminua
datorita hematopoiezei hepatice, care incepe in saptamana 6, cand ficatul are o culoare rosie, acesta creste
foarte mult in luna 2, astel incat la sfarsitul saptamanii a 9a reprezinta 10% din organismul fetal
ficatul are secretie biliara dupa saptamana 13
bila ajunge in duoden si participa la formarea continutului intestinului, numit neconiu, eliminat in cavitatea
amniotica si, dupa nastere, la exterior
hepatocitele se dezvolta din endoderm si se organizeaza in cordoane

Dezvoltarea pancreasului
-

incepe in saptamana 4, origine endodermala din epiteliul ansei duodenale, la limita dintre pro si
mezenteron, in vecinatatea mugurelui hepatocistic
mugurele pancreatic este format din mugurele pancreatic ventral si cel dorsal
din mugurele pancreatic ventral deriva
- partea inferioara a capului pancreasului
- procesul uncinat al pancreasului
din mugurele pancreatic dorsal deriva
- partea superioara a capului
- corpul
- coada
fiecare mugure prezinta un duct prin care isi varsa continutul
cei doi muguri se apropie si fuzioneaza formand pancreasul datorita:
- rotirii ansei duodenale si formarii posterior de ea a fasciei de coalescenta Treitz
- cresterii inegale in circumferinta a ansei duodenale
intre cele doua ducte apare o anastomoza oblica
ductul principal Wirsung va lua nastere din:
- partea proximala a ductului ventral
- anastomoza oblica
- partea distala a ductului dorsal
canalul accesor Santorini, care poate avea multiple variatii, ia nastere din partea proximala a ductului
dorsal
insulele Langerhans isi au originea in crestele neurale
ductul Wirsung are deschidere comuna cu canalul coledoc prin ampula Vater la nivelul papilei duodenale
mari
canalul Santorini se deschide separat la nivelul papilei mici

Release from Medtorrents.com

in urma procesului de coalescenta duodenul si pancreasul devin organe secundare retroperitoneale, cu

exceptia bulbului duodenal si cozii pancreasului
datorita dezvoltarii splinei se pastreaza raportul dintre coada pancreasului si hilul splenic

Dezvoltarea prostatei si uretrei masculine

Prostata:
formata din 5 lobi
- origine endodermala:
- ventral (anterior)
- 2 laterali
- dorsal
- origine mezodermala:
- dorsomedian
dezvoltarea incepe in luna a 3a
in luna a 4a incepe ramificatia glandelor
in luna a 5a, din mezenchimul inconjurator se dezvolta tesutul conjunctiv si fibrele musculare netede
lobii se atrofiaza si la adult se descriu:
- 2 lobi laterali (prin contopirea celor 2 laterali cu cel dorsal)
- 1 lob median
lobul ventral, situat anterior de uretra, se atrofiaza si devine istmul prostatei
lobul dorsomedian, situat intre cele 2 ducte ejaculatoare si uretra, se va transforma in lobul median
patologie:
peste varsta de 40 de ani
- hipertrofia lobului median duce la adenom de prostata (benign), care da semne precoce si se poate trata
- hipertrofia lobului lateral duce la carcinom de prostata (melign) care nu da semne urinare precoce si
care va genera metastaze osoase
tratamentul cancerului de prostata:
- administrarea de hormoni feminini dupa castrarea organelor secretoare de hormoni masculini
- markeri hormonali
- biopsie
- prostatectomie totala
existenta santului median al prostatei la palpare este semn de diagnostic negativ pentru cancer
Uretra masculina
originea este multipla:
- prostatica si membranoasa - din partea pelvina a sinusului urogenital - endodermala
- falica (peniana) - din partea falica a sinusului urogenital - endodermala
- jumatatea superioara a peretelui posterior al uretrei prostatice - din canalul mezonefrotic Wolf mezodermala
- glandulara - ectodermala
din regiunea mezodermala apar glande prin inmugurire
din regiunea endodermala apar alte glande prin inmugurire
Formarea bursei omentale
-

este un diverticul al cavitatii peritoneale, inchis inapoia stomacului si a ligamentelor sale, deasupra
mezocolonului transvers
marginea posterioara a stomacului creste foarte rapid in lungime si rezulta marea curbura a stomacului,
situata la stanga, legata de perete prin mezogastrul dorsal

