Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grupa AI 22
2007
Cuprins
Gerovital Plant
Gerovital Plant Forte
Gerovital Stop Acnee
Gerovital Sun
Gerovital H3
Aslavital
Doina
Farmec
Triumf
Ada
Contur
Aslamed
Nufar
Dermofarm
Athos Deo
Favorit Lara
Analiza SWOT
Puncte Tari
Lider pe piata cosmeticelor din Romania si unul dintre cei mai importanti producatori
de cosmetice din Europa de Sud-Est;
Cifra de afaceri considerabila;
Oferta foarte variata de produse si o retea proprie de distributie foarte bine dezvoltata;
Simbol al produselor cosmetice romanesti, traditie indelungata;
Investitii anuale substantiale pentru retehnologizare si modernizare;
Diversificarea continua a produselor;
Intensa activitate de cercetare;
Atentie sporita in vederea conservarii mediului inconjurator
Puncte slabe
Deficiente in maniera de prezentare a produselor(ambalaj si campaniile publicitare);
Lipsa unei promovari suficiente pe potentialele piete externe ;
Neatragerea indeajuns de multor proiecte de finantare din exterior.
Oportunitati
Aprecierea produselor Farmec in afara tarii ;
Recunoasterea internationala a gamei Gerovital H3, precum si a meritelor in domeniul
geriatriei si gerontologiei a D-nei Prof.dr. Ana Aslan;
Dezvoltarea(in special in ultimii 2 ani) a pietei produselor cosmetice(mai ales a celor
cu pret mediu si ridicat);
Cresterea puterii de cumparare a consumatorilor o data cu integrarea in Uniunea
Europeana si preferinta acestora pentru productia inovatoare, de un inalt nivel calitativ;
Sanse sporite de export pe piata comunitara ;
Dezvoltarea in mare masura a segmentului de piata cosmaceuticals domeniu in care
firma s-ar putea afirma ;
Extinderea tendintelor de vanzari directe.
Amenintari
Ofensiva firmelor autohtone cu acelasi specific de activitate : Elmi ProdFarm,
Gerocosen, Combinatul Apicol, Gerovital Cosmetics, ce vizeaza segmente bine definite
de piata ;
1.5.Cultura organizationala
Sistemul de valori dupa care se ghideaza compania
Ca orice alta mare orgnizatie cu o imagine de marca puternica, ce se bucura de
consacrare la nivel international, este de la sine inteles ca pozitia actuala a S.C. Farmec
S.A.Cluj-Napoca, isi are radacinile, printre altele, in sistemul de valori bine consolidat al
companiei romanesti.
Sintetizand, valorile dupa care se ghideaza firma sunt : integritate, promptitudine,
preocupare continua pentru inovare. Mai mult, dat fiind faptul ca prin misiunea
companiei este vizata apropierea de consumatori, satisfacerea nevoilor de infrumusetare a
acestora prin oferirea de produse naturale de o calitate exceptionala, cu un ambalaj
modern si original, respectarea standardelor etice in cadrul organizatiei este un obiectiv
de prim rang. Astfel, fiecare angajat este instruit in spiritul unei devotiuni totale vis--vis
angajatii sunt incurajati sa isi dezvolte ideile, sa fie cat se poate de creativi si sa aiba
initiativa.
Eforturile intregului personal al Farmec S.A. Cluj-Napoca sunt concentrate in
vederea obtinerii unei calitati foarte ridicate a produselor furnizate.Manualul Calitatii
Eroi
Prof.Dr.Ana Aslan este un nume, legenda unei vieti dedicate oamenilor. Este una
dintre cele mai importante personalitati din lume, fiind considerataparintele geriatriei si
gerontologiei. Si-a dedicat intreaga viata pentru a cerceta cauzele imbatranirii:sa fii
vesnic tanar nu inseamna sa ai 20 de ani; inseamna sa fii optimist, sa ai un ideal in viata,
pentru care trebuie sa lupti si pe care sa-l cuceresti. Sub conducerea Anei Aslan se
infiinteaza, in 1952,Institutul de Geriatrie din Bucuresti, primul de acest fel din lume, al
carui mod de organizare a fost recomandat apoi de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii
pentru toate institutiile similare. Conceptul Gerovital H3 a fost introdus prima data in
1957 la Verona, Italia cu ocazia celui de-al IV-lea Congres International de Gerontologie.
Confirmat de multi oameni de stiinta din SUA,Germania, Marea Britanie, Japonia,Italia,
Austria in anii60 acesta devine o certitudine stiintifica, un tratament de mare valoare
impotriva imbatranirii. Gerovital H3 nu este doar un tratament, ci si o filosofie si o
speranta-un spirit care e si azi viu laFarmec.
Activitatea de cercetare a Anei Aslan a fost incununata de numeroase distinctii
internationale printre care:
Cross of Merit- I Class of the Order of Merit, Germania 1971;
Cavalier de la Nouvelle Europe, Italia 1973;
Les Palmes Academiques, Franta 1974;
Honarary Foreign Citizen & Honorary Professor of Sciences, Philippines 1978;
Diploma Member Honoris Causa of the Bohemo-Slovaquian Society of
Gerontology, 1981;
2.1. GERMANIA
n Germania cu toate c cererea pentru produsele de machiat este n scdere
datorit ngrijorrii populaiei cu privire la problemele de piele, tocmai din acest motiv
cererea pentru produsele de ngrjire a pielii a crescut n ultimii ani.
Mediul demografic/natural
Germania are o populaie numeroas de 82,422,299 milioane locuitori (iulie
2006), situndu-se pe locul 2 in Europa, dup Rusia. Populaia nu este repartizat
uniform, fiind mai numeroas de-a lungul fluviilor i a estuarelor. Rata de cretere este
negativ, inregistrnd la nivelul anului 2006 o cot de -0.02% iar densitatea medie este de
228 loc./km ptrat.
Dezvolatarea rapid a industriei a avut ca rezultat migrarea poulaiei rurale la
orase, astfel inct , 84% din total reprezint populaia urban, aceasta reprezentnd
pederent cererea potenial de produse cosmetice. Germania are o clim temperat, cu o
temperatur medie anual de 9 C, temperatura lunii iulie variind ntre 16 C i 20 C.
Dei distana dintre Germania i Romnia este de 1740 km, acest lucru nu reprezint un
impediment pentru importatorii germani att timp ct bunurile importante corespund
normelor de calitate pretinse. De regul, intre cele dou ri raporturile comerciale sunt
intense, Germania plasndu-se pe locul doi in topul partenerilor la export a Romniei cu
o pondere de 14%, in vrful clasamentului aflndu-se Italia cu 19.9%.
Accesul rapid spre centrele economiei germane, precum i spre trile vecine este
asigurat de o reea dens i eficient de autostrazi, ci ferate, linii aerinene, ci fluviale.
Aceste facilitti vin in intmpinarea dezvoltrii relaiior comerciale intre ri i
impulsioneaz schimburile comerciale ; distana nu mai constituie un impediment.
Economia rii depinde in mare masur de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe baza
unor resurse de subsol foarte importante-crbuni (lignit-locul I pe glob- i huila), sare,
minereu de fier - i pe baza combustibililor i materiilor prime importate. Germania este a
doua producatoare european dup Rusia de energie electric, obtinu mai ales in
termocentrale i atomocentrale. Pe baza minereurilor importate, Germania produce
cantiti uriae (locul V in lume) de oel, cupru i aluminiu. Aceste metale sunt prelucrate
in cadrul industriei constructoare de maini, care produce: automobile, locomotive,
aparatur electronic, utilaje.
