Horia D. PIFARI Monica ALBU PSIHOLOGIA PERSONALULUL: I. MASURAREA $I INTERPRETAREA DIFERENTELOR INDIVIDUALE, ditura Presa Universitard Clujeand Clu} Napoca 1996)COLECTIA UNIVERSITARIA 4 Corsa universe petra studi PSIHOLOGIA PERSONALULUL 1. MASURAREA ST INTERPRETAREA, DIFERENTELOR INDIVIDUALE Horia D. PFTARIU, Monica ALBU Tehnoredsettecomputstizat: A, Zaha © 1997 Fata Presa Universitat Clujcand Fete drepurieasupen acest ci apurin Eitri Presa ini exitars Chayeans Reprodcerenimegral sau partial text est irra 9. ‘Tt pedepsil confor: lei Fditura Press Uniscriark Clujoans Director: Andrian Marcus Mk mt 3400 CLUI-NAPOCA, ROMANIA Tels 40-064-199315 Fax: $0-058-191906, ISBN o78.9261-1944 ‘CUPRINS, PREFATA, CAPITOLUL | PSIHOLOGIA APLICATA SI MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ‘Organizatile, munca i psihologiaaplicat - precizi st delimit, Organizata. Diferente specifi lumi profesunior. Difereate in perforant, ‘Muna societatea, Perspectivelepsthologei personalulu CAPITOLUL 2 CONCEPTE FUNDAMENTALE IN MASURARFA PSIHOLOGICA, Variable staistice Importaniamafsurti in paihologie. Natura masurii pihologice Definiea misuran Diferentele individual Seale de masurd. ‘Scala nominal ala ordinal Seala de interval Seala de raport ‘Cum considerim numerele fn misurdes Aiegerea nei scale de masur, Masuzarea psihologict CCrteri de evaluaze a masurizlo psitologice Test: natura sistematicl a procedurilor de masurre in psibologie Testl psibologic - definite. © taxonomic posbilt «testelor psihologice Prosi 16Valiitatea de aspect. CAPITOLUL 3 FIDELITATEA SI VALIDITATEA TESTELOR, Consistent i predic Fidehiate, DeGiitiafdelitti in termeni matemaict Surse de eroare in testare psihologicl Metode de estimare a fide Metoda test-retest “Metedainjumatatin (spi-hal, “Metoda analizei consstentl interne Interpretareacoeficientilor de fidelitate Validitates teva notuni ute Construct psibologie DDomeniul de continut misurat de un test Cntena! Definitia valiiatis Validate testuli eelativd a construct masurat Validitatea testa eelativa la contnutl sé Validitateatestuluirelatva la enteria Procedeeutilizate pentru validare. Problema restzingeni multi Statistici utiliza in validare rlativa la eters 2 up test psibologi Interpretarea coefiientilor de validate CAPIIULUL4 ANALIZA DE ITEME Particular ale itermilor unui test ‘Analiza itemilordistorsionant sau 4 vanantelor incorecte de rspuns Indiele de diicultat a unui item Validitatea terior Capacitatea de discrimnaze uns stem, 6 6 66 7% " 8S " sx ss sx ot 3 os mn 5 us us ho 1s 130 133 16 Indicele de dscriminare al uni item oreatiaiter-test Corea inte iter (Curbs earacerstict unui item ‘Curba carateistil a itemului si eora rlspunsulat la item Aplicani practice ale TRI (Obtinere informatiilor prin analiza itemilor dlistorsionan ‘Teste adaptative Anaiza de items pentru teste specializate BIBLIOGRAFEE 135 138 138 Bo a6 14s 147 150PREFATA DDomenial managemsntuli yesuresoe umane primi f lle nowste ‘important covartonr, find considera ew uaa din probleme chet fl fonotonirit icliente 4 oncch organiza, inditerem ch «se ‘orb de onganizali orcatate pe business su indestrne, edactione, {erste cu earactor social ete Dinetorl de resurse amage i Colittes lr de manager a rsp care urpeazA ideaproane pe evle ale produ une companit sav director gencral Suceesul net weganiatiedepinde in fart mare misurk de elite, factorui smn seu de gestionsrea iniica a petsonaluui, In ext Departments: de Rewurse’ Umane, sim Compantimental ds Pstlogi Personal ale eeu art inch peblemete de sles ‘speonalu formacce 9 personae Tote de mune promnvarea ‘valance porfrmentlr proessnal te Learn prorenth acoperk un spectra rests, acela al uta ‘esiclor pstologie sau partet de psibodiagnozd industrial. Ea exe ‘Sstibadpstholoior industrial 5b celor care se pregitess peat rplicaen pitlogici le nsel organiza. Am ava in vedere I Primal rnd calitcn sins 4 cunopintlor clase, fapral ck ilar insrumeasvinpsibodignostc solicit o prin: de Srsopte dick se donee inondevae sd fe efiiem, compettiv Devinn hath pe bard de teste paooice ponte rae fueaga vat « bout, pone lise ume de unger sae rie eee In acest hivel ponte aven sommccinieseions Apo, inten tonsil fos 3 “itootisal et a ar, unde fn se considend@ cine an un es Pontes: i folncnsk Firms de consulta din nee si une Fost depres pstind eA fs sclestia manger sa evan resusslr uname dar rstcologin forex Unk suet, desea aah pp inrumcria pctoat noses aowupas procedurilor de adaptare Tn obicctivelepretine sau. le inedul nowru ultra Fie rediiiae deter este ps esoProlog apical manggementl resuseor uman Managmentl reursloe uma prsipane 0 activate vam ommplea nar sade apart specii in iete doen ae Sti Inertn non ee sh evn sh fra oe eh Frotensle psiloc din aca str In scene prea ees 4 ta prion din ciel amin, eu coming same tcc emi ee ic lee tye came a anlce In praticn st in ap Tes nett sepa Phone aint management roorchr ume, fenpetncl So pect ni ah cl eer tel Sitch Capt 2 ne prezinh uncle nun fesmenne de Iniurce specific ahr sociale scene evind pe ce Spsifeinen sore paged eae dia none de {Capshulogie Cadi tty pbologs Titanate, esc dele! capt st le, Cink ace Capel de ingoraoid majrtdeowses b. Reba > in cazul une ‘arctristci concrete se poate wauce prin "este mai mare dei” sa ste mal un decdt” sa "este peferat ui et, Dac dow element, a,b: cup acelin sia ondonat, wom spune cd si sunt "echivalnt” si vor nota a-h. Relaia~ poste insermna, in fanctie de conten, este afl de mae ca” sa este fel de bun ea sau “ste apeciat la fel en ee, entra a pute defini o cali onlinal, elementele mulimi A webuie Sb indeplincasea urmatnrce condi C1 Pentru oresre du clement dstincle 2h = ack a-b tune are le sda (simewia ela! ~ ac ob tune’ nu are le B>a (antisite ea >). (C2, Nici un element a4 au poate fi in relatia > cu el insu (ietlesvitates ea >), Pentru orice element ae este valailb aumal relat ao (reflexiviaen rela), C3. Pent ovcar ue elemente distinct acoA + dac au Toe relate ab si b>c atunc webuie stabi loc retin 2>c (wanatvitatea relate >) acd av loc relasle 2b si B-¢ atunl webu sab Loe relia 2" (vantvtatea relat 36 Patologia personals C4, Pent oncare doud elemente dstince abed tebuie st sib loc una i numa una dine elie: rh boa ab De exemply, mugcitori une seetit pot i ierhizati in functie de randareatul for, de a cel mai ficient lace! mai putin elcent. Vora ‘pune cha este "superior ui b (a>b) daca ese mai ficient dei b Si vom considera cf a sib suat"echivalens" (a=) dac au aclas fandament. Relatile > si = definite in acest mod indeplinese condinile C1. C2, C3 si C4, deci permit utilizar uni seal ordinal {hn schimb, relia defini prin "a>b dacs rma daca domind ‘pe Bn Indepineste condita de tanzitivitae: este posibil a int-0 funiie mama stil domine pe tl, ail st domine pe cop iar ‘opi to domi pe mama ‘Acelasi ier este valabil pentru relatiadefinité prin "a~b daca si = ‘numa da ucraza bine irpeeund Conia de tnztvitate este