Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea Bucureti

Facultatea de Geologie i Geofizic

Probleme hidrogeologice asociate lucrrilor


geotehnice

Student : Vasile Teodora Alexandra


Coordonatori : Dr. ing. Marin Palcu
Lector dr.ing. Marius Mocua

Bucureti
-2014-

Cuprins

I. Prezentarea problemei

Tema nr. 5
Pentru execuia unei construcii cu parcri subterane se execut o fundaie la
adncimea de 12 m.Realizarea fundaiei depinde de scderea nivelului apei subterane
dintr-un acvifer de tip granular grosier (pietriuri i nisipuri grosiere). n vederea scderii
nivelului apei nmagazinate n acviferul cu roci granulare grosiere s-a executata un
sistem pilot de foraje de drenare epuisment i de hidroobservaie.n prima etaps-a
testat hidrodinamic timp de 24 de ore unul dintre forajele de drenare epuisment,
observaiile de nivel efectundu-se n alte dou foraje potrivit tabelelor.In etapa a doua
s-au pompat simultan cele 4 foraje de drenare epuisment, iar observaiile de nivel s-au
efectuat n piezometre.Avnd n vedere datele de care dispunei:

s se analizeze situaia hidrogeologic a zonei;

s se determine parametrii hidrogeologici medii echivaleni;

s se calculeze variaia denivelrii n piezpmetrul cu date ntabelate atunci cnd


sunt pompate simultan forajele de drenare-epuisment cu debitele menionate n
tabel.Comparai denivelrile calculate cu cele msurate;

executai harta denivelrilor, cea cu hidroizodiname i presiunile apei subterane


dup o perioad de 25 zile de pompare simultan cu debitele din tabel.

II. Situaia hidrogeologic a zonei


III. Obiectivul temei
Obiectivul final este proiectarea unui sistem pilot de foraje de drenare - epuisment i de
hidroobservaie care s permit executarea unei funda ii la 12 m pentru realizarea unei
construcii cu parcri subterane.
IV. Sistemul pilot de foraje de drenare-epuisment i de hidroobserva ie
Daca, n urma executiei forajelor geotehnice de investigatie, se constat necesitatea
drenrii terenului, atunci se va realiza un sistem pilot de drenare-epuismenthidroobservaie. Pasii de lucru sunt urmtorii:
Executia unor foraje de drenare experimental si a unor piezometre (foraje de
urmrire a nivelului dinamic al apei subterane):F1, F2, F3, F4, P1,P2,P3,P4.
Constructia puturilor de pompare si a celor de hidroobserva ie va fi similar, pentru a
permite mai multe configuraii pompare-msurare si eventual transformarea unora
dintre forajele de hidroobservaie n foraje de pompare.
Forajele de drenare-epuisment din faza pilot vor fi utilizate ca foraje de drenare n faza
de realizare a epuismentelor, iar prin intermediul piezometrelor se va msura coborrea
nivelului piezometric din faza final.
Testarea hidrodinamic separat a forajelor

Dupa executia forajelor de pompare-drenare si a piezometrelor pentru straturile


acvifere, se va trece la testarea hidrodinamic separat a acestora. Testarea
hidrodinamic se va realiza cu pompe submersibile capabile sa asigure debite
constante. Testul hidrodinamic separat va consta n pomparea pe o perioada de timp cu
un debit constant n forajul F3, iar observa iile de nivel se vor efectua n P4 i F2.
Testare hidrodinamic simultan a forajelor
Dup finalizarea testelor experimentale separate, se va efectua pomparea simultan.
Testarea simultan sau drenajul experimental va consta n pomparea simultan a
forajelor de drenare - detensionare pe o perioada variabil, cu debitele stabilite n urma
solicitrilor hidrodinamice anterioare si efectuarea observatiilor de nivel n piezometrele
construite. Datele de pompare, atat din faza testarii separate, cat si din etapa pomprii
simultane, vor fi nregistrate. Rezultatele pomparilor experimentale ale sistemelor pilot
vor fi utilizate in efectuarea calculelor hidrodinamice finale pentru dimensionarea
lucrrilor de drenare-epuisment.
DESEN PAG INSEMNATA DIN CURS

V. Datele disponibile pentru realizarea proiectului

VI.Etapele de calcul

1.Curbele teoretice
Am realizat aceste curbe n Excel cu ajutorul tabelului Hantush-Walton,
respectiv coloana x pe abcis si pe rnd, toate cele 28 de coloane r/B pe coordonat.

2.Curbele experimentale
Am realizat n Excel 3 grafice cu curbe experimentale pentru F3, P4 i F2. Pe axa x am
reprezentat timpul iar pe axa y, denivelarea, logaritmate.

3. Calculul parametrilor hidrogeologici

Am copiat n Surfer curbele teoretice si curbele experimetale de la P4 i F2 n


acelai plot. Am adus toate cele trei grafice la aceeai scar.

Am suprapus curbele experimentale pentru fiecare foraj ct mai bine peste una
din curbele teoretice.