Mediul politic
Din punct de vedere constituional Germania este o democraie republican
federal, forma de guvernmnt este parlamentar, n care eful guvernului este ales de
ctre parlament i confirmat de ctre preedintele statului .
Are o structura federala organizata in 16 landuri, fiecare funcionnd dup propria
constituie, guvern i parlament. Din 1998 i pna n iulie 2005 a fost la putere la nivelul
Germaniei o coaliie parlamentar aa-numit Rou-Verde, adic ntre Social-Democrai
(SPD) i Verzi-ecologiti (B90 / Die Grnen). Dup alegerile din septembrie 2005, a fost
Mediul economic
Germania este a treia putere economic mondial (dup StateleUnite i Japonia)
i prima putere din Europa. Orasul german Munchen si regiunea adiacenta au cel mai
mare potential economic din Germania conform unui studiu realizat la nivel european
dupa criterii precum : costul muncii, nivelul criminalitatii si avutia generala. Munchen,
baza unor companii precum Siemens sau Bayerische Motoren Werke (BMW) a influentat
semnificativ rata de crestere economica a landului Bavaria, aceasta situandu-se peste
media tarii in sapte din ultimii zece ani. PIB-ul atinge 30,400$ pe cap de locuitor
(msurat dup paritatea puterii de cumprare) iar din acest punct de vedere Germania
ocupa locul al III-lea, dupa SUA si Japonia. n prezent Germania este cea mai important
putere economic a Europei, cu un Produs Intern Brut de aprox. 2.504 mld $ i ara cu
cele mai multe exporturi la nivel mondial, inclusiv pe piaa intern european.
In ultimii ani insa se observa un ritm de crestere moderat, comparativ cu anul
2006 (2.7%), in primele trei luni ale anului 2007 se inregistreaza un ritm de crestere de
1.9% datorita cresterii TVA si gradului scazut al cererii externe insa se astepta ca acesta
sa atinga 2.4%pana la sfarsitul anului. Pe parcursul acestei perioade se asteapta ca cererea
interna sa contribuie mai mult la cresterea economica in comparatie cu anii precedenti, pe
masura ce investitiile raman substantiale iar consumul privat se accentueaza.
Economia Germaniei este orientata spre exporturi, acestea constituind mai mult
de o treime din output-ul national. Ca rezultat, exporturile traditionale au fost elementul
cheie in expansiunea macroeconomica din Germania. In 2005 exporturile au insumat
972.1mld $, comparativ cu SUA care a inregistrat 894.6mld$ . Importurile Germaniei au
atins valoarea de 782.8mld$ rezultand un surplus comercial in comparatie cu cele ale
SUA 189.3mld$.
Balanta de plati este pozitiva +2,7 mld.. In ciuda unei balante comerciale
permanent excedentare, balanta de plati a fost cronic pasiva, din cauza deficitelor
cumulate mult mai mari ale balantelor operatiunilor invizibile.
Deficitul bugetar pe anul 2006 a fost de 1.7% din PIB, mai mic decat a fost
estimat(2%) si s-a datorat exportului si ameliorarii consumului. A fost prima data in
ultimi patru ani cand Germania a indeplinit cerintele stabilitatii din zona euro.
Deficitul bugetar poate atinge in 2008 un surplus ca rezultat al unui management
strict al finantelor publice si o crestere solida a veniturilor. Cresterea Produsului Intern
Brut va fi moderata pe parcursul anului 2008, nivelul preturilor va creste din cauza
nivelul ridicat al taxei pe valoarea adaugata din 2007, insa nivelul inflatiei va ramane
scazut. In prezent rata inflatiei este de 2.2%, rata de schimb inregistreaza o valoarea
apropiata de 1.33$/.
Intreprinderile germane, economia germana sunt actori majori traditionali in
fluxurile internationale de capital. Se apreciaza ca introducerea monedei Euro a dat un
impuls suplimentar activitatilor investitionale transnationale ale intreprinderilor germane.
Astfel, incepand din anul 1997, volumul investitiilor germane in strainatate practic s-a
dublat, in timp ce volumul investitiilor straine in Germania aproape ca s-a triplat, dupa
ce, in anii anteriori, acestea pierdusera din avant. Conform datelor furnizate de Banca
Federala Germana, in perioada 1991-2001, valoarea patrimoniala a investitiilor germane
in strainatate a crescut de cca. 4 ori, ajungand la cca. 553 miliarde EUR, in timp ce
angajarea intreprinderilor straine in Germania a crescut de cca. 5 ori, atingand un volum
de cca. 512 miliarde EUR.
Mediul cultural
Populatia Germaniei se poate imparti din punctul de vedere al religiei in
protestanti 34%, romano-catolici 34%, musulmani 3.7% si alte religii 28.3% ; acest factor
nu influenteaza insa preferintele de consum cu privire la apa minerala. Limba vorbita este
germana.
Apele minerale romanesti au inregistrat succese reale pe pietele de export din
tarile mai dezvoltate, unde consumatorii sunt mai educati. Pornind de la acest criteriu,
Germania este una din tarile cu cel mai mare nivel al educatiei, fiind toodata renumita
pentru universitatile si scoliile cu profil tehnic si economic.
Sub aspect cultural, preferintele clientilor potentiali nu inregistreaza diferente
semnificative, insa se observa ca la nivelul cantitatii consummate, in Germania, o
persoana consuma 150-200 de litri (22.2%), in timp ce la nivelul Uniunii Europene,
consumul de apa este de 100 - 110 litri pe persoana, comparativ cu Romania unde acesta
este de aproximativ patru ori mai mic, si anume 40-50 litri pe persoana. Cifra scazuta a
consumului de apa minerala din tara noastra este cauzata de faptul ca in mediul rural
consumul este extrem de scazut. Foarte multi locuitori din mediul rural au fantani iar cei
care traiesc in zonele de unde se exploateaza apa minerala se alimenteaza cu apa de la
sursa.
Diferentele dintre estul si vestul tarii continua sa fie semnificative in ceea ce
priveste situatia economica. Cu un nivel al venitului de peste 28 700 $ pe cap de locuitor,
Germania este dominata de clasa de mijloc.
Accesul pe piata
Relaiile comerciale romno-germane au cunoscut, din anul 1993, o dezvoltare
dinamic. Germania este dup Italia al doilea partener comercial al Romniei.
Aproximativ 15,5% din comerul exterior al Romniei are drept destinaie Germania.
A fost evidentiata evolutia permanent ascendenta a relatiilor economice dintre
Romania si Germania, subliniindu-se interesul firmelor germane pentru piata romaneasca
si disponibilitatea pentru efectuarea de investitii in diverse domenii economice. De
asemenea, au fost examinate posibilitati de extindere si diversificare a schimburilor
comerciale si a cooperarii economice bilaterale.
Creterea exponenial n domeniul cooperrii economice a determinat evaluri
din partea nivelului politic, n sensul c relaiile au atins nivelul de parteneriat strategic,
n special n domeniul economic. Schimburile comerciale ale Romniei cu Germania se
deruleaz pe baza "Acordului european instituind o asociere ntre Romnia, pe de o parte,
i Comunitile Europene i statele membre ale acestora, pe de alt parte," semnat la 1
februarie 1993 i intrat n vigoare la 1 februarie 1995.