difeil de indepbinit atunci ind persoanele sunt anaizate pe baza nor variable psihologice cu Contin social (de exemp,ineredee,cooperare, coeziune et.) Desi, 0 scald ondinall poste fj delinith atunci cdnd elementle multi ¢ pot 6 grupate in clase sau catego “ordonate". Toate ementele echivalnte inte cle formeazd o elas, iat clasele pot fh faranjate astfel inc toate elementele uni clase sunt in relia > cu toate elementele orice clase alate dup © asemenea pattie a mullimii 4 fommati din clase “ordonate” se rnumeste clasament sau ierarhie Regul impuse masursiordinae sunt urmitoaree: RI, Dow elemente, aca, av masun ele (m(ay=m(b) acd ‘numa dac cle sunt echivalen ab). aConcept Fundamental i msraren psibologich 2. Pentru oriare dou elemente a:b aflat in reaia a> ‘misura clement a este mal mare decd! masa eer 5 a>). (© modatiate simpld de define a une scale ondiale const in atibuirea de mumere, in ordine deseresctoure« valonilor, claselor ‘ordonate prima clas (cea mai bund) pimeste un numa, dous un rumir mai mic, a tia un umir si mai mic same, Todte elementele unei clase vor avea aceeass masur, egal ct numial abut clas. ‘Acordind persoaneor note de Ia | a5 n functe de perforate a Tecul de munci, cu semnificaia $-foarte bun, 4-bun, 3-medi, 2-slab, I=foane slab, se defines o sald ordinal, Nota primi de Fear indivi este masuraacssui Sealele de ainaini sunt adesea scale ondinale pent e& ele le cor subietlor si note niveul de satisfatie sau de adenune la idee rin marcreadifentelor grade acd relatia ab indica superiortaten hia falk dé 5 in pivina caraterstici cercetat, atunei misurarca ordinal ne dt urmitcarele Informa + doul clemente care au aceeasi misurl sunt echivalente (nic ‘nul nui este superior celui) + dine dou elemente cu masur neegale, cel care ae masura ‘nai mare este superior celia [Dict misurle obiectelr din multimes 4 sunt tansfomate print functiecrescitow, se objin o alll msurare ondinalt a elementelor in , intact noile misun plsteaza ondinea obiecelr. ‘Trebuie retmut cd misurarea ordinal au ne dt informa despre ‘tana existe inte dout elemente ale mulimi 6 Patol penoal Dac mia)m(b)=m(c)-mid) ma Taveuni c& a este wot eu at superior lui bout cl c este superior a SH consider, de exerpu,caailcdnd elementele Ii sunt elev ‘une clase. cesta sunt ondoalicresetor dup cunogtinsle Jor Ia ratematicd si fiecar este misurat prin Jul fu. Dack print evi ‘exis 0 persoand cu prem la olimpiade, aceasta va ccupa ulin Toc, deci va avea mlsura cea mai mare, dar “distant” (in coea oe privestecunostintle de materatc#) dint ea si penutimal din gr cexte cu mull mii mare decit "distaxta” dine penuimal si antepenltimal Indicele cel mai potivit pent desercre tendinei centrale a datelor masurate print seal onlinald este mediana, Evident, este posiils ‘i dewrminarea moduli Pentru varibilele maura ordinal se poate recurge la calelul rangurilor centile, devile sau cui, Datele misurate a nivel ordinal se reprint grafic prin digrare in ‘benz, in coloae sau in batoane, Pentra verificaea ipoterelor statistice se uilizea teste statistice rneparametice, ir pentru cercetarea relate inte variabile masurate ‘rin sale onfinale se calculea coeficeni de coelate a rangurilor: ‘Se exernply, coeicientl rho al lui Spearman, in cam) a dou ‘anabil, su coeicenti de conconiand (Ge excupl, eet al fui Kendal), fn cazal mai multor variable ‘Seale de interval poate fi utlizal ature end tn mltimes Ase poate Stabili un clasament si, in plus, se poste aprecia "distant dine oricare douf elemente in privita caractristicit cereetste. Aceasth aisles o inte asad oR 9Concept fundamental in masrarca pibolgick care atibuie fectei perechi de elemente din , (ab), un eumar nenegatv,dia.b)2, si indephinesteurmatoarcle wei condi C1, "Distant dint oricae dows elementeechivalente este exalt cu 0 ab diab)=0 C2. "Distant" dint a sib este eval cu “isan” dint 6 si da b/d) pentru orice elemente ah (propriate de simi (C3, Pentns oncare tri clemente ah.ced, inte care exist relatile (@>) sau ab) $1 (Be sau BO), are loc cgabaten: dia) ~ diab) + did) (proprictatea de acitivitt) ‘Unei scale de interval i se cero a, pe ng regulle RY si R2 impuse scale ordinal, indepineascy wmoarea regu 3. Pent oricare para elemente bce we oe Iam pc) ack i numa acd arab) de) [Accast regu inseamni cd scala de interval abuie unor obicte ‘egal dstanate ine ele in pivina caractrstiiicoretate, sur echidistane. Si consderim un concurs de unusee, la care Sprimeste note 2, M rola S gi L nota &. Duck avern motive sl credem cf in elt Leste tai rumoasi det M, car este mai fumoast deci S, si “distata" dite LM, in privinta frumuscti, este egaldcu "isan dinte M 11S, atunc putem afima ck notele acordate consi o miu de ‘ip interval a celor tei candidate Paiboogin enon {cam scalelor de interval, pled un element are misura egal cu zero nu inseam cd el este lpst de caracerisica cereem. De ‘exempla, nota zero acodaté une candidate la concursul de frumusete fu sompifcd absent ali a frumaseti Exemplul tpic de scald de inerval se tntineyie Ie misurrea temperatuni, Dupd cum se sie, temperatura este un parametrs ce carncterizcazA stra de ince a unui sister fii se determing pe ‘ba varaiei unor marimi fiice (volum, reistenys elected fort lectomotoare et, ste inet uno vari opal le mari ivice le corespund varati egale de temperaturs. Termomeirl cu care se invegisieazd salon tempera este graat in unit ecidistane Indiferent ce repezint dstania dive dou gradi sucesive (un sgn Celsius sau un grad Fabreneit sau alceva) difeenta de lempersurd corespuncitoae disate dine douk grat succsive ‘este I el de mare, fie cess vorka despre gradalile 2 yi 3 sau 10 si u Se obignuiyte sh se atribuic unei temperstun misura 22m, dar ‘cease nu inearnd absent otal a tempera. Zero grade Celsius ‘orespunde, de exempy, la 12 de grade Fabeabcit ‘Aut scala Celsius, ct yi scala Fahrencitrealizeazi| misurisi de interval Din exemplul prezena se deduce cl surat de tip interval xen sitar puncill 220 (mirimen curactrstil ostia i oe abe ‘misure zero) i fungimea unitii de masurd sun dove douk rivelun ale carctersti clria sf fi corespunda 0 dierent a rmdsurlr egal cu unu). acd msunileobiectelor sunt wansformate print func intr ‘mad) = D+ aM), pent orice aAConcept fundamental in msureee pibologick unde iq sunt mumere eae, g>0, nv) este masura elerentul ain seal de interval consideat, ‘mua(a este misura nouda elemental a seobtine de asemenea o misurre de interval ‘Aceastpropretate a scalelor de interval fice pesbié compares obietelor pe baza mai mult msurSiod de tip interval, chia deck ficare dite aceste masurtonfurnzeaztvalon din alt interval - de fexernplu, 0 misurare dd valoe din inevalul (0,10), aro alta din interval (120,200). Prin vansformd liniae se poate ajunge la un interval commun tuto seallo. Dale misunte print seal de imerval se reprint grafic prin hnsiograme si poligoane de fecvent. Indic sais calcul el ‘mai fvevent sunt media, mediana si