Am digitizat un punct peste cele 2 curbe suprapuse si am citit pe axele celor 2


grafice 4 valori: Fo si xo pe curbele teoretice
s si t pe graficul cu curbele experimentale (denivelare i timp)
Fo = f (x, r/B) = funcia teoretica a puului
Xo = timpul necesar pentru drenaj

Parametrii citii cu ajutorul curbelor teoretice i experimentale

Calculul parametrilor hidrogeologici pentru P4

r/B = valoarea curbei teoretice


H = nlimea coloanei de ap
Hp4 = Adancimea rocilor permeabile Adancimea nivelului piezometric
Hp4 = 12 -5,61 = 6,39m
Q = debitul pompat , tranformat in m3/zi
K = conductivitatea hidraulic
K=Q*
f (x,r/B)
2*3,14*s*(2H-s)
T = transmisivitatea
T = K*H
r = distana dintre forajul pompat si cel n care se msoar
r = sqrt (( xp4-xf3)^2+(yp4-yf3)^2)
a = difuzivitatea hidraulic
a = x0 * r
4*t
B = factorul de drenan, alimentare
B= r
r/B
Cu ct B > aportul de ap care vine spre acvifer este mai mic
K/M = parametrul de alimentare sau de drenan
K/M = T/B
Se = coeficientul de nmagazinare eficace (adimensional)
Se = T / a

Calculul parametrilor hidrogeologici pentru F2

Parametrii hidrogeologici pentru F2 sunt calculai cu aceleai formule ca i parametrii


pentru P4.
4. Medierea parametrilor hidrogeologici P4 si F2 ( echivalarea mediului neomogen
i anizotrop cu unul omogen i izotrop echivalent)
Pentru a media parametrii hidrogeologici s-a calculat media geometric dintre
parametrii lui P4 si F2 calculai anterior.

5. Calculul variaiei denivelrii n piezometrul cu date ntabelate (P1) atunci cnd


sunt pompate simultan forajele de drenare epuisment cu debitele menionate n
tabel.Compararea denivelrilor calculate cu cele msurate.
nainte de calculul propriu-zis care va fi prezentat ntr-un tabel i explicat n text, am
efectuat urmtoarele operaii:

am transformat timpul pentru piezometru P1 din minute n zile.

Am calculat distanele dintre piezometrul P1 si cele 4 foraje :F1,F2,F3,F4

Am transformat debitul celor 4 foraje F1,F2,F3,F4 din l/s n m3/zi

Cu ajutorul parametrilor mediai la punctul 4, am calculat pentru diferite intervale


de timp x si r/B.
x = 4*a*t
r
a = difuzivitatea hidraulic mediat
t = timpul transformat n zile
r = distanta dintre piezometru si fiecare foraj
B= factorul de drenan, alimentare mediat
Cu ajutorul tabelului Hantush-Walton i cu cei 2 parametrii calculai x i r/B am citit i
am interpolat liniar valorile funciei pentru fiecare din cele 4 foraje.
In cazul acviferelor cu nivel liber formula pentru calculul denivelrii (pentru pompare
simultan) este :
(2H-s)s = Q1
* F(x1,r1/B) + Q2
* F(x2,r2/B) + Q3
* F(x3,r3/B) + Q4 * F(x4,r4/B)
2*3,14*km
2*3,14*km
2*3,14*km
2*3,14*km
H = nlimea coloanei de ap
s= denivelarea
km= conductivitatea hidraulica mediata
F(x1,r1/B) = funcia teoretic a forajului
Q= debitul
n tabel aceast formul este calculat cu urmtorii pai:
este calculat a doua parte a formulei
Exemplu pentru denivelarea corespunzatore pentru t = 0,04 zile
s(2H-s) = 2,86
Este calculat 2*H = 2* 7,09 = 14,183
s(14,18-s) = 2,86
s(14,18-s) 2,86 = 0 / *(-1)

Se calculeza ecuaia de gradul II


s - 14,18s + 2,86 = 0
ax - bx + c =0
a=1
b = 14,18
c = 2,86
Sunt calculate cele 2 soluii reprezentate n tabel
x1 = -b + sqrt(b -4ac)
2a
Aceste soluii nu sunt bune, fiind reprezentate n penultima coloana din tabel.
x2 = -b sqrt (b -4ac)
2a
Aceste soluii sunt cele bune (coloana colorat cu galben).

Conform tabelului denivelrile calculate sunt foarte apropiate de cele msurate.


Diferena dintre cele 2 denivelri este de 0,082 m i este datorat erorilor produse de
suprapunerea curbelor experimentale peste cele teoretice si citirea parametrilor.

Compararea denivelrii masurate cu cea calculat


6. Harta denivelrilor, cea cu hidroizodiname i presiunile apei subterane dup o
perioad de 25 de zile de pompare simultan cu debitele din tabel.
Harta denivelrilor
In Excel se calculeaza cota nivelului piezometric, a culcuului,a sarcinii
piezometrice i a denivelrii la 25 de zile.

Cota nivelui piezometric = Z (cota de la suprafata) Adncime Npiez


Cota culcuului = Z (cota de la suprafata) Adnime roci permeabile
H = Cota nivelului piezometric cota culcuului
Denivelarea dup 25 de zile = H 1,084

In Surfer se realizeaz Harta nivelului piezometric. Pe baza fiierului


din Excel din x, y i cota NP se creeaz un grid.Apoi am fcut o hart contural.

Se creez o hart cu diferena dintre H i denivelarea la 25 de zile 1,084m.

In Surfer se utilizeaz comanda math (grid) si se scade hart cu diferena dintre


H i denivelarea la 25 de zile 1,084m din Harta piezometric.

Harta cu distribuia presiunilor


Presiunile se calculeaz ca diferen dintre cota nivelului piezometric i cota culcuului
ecranului protector. Pentru punctele suplimentare am calculat o medie din cotele
culcusului cunoscute.

In Surfer am creat un grid pe baza fiierului din Excel si apoi o harta contural cu
distribuia presiunilor