Politica de comert exterior a Germaniei se bazeaza pe recunoasterea principiului
necesitatii unei continue dezvoltari a diviziunii internationale a muncii si a circulatiei
bunurilor, serviciilor si capitalului, pe cat posibil fara obstacole, ingradiri sau sugrumari.
Schimburile economice cu strainatatea sunt, in principiu, complet liberalizate, in masura
in care legislatia privind comertul exterior nu prevede, in mod explicit, restrictii.
Guvernul Federal german militeaza, la nivel international (in OMC s.a.) pentru
liberalizarea pietelor, avertizeaza asupra pericolelor protectionismului si se opune, in
limita competentelor sale, restrictiilor din domeniul schimburilor comerciale. Fiind
membra a Uniunii Europene, Germania se supune politicilor, reglementarilor de piata si
procedurilor de autorizare care sunt fixate de Uniune pentru anumite sectoare si pentru
anumite grupe de marfuri.
Ca membra a Uniunii Europene, Germania aplica, in relatiile comerciale cu tarile
terte, politicile si reglementarile acesteia. In relatiile cu Romania, isi gasesc aplicarea
prevederile acordurilor de asociere.
Baza juridica nationala pentru desfasurarea relatiilor economice externe ale
Germaniei o constituie legislatia privind comertul exterior, si anume: legea privind
comertul exterior (Aussenwirtschaftsgesetz - AWG) din 28.04.1969, cu modificarile
ulterioare si Ordonanta privind comertul exterior (Aussenwirtschaftsverordnung - AWV)
din 18.12.1986, cu modificarile ulterioare. AWG consfinteste principiul libertatii
schimburilor de comert exterior si stipuleaza restrictiile esentiale.
Mediul demografic/natural
Aezare: In Insulele Britanice (Anglia, Scoia, Tara Galilor i Irlanda de Nord). Insulele
Hebride, Orkney, Shetland, Isle of Wight, Anglesey si Isles of Scilly depind administrativ
de Marea Britanie.
Suprafaa: 244,82 mii km patrati
Populaia: 59,554 milioane locuitori. Concentraia cea mai mare a populaiei este
in jurul Londrei, precum i in zonele de Sud, Sud-Est, West Yorkshire, Manchester, West
Medlands. Gradul de urbanizare este mare, aproximativ 78%, ceea ce face sa fie mare
cererea pentru produse cosmetice.
Densitate: 240 loc/kmp.
Distana geografic dintre capitala Romniei,Bucuresti i cea a Angliei, Londra
este de 2560 de km.
Pentru deplasarea in Marea Britanie, cel mai rapid mijloc de transport este
avionul. Dupa o cltorie de 3 ore cu zborurile TAROM sau British Airways, cu aterizare
pe aeroportul Heathrow, cu metroul (linia Piccaddilly) sau trenul rapid, se ajunge direct
in centrul Londrei, in cca. 30 minute.
Clima Marii Britanii este temperat, cu veri clduroase, ierni reci i foarte multe
precipitaii pe tot parcursul anului. Variaiile de temperatur pe parcursul anului sunt
relativ reduse. Clima Marii Britanii este influenat puternic de masele de aer tropicalmaritime, polar-maritime, polar-continentale i tropical-continentale. Precipitatii
frecvente (peste 1600 mm), indeosebi in perioada septembrie ianuarie.
Regatul Unit deine mari rezerve de energie constnd n crbune, gazenaturale i
petrol (ultimele dou exploatate din MareaNordului). Producia de energie contribuie la
PIB cu 10%, una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate.
Mediul politic
Marea Britanie este o monarhie constituional, puterea executiv fiind
exercitat, n numele monarhului, de prim ministru i ali membri ai Cabinetului, care
conduc departamente (ministere). Cabinetul, inclusiv prim ministrul i ali minitri,
alctuiesc Guvernul Majestii Sale. Aceti minitri sunt alei din cadrul i rspund n faa
Parlamentului, organul legislativ, care este considerat, prin tradiie, suprem (poate
legifera n orice domeniu i nu este dependent de nici o decizie a naintailor). Marea
Britanie este una dintre puinele ri din lume care nu au o constituie codificat ntr-un
document fundamental, bazndu-se, n schimb, pe obiceiuri consacrate prin tradiie i pe
un numr de legi constituionale separate. n timp ce monarhul este eful statului i,
teoretic, deine puterea executiv, prim ministrul este eful guvernului. Guvernul este
rspunztor, n principal, n faa Camerei Comunelor, din cadrul creia, potrivit tradiiei
constituionale, este ales prim ministrul. Majoritatea membrilor Cabinetului provin din
Camera Comunelor, restul fiind membri ai Camerei Lorzilor. Nu este obligatoriu, din
punct de vedere legal, ca minitrii s provin din Parlament, dei, n prezent, aceasta este
practica. Membrul Parlamentului (MP) care conduce majoritatea n Camera Comunelor
este, n mod normal, numit prim ministru de obicei liderul partidului cu cea mai mare
reprezentare sau, dac nu exist o majoritate, liderul celei mai mari coaliii.
Guvernul britanic apreciaza ca Marea Britanie creaza cel mai favorabil regim
fiscal pentru IMM din tarile industrializate. De asemenea, taxa pe veniturile realizate din
investitiile de capital in active detinute cel putin un an se va reduce la 20%, iar pentru
castigurile din active detinute peste doi ani, taxa va fi de 10%.
Nivelul general al TVA este de 17,5%. Intreprinzatorii particulari si firmele platesc
TVA doar daca realizeaza un volum de afaceri de peste 61.000 lire/an.
La o serie de bunuri si servicii nu se aplica TVA, fie prin aplicarea taxei zero fie
prin scutire de la plata TVA.
Guvernul va finanta un program de asistenta pentru informatizarea IMM, in valoare
de 420 milioane lire sterline, pentru urmatorii cinci ani, astfel ca in maximum 8 ani
operatiunile de taxare a IMM sa se efectueze on-line. O suma suplimentara de 30
milioane lire va fi alocata de guvern pentru pregatirea gratuita a celor care lucreaza in
IMM sau a intreprinzatorilor particulari care doresc sa inceapa o afacere pe cont propriu
Regatul Unit este membru al: ONU, UE, NATO, Commonwealth, G-8, OSCE, al
Consiliului Europei, OMC, OCDE si al altor organizatii internationale.
Cea mai importanta structura de promovare a comertului exterior si a investitiilor
este UK Trade & Investment structura pentru promovarea exporturilor britanice si a
investitiilor britanice in exterior si pentru atragerea investitiilor straine in Marea Britanie.
Mediul economic
Marea Britanie are o economie deschis, fr nici un fel de restricii in ceea ce
privete fluxul de capital ctre exterior. Conform statisticilor UNCTAD, in anul 2002
Structura consumului :
Bunuri de folosinta indelungata 12,6%
Bunuri de scurta utilizare 37,0%
Servicii 48,7%
In ultimii ani, balanta comerciala a Marii Britanii a fost constant negativa, cu un
volum al importului de bunuri mai mare decat exportul. Excedentul inregistrat constant la
exportul de servicii reduce considerabil soldul negativ al balantei comerciale. La export,
principalele grupe de produse sunt (industria manufacturiera avand o pondere de cca
82%): componente auto, echipamente si aparatura de birotica, diverse masini si
echipamente de inalta tehnicitate (cca 20%); produse petroliere, echipamente energetice
(cca 8%).