share standard. Se pot utiliza coefcentt de corel liniard sh se pot apica testele satistice parumetice (esta testa Fete) Seala de rapor poate f defn or de ete ose poate uz o salt 4e interval, in plus, se poate aprocia in mod obietiv cfd un lament este pst de carnctenstica cerca De exemply, putem afirma cu sigurand oun vebicul care Stulioneazi este psi de vite, Scale de raport ise impune ca, pe lang reguble RI, RZ 91 RS 38 Indeplneascl si regu R$, Un element a4 are msura egal eu zero dat si numa daca el este ipsit de caraceristca cercettd ‘Atunci ind caracteristca misuraé reprezints spatia luagime, ‘Supe, volum) sau tmp (dura de vat, imp de react) se poate 2 Psiologi personal stabil in mod object ce inscamna “absenta caracteristii", dei ‘ind misra sf egal cu zero. Peni asemenen varie se pot efi masurtr de raps Deosebiea dine o misurare de interval si una de raport const in fap ef la misurare de interval, din faptal ma) ~ 2m) mu se poate tage coneuzia cd a este "de dow mai bun" (in sensul relate >) decitb, ceca ce este posibi int a msurarea de raport. De pil, indifrent daca inlimea persoanelor este misuratl in mm, m sa inch, un copil care are 164 em este de dos ori mai nat deoit una ‘care are 80cm. Dacd o masini se deplasea eu 60 knvord iar la cu 30 kenvord, putem spune ci prima merge de douk ori mai repede decit a dows, Vasibiele ale coe valor se obtin print masurae de tip interval sau de tip raport se numese variable de ip seor (Graziano, Raul, 1993). Cotele obfinuie de indiviet la testele pribologice foarte bine ‘onsite, la ear o diferent de un punct are aceasi semniicate th Drivin caracteristict mdsurate indierent of este vorba de diferent dlinwe cota 2 si 3 sau fre cota 31 932, sunt misure de interval ‘Desi variabila misurtt prin cotle esta este de tip seoe Dar, dack la un was test de cunostint, doi individ au obtinut 20 sic respectiv, 40 de puncte ou se poate afirma cla ile are de dou ‘on mai mule cunostinie deci prim Deci mdsurarea cunostinstor rin Scorrie esti nu esto isurwre de rapt In genera, testle psibologice si cele de cunostinte realizeanh doar ‘msukr ondinle we variable la ar se refer. Exist cteva teste de imteligen, bine constite, care realizeazt mAsuriri de interval Dalle misurteprint-o sell de raport pot fi preuerate prin orice ‘operat aitmetice, Peru ee sunt permise toate preluriestatsice ftintte la scala de interval Ia plus, se poate calcula media *Concept fundamental fn mksrara piholgich ome ~ aceasta necesitl cuncaserea punctli Zero real, corespunzitor dsente caracteristii ceretate, Obsersatie. In ule situs © variabilé poste mAsurts folosind toate cele pair tipur de scale. De exemphi, si ‘consider mulimea 4 format din ptr persoane, x, 28 ¥, ale coe inti, exprimate in em, sunt, in cei: 161, 165, 181,185 * Aplicind o misurare nominal, atibuim foie persone ‘hte un mare HIS, 9:06, 7209, 16 * Daci ordonim persoanlecrescitor dup inlime si tibuim Siecle persoane lou! pe care il ocupa, obtinem o masurare ‘ordinal why 23 vd * Duct atribuim ict perscane difeenta dine indlimea sé 16, realizim o masuare de interval: wel yi, 221, ¥:25 * Dac fice persoane I aribuim inahimea sa, ralizin 0 rmdsurare de report TOL, ¥165, 2181, v 18s Psologia personal Talal 2-1 ne previo sine a diferentelor dine cele pat tpur de scale deserse “abel 2-1 raters saeloe de mast Opera Desens Sonia] Feats [Cag once - cece a crenimenic ta tre tea ela a men tevin cbc unt conde | Sear casgieek cali, ja de loa 9 sheet ah ae 2a a mmc on ol co aM ose tresfoate teeta Oe | pei ‘ais por ‘nina | Fear erica Deimerat Eats} as Ierutiare | cehivalcat d- ng el exe Crit cele | poemish one transirmare lin Depot] Fastin Tae dint ue puncte 7am Ferre | abla poate Th determina Unt cake | rapt aor dou bist Zao at 4s[Concept fundamental in mdsurare pibolgick (Cum considerdim numerele tn suede Printo opentie de misurar, unei vanabile i se atibuie val ‘umerice. Sunt posible dou stati: 1. Variabils poate fut numa anumite valor: numeric. Inte oicare doud val posible existi doar un numdr fxat de valor posible Mulumea tuaror valonice posibile este fini sau numirabils. In acest caz e spune et varabila este disererd, Ca exemple, amitim Variabilele ale ciror valon sunt freevente absolute (ex. numdral de saudenidint-o grupd, numigul de le plicase dinteun an ele) ‘Ane cind scoral unui test psihologie se objine prin insumarca ‘otcloriteiloe component si penbw fecae item scoru poate Ina doar un nurie fit de valor (de exerpl, | pene rspuns core, 0 ‘entra rispuns omis si -1 penta rispuns gresi) vanabila «clr valoare pein fiearepersoan este egal cu con obyinu de aceasta latest este o varablt discret, 2 Vaabila poate lua orice valoare numeric dintrn interval fini ‘au infin dat Inte oricare dou valon posible ale varies exist 0 infnitate de valet posiile. in avestcaz se spune ch vaciabila este ontnui. In general, toate variable cae exprinaé spl (lungime, sopra, volum), timpul (vista, impul de react), masa. sa ‘combinati ale acestora (vtera, aeceleratia ele) sant vaibile Dar, in cerca, se inimpld desea ca variabile continue sk apart ca find discrete. O eau o constitu impreciiainstrumentelor cu are se face misurarea (de exemplu, indhimes persoanlor este inregintat de obice in em), Alteori nu se justified in cewetae o prize prea mae (de cxemplu, pentru investigarea legatuni dinue rv pete la televizor i vars este sufcient dack vinta este expat fn ai, nu tebuie nota in le sau or). In aceste condi se considers cf Scare valoare a variable epreznt# un interval de valor 46 Paitologin personal Asif daca vali posibie sunt Yreka Hy A a= eg 1, tunel ficeare valoare % if pivill ca un interval de valor, de lungime d, pentru care, ste centr (2, 48/2] 1.2. for, 2) extremities infroar: bro) 12, extemiatea superior (db ghi-12. am. Limitele intervaluui const im acest mod pentru valoare x, se rumesc limite real ale mumdral x, [Nota obignuit a o Iucrae serist repens de obicei, centr uni Interval de valor aviad langimea de un pune Aste, de exempla, rota 8 indict fatal cA, dacd sar utlizat pentru cota Turdbor ‘numerezecimal,sconul ar fst eupins inte 7.5 98.5 Si vista exprimath in ani este interpret adeses in acest mod Valoarea 20, de pili, vprezinth virta cupinsd inte 20 de ant de i nip se consider’ eX ea este continua si se acepth i fie imtrodus in ‘prclucrs statistic specificevariaillor continue, Asifel de variable ‘Sunt venitl pe fale sau pe intreprindere, benefit te.Concept fundamental fn misuarea pihologick Alegerea un scale de misurd CCerceurea psihologica neces, in general, misuraea varabilelor pothice. Se riicd dei, inreharea: Cum s@ alegom scala de masurt ent icareyanahila? Raspunsul este determina de dows aspect: ‘ce se cunoaste despre flail existene tre persoane fn Privinta vanabiei respective, mai preis oe eat av putt A definite in multimea a penounelor care vor fi mdsurate (de exemplu, dact perwancle pot f asezate in ndine on arse poate alma ci doud persoane sunt