Release from Medtorrents.com

marginea anterioara a stomacului are o dezvoltare mai lenta, din ea rezulta mica curbura a stomacului, care
se plaseaza la dreapta si e legata de perete prin mezogastrul ventral
din plan sagital, dilatatia (stomacul) incepe sa se deplaseze in plan frontal
mai sufera o rotatie in jurul unui ax anteroposterior
ligamentul gastrocolic inchide bursa omentala anterior

Formarea cavitatilor seroase

-

exista 3 cavitati: pleurala, parietala si pericardica, care se separa dintr-o cavitate unica existenta initial:
cavitatea celomului intraembrionar
sapt 3 - apare mezoblastul care da nastere ecto, endo si mezodermului
mezodermul se separa in:
- paraxial
- intermediar
- lateral - somatopleural si splahnopleural, intre cele doua aflandu-se celomul intraembrionar care se
continua cu cel extraembrionar
in urma procesului de cudare transversala are loc inchiderea peretilor corpului embrionar si celomul
intraembrionar se separa de cel extraembrionar, devenind clar delimitat
somatopleura - foita parietala a seroaselor
splahnopleura - foita viscerala a seroaselor
cavitatile celomului intraembrionar se vor numi santuri si apoi canale pleuroperitoneale
Etape:
a. formarea santurilor pleuro-peritoneale
b. formarea canalelor pleuro-peritoneale
c. formarea canalelor pericardo-pleuro-peritoneale
mezodermul lateral se continua spre extremitatea cefalica cu mezodermul nesegmentat cefalic
la acest nivel se diferentiaza mezodermul cardiogen, care s-a deplasat de pe extremitatea cefalica pe fata
anterioara a corpului embrionar, inferior de stomodeum, si formeaza proeminenta cardiaca
la acest nivel apar vacuole care prin fuziune vor da nastere cavitatii pericardice primitive care adaposteste
tubul cardiac primitiv
cavitatea pericardica va comunica posterior cu cele 2 santuri (canale) pleurperitoneale, dand nastere
cavitatii pericardo-pleuro-peritoneala, de forma unui "U" rasturnat
d. formarea diafragmei
un proces complex ce duce la separarea cavitatii pleurale de cea peritoneala si la care iau parte:
- septul transvers
- apare inferior de pericard si superior de sacul vitelin
- de origine mezodermala, de forma semilunara, incomplet posterior pentru a permite trecerea tubului
digestiv
- posterior de sept raman orificii care s.n. hiatus pleuroperitoneal
- in procesul de descensus al cordului este antrenat si septul transvers, inferior de cord, care va
ajunge pana la L1
- va fi invadat de mioblasti din C3-C5 care dau nastere partii musculare a diafragmei (dovada originii
este inervatia din nervul frenic - C3-C4)
- mezoesofagul
- plicile pleuroperitoneale
- apar de o parte si de alta a esofagului
- formeaza prin unire cu restul formatiunilor membranele pleuroperitoneale
- alipirea formatiunilor si separarea cavitatilor se face mai intii in dreapta si apoi in stanga la
embrionul de 19-20 cm
din membranele pleuroperitoneale deriva partea costala a diafragmei
din mezoesofag deriva partea lombara cu cele 2 hiatusuri (esofagian si aortic)