In privinta monedei unice europene Euro, Marea Britanie se exprima
principial favorabila, dupa cinci teste economice de convergenta cu zona euro vor fi
indeplinite.
Momentan
moneda
nationala
este
lira
sterlina.
Mediu cultural
Limba oficiala este limba engleza. Cea mai mare parte a populatiei este de religie
crestina (protestanti 87%, catolici 10%), dar sunt si islamici sau hindusi. Religia oficiala a
statului
este
protestantismul
anglican.
Zile Nationale: in Anglia Sf. Gheorghe (23 Aprilie); Scotia Sf. Andrei (30
Noiembrie); Tara Galilor Sf. David (1 Martie); Irlanda de Nord Sf. Patrick (17
Martie).
Steagul Marii Britanii este Steagul Unit (cunoscut sub numele de Union Jack).
Acesta a fost creat prin suprapunerea steagurilor Angliei (Crucea Sfntului George) i
Scoiei (Crucea Sfntului Andrei), crora li s-a adugat, n 1801, Crucea Sfntului
Patrick, reprezentnd Irlanda.
Moneda Marii Britanii este lira sterlin, reprezentat prin simbolul . Banca
Angliei este banca central care emite moneda, dar bncile Scoiei i cea a Irlandei de
Nord pstreaz dreptul de a emite propriile bancnote de lire sterline, cu condiia s dein
n rezerv suficiente bancnote emise de Banca Angliei, care s acopere propriile emisiuni.
Marea Britanie nu a adoptat moneda Euro, Guvernul angajndu-se s organizeze un
referendum pe aceast tem n momentul n care vor fi ndeplinite cinci teste
economice. n prezent, opinia public din Marea Britanie se mpotrivete acestei opiuni.
Imnul naional este God Save the Queen.
n Regatul Unit se afl dou dintre cele mai vechi i mai celebre universiti ale
lumii, Oxford i Cambridge. Regatul a dat lumii muli savani i ingineri strlucii,
precum Sir Isaac Newton, Charles Darwin, Michael Faraday, Paul Dirac sau Isambard
Kingdom Brunel; invenii precum motor cu aburi, motorul cu combustie intern,
locomotiva, costumul, vaccinul, vasele din cristal, televiziunea, radioul, telefonul,
hovercraft-ul, i au originea n Regatul Unit.
Accesul pe piata
Ca ar membr a Uniunii Europene, Marea Britanie aplic regimul vamal al
Uniunii. Accizele se aplic la: combustibili, autovehicule, igri, buturi, jocuri de noroc
etc.
Comerul internaional i Investiiile
Marea Britanie este al aselea mare exportator mondial de bunuri i servicii
(poziia a asea n lume la exportul de bunuri, i a doua la exportul de servicii). Ponderea
exporturilor n PIB la nivelul anului 2003 se situeaz la cca. 25%. Principalul partener
comercial l constitue OCDE (majoritatea deinnd-o rile membre UE), cu o pondere de
cca. 84% la exportul britanic i 80% la import. SUA sunt al doilea mare partener al Marii
Britanii (SUA reprezentnd cea mai larg pia de desfacere a bunurilor i serviciilor
britanice, cu o pondere de aproximativ 15% din totalul exporturilor). Cel mai mare
exportator individual pe piaa britanic este Germania, urmat de Statele Unite.
La import, structura s-a modificat substanial n ultimii ani. Din importator
tradiional de materii prime, materiale de baz i produse alimentare, Marea Britanie a
devenit, n ultimii ani, un importator important de produse manufacturate. Astfel, n
perioada 1973 2003, ponderea produselor manufacturate n total import a crescut de la
32% la 59% n timp ce ponderea importului de materii prime i produse de baz a sczut
de la 12% la 3%. Ponderea importului de produse alimentare, buturi i igri a sczut la
9% n anul 2003. La capitolul bunuri manufacturate Marea Britanie nu a mai nregistrat
o balan pozitiv din anul 1982.
ntre principalele produse de import menionm: bunuri de larg consum
(incluznd vehicule terestre), diverse echipamente, produse alimentare, legume i fructe,
echipamente specifice industriei constructoare de maini.
Deficitul de cont curent n anul 2005 este estimat a fi nregistrat aproximativ
2,25% din PIB.
Politica comercial a Guvernului Britanic urmrete promovarea deschiderii
pieelor lumii pentru bunuri i servicii, precum i liberalizarea investiiilor directe. n
cadrul OMC, OCDE, FMI i n alte organizaii de profil, Marea Britanie militeaz pentru
creterea transparenei n afaceri, deschiderea pieelor lumii pentru mrfuri i servicii,
liberalizarea investiiilor directe i acordarea de sprijin i tratament difereniat rilor
srace i slab dezvoltate.
Controlul importurilor
La importul anumitor produse, din anumite ri, sunt impuse cote de import, la
nivelul UE. Importurile din anumite ri sunt supuse sanciunilor i embargoului, conform
deciziilor ONU, n timp ce unele produse sunt prohibite sau restricionate la import n
vederea protejrii vieii i/sau sntii populaiei, a animalelor sau plantelor. ntre
produsele supuse controlului la import se numr: armament, droguri, explozivi, specii de
plante i animale pe cale de dispariie i produse din acestea, materiale pornografice,
unele produse alimentare, agricole i horticole.
2.3. OLANDA
Mediu demografic/natural
Stat in Europa de Vest, situat la rmul Mrii Nordului, intre Germania,
Luxemburg i Belgia. Este organizat in 12 provincii, cu un grad ridicat de urbanizare.
Numr locuitori: 16,15 milioane, reprezint 2,16% din populaia Europei (locul
11), populaie activ 7,1milioane (44,1%). Acest lucru este favorabil pentru importul
produselor cosmetice.
Densitatea populaiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa, dup Malta - 1266 i
Slovenia - 494); este de 14,4 ori mai mare dect media european.
In perioada 1990 - 2002, 40% din creterea populaiei este atribuit imigraiei,
numrul
populaiei
imigrante
fiind
estimat
la
2,870
milioane.
Clima este temperat oceanic, fr variaii mari intre temperaturile extreme.
Distana fizic Bucuresti (Romania) i Olanda (Amsterdam) este de 2240 km.
Resurse naturale: gaze naturale, petrol, crbune, sruri de potasiu.
Mediul politic
Olanda este monarhie constitutional cu sistem parlamentar bicameral.
Seful Statului este M.S. Regina Beatrix. Dreptul la Tron este transmis pe cale
ereditar, descendenilor legitimi ai Regelui William I.
Parlamentul (Staten-Generaal) este alctuit din dou Camere : Senatul (Eerste
Kamer), compus din 75 de membri i Camera Reprezentanilor (Tweede Kamer),
compus
din
150
de
membri.
Capitala Olandei este orasul Amsterdam, dar sediul Guvernului i reedina
regal se afla la Haga. Tot la Haga se afl cea mai mare parte a misiunilor diplomatice
strine.
Regatul Tarilor de Jos (Olanda) este stat fondator al Uniunii Europene, ce se
bucur de o poziie geografic avantajoas, un climat politic stabil, un mediu de afaceri
sigur i atractiv i relaii comerciale bine dezvoltate. Olanda face parte din Uniunea
Benelux, impreun cu Belgia i Luxemburg. Forma de guvernmnt este monarhia
constituional. Sistemul judectoresc se compune din tribunale provinciale, regionale i
municipale. Din punct de vedere administrativ-teritorial, Olanda este organizata in 12
provincii si 467 de municipaliti.