echivalente sau uy ‘cat de multe informatie sunt necesae despre persoane, ce rohan lattice ar tees pentn a bine acess fatemal o slg oi scala nominalé ne oferd cea mai reduss canitale de ‘normale: valle varibile'relcett door dovscin caltaive ints penoane. Scala oninall adaugh © infemutie supimeniar: ordinea stent inte valorile varahlei este acces cu onfinea ralé a persoancl Scala de interval adice ined o snformalic: miimea stant inte dou valor ale arihilei corespunde msi isnt” dint persoune. Seala de apourte ne fumizeazt cea ma mare centiate de informa: ea ne pennite si cunoagtem de ite or ‘este "mai bun” un individ decd ltl Daca relate cunoscute inte persoanele din multimea tu ne penn SM aleger scala de masurd care dn ofee informatie de care aver revoie, vom alege acea seal care ne fumizeard cea mal mare ‘aiae de informa In functie de scala pe care 0 aleger, vom seletiona 9 procedure sttistce pe ire fe vom utiliza pent analiza datelor Implicit acesza vor afectaconchuzile a care vom ajunge. Cu ct caniates e informati prelucratd este mai edusi cu ait st coneluile vor “ mai sirce, mai putin capsbile continu fadminisrarea $i cotarea, Contin Teste px fi clsificae Hn primal rind dup sarcina eu cae tebuie si se confunte persoana examina. AS, uncle teste pot fi eu coninut verbal (ronament verbal, de vocabular, Rewst Tinp> Metoda testes! este ull atunci end scorurle rele misoart caraterstih durable generale specific ale percaneloe Factor temporan (seca de obpscld sau boell a celui examina, emote, temperatura si suminavea sli de tstare et.) pot infuenta positiv Sau negatiy scone obtinute deo pesoand care partici la teste De fapt, mu se modifica scorul real al persoani, ci se actionea supa error de masur ‘At in cal testeoe de api sau personalitae, cit yi tn asta al teselr de cunostine, este posi ca scrurle rele ale personnels se modifice de lo administra lx alta, Pe de o parte, intervine lita, cre detemnind o sere u scorurr rele Pe dealt pane. 0 inervaut de ump dinze doi iethi, peewancke pot dobl CCunostinte gi depeinder' noi, cova ce faces ereascA score real Ese motival pent care coefcietul de coreatie liniard ie scorule observa la est ila retest nu soar dei testo Maid eat de stabile in imp sunt aptitudinile, deprindenile su Ccunostintele erifieate si cum se schimbl nivehal acestora la persanele examinate »Fideliate i valiiatentstlor in cocficient de stabiltate poate aves o valosre mare atin nd * persoanele examinate nu sau schimbt, in oven ce priveste prticularatea investiga, inte cele dou testi, snivelul caliutit investigate (apitudine, deprindere, cunostinge) varia, [a Gecare pesoand, proportional indicele de diticutate a item (C = nursarl persoanelo care au sspuns core Ia item: N= numiral persounelor examinate cu testul din cae face parte item Indicele de dificultate este © caracteristcd att itemulu, et sia Populatiei civ i s-a adeninista est. Avem dec de-a face eu 0 diicultae fzit, datoatd complexitti sarcinii si una cultural legati de domeniul de cunostinte Ia care face spol itemul respectiv (de exemplu, Ia itemi cu continut geografie vor ispunde mai bine geograi, la cei de matematics, materaticieni tte), Din aceste considerente puter afirma c& valoarea p este © rmisuricomporamenta (adica, un rispuns mfsurbil al ‘npanismului. Majoritateatestelor sunt compuse din item mai gre si ‘mai usori Performantele Ia test ale unei perscane sunt jdecate, fn general, prin scorul realiza, fra se tine seam are sunt itemi la care aceasta rispuns coreet. Un item Ia © foal Jumea rispunde corect nu produce nici o difereniere Ine subiecti; variana scorurlr sale este egald cu zero. Deci ef este inutiL Acelasi Iucra este valabil si pentru un item Ia fare nu poate rispunde nici un subiec. emit cu valour Ii egalé cu O (care mu au fost rezolvati coret de nici 0 persoand) sau cu [ (gezolvati corect de toti cei examina) ufetenz® ir thologia personaly media performante fotului de subject, dar nu aw nici un efeet supra valid sou Fidelity testul, Adesea asemenea itemi sunt elimina din west Hemi la care toa lamea rispunde coreet sunt flositi fm unele teste ca itemi de debut, pentru famiiarizacea subiectuli ev ‘acing, nu se iau in considerate It caeululsconu testi Deyi au varianst mica, itemit usor, la care prope toate persoanele rispund corect, sunt inclu in testele prin care se incearct sk se depisteze absenia unor deprinderi sau @ unor ccunostite elementare. De exemplu, cind este tesat competenia profesionala dupa un cars de instuire, este de astepat ca subicctii sk eispunds coret la majorities itemilor Testu de cunostine, dec temii sf pari ca find ugar Variabilitaten sorurilor Is un test format din item nesoreat Tinian ei este maxim atunc cnd tf item a indicele de dlifcultate egal v0.5 Unit autor! recomandd pistrarea in test @ itemilor al efror indice de dificuiate este cuprinsintre 20 si 80. In finetie de Scopul urmarit Ia aplicaren unui test se vor utiliza item ma il sa mai user Validitatea item Prin valditatea uoui iter fnetegem exiien wcesiuin de 9 misura eeea ce-si propune 8 misoare testul din care item face parte _(creativitatea, responsabilitatea, empatia etc.) ‘Aceastt definite este o simp extensiune a definite’ clasce a valida testli Pentru a evalua validitatea unui item se alege un exiteriv ‘exiem si se caleuleazAcoeficiental de coreltiedinte scoruile 133Ali de iter sacestuia si seoruile itemului, Vor 6 eliminati din test tof item pentru care coefiientul de corelatie ase caleulat este hesernficativ statistic la un peng ixat (de obicet 2-005) ‘Adesee in. constnictia testelor se utilizeazd nal dine lumioazele citer un alt tet, consserat, care misoatt acelasi Iuery ea i testul pe care i proieetim; ‘+ cotarea paraleld, de cite mai multi specials, a fieciel persoane exarinate, + performante profesionala @ subieetilor (in cazul testelorde cuns-infe sau de aplitudii speciale) Formule statstice uilizate pentra calcul coefiientului de corelajie sunt dependente de modul de edspuns la Remi respectivi {items dihotomici sau continu te). Validitatea itemilor relativd la un criteria extem nu tebe confundath ca validitaten testului relativa la -constructal ‘misurat (APA Standards, 1985) Capactatea de diseriminare a unui item Aprecierea capaci de discriminare a unul item se buzcazs pe comperarearispunsurilor obtinute la item fie eu Performantslecealizate de aceingi subiectt In rierol ilizat ‘entra validarea temului, fe cu scorurietestului din care face pare item. Se fie urmatoarelerajionamente ‘+ Daci un iter este valid relatv la un criteria extern, ‘adic mlsoard acelasilucru ca gi criteria, atunei este de astepiat ca majoritatea persoanclor care obtin performante mari Tn criteriu si rispunda Ia item corect, far majoritaca celor care realizeazt 16 Poihologa personlul performante scAzute In citeriu,s8rispunda eronat 4 Daci itemul misoar acelai luera ca 4 ela iter a testulti,atunei persoanee eareedspund coret la itemal