Release from Medtorrents.com

pot exista anomalii in dezvoltarea diafragmei, in fuziunea primordiilor, care pot duce la hernii
diafragmatice congenitale (si trecerea organelor abdominale in torace)
e. separarea cavitatii pericardice de cavitatea pleurala
are loc concomitent cu formarea diafragmei
odata cu dezvoltarea tubului cardiac, eliberarea extremitatii inferioare a septului transvers si incorporarea
in cavitatea pericardica primitiva,
- cordul creste foarte mult (corp sigmoideus),
- extremitatea atriala si venoasa se aseaza superior si posterior de bulbul atrial,
- venele atriale comune ridica plicile pleuropericardice, le aseaza frontal
prin inchiderea plicilor pp se formeaza pericardul si astfel se separa complet cele 2 cavitati
tranzitoriu, cele doua cavitati comunica prin hiatus
f. formarea cavitatii testiculului
din cavitatea peritoneala porneste descendent prin canalul inghinal un diverticul al acesteia, insotind
coborarea testiculului
acest diverticul se numeste procesul vaginal al cavitatii peritoneale, din care va rezulta cavitatea seroasa a
testiculului

Hernia fiziologica
-

dupa formarea duodenului ansa ombilicala se dezvolta foarte mult in lungime, initial mai mult ramura
superioara din care se dezv anse care "cad" la dreapta ramurei inf
ansele nu mai incap in cav celomica si in sapt 6 se dezvolta intr-un sac peritoneal in cordonul ombilical
("ies" din cavitatea abdominala) = hernia fiziologica
ansele cresc si mai mult in numar iar pe ramura inferioara apare o umflatura (diverticul, proeminenta)
cecala
cavitatea abdominala creste in dimensiuni datorita cresterii peretilor si regresiei mezonefrosului (din care
va rezulta rinichiul)
ansele reintra in sapt 10 in cavitatea peritoneala in urmatoarea ordine:
- ansele jejunale (la stanga liniei mediale)
- ansele ileale (la dreapta liniei mediale)
- diverticulul cecal si ramura inferioara (sub ficat)

Intestinul anterior: limite, evolutie, derivate

-

s.n. si proenteron
limite:
- sup - membrana buco-faringiana
- inf - ansa duodenala
primul segment - esofagul (continua faringele) (vezi 5. Esofag)
la jonctiunea faringe-esofag apare diverticulul laringo-traheal - mugurele pulmonar
sapt 4 - apare o dilatatie fusiforma - viitorul stomac (vezi 8. Stomac)
concomitent cu dezv stomacului, intre foitele celor 2 mezouri care leaga stomacul de peretii trunchiului,
vor aparea mugurii organelor:
- mezoul dorsal - mugurele splenic
- mezoul ventral - mugurele hepatocistic
din portiunea distala a intestinului anterior se va dezvolta a parte a duodenului
derivate:
- esofag
- stomac
- ficat si splina

Release from Medtorrents.com

parte a duodenului

Intestinul mijlociu: evolutie, derivate

-

s.n. si mezenteron
limite:
- sup - mijlocul ansei duodenale
- inf - flexura colica primara
din extremitatea distala a intestinului ant si din partea sup a intestinului mijl se formeaza ansa duodenala
din care se va dezvolta duodenul, in legatura cu intestinul mijlociu
intestinul mijl creste foarte rapid in lungime si va da nastere ansei ombilicale
mijlocul intestinului comunica initial larg cu sacul vitelin dar aceasta comunicare se va ingusta progresiv si
va deveni canalul vitelin, care se afla in varful ansei ombilicale
ansa ombilicala prezinta 2 ramuri:
- ramura superioara (descendenta)
- ramura inferioara (ascendenta)
derivate:
- din ramura sup:
- jumatatea inf a duodenului
- jejunul
- cea mai mare parte a ileonului
- din ramura inf:
- restul ileonului (70-80 cm)
- cecul
- apendicele
- colonul ascendent
- 2/3 drepte din colonul transfers
- din flexura primitiva a colonului
- flexura lienala (stg) a colonului