Mediul economic
Conform Economist Intelligence Unit, Olanda este una dintre cele mai sigure
destinatii de afaceri, bucurndu-se de un climat politic stabil, o baz macroeconomic
puternic, un cadru legal clar i relaii comerciale bine dezvoltate, in special cu rile
vecine. Produsul intern brut de 577 miliarde dolari in 2004, situeaz Olanda intre primele
165 ri ale lumii. Lipsa de resurse naturale i dimensiunea redus a pieei interne au
imprimat economiei olandeze o orientare acentuat ctre pieele externe i au determinat
desfaoar activitatea peste 45% din numrul total de companii. Partea de sud a rii, de
asemenea, bine dezvoltat, este in prezent o zona industrial in cretere, orientat in
principal spre export i cu o pondere de circa 25% in economia naional. Provinciile din
estul rii, la grania cu Germania, au din punct de vedere economic o structur divers,
activitile principale desfaurndu-se in sectorul industriilor manufacturiere, in cel al
transporturilor i in sectorul comerului cu ridicata. Doar 10% din totalul firmelor
olandeze s-au stabilit in provinciile din nordul rii, activitile acestora fiind concentrate
in special in agricultura si mai putin in industrie.
Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor care
furnizeaza circa 74% din valoarea adaugata bruta. Serviciile comerciale reprezinta cu
putin sub jumatate din PIB (circa 49%). In domeniul comercial, cel mai important
segment de afaceri este cel al vanzarilor cu ridicata si cu amanuntul (peste 13% din
valoarea adaugata bruta), urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzactiilor imobiliare
(circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi si comunicatii (7%) si cel al serviciilor
financiarbancare (6,5%). Odata cu cresterea gradului de integrare a pietelor financiare,
sectorul olandez de profil a reactionat prompt si dinamic si si-a diversificat oferta de
servicii, bancile olandeze fiind o prezenta activa pe piata internationala.
Exportul si importul de bunuri si servicii contribuie, ambele, cu peste 60% la
formarea PIB, comertul exterior fiind astfel principalul generator de prosperitate in
Olanda. In 2004, exportul a fost de peste 293 miliarde USD (preturi f.o.b.), principalele
marfuri exportate fiind masinile si echipamentele, produsele chimice, carburantii si
produsele alimentare. Destinatiile cele mai importante au ramas Germania (25%), Belgia
(12,4%), Marea Britanie (10%), Franta (10%), Italia (6%) si Australia (0,3%). In ceea ce
priveste importul, Olanda a achizitionat masini si mijloace de transport, produse chimice,
carburanti, produse alimentare, confectii, in valoare totala de 252,7 miliarde USD (preturi
f.o.b.). Principalii parteneri au fost Germania (18%), Belgia (10%), Statele Unite 8%),
China (7,5%). Marea Britanie (6,4%) si Australia (0,3%).
Mediul cultural
Limba oficiala este neerlandeza, religia: romano-catolic (36%); protestant
reformat
(20%);
neoreformat
(8%).
Moneda nationala: Euro
30 Aprilie - ziua incoronarii Reginei Beatrix
Alte sarbatori oficiale: 10 - 11 februarie - Zilele Carnavalului
4 mai - Pomenirea Morilor
5 mai - Ziua Eliberrii
8 septembrie - Ziua Sntii
15 decembrie - Ziua Regalitii
Accesul pe piata
Relaiile culturale dintre Romnia i Olanda au cunoscut o evoluie ascendent,
acoperind domenii variate cum ar fi istoricul relaiilor diplomatice, muzica i artele,
publicaia de cari, tiinte sociale i sport. Din ce in ce mai frecvent, n scopul unei mai
bune cunoateri de ambele pari, au loc seminarii i mese rotunde pe diverse teme de
interes, spectacole i concerte susinute de interprei romni/olandezi n Olanda/Romnia
sunt
organizate
expoziii
de
art,
carte
etc.
Dupa 1990 au fost semnate, succesiv, trei programe de schimburi culturale.
ntlnirile trimestriale ale Fundaiei culturale Olanda-Romnia, precum i
aciunile de cooperare ntre instituiile guvernamentale i neguvernamentale, asociaii i
fundaii au contribuit la apropierea cultural dintre cele doua ri.
O importana deosebita a fost acordat i relaiilor de cooperare n plan
academic i tiinific, o colaborare strnsa avnd loc la nivelul instituiilor de nvmnt
superior.
Departamentele educaionale din cele doua ri dezvolt programe de
schimburi de studeni, cu acordarea de burse de studiu, astfel ncat tot mai muli tineri
romni beneficiaza anual de burse la universiti i institute de prestigiu olandeze, cum ar
fi Leiden, Clingendael-Institut de Relaii Internaionale i Academia de Drept
Internaional.
Regimul comertului exterior olandez este dat, in esenta, de apartenenta Olandei
la Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Comertului. Elaborarea si monitorizarea
politicilor comerciale nationale se fac in conformitate cu reglementarile comunitare in
materie si rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC, intrand in competenta
Ministerului Afacerilor Economice, care are reprezentanti proprii in comitetele
specializate ale Uniunii Europene. Comertul cu produse agricole face obiectul activitatii
Ministerului Agriculturii, Naturii si Calitatii Alimentelor.
Schimburile comerciale se desfasoara, in general, pe baze libere, statul
intervenind doar in situatii de exceptie. Cele mai uzuale restrictii sau bariere la
importurile olandeze sunt:
masuri anti-dumping
taxe compensatorii
suprataxe la produsele agricole
restrictii cantitative
contingente tarifare.
Pentru anumite produse, importul se face pe baza de licenta. In unele cazuri, si
exporturile sunt supuse sistemului de licentiere.
Originea bunurilor este data de "nationalitatea economica" a acestora. In cazul
contributiei mai multor tari la producerea bunurilor, originea este data de procentul
participarii fiecarei tari la procesul de prelucrare. Regulile de origine sunt elaborate de
Ministerul Afacerilor Economice.
Aspectele fiscale ale comertului exterior sunt reglementate si aplicate pe plan national
de Ministerul Finantelor si autoritatea vamala, pornind de la reglementarile comunitare in
materie.
Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenta tarii la UE (taxe vamale
- conform Tarifului Vamal Comun si prevederilor speciale din acordurile semnate de UE
cu diferite tari; taxe cu efect similar - inclusiv anti-dumping; taxe determinate de politica
agricola comuna). Acestea sunt colectate de autoritatile vamale ale statelor membre si
virate Uniunii Europene, cu exceptia unui procent convenit cu aceasta (Olanda - 25%).
De asemenea, in momentul importului se mai platesc taxa pe valoarea adaugata si,
acolo unde este cazul, accize si taxe de mediu.
Taxele vamale se calculeaza la valoarea bunurilor in vama, respectiv valoarea
tranzactiei de import. In Olanda este acceptata schema "primei vanzari la export", care
poate determina economii la plata taxelor vamale. Pentru anumite situatii, sunt prevazute
exceptari de la plata taxelor vamale:
stocare intr-un antrepozit vamal;
prelucrare activa;
prelucrare pasiva;
prelucrare sub control vamal;
admisie temporara;
procedura de tranzit vamal.
Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului
European de Asociere. Conform acestui acord, incepand din ianuarie 2002, produsele
industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana, inclusiv Olanda, fara taxe
vamale. In cazul produselor agricole, taxele vamale de import se vor reduce gradual, pana
la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber.
2.4. UNGARIA
Piaa produselor cosmetice din Ungaria este foarte promitoare, analitii
preconiznd creteri de pn la 30% n urmtorii ani pe aceast pia.
Mediul demografic/natural
Ungaria sau Republica Ungar este situat n mijlocul Europei, n zona Bazinului
Carpatic, mpresurat de munii Carpai, Alpi i Alpii Dinari. Suprafaa este de 93030 km2,
ocupnd 1% din suprafaa Europei.
La recensmntul din ianuarie 2005 populaia Ungariei a fost de10.096.000 de
persoane, numrul populaiei avnd o tendin de scdere treptat. Densitatea populaiei
este de 108,5 locuitori/m2, iar gradul de urbanizare este de 65%. Acesta se poate
concretiza ntr-o cerere mare produse cosmetice.
Ungaria este situat n zona temperat, este influenat de trei zone climatice:
oceanic, continental i mediteran. Vremea cteodat este schimbtoare, datorit
caracteristicilor Munilor Carpai nconjurtori, de multe ori tinde s fie secet mai ales n
zona cmpiei Alfld.
Distana fizic dintre Romnia (Bucureti) i Ungaria (Budapesta) este de 824km.
Aceast distan este relativ mic i faciliteaz schimburile comerciale ntre cele dou
ri.
Ungaria este srac n materii prime i surse de energie. Pe teritoriul rii se
gsesc minereuri de iei, gaze naturale, bauxit, crbune, caolin, zeolit, perlit, bentonit,
precum i materiale de construcii: andezit, riolit, tuf, calcar, totui ara este nevoit s
importe materii prime.
Cmpiile ocup aproximativ trei sferturi din suprafaa rii, o cincime fiind dealuri
care nu sunt mai nalte de 400 m, aproape 5% sunt muni cu nlimea ntre 400-1000m.
Punctul cel mai nalt al rii este vrful Kkes (1014m) n munii Mtra.
Mediul politic
Mediul economic
In prima jumatate a anului 2005, economia ungara si-a incetinit ritmul de crestere,
o revigorare bazata pe cresterea exporturilor si a investitiilor straine avand loc in partea a
doua a anului. Rata de crestere a economiei ungare (de 4,1%) a depasit cu 2,5 % media la
nivelul UE, iar PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 16.300$ (PPP). Inflatia a scazut
ajungnd la 3,6%, cu toate ca pretul energiei la nivel mondial a crescut simtitor. Numarul
1
Mediul cultural
Populaia maghiar din Ungaria de azi reprezint 95%, limba matern este
maghiar din familia Ugro-Finic, alte minoritti : rromi, sau Romk n maghiar (5%),
etnici Germani sau Svbok n maghiar (1.2%), etnici Romni sau Romnok n maghiar
(0.8%), etnici Slovaci (0.4%), etnici Croai (0.2%), etnici Srbi (0.2%) i Ucraini (0.1%).
Religia Catolic e cea dominant, 16% din populaia maghiar din ungaria sunt de religie
Calvinist , i 3% de religie Lutheran, 1% din populaie sunt de religie mozaic (evrei).
Limba oficial a Ungariei este maghiara (denumit i ungar), o limb ugro-finic. Multe
cuvinte din limba maghiar sunt de origine slav.
Etnicii maghiari alctuiesc 89% din populaie. Cele mai importante minoriti etnice din
Ungaria sunt rromii (5%), germanii (2,6%), precum i srbii, slovacii, romnii i rutenii
(ucrainieni greco-catolici), fiecare din aceste din urm grupuri reprezentnd n jur de 1%
din populaia Ungariei. Din totalul populaiei 5% sunt luterani. Comuniti religioase mai
puin numeroase sunt cea ortodox srb (1%), cea ortodox romn, precum i cea
iudaic (0,2%). Comunitatea ortodox romn din Ungaria este organizat n Episcopia
Ortodox Romn de Gyula, care este condus n prezent de episcopul Sofronie Drincec,
originar din Arad. Comunitile greco-catolice din Ungaria (alctuite din maghiari, ruteni,
slovaci i romni) sunt organizate n Episcopia Greco-Catolic de Nyiregyhza.
Toate aceste caracteristici ale mediului cultural care din unele puncte de vedere se
aseamn i se ntreptrunde cu cel al Romniei, se concretizeaz n oportuniti pentru
firma noastr.
Astfel, distana psihic sczut dintre cele dou ri se pot materializa ntr-un grad
mare de acceptabilitate a produselor romneti pe piaa ungar. Firma noastr mizeaz
foarte mult pe acest aspect, dar i pe faptul c izvoarele Borsec sunt situate n partea de
Nord-Est a Romniei, n statiunea Borsec din judetul Harghita, unde majoritatea
locuitorilor sunt de origine maghiar.
Accesul pe pia
Vechiul sistem de facilitati fiscale a fost inlocuit cu reglementari noi care sunt in
conformitate cu regulile comunitare in ceea ce priveste subventiile. Cu toate acestea,
companiile pot obtine, in continuare, facilitati si au dreptul sa beneficieze de acestea pana
la sfarsitul anului 2011. Facilitatile se acorda folosind metoda de calcul (ratele de
conversie) ale UE care se aplica valorii investitiilor capitalizate din perioada 1997-2005.
pentru operatiunile curente. Pentru activitatea de comert exterior nu este necesar nici un
permis special, cu exceptia produselor care necesita licenta de distributie sau o licenta
separata, acestea fiind stipulate in anexele nr.1 si 2 ale HG 112/1990, actualizata anual.
Sucursala/filiala este o unitate a unei companii straine, fara personalitate juridica,
care poate desfasura activitati cu caracter economic in Ungaria. Firma straina trebuie sa
asigure toate activele necesare functionarii si indeplinirii obligatiilor de catre sucursala
sa.
Sucursala trebuie inregistrata la Registrul Comertului, dupa care poate incepe
activitatea. Totusi, este posibil ca persoanele care semneaza in numele sucursalei sa
actioneze imediat dupa completarea cererii de inregistrare, cu conditia sa termenul "in
curs de inregistrare" sa fie indicat pe documente si in timpul tranzactiilor incheiate. O
sucursala poate fi inscrisa in Registrul Firmelor numai daca exista un acord intre Ungaria
si statul sau organizatia internationala din care face parte firma straina
O sucursala poate fi inchisa prin rezilierea sa din Registrul Comertului pe baza
unei cereri. Cu o luna inainte de depunerea la registru a cererii de reziliere, sucursala
trebuie sa publice intentia sa de inchidere a activitatii in Gazeta Firmelor (Cegkozlony),
pentru a dovedi ca nu are datorii.
Pot reprezenta sucursala numai angajatii si persoanele secondate filialei sau
persoanele care au domiciliul stabil in Ungaria si au un acord permanent de servicii.
Filiala este obligata sa numeasca un expert contabil legal.
Sistemul de impozite i taxe
Impozitul pe profit este de 16%. Din ianuarie 2004 veniturile din dobanzi,
drepturi de autor, proprietati intelectuale nu sunt supuse impozitului pe profit.