studiatrispund corect la majonitatea itemior, desi obtin Scoruri mari I est, in imp ce persoanele care presese la ‘ces tem espund eronat la mult item i realizea8 un scor sehaut la est Pentru ca un item fe eficient, nu este suficient cael si masoare ‘ved ve se doreste Sk misoare testul din care face parte (adick itemul s fie valid relat le un criteria sau sf masoare acclas Ira casi ceil item), i trebuie st fle capabil st dscrimin intre subigejii "superior si cei “inferior” in privinta ‘aracteistiib masurate (adiea itr subieei care obtn la eriteriu, respectiv Ia tes, performante superioure si cei care realizea petformante sce). Capacitaten (puterea) de diseriminare a Uni item este stuiatéfolosind: indicele de discriminare al unui item, corelatiaiter-est si corel inter item. Indicele de discriminare al unui tte Murphy si Davidshofer (1991) propun © metoda de misurare putert de diseriminare a unui item care tlizeazt dowd prupe ‘extreme, aletuite pe bea rezulatelor obtinute de subieet fa un friteru exter (sat la inleegul test din care face parte itemul) Tehnics de lucru este simpl4. Subiectii examinati ca testul analizat, care objin rezulate exteme Ia ester (sau Ia intrepul test), sunt structural fn Jou ota ‘+ un lot al celor care au performante superioare (grup bound); un lot cu acei subiccti care au performante infrioare (erupe slabs)‘Aliza de ite, Murphy si Davidshofer (1991), citindusd pe EE. Cureton, recomandA ca ficeare grupa st contin inte 25% 3i 33% din total celor edrora i s-8 adminis test Pentru fecare item se calculea7d indicele de dscriminare D. eu sjutorul formu D=CpiNe-CyNs unde Na, Ns = numiral de persoane in erupa bunk, respectiv in grups slab (ac testa «fost administrt eu limit de timp, aun Ny Ns vor reprezenta nurdrul de persoane care a parcur item, ficcae din cele dou grupe’ Gu. Cx = umanl persoanetor care au rezolvat iterul core nupa bund, respect fn up slabi Dei, indicele de diseriminare D este diferenta a dout fiecvente relative, msi precis este diferenta indivilor de difcultate ai itemului fn doua grupe conteastante. Fl variaz inte -1 (end tot ‘ei din grupa slab au rezolvatitemul corect yi ttt cei din grup bound au gresit) yi 1 (cind itemol a fost rezolvat coreet de ton ei din grupa bund si gresit de toii cei din grup slaba) Cu eit indicele de discriminare este mai rdica, cu ati intrebareaitemul ‘euyeste mai bine s8 diferenieze Inne eel bun si ce slab Valoavesindieeiui de discriminare D este depeniem de aceea a indielui de dificult, p. Cind ttt subi rezolvé covet itemul (@=1) sau cind nimeni nw lspunde coreet (p-0), itemul mu dlifereniaza inte cei buni si cei slabi. Dact valoarea p este apropiatd de 0 sau de 1 capaciates de discriminare a intrebirit ‘ste redusd. Cel mai mare potential pentru a fi bun discriminator ita iter al eror indice de difcultat este apropat de 08 16 ____ Pato persona -Evemplu (Murphy & Davidshofer. 1991), Un west format din 40 de ite fost analiza de mi mult enperi care a apreciat ch to tml sone acai luce. Test» fst adminis ult de 100 student 27 de student cu acon ma la testa format ‘rupa bund, iar 27 de student scour ict esta format ‘grup slab Sv calelatfvevearelatv a celor care a spurs ovect I flea tem a testl i fcae in cele douk grape “abel 4-2 prin rere ont apr ten est Tabelul 4.2 Frecventa relativd a subiectilor care au rSspuns corect la primi 4 item at testlui Ten | Grupa bund | Grupa sabi] “1 07 042 029 2 0.60 024 036 3 o47 042 os i ee ost 023 xaminind coleana D a tabelului 4-2, observim cf item 3 are 0 pete de discriminate stabi: el este aproape Ia fel de dificil Pentru ambele grupe, deci nu diferentiazt inie subicetit bun si cei slabi. in ecea ce privesteitemul 4, rezultatul anlize este contrat asteptiilor: el ae 0 putere diseriminativé mare in valoare absoluts, dar cu semn negat (itemul este usor pentru subiceti eu performante slabe la test si dificil pentry cet ca perlormante bone) Este posibil ca acest stem sl fie formulat rest si din acest rmotiv persoanele din grupa bund si ie deruate la alegerea spunsolui eoreet Unul din obicctivele umtrte 1s constructia testelor este sb se foemuleze item cae, Ia fl citer | si 2 ai testi analizat, sd discrimineze coret fare doud lotri contrastanteAalion de item Corelatia ttem-test. (© procedur mai simpli de evaluare a puterit de discriminare @ ‘unui item const jn ealcularea coeficienului de corelatielinart intr sconurileobyinute Ia item si scorul total la test, Obisnuit, item sunt cotati dibotomic (1 pentru rispuns corect si 0 penina tispuns gresit sit mis), in acest ea7 este uiizat coeficientul de corelate seria. Coeficicntal de coreate itemstest se interpreteazd la fel si indicele de diseriminare al itemului (D). Un_cocficent de corelate pozitiy, semaificaiv statistic la un prag Bxat (de obice, (p-0.05), ne spune cl itemul dilerentiaz& ite eei cu performante ‘mari i test $i cet cu performante sekzute. 0 corelate itemtest fapropiats de zero, nesemnificativa statistic, ne ara cd itemul nu face o discriminare jntre cei cu scoruri mari I test si ei ct conus miei, Corlatia negativa semnificl faptal ci inte test si item exist © neconcordants: evi eare ezolvd corect item obtin Scoruri mici I tes, iar oxi care il rezolV8 presi, au scorui ma Sunt eficienti doar itemit pentru care cveficentul de corelatie item.test este sermnifictiv statistic, la pragul fea, st pov Corelaile inter-itemi Calcul coeficenfilor de corelate linia dinte item testlui, Jay doi cite doi, ajuth Ia inelegerea valdiitit si a puterit de dliscriminare penrufiecare item, act oti itemié testului coreleaza slab intr ei, inseamnd cd rajoritaea lor misoar slteeva decit ceca ce trebuie st msoare ‘consecind, trebuiereformulal ‘Auunei cfad se evidentiaz8 grupuri de ivemi, cu proprictatea cl itemifecArui grup coreleazA puteric ine ei, dar nu coreleazs ‘emnificaiy stastic cu semi celorlalte grupari, inseamnd ch ne “«s Psibologia personal fiecare grup misoaré un al atibut fn asemenea cazari nu se va Studia puterea de dieriminare a stemilor prin compararea Scorunlor emir eu score testa CCurha caracteristied «unui item Penina studi testlorpsihologice care masoartatribatespecitice ale persoanei, precum inteligenta, ceativittea ete, a fost fervolatsteora rdspunsulul fa itemé (TRI) (sau tori teisstuit Iatente = tent trait theory) (Lond, 1980: Rasch, 1966). AceastaanalizeazAcalitile fecal item pein intermediul curb caracterstce a itemului (CCV) (Lord, 1980; De Gruijter & Van ‘der Kamp, 1984: Albu & Pari, 1993). ‘Curba caracteristied «unui item dihotomic este graicul functil ‘ere ia ca valoare, pentru Fiecare valoare posibila a atibutula risurat de test, YER, probebiitatea ca 0 persoand care are nivel y a atrbutuluirespectiv, 8 obgind scorul 1 Ta item, Po) ‘Aceasticeprezentare relizeazi 0 vizulizare a comport itemului ca instrument de masurd. Cu ajtorul ei pot fe apreiate calitfteitermului aliitae, diffeutale si putere de discriminar). inruci se presupune cd