Intestinul posterior: evolutie, derivate

-

s.n. si metenteron
limite:
- sup - flexura colica primara
- inf - membrana cloacala
comunica liber la extremitatea distala cu canalul alantoidian la nivelul unei cavitati care s.n. cloaca
derivate:
- 1/3 stanga a colonului transvers
- colonul descendent
- colonul sigmoid
- rectul
- partea superioara a canalului anal

Malformatii in dezvoltarea aparatului digestiv

Anomalii ale proenteronului

Release from Medtorrents.com

atrazie esofagiana = esofag fara lumen

stenoza esofagiana congenitala = resorbtie incompleta, trec doar lichide. Se observa tarziu, cand copilul
incepe sa manance alimente solide, dar si cand vomita lichidele imediat dupa ce mananca, la fiecare masa. La
2-3 ore = stenoza pilorica. La 3 ore + bila = stenoza duodenala sub canalul cistic
de separare a mugurelui pulmonar cu fistule traheo(bronho)-esofagiene.
stomac bilocular = in clepsidra
atrezie si stenoza congenitala a pilorului
stenoza hipertrofica de pilor - a fibrelor circulare (semn: copilul varsa si in epigastru se simte o formatiune
tumorala, frecventa 1/200 la m si 1/1000 la m)
inversiunea gastrica (situs inversus)
ectopia gastrica (totala/partiala toracica)
- eructatii
- se vede punga cu aer deasupra diafragmei

Anomalii ale mezenteronului

stenoza intestinala
diverticul Meckle = persistenta canalului vitelin (de la valvula ileo-cecala pe intestin la 70-80 cm)
insule heterotopice de tesut pancreatic in int subtire
fistula onfaloenterica = neinchiderea canalului vitelin (semn: secretie cu pH alcalin; daca r fi pH acid =
canalul alantoid)
chistul vitelin (enterochistom) - poate duce la volvulus (ocluzie)
omfalocel = ansele raman in hernia fiziologica
evisceratie = peretele anterior nu se inchide, toate viscerele sunt sub piele
malpozitii
- vicii de asezare
- vicii de rotatie
- cec subhepatic - cel mai frecvent - lipseste colonul ascendent (nu a coborat diverticulul cecal si nu a
format colonul ascendent)
Anomalii ale metenteronului
imperforatia anala = nu s-a resorbit membrana anala, frecventa 1/5000. Tratament = bisturiu
atrezia rectala = nu exista canal anal (doar rect). Reprezinta 75% din malformatiile anorectale. Tratament =
daca exista sfincter - se "lungeste", daca nu - anus iliac ("anus contra naturii")
fistule vezico-rectale, recto-vaginale, recto-uretrale
boala Hirschprung = agerezia plexurilor intramurale, intestinul nu are mobilitate, se destinde foarte mult anomalie de creste neurale

Malformatii in dezvoltarea aparatului genital feminin

-

lipsa de fuziune a canalelor Muller

uter didelf = doua hemiutere cu doua coluri uterine
uter bicorn = doua hemiutere cu un singur col
atrezii partiale/totale ale unui singur corn
atrezie de col uterin
atrezie vaginala
imperforatie vaginala (himen)
disgenezii gonadale
hipoplazie ovariana in sindromul Tuner
disgenezie testiculara in sindromul Klinefelter

Release from Medtorrents.com

hermafroditism adevarat
pseudhermafroditism
la barbati - cauzat de secretie insuficienta de androgeni = testicule cu cai genitale feminine
la femei - cauzat de secretie crescuta de androgeni =
- virilizare anormala a fatului (CSR fatului sau a mamei, administrarea de anabolizante
mamei
- clitoris peniform
- tendinta de inchidere a sinusului urogenital
- coalescenta labiilor