Impozitul pe dividende este de 20%. Pentru dividentele platite suplimentar
aceasta rata este de 35%. Dividentele suplimentare sunt dividentele in plus fata de 30%
din veniturile de capital. Dupa 1 mai 2004, dividentele platite unui actionar rezident in
UE sunt exceptate de la plata impozitului daca actionarul a detinut cel putin 25% din
capitalul companiei ungare pentru o perioada de cel putin 2 ani.
Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este de:
20% rata standard (fata de 25% cat a fost pe pana in anul 2005)
15% pentru produsele agro-alimentare, utilitati publice, carti-ziare, servicii
hoteliere, resturante etc.;
5% pentru anumite produse farmaceutice, manuale.
In Ungaria sunt scutite de TVA anumite produse si servicii: vanzarea, inchirierea
si arendarea pamantului; inchirierea apartamentelor; serviciile publice radio si TV;
serviciile postale; serviciile financiare; asigurarile; transferurile de credite si dividende. In
anumite conditii, societatile cu afaceri mici pot cere sa fie scutite de la plata TVA.
Inregistrarea unei societati ca platitoare de TVA se face atunci cand cifra de
afaceri depaseste 1 milion forinti (circa 4.000 euro) si in acest caz trebuie completata
lunar o declaratie de impozit. Societatile cu venituri brute reduse pot alege plata anuala
sau trimestriala a TVA-ului. In anumite situatii, societatile ne-rezidente in Ungaria pot
cere returnarea TVA-ului pe baza de reciprocitate. Ungaria are semnate acorduri
bilaterale, in acest sens, cu: Liechtenstein, Suedia, Elvetia, toate tarile membre ale UE.
Relaiile diplomatice romno-ungare
2.5. AUSTRIA
In Austria cererea pentru cosmetice crete de la an la an dar ntr-un ritm moderat.
Principalele produse cutate pe pia sunt cele pentru ngrijirea pielii, produsele pentru
pr i produsele pentru protecie solar.
Mediu demografiec/natural
Poziia geografic: situat n Europa Central, nvecinat la nord de Germania i
Republica Ceh, la est de Slovacia i Ungaria, la sud de Slovenia i Italia, i la vest de
Confederaia Elveian i Liechtenstein.
Denumirea oficial: Republica Austria.
Lungimea granielor: 2.562 km.
Populaia: 8.220.800 locuitori. Gradul de urbanizare este mare, ceea ce face ca
exportul de produse cosmetice spre acea tara sa fie mare.
Suprafa: 84.000 km2
Densitatea populaiei: 98 locuitori/km2
Distanta fizica Bucuresti (Romnia) Viena (Austria) este de 1080 km.
Clima: de tip panonic-continental n est i sud-est, n vest de tip continental cu
ierni i veri umede, iar n sud cu influene mediteraneene.
In privinta resurselor naturale se poate spune ca Austria beneficiaza de depozite
de metal,lignit,petrol si gaze naturale.Apoi in cantitati mai mic se gasesc carbuni, zinc,
caolin, gips, cuar,sare, bauxita i talc. Solurile predominante in vile austriace sunt cele
terra rosa. La altitudini mai mari solul este unul brun.
Mediu politic
Capitala federal: Viena
Austria este o democraie parlamentar. Parlamentul este format din dou camere:
Consiliul Naional (Nationalrat) format din 183 de membri alei direct de
ctre populaia cu drept de vot.
Consiliul Federal (Bundesrat) reprezint cele 9 landuri: Austria Inferioar,
Austria Superioar, Burgenland, Carintia, Salzburg, Styria, Tirol, Viena,
Vorarlberg, membrii fiind delegai de ctre parlamentele fiecrei provincii
n parte, iar numrul lor este direct proporional cu al populaiei landului
respectiv.
eful statului austriac este Preedintele federal. Actualul Preedinte este Heinz
Fischer ieit ctigtor la alegerile prezideniale care au avut loc pe 25 aprilie 2004,
sprijinit de Partidul Social-Democrat (SP), i care i-a intrat n atribuiuni ncepnd cu
data de 8 iulie 2004.
Cel mai puternic partid austriac este Partidul Social-Democrat (SP) care a
condus Austria, singur sau ca lider al unei coaliii, mai mult de 30 de ani i care la
alegerile din 1999 a ieit pe locul al doilea, intrnd n opoziie.
Cele 9 landuri austriece sunt conduse de guverne locale, care au n frunte un
Guvernator (Landeshauptmann).
De la admiterea Austriei n Uniunea European, reglementrile de comer exterior
ale UE sunt aplicabile i Austriei.
Totui, sub incidena Legii Comerului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995), pot
fi restricionate importurile i exporturile din alte ri cu excepia celor din UE. Ministerul
Afacerilor Economice poate emite reglementri care menioneaz c exportul sau
importul anumitor produse se va face cu obinerea unor licene. Asemenea restricionri
pot avea ca baza motive economice sau legale. O nclcare a unor astfel de reglementri
poate avea consecina unor trimiteri n judecat.
Mediul economic
Potrivit statisticii austriece, n anul 2005 PIB al rii s-a situat la 246,5 miliarde
euro, iar pe cap de locuitor a fost de 30.060 euro, n cretere real cu 1,9 % fa de anul
precedent.
Creterea PIB-ului real de 1,9 % n 2005 s-a situat sub rata medie de cretere n
UE de 2,0 %. PIB-ul Austriei se prognozeaz a atinge 256,2 milioane euro n 2006.
n cadrul UE, potrivit acestui indicator de prosperitate, Austria se situeaz pe
locul al patrulea dup Luxemburg, Irlanda i Danemarca.
Balana comercial la nivelul anului 2005 a fost deficitar cu 1,496 miliarde euro
(exporturi de 93,996 miliarde euro, n cretere cu 4,6 % fa de 2004 i importuri de
95,492 miliarde euro, n cretere cu 4,8 % fa de 2004). Anul 2005 s-a nscris n
constanta comerului exterior austriac, numai n anul 2002 nregistrndu-se o balan
comercial excedentar de 300 milioane euro, astfel n 2004 a fost de -1,25 miliarde euro,
n 2003 a fost de -2,1 miliarde euro, n 2001 a fost de -4,4 miliarde euro, n 2000 de -5,2
miliarde euro etc. n cadrul PIB, exportul de bunuri i servicii reprezint circa 30 % iar
din cadrul productiei industriale, exportul reprezinta peste 50 %.
Deficitul balanei de pli a fost n 2004 de -2,4 % iar deficitul public de 1,3 %
pentru 2005 fiind prognozat 1,9 (media EU -15 fiind de 2,4, iar UE-25 de 2,5).
Veniturile bugetare s-au situat n anul 2004 la 60,347 milioane euro, cheltuielile la
64,977 milioane euro, deficitul bugetar fiind de 4,630 milioane euro, respectiv 2,0 % din
PIB. Pentru anul 2005 se prognozeaz ca deficit bugetar s fie de 2,2 % din PIB,
respectiv 5,451 milioane euro, cu venituri de 58, 969 milioane euro (n scdere fa de
anul trecut deoarece a sczut ncepnd cu 1 ianuarie 2005 impozitul pe profit de la 34 %
la 25 % ) i cheltuieli de 64,420 milioane euro.