atributele mésurate de teste ina valor pe intreaga axd real, curba caracterstcd a unui item este graficul tun func P, defini pe axa real, co valor in interval [0,1] P: RO) In caval itemilor vari, aceasth cuyb& este nedeseresctoare. Int. adevir, este normal ca, pe misurd ce creste nivelul atibatula indsuret de tes, sk creasch si probebiltatea de a se obtine Is item ‘Scorul 1 De exempla, perv un item dint-un test de ante, este de fseplat ca probablitatea de rezolvare corecté a itemalui sf fie mei rare la persoanele care au un nivel ridicat al atentiet decit la cele care aun nivel set 19Anaiza de tent Teoria rispunsului la itemi deplaseara centrul de greuate de te sconul testa li modul de rezolvare emul Este ast aprofundat mecenisrml de rispuns,srategia copnitivl de elaborae 2 coral la test In Figura 4-1 este ilustatt curbe caracterstcd a unui item valid ccontnut fnt-un test de inteligentd. Ea este graficul functiei care Aeseric probabiltatca obtineri rispansulsi corect la item in funcic de nivelul de dezvolure al inteligentei. Hemul consté dino Tntrebare cu aleyere mulipl, are propune un rlspuns corect st te Fispunsuri gresite. Toate rispunsurile sunt bine formulate, asf inet hic unl dinire ele nu este mai atractis sau mai putin atractiv anes peroane cu un nivel foarte slab al inteligente imimplar Rspunaind iceasta va avea dei 25% sanse sd dea rispunsul corect. Din acest motv, valorle funetiei P repreventath grafic In figura 4-1 ppomese de la probabiitater de 0,25 si mu de Ia 0. Cu cit reste nivelul de dezvoltare a inteligentei, cw ait reste si probabiltatca de 4 rispunde corect la item, la nivelur foarte eidicate ale inteligente Probubiltatea find spropiatd de valoarea I. Alura crescioure funetci Pe sugerenzi cX tem msoaed corectinteligenta, 0 ‘ Tae Figura 4-1 Curba caracterisied a unui item (CCI) In practic putem itil’ diferte CCT, flesare avind © semnificatie parte. In Figura 4-2 sunt repreentate CCT penta doi item dint-un test deinteligenta mtAnal de ites B Figura 42 A - CCI pentra un item valid dill si ev putere de discriminare micé B-CCI pentru un item care nu este valid Primul item este valid (functia P este cresedtoare), dar este foarte Aificil (varie funtii P sunt scazute chiar si pent aiveluri nate ale inteligent)) $i are o putere de discriminare scluatd la toate rivelurile de inteligents (valorile functiei P varia’ foarte putin, tangenta In CCI fn orice puaet este aprospe parlela eu axa Ox) (Figura 4-2 -A), Cel de-al doiles item nu este valid (functia P este descrescitoare, deci probablitatea de rezolvare corectt item ‘este ma mare fa nivelun scazute ale ineligenei dest ia niveiurt ‘iicate) (Figura 4-2 - B), ‘Cu ajutoral CCI se poate studia puter de discriminare a itemului la fiecare nivel yeR al atbutului masurat de item. Acasa este indicat de panta tangent la curba functiei P, in punctul y. emul iscrimineazA putemic atuncicind panta este mare si distimineazA ‘ulin cind pants este apropintd de zero, wa Pashologin personals ‘CCI poate utlizat si pentru a analiza gradu! de difculae al unui item. fn Figure 43 sunt trasate curbele caracteristice pene tel iter ‘despre care putem spune ch ao putlere de discriminare sseminitoare, la fiecare-nivel yeR, dar a clror dificultate este ifenth, Astel, itemul C este eel mai dificil (valorilefunctiet P sunt cele mai scat, iar item este cel mai uyor de ezolvat (funetia P corespunzitoare are valorile ele rai rica), Difculaten este ‘det identifica dupa poriia ocupata de CCI pe vertical. Penix ‘temi df, valorile functiei P pornese din apopietea Tui O si mu depdgesc eu mult valoaree 0.5. Peru teri foarte usori, functia Pin valor! mai mari dect 0.5, si se upropie de 1 ature cind y este foarte Figura, 4-3 Reprezentara praficd a curbelor caracteristice pentru eh ‘Hemi de test cu dificultat dient ryAnal de teri Gurba caractersicd a itemului steoriarlspunsului la item ‘Teoria eispunsulu la itemi ofert o modalitate de anaizt w relatic dinize particularititile individuale ale persoancs apsitudins, ‘nosint et) si spunsurle sale Ia item care intra in component testelor prin care sunt masurateacestepeticulaii Aplicarea teoriei rispunsului la itemipentra_un-anumit_ test ebutea7 cu formularee unui set de presupunerireferitoare Ie relatia ralematich dintre aptitudinile unei persoane si probebilitates ch {aceasta sf spunda inrsan anumit fl (corest saa incoree, prin “a” ‘au "ou") fe fecare iter al testi, a diverse nivelur ale atributai mdsurat de test. Aceste presupuneni constiuieo baz& pent alegeres forme! anlitice a functilor P ale itemilor De obicei se considers ef forma analiticd a funetiei P este aceeasi pene tot emit unui test, cach ee deosebest stem uni de ali ind doar parumetrit care apae in expres fancilor P's care se aumese paramettiitemulu La construres curbei carcteristice @ unui item intervine un aspect dosebit de dificil valorile atibutulut misurt de item (aptitdini, feunostinte sau priceper) nu sunt si aici nu pot fi cunoscute, penta nici persoand. in tori raspunsului la item sunt desis ns, unit falgoritmi care permit ca, pe baza presupunerilor formulate th legaturt cu item sia elspunsurlor date ln test de cdtre un grup de persoane si se estimeze att parametri itemilortestului it si valrile aributulu; masurat de iter, la toate persoanele examinate (Lond, 1980; De Gruiter & Van der Kamp, 1984) Aplicatt practice ale TRI ‘Aplicaea in practic teorie lspunsului la item este somplexs, dar ek a fost mull usu in ilele noastre datonté utili caleuatonrelor sis packetelor de programe statisice. Se apreciazd A, datonth informatilor bogate pe care le di despre calitaile ae Phos personals itemilor unui tes, aceasth teorie va deveni popular in vitor 68 dsehizind oi perspective analizei psihometrice a testelor TRI este util fn caral unor probleme care sunt difcil de rezolvat folosind mijloacele psihometrce traditionale. Vom prezenia in continuage tei apicai de acest fel ale TRI, si anume I: + uilizares apitudiilor, « ilizaeateselr adaptative (aylored testing); + analiza si constrain testelorspecalizate ispunsurilor distorsionante pentru evaluarea Obtinereainformatilr prin analiza iteilor dstorsionant. Analiza de ster tritonala privesterispunsel dat de un subiect la un iter cu alegere multiplex find “coret™ sau "gresit, fra se ineresa trea mult care din Varantelegresiteoferite ea rAspunsur alternative 8 fost eas si din ce motv. TRI pleach de Ie ideea orice rlspuns dat de un subiect la un item al testlui ne poste spune ceva despre cunostintele sau apttudinie petsoane’ respective. in acest context, se determing pentru fecare Variant de rispans propusi de ifem curb caraceritica a spnsulal (CCR). Asemanator curbei caracterisiee a unui item, CCR indie’, pena ficcare nivel al atnbutului masurat de tem, y= RL probabilitaes ca © persoand avind nivelul ys aleaga rispunsul respectiv Dich rikpunsurile gropuse de item sunt bine formulate, atunci CCR corespuncdtoare rSspunsuluicoret