Malformatii in dezvoltarea aparatului genital masculin

-

epispadis = deschiderea uretrei pe fata dorsala a penisului si defect de formare a peretelui anteror
abdominal si extrofia vezicii urinare
hipospadis = alipire incompleta si deschiderea uretrei pe fata inferioara a penisului, cu mai multe variante:
glandular, penian, penoscrotal, perineal
anorhism = lipsa testiculului uni/bilateral
sinorhism = fuzionarea testiculelor
poliorhidie = mai multi testiculi
monorhidie = un singur testicul
hipofazie = dezvoltare anormala
atrofie congenitala = un testicul mai mic
criptohidia = testicul ascuns, nu a coborat, poate duce la cancer daca nu e extirpat (daca nu a coborat in
adolescenta total - poate cobori si doar pana la nivelul simfizei pubiene si va impiedica actul sexual)
hidrocel congenital = acumulare de lichid in cavitatea seroasa a testiculului
chisturi de funicul spermatic
embrioame = tumori cu punct de plecare in celulele germinale primordiale
hernia inghinala congenitala = nu se inchide canalul
fimoza congenitala = ingustarea orificiului preputial, ceea ce nu mai permite decalotarea glandului
De uretra:
absenta congenitala
obliterare congenitala = dispare lumenul
stricturi congenitale = ingustarea lumenului
diverticuli congenitali = eliminare de urina dupa terminarea mictiunii
uretre duble
fistule uretrorectale genitale
De penis:
agenezie
hipoplazie
hiperplazie
bifalia = penis dublu + vezica dubla
implantari anormale
Malformatii in dezvoltarea aparatului urinar
Rinichi
agenezia renala = lipsa completa a rinichiului uni sau bilateral, frecventa de 1/1500 nasteri
aplazia renala = dezvoltarea incompleta: mai mic, incomplet, cu chisturi, uretere fara lumen; cauza este
lipsa inductiei intre blastem si mugure
rinighi supranumerali = mai multi, functionali, normali; cauza: blastem divizat

Release from Medtorrents.com

hipoplazia renala = rinichi mai mic, cu functionalitate redusa

rinichi polichistic = lipsa unirii intre sistemul secretor si cel excretor duce la dilatarea nefronilor si la
formarea de chisturi
hidronefroza congenitala = masa de lichid acumulat care preseaza rinichiul )poate fi si la adult, in urma
unei pietre care blocheaza uretra)
ectopia renala = pozitionare in alt loc, de ex in pelvis
ptoza renala = pozitionarea in alt loc, dar prin cadere, nu din nastere; cauza: (ex) daca un ureter e cudat,
lung
rinichi in potcoava = rinichii sunt uniti intr-un pol (sup sau inf)
rinichi inelar = uniti in ambii poli
rinichi bifid
Vezica
extrofia vezicala = deschisa pe peretele anterior
epispadis = uretra se deschide pe fata dorsala a penisului; cauza: mezodermul nu migreaza si se resoarbe
agenezia vezicala = lipsa vezicii urinare; se poate forma chirugical din sigmoid, colon transvers sau stomac
hipoplazia vezicala
vezica urinara dubla
rectovaginale
rectovezicale
rectouretrale
Malformatii in dezvoltarea ficatului si pancreasului
Anomalii ale ficatului
ficat polilobat - persistenta fisurilor
lobi accesorii - lobi in plus
atrofii de lobi
anomalii de cai biliare:
- absenta vezicii biliare
- vezica biliara dubla
- stenoze congenitale de coledoc
- chisturi de coledoc
- atrezie coledociana - extrahepatica (1/20000) sau intrahepatica
Anomalii ale pancreasului
insule heterotopice de tesut pancreatic in stomac, intestin
pancreas inelar (in jurul duodenului) - asimptomatic, in pancreatite se poate ajunge la stenoze duodenale
pancreas insular
la pasari, mugurele pancreatic ventral este bifid
Metanefrosul
-