este eresedtoare (din accleasi raliuni ca si CCD), Ia timp ce curbele caracterstce ale rispunsurilor eronste sunt descrescdtoare si apropiate fre ele (Ia force nivel al stnibutulei misurat, orice persoand care au cunodste raspunsal corectindicd la intimplare Una dine Variantele propuse avind aceeasi probabilitate sf aleagloricae dintre ele). us‘Analza de iter Figure 4-4 iustesat grace curbelorcaracteistice ale espunsua Jan Kem cu alegere multpi carepropune un rspuns coret (4) si tri rispunsur greite (B. Csi D). Despre vaiantele de rspuns 4 si BB pate spune ef cle sua! bine formulate: curbelecarctensice ale tispunslu sunt monotone (eescltoure pest si desrescttoare pantry). Faptul cf vacania de rlspuns C are CCR ereseétonre, Aoropial de CCR pena variant 4 sugereacdipteza ck rispunsal C fu este bin formulate easeamnd nepermis de mult cu rispunsl rect A. Varianta D ese alas evo probabil saw si se pare {F'n are iho Tegur cu ainbutl masurat de item (CCR este aproape panel ci axa Ox). In concluzi, se impune inlocuiea Variantclor Cs. C = =" Figura 4-4 CCR pentra un item eu alegere multpl cu patra variate se rispuns 6 Psthologin personaluli Teste adaptative Un test de cunostnge de fizied este compus dint-un anuit numie de item. Unit dine acestia sunt mai grei, alii sunt de dificutate rmovderaté iar ltt sunt usor de rezolvat. Persoanele cfrora li se ‘udministeazd esl in cau difers foarte mult din punctl de vedere al cunopintelor de Bick pe care le poseda. Pentru cei ma bine [rept item prea usor, rezolvai eu uguning de tri subiecti, sunt Plictisitoris lungeseinutil ipl de administrare a tstulu, in timp e pentru persanele slab pregitite, itemii foarte dificil sunt obostori si, din acest moti, prezenta Tor fn test poste influent movil de rezolvare a ccloraliitemi, De la asemenca observati a splat idcea cre de teste adaptive Testele adaptative permit dentfiarca niveului de cunostinie sau a nivelului aptitudini mufsurate pentru fieeare subiect, folosind un numar mic de itemi, care sunt select, dint-o colectic existent chiar fn timp administa testo, fn finetie de rspunsurile date ‘de persoans examinata, Dec un test adapiativdiferd de a un subiec find se administreazA un test adaptativ,flcare item al test este considerat un pas, [a nivelul ciuia se evalueaza cunostinicle stu fplitudinile penoaneiexaminate. Pe baza cezulttului aeestet eval se alege sterol care se administrea Tn continua, (© sesiune de examinare eu un est adap debuiensé de vbicet at tun item de diicullate moderats. Dacd subject rispunde corect, se teece la un item mai diffi, in caz contar se alege un item mai usor, Procedura continul in acest mod pink cind se poste formula 9 woncluzie despre subiectAalizn de ites FFiguea 4.5 ne prezin schema constructiva unui test edaptativ, a ‘lta colectie de item este aleAtitd din $5 de item. Fiecare item al testuli este reprezentatprinte-un segment orizentl care constituie © Jaturd a unui hexagon sau o turk comund le doud hexagoane plasate tunal deasupra eclilalt, Positia pe verticalé 2 segmentului este ddeterminaté de nivelul de dficutte al temului. Cu eit itemul este in grew, cu at segmental corespunzitor este past mai sus. Staal testi Pare ner nae Rispunsur START ini ingzost ne inc traseulparcurs de examina de Jun igl examin (olin corespunde uni tem dot) Fgura 4-5 Schema consinictiva a unut test adapts ue. Psihologia personals ‘Constevitea testa adapativ in timpul examindritunei persoune ‘consti in legerea # 10 itemi, dect a 10 seymente orzontale ‘Administrarea testului incepe totdeauna cu itemul al carat segment se all in partea sting a desenulu, w céruiexiremitae Areapld coincide ct viral irunghiului format din hexagoane Item adminisirat Ia iecare pas corespunde unui segment care fare extremitaten dreapti comuné cu viful unui hexagon. Dact Subiectul rispunde corect. atunci se va continua eu itemul Corespuntorlatuni orizontale superioare @ acestui hexagon, i cz contrar se va alege item cae corespunde laturitoszontale inferioae a hexagonului. In Figura 4-5 se pot identifica itemi care au fost administai une persoane. Avesta corespund Scementelor orizotae ale linictingrosae. Pozitia pe vertical & Segmentuluicorespunzdtor —ultimului item administrat Viauilizeacd nivel la are se all persoana examinatd. [a exzul ilusirat in Figura 4-5, subject se afd deasupra nivelului medi, {dar au atingenivelul maxim posi CConstrugen manual a unui test adapati este foarte difil&. Din acest moti, Teoria $i prctien testArit adaptative s-au decvolta ‘doar dupt ce a inceput s& se extinds pe sear larg utlizarea ‘aleulatoazeor in testatea pihologicd sin estarea cunostntelor. Examinarea ov ajutor testelor adaptative face ca activitatea de testare ad fie mult mai eficentd, economics st flexible (Land, Shankster & Kohler, 1994: Schoonman, 1989). weAnal de tei Analiza de item pentru teste specializate ‘Testele de aptadini speciale misorkaribute sau constructe cae saw la bara efecuini unor activititi specifice Vorbim astfel despre teste de aplitudini mecanice, teste de matematich sau petira alte discipline ete. Consirvirea nor asemenes teste respect, In general, urmatoaree tre condi 1 Variantele de rispunsuri incorecte trebuie si fie la fel de saractive pentr orice pesoand lipsitd total de atibutul misurat de vest 2 Indicele de difcutate trebuie si fle apropat de valoura 0.50, 3 Corelatia itemtest tebuie si fe poviivd yi semnificaive statisti la un pag fixat (de obicei 205) Uncle tipari de teste, cum sunt cele de Screening sau tesele fn care scoral ni depinde de corectitudinea sau incorectitudines ispunsulli, constiuie cazuri speciale. Constructia lor au ia in consideraze toate condile formulate mai sus. Testele destinate seroening-ului sunt acelea care se ulizeazt la eciitpreliminare sau pentru a determina daci o persoand dejne sau nu un ive! mini de cunostine sau deprinder! care si ‘ermité Sf practice © anumitactivitate. De pill, pentra a uema Scoala de sofesi un eandidattrebuie st posede un nivel minim de fcuitte vieuala si capacitate de a percepe distanta (perceptia alincimi, Paiblogi personal Desigur, prezenia calitilor amintite nu fie pe aimeni un condvetior auto mai bun; absenia Tor este insk o conteaindicatie profesionald cit se poste de clark. Testele de screening sunt ublizate si ca fill fn aenvitatea de select profesionald, cind fumicul de candidati este in exces fii de cel al locurilor Aisponibile. fy acest caz se aplcd un test de sereening, prin care ‘face o tire prosierd a subicchlor dupd un eriteriu pres, fxat anterior fmpround cu beneficiarul seleetiei (analiza CV-ului va Fetmite respingerea cclor care au o virsth peste baremul stsbilit, [chats pot fi respinsi de la un post de seereta pot f respins «2 cu valor anoemale ale tensiuniiarterile et) Unele teste nu cer rispunsu corvcte sau gresite ci doar acondul sau dezacordul cu 0 afirmatie seu alta (criteron-keyed test, Scorl la un afl de test ese interpretat pe baza compari sale fu sconurile objinute de un grup de referin. De exemplu, Inventaral Psikologic California (CPI) cere subiectului si prcizeze, ln iare din cet 462 de itemi ai si, dacdeste de acon Siu nu cio anumiti afirmatie. Profilal psibologic al unei perscane, oblinut pe bazn scoeuilor sealelor din CPI, se poate ‘compara eu proflul medial unui grup profestonal, scolar et: La ambele puri de probe pe care Te-am amintt, pentru onstrates si analizarea testelor, se pot aplica procedurile specifice TRI SH presipunem et dorim sf selectionim 0 secretarl pentru o companie. {in item ideal proiecat fo seopul efesturit uni prim Gilt al candiatilor va avea o curbé caracteristicd similark cu tccea din Figurn 4-6. Curba are o eresere brused la nivelul pragului de admisbiittefxat de compan. 