rinichi definitiv, apare la reptile, il gasim la pasari si mamifere

incepe sa se dezvolte in zilele 30-32
ca localizare, se dezvolta in regiunea corespunzatoare L5-S1-S1 pe schelet si in dreptul somitelor 26-28
se dezvolta din doua regiuni:
- din partea inferioara nesegmentata a cordoanelor nefrogene = blastem metanefrogen
- dintr-o evaginare a ductului mezonefrotic = mugure ureteral
mugurele ureteral se ramifica, fiecare ramificatie "luand" cite o bucata din blastemul metanefrogen
prin ramificarea mugurelui ureteral rezulta o parte dilatata care va deveni pelvis renal, care se ramifica si
da nastere calicelor mari

Release from Medtorrents.com

ramurile mugurelui intra in blastem si se divid succesiv pana la 12-15 grade

ramificatiile 2-5 sunt inglobate in ramificatiile initiale si vor da nastere calicelor mari si mici
din tubii 5-15 se formeaza nefronii, respectiv se formeaza capsula, tubii contorti, ansa Henle, pana la
nivelul tubului colector
din mugurele ureteral se formeaza tubul colector, calicele, bazinetul si ureterul
din blastem se formeaza aproximativ 3 milioane de nefroni
prin procesul de incorporare al diviziunilor 2-5, numarul nefronilor se reduce si la adult exista aproximativ
1 milion de nefroni pentru fiecare rinichi
rinichiul e functional din luna a 7a cand placenta e insuficienta
exista o inductie biunivoca intre mugure si blastem (un protoglican care a fost descris si izolat, care asigura
inductia)
rinichiul sufera in timpul dezvoltarii un proces de ascensiune renala, deoarece blastemul matanefrogen e in
regiunea lombosacrala; cauza este multifactoriala:
- cresterea mugurelui ureteral
- cresterea rapida a embrionului in special in regiunea lombosacrala
- diminuarea curburii lombare a embrionului
daca nu se produce ascensiunea, apare o malformatie numita rinichi congenital pelvin
rinichiul sufera o rotatie in plan frontal, initial hilul fiind anterior

Mezodermul intermediar si rolul sau in dezvoltarea aparatului genital

-

intre aparatul urinar si cel genital exista o stransa legatura, cele doua dezvoltandu-se dintr-o structura
comuna creasta urogenitala, care proemina in celomul intraembrionar.
in creasta genitala migreaza in saptamana 6 celule endodermale din zona sacului vitelin (cel germinative
sexuale) care populeaza creasta gonadala si induc dezvoltarea gonadei
in afara celulelor germinative care devin spermatogonii/ovogonii, restul structurilor sunt derivate de la
nivelul epiteliului celomic sau a mezodermului de la acest nivel
din epiteliul celomic deriva
- la barbat
- cordoanele testiculare
- albugineea testiculului
- la femeie - celulele foliculare
din mezoderm deriva
- la barbat
- celulele interstitiale Leydig si celulele de sustinere Sertoli
- ductele epigenitale
- ductul mezonefrotic care formeaza caile sexuale extratesticulare
- la femeie
- tubele uterine
- uterul
- portiunea superioara a vaginei (din canalul utero-vaginal)

Mezodermul intermediar si rolul sau in dezvoltarea aparatului urinar

-

mezodermul intermediar se imparte in 3 segmente, in sens cranio-caudal :

pronefros (somitele cervicale 8-11)
mezonefros (somitele toracale 9-26)
metanefros (somitele lombare/sacrale 26-28)