1stSubiectiv care eu un nivel al atibutulut misurat de item mai scdzut decit acest pra sanse foarte redusesrezoive item, in timp ce candidate un nivel mai dice au sanse man. Un tes Scur, consruit dps peieipile expuse, va f effcient pentra un fill de filtrasreening preliminar, prin care se elimind din start ‘pate din candida Ia post. Figura 4-6, Reprezentaea raficd unui tem idea! tilizatint-0 sctune de seeening, Pah in personals In cvea ce privese testele Ia care au exis rispunsuri bune sat sresite, procera de analiza de itemi va wim 0 cale apare, Se vor colecta rispunsurile la itemi pentru cteva crite diferite (de «exemplu, pentru mai multe grupe profesionale) si se va determina ‘cre cartcteristict a fecdru ites, penta fiecae citer ales, Figura 47 Hasteazl curbele earacterstice obfinute la un item a CPI (267, Prefer st povestesedecit a ascult) de ete tei prope peofesionale: profesor oie st ingines. Acest tem intl fa ‘componenta scale} Do (Dominant), find cotat cu un punct ispunsul Ldendrat si eu zero paneterispunsul Fas Figura 4.7. CCI penta iternul 267 din CPI, Ia wei eateporit profesionale (profesor, offer si inginer) Is 12Aliza de tem Din Figura 4-7 se observa cd itemul este valid pentra scala Do doar in cazul grapului de ofter. Raspunsuile date de ingineri nu ‘a nici o legitur cu nivelul de dominant al acestor. In schimb, pentru profesori jtemul au este potrvit scalei Do: rispunsul Adevérat este mai fecvent la profesori care au un nivel scXut de dominant decit la cei cu un nivel inalt, dei primi vor obtine un punet in plus la scala Do, Putem formula cteva concluai cw privire la ahordarea moder @ analizei de itemi, prin tehncile exemplifcate in acest capital Astfl, este un lucru eft se poate de limpede cX analiza de iter ‘modern oferé un cadru experimental si informational superior. Masurrile bazate pe TRI sunt printe cele mai complete privind detectaea eategorilor de distorsuni care pot caracteriza item din care este construit un test. De exemplu, in Figura 4-8 sunt ilustrate curbele caracteristce le unui item dint-un test de atenie, pentru baba st pentra femei In cvea ce priveste capacitatea itemului de a discrimina intre renotnele cu nivelun inate si cele cu nivelun scizte ale ‘lente, se poate vedea ed itemul este un bun disriminator pentru femei si unl slab pentra batbat. Htemul apare mai dificil pentru bisbati decit pentry femei (CCL jeorespunzitoare birbatilor se alld sub CCl corespunzitoare femeilor Paiblogin personal Figura 4-8, Un item a cri cuba caractristid este dependent de sex “TRI permite nu numai st se dentfice distorsiunile provocate de itemi, ci sis se prevadd consecntele acestra in diverse contexte de aplicare a testului. Ast, de exemplu, uilizarex unui test Aleituit din semi aseméndtor celui reprezentat in Figura 4-8 poate avea urmatoaele consecinte + bicbai vor obtine atest scorun mai mici desi femelle, or 6 aceleagi ca foarte apropiate ca ‘valoate pentru persoane de ambele sexe care at un nivel secazut al atenfie, chiar dacd ele diferé mult unele de altel n privina acestui nivel; ‘toate femeile cu un nivel ridica al atentei chiar daci favest nivel diferd, vor objine scoruni identice sau ‘propiate ca valoae; «+ pentrsfemei se vor bine cu freevente mari doar dou ‘ategoni de scoruri> mici (pentru niveluri ale atemii ss‘Aaaliza de ters ‘mai mici decit un prag corespunzitor punctului in care panta tangentei la CCT are valoagen maxim) st man (entra niveturi ale stenfei mai mai decit acest pag); * pentru bibati scoruile testului mu vor fi polarzate la tse dul exeria (nit mn) cet ena la femei, i Paiologis personal BIBLIOGRAFIE Abu, M, Pitaiu, H. (1993). Proce tsclor de cunnstine 9 ‘xamonul asst de aka Par Casa Cie tint Ch Nap Albu, M, (1995), Conse uta testcor police. GAR 4936. Allport, G.W. (1970). Siete et dévelpment de In persona Deluca et Niet, Neuchite Anastsi, A. (1984). Psychological Testing, MacMillan Pushing Co, Tac, New York Anastas, A. (1976), Fills of Aplicd Poyehology, Me NY, sh, te Anastai, A. (1982). Pyehologial Testing, MeMilan tblsting Co, Joe NY. Anhur, AZ. (1969), Dingaoste testing and he new alles Psychologie! Bien, 72,3. 188-192 Bacher, F- (1981), Les enquctes en psjchoogie, Université de ie Blum, ML. Naslor, JC. (1968). Indust Psyettogy is Theoretical snd Socal Foundations, HarerstRow, Publishes. [Bordens, KS, Abbott, BIB. (1991). Research Design and Methods. A races Approach, Mayle Publis Company: Looden Brogden, H.E Tayler, EK. (1949). The Dollar Citron » Appying the Cost Accouing Concept to Chtenon Consructon, Fersoane Payeoony aBrownstein, SC, Weiner, M. (1985). How to Prepare fr College Eetrance Examiations. Baron's Edeatonl Sere Ine NY Caroll, JB, Maxwell, SE. (1979) Individual ferences in conitine bites. Amial Review of Psychology, 30, 6-640. Cascio, WF. (1991). Applied PaycbologyinPetsonnel Management. (4h ca). Prentice Hal ne New Jeney Corsini, RJ (Ed) (1994), Eneyeopeia of Pycholgy, Joa Wily & Sons. Cronbach, L. J. (1943). On Estimates of Test Rely, The Journal of Edvatonl Psychology, 34, 485-94, Cronbach, 1.5. (1951). Coefficient alpha and te smal rusia of teas, Pgchoraeta, 16, 297-334 Cronbach, [J (1966), Essentials of Psychological Testing, Hsper Invert aon Cronbach, 1. Gleser, GC (1965), Paybologel tests and pons (y + 3, se vac (x + SP +1)? Randal 1 dejo, tn oe de IL X=fy * 1)8/2: 5, ew IL x Cy #15COLECTIA UNIVERSITARIA NR. 2 In Colectia Universitaria au aparut: - Vasile Surd: "Geografia dezvoltarii si a decalajelor economice contemporane™ in Colectia Universitaria vor aparea: loan Aurel Pop: storia Transilvaniei medievale: de la etnogeneza romanilor pind la Mihai Viteazul + Militon Frentiu si col.: Elaborarea algoritmilor si col.: Programarea Pascal ‘Studiul mérfurilor alimentare - Rodica Fratilé si Marinela Gheres: Calitatea ‘mérfurilor alimentare = Vasi Stanciu: Muzica bisericeascd coralé + Ecaterina Popa: Elemente de sintaxa englezé = George Postelnicu: Macroeconomie LS.B.N. 973-9261-19-1 rs) HORIA PITARIU MONICA ALBU Psihologia personalului I. ‘Masurarea si interpretarea diferentelor individuale Fae eee PRESA [ presa unvERSrTARA CLUJEANA | CLUJEANA UL =