Release from Medtorrents.com

in timp ce in partea craniala (pronefros si partial metanefros) mezodermul este impartit in nefrotoame, catre
extremitatea caudala se pierde aceasta segmentatie si mezodermul capata aspectul unei gramezi celulare
din mezodermul intermediar deriva atat ductele cat si nefronii ap urinar adult
Aici se enumera etapele pronefros, mezonefros si metanefros cu caracteristicile generale pe care nu le mai repet
si eu
intre cele 3 segmente ale mezodermului exista o interdependenta functionala. Astfel dezvoltarea unuia este
conditionata de dezvoltarea precedentului deci pronesfrosul are rol inductor asupra mezonefrosului iar
mezonefrosul are rol inductor pentru metanefros
in plus ductul mezonefrotic este cel de la nivelul caruia se formeaza mugurele ureteral care participa prin
inductie biunivoca cu blastemul metanefrogen la dezvoltarea rinichiului definitiv
Mezonefrosul
-

organ definitiv la pesti si amfibieni, la om e nefunctional (discutie)

se intinde de la T1 la L1, in regiunea toracica, aproximativ in dreptul somitelor 9-26
in aceasta regiune segmentarea se pierde spre caudal
in segmentul superior se formeaza cate o vezicula din fiecare nefrotom
in segmentele inferioare se formeaza mai multe vezicule din fiecare nefrotom (aproximativ 40)
veziculele se alungesc si rezulta un nefrotom primitiv cu capsule Bowman in partea mediala
in situ, in capsula Bowman apar vase de neoformatie care se pun in contact cu capilarul din aorta dorsala
lateral, veziculele se deschid in ductul pronefrotic care devine duct mezonefrotic (canalul Wolf)
mezonefrosul e proeminent pe peretele post al trunchiului de o parte si de alta a mezoului si formeaza
corpul lui Wolf
pe fata mediala a corpului lui Wolf se diferentiaza creasta genitala, ansamblul lor numindu-se acum creasta
urogenitala
evolutia mezonefrosului se desfasoara progresiv cranio-caudal
la sfarsitul lunii a 4a mezonefrosul nu mai exista ca organ, el a involuat; pana in momentul de fata nu exista
date certe ca este functional
din mezonefros raman parti epigenitale care vor intra in alcatuirea caii genitale, in special la barbat
cei 5-12 tubi epigenitali care raman devin tubi eferenti care se vor deschide in ductul mezonefrotic, duct
care devine duct epididimar si canal deferent

Pronefrosul
-

organ rudimentar si nefunctional la om, e functional la unii pesti si amfibieni si organ definitiv la amfioxus
(?)

se afla dezvoltat in regiunea cervicala

mezodermul intermediar e segmentat in nefrotoame
nefrotomul are in centrul sau nefrocelul care comunica cu cavitatea celomica si cu miocelul
acest nefrotom se alungeste ca o vezicula pentru ca intr-o etapa ulterioara sa se uneasca cu vezicula
subiacenta
in partea mediala se pune in contact cu ramuri din aorta si rezulta un glomerul primitiv
in partea laterala extremitatile se unesc si formeaza un duct descendent numit ductul pronefrotic care se
deschide in cloaca in diviziunea anterioara a acesteia
cele 7 nefrotoame care formeaza pronefrosul, raportate la schelet, se situeaza intre vertebrele C5-T1, iar
raportate la somite, intre 8-11
primordiul pronefrosului se vede la embrionul de 22 zile
regresia completa a pronefrosului are loc in zilele 24-25
doar la vietuitoarele inferioare se dezvolta aceste structuri

Release from Medtorrents.com

la om, pronefrosul nu formeaza, in mod normal, glomeruli ci numai duct pronefrotic, care la om e
nefunctional, rudimentar, dar are un rol foarte important ca inductor pentru etapa urmatoare

Septare cloaca - evolutia sinusului urogenital

-

tubul intestinal primitiv se deschide in cloaca, alaturi de alantoida

cloaca se separa in 2 prin aparitia septului urorectal, o condensare mezenchimala, in:
- sinus anorectal
- sinus urogenital
canalul Wolf se deschide in diviziunea anterioara (sinusul urogenital)
locul unde septul atinge membrana cloacala se numeste centrul tendinos al perineului, locul unde se unesc
toti muschii din zona
sinusul urogenital are 3 regiuni:
- vezicala (craniala)
- pelvina (mijlocie)
- falica (inferioara)
din regiunea vezicala rezulta vezica urinara
alantoida de deasupra vezicii se va oblitera si va rezulta uraca, un cordon care se intinde pana la ombilic
(=ligam ombilical median); neobliterarea duce la fistule
din ductele mezonefrotice Wolf, prin inmugurire apar mugurii ureterali
odata cu dezvoltarea vezicii urinare ductele Wolf se incorporeaza in peretele vezicii urinare, astfel incit
- parte din perete posterior al vezicii urinare, numita trigon vezical, va fi de origine mezodermala (ca
ductele)
- cei 2 muguri ureterali se vor deschide separat, si deci si ureterele
- canalele deferente se vor deschide separat (in canalele Wolf)
- trigonul vezical si jumatatea superioara a peretelui post al uretrei vor fi acoperite cu epiteliu de origine
mezodermala
din regiunea pelvina a sinusului urogenital rezulta la femei uretra si la barbati uretra prostatica si
membranoasa
din reginuea falica a sinusului urogenital rezulta la femei vestibulul vaginal si la barbati uretra peniana
(falica)
orice defect duce la aparitia fistulelor rectovaginale si retrovezicale

Stadiul indiferent in dezvoltarea cailor genitale

Fistule
ombilicale - din uraca
-

dezvoltarea cailor genitale are un stadiu indiferent cu:

ducte mezonefrotice Wolf care coexista in saptamana 6 cu
ducte paramezonefrotice Muller, care incurciseaza ductele mezonefrotice si se unesc inainte de a se
deschide tot in cloaca (in sinusul urogenital), unde va aparea tuberculul sinusal Muller
ductele paramezonefrotice apar prin invaginare pe extremitatea superioara a mezonefrosului si au 3
portiuni:
- verticala si descendenta
- oblica, in care incruciseaza canalul Wolf
- verticala descendenta, in care fuzioneaza cu ductul de partea opusa si rezulta canalul uterovaginal
din tuberculul sinusal Muller deriva:
- la barbati - coliculul seminal
- la femei - himenul
-

Release from Medtorrents.com

canalele au evolutie diferita:

la barbati - c. Wolf - calea genitala principala / c. Muller dispare aproape in totalitate
la femei - c. Wolf dispare, raman urme / din c. Muller - tube, uter si cea mai mare parte din vagin

Stadiul indiferent in dezvoltarea gonadelor

-

pe fata mediala a mezonefrosului (a corpului Wolf de fapt) apare o ingrosare a epiteliului celomic care
impreuna cu mezenchimul adiacent formeaza creasta genitala
initial, in creasta genitala nu exista celule germinative primordiale
aceste creste (gonade primitive) capata caractere de sex de-abia in saptamanile 6-7
in dezvoltarea aparatului genital exista o perioada indiferenta cand, desi sexul e determinat, nu exista
caracteristici morfologice diferite
spre sfarsitul saptamanii a 3a si inceputul saptamanii a 4a apar celule germinative primordiale (de origine
endodermala), derivate din peretele sacului vitelin, din apropierea alantoidei, care migreaza pana in crestele
genitale (de origine mezodermala)
caracteristic pentru celulele germinative primordiale e reactia puternica cu fosfataza alcalina
populeaza crestele genitale pana in saptamana a 6a si au rol inductiv pentru dezvoltarea gonadelor
daca aceste celule nu ajung in creste nu se dezvolta gonadele
in stadiul indiferent nu se face diferentiere morfologica de sex
epiteliul celomic prolifereaza intens, invadeaza mezenchimul subadiacent si formeaza cordoane genitale
sexuale primitive, cu celule germinative primordiale in structura lor (caracteristica a stadiului indiferent)
din acest stadiu incepe dezvoltarea testiculului