Valoarea investiiilor strine n anul 2005 a fost la fel de sczut precum n anul
precedent, respectiv numai 217,9 milioane euro. n anul 2004 a fost de 283 milioane euro,
nregistrnd o scdere masiv fa de anul 2003, cnd s-a ridicat la 1,275 miliarde euro,
ndeosebi prin aportul reelei de videotelefonie mobil Hutchinson (3). n anul 2002,
investiiile strine n Austria s-au cifrat la 355 milioane euro. Majoritatea investiiilor
strine provin din Germania, urmate de Italia, Elveia, Marea Britanie i Japonia. Potrivit
statisticilor UNCTAD, la nivelul anului 2004, Austria s-a situat pe locul 19 n topul
rilor de atragere a investiiilor strine i pe locul 14 n topul rilor investitoare n
exterior.
Rata omajului a fost n 2005 de 5,2 % (8 % media UE), pentru anul 2005 fiind
prognozat un nivel de 5,0 % (media EU -15 fiind de 7,9 %, iar UE-25 de 8,8 %). n luna
septembrie 2005 existau 220.000 omeri, fr a fi socotii i 48.065 aflai n colarizarea
oficiilor forelor de munc. n luna ianuarie 2005 existau 1.044.000 de austrieci cu un
venit lunar sub 785 euro, considerat pragul de srcie, dintre acetia, 200.000 sunt
pensionari.
Rata inflaiei a fost de 2,3 % n anul 2005, n cretere fa de 2004 (2,1 %) sau n
2003 (1,3 %), 2002 (1,8 %), urmnd s scad n anul 2006 la 1,7 %.
La nivelul anului 2004 Austria a ndeplinit toate cele patru criterii de convergen
ale Tratatului de la Maastricht, respectiv deficitul public din PIB care s-a situat la 1,3 %;
ndatorirea public situat la 65,2 % din PIB; rata inflaiei; nivelul dobnzilor pe termen
lung situat la 4,15.
Austria este membr a numeroase organizaii internaionale, ntre care Organizaia
Mondial a Comerului (WTO) i Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare
(OECD).
Sectoare industriale importante: alimente i buturi; mecanic i inginerie
structural; chimie; automobile (n special motoare i transmisie); produse electrice i
electronice.
Mediu cultural
Accesul pe piata
Desfurarea unei activiti comerciale n Austria necesit o licen comercial
(Gewerbeberechtigung) conform Legii Comerului (Gewerbeordnung).
Un certificat de competen este solicitat de obicei pentru a dovedi c persoana
care va desfura activitatea comercial ndeplinete nite criterii de pregtire i
experien n domeniu. Se poate obine, de la caz la caz, o exonerare de la prezentarea
unui certificat de competen.
Avnd ndeplinite condiiile de mai sus i pe baza unei simple notificri, se poate
trece la nceperea activitii.
Dac activitatea comercial este condus de o corporaie, este necesar s se
numeasc o persoan care ndeplinete condiiile de competen ale tipului de afaceri care
trebuiesc desfurate.
n cazul desfurrii activitii ntr-o fabric, trebuie obinut o licen industrial.
Autoritatea Comerului care elibereaz aceast licen industrial impune reguli care
trebuie respectate de proprietarul fabricii. Chiar dup eliberarea licenei industriale,
autoritile pot impune condiii suplimentare, dac au aprut noi reglementri privind
mediul nconjurtor i securitatea muncii. Exist norme stricte privind poluarea fonic, de
mediu, protecia angajailor, interferena cu vecinii fabricii.
nclcarea prevederilor legii comerciale i industriale constituie contravenie i se
pedepsete de autoritile administrative. Mai mult, firmele competitoare pot aciona
pentru oprirea sau ncetarea activitii altei firme n caz de nerespectare a prevederilor
legii comerciale, n baza Legii Concurenei Neloiale.
Reglementrile de comer exterior ale UE sunt aplicabile i Austriei.
Totui, sub incidena Legii Comerului Exterior (Aussenhandelsgesetz 1995), pot
fi restricionate importurile i exporturile din alte ri cu excepia celor din UE. Ministerul
Economiei si Muncii poate emite reglementri care menioneaz c exportul sau importul
anumitor produse se va face cu obinerea unor licene. Asemenea restricionri pot avea
ca baza motive economice sau legale. nclcarea unor astfel de reglementri poate avea
consecina unor trimiteri n judecat.
Prevederile vamale ale Uniunii Europene sunt n vigoare n Austria de la 1
ianuarie 1995. n acelai timp, prevederile urmtoarelor legi au ncetat s mai fie aplicate:
- Legea Vmilor din Austria;
- Acordul de Comer Liber din 1972 dintre Austria i EEC;
- EFTA;
- Taxa pentru promovarea Comerului Exterior;
- Acordurile vamale bilaterale ncheiate cu teri;
Mediul demografic/natural
Federaia Rus este situat pe dou continente, Europa i Asia, avnd urmtorii
vecini:
la N-V- Norvegia si Finlanda
la V- Polonia, Estonia, Letonia, Lituania , Belarus
la S-V- Ucraina
la S- Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan
la S-E- China, Mongolia, R.P.D.Coreana.
Are o suprafa de 17.075.400 Km ocupnd locul 1 n lume.. Populaia Rusiei a
sczut cu aproximativ jumtate de milion de oameni ajungnd la 142,2 milioane de
locuitori (la 1 decembrie 2006) - locul 6 n lume. Densitatea medie este de 8,5 loc/km 2,
iar n zona european de 25 loc/km2. Din totalul populaiei 73% triesc n mediul urban.
Capitala Rusiei este Moscova, iar principalele orae sunt Sankt Petersburg, NijniiNovgorod, Novosibirsk, Ekaterinburg, Samara, Omsk, Celiabinsk, Ufa, Kazan, Perm i
Rostov pe Don.
Rusia are n principal un climat continental avnd n vedere c centrul rii se situeaz
la 3.840 km de mare. Temperaturile medii anuale sunt de -8C n St Petersburg, -27C n
vestul Cmpiei Siberiene i -43C la Yakutsk( n partea central-estic a Siberiei).
Temperaturile vara sunt n medie de 4C n insulelele arctice i de 20C n zonele cele
mai sudice.
Sistemele de telecomunicaii din Rusia s-a mbuntit seminifcativ din 1980, astzi
existnd peste 1000 de companii care ofer astfel de servicii. n 2002 existau 35.5
milioane de lini telefonice i peste 6 milioane de oameni utilizau internetul.
Federaia Rus, n ansamblul ei, poate fi considerat ara cu cele mai variate i bogate
resurse naturale de pe glob.
Principalele resurse naturale sunt: petrolul (zona Volga-Ural, Campia Precaspica si
Campia Siberiei Occidentale, gazele naturale, crbunii (bazinele Peciora, Lena i Enisei,
minereurile de fier (Ural, Podiul Valdai), minereurile neferoase (Ural i Siberia),
diamantele ,aurul i uraniul (Podiul Siberiei Centrale, Munii Altari).
Mediul politic
Rusia este o federaie, compus din 89 subieci federali. Forma de guvernmnt este
republica prezidenial. Parlamentul, bicameral, este compus din: camera superioar Consiliul Federaiei (cuprinde cte 2 reprezentani din fiecare subiect al Federaiei Ruse)
i camera inferioar - Duma de Stat (450 deputai). mprirea administrativ-teritorial a
Federaiei Ruse cuprinde: 21 republici, 6 inuturi, 49 regiuni, 10 districte autonome, 1
regiune autonom (Birobidzhan), 2 orae cu statut de subieci ai Federaiei (Moscova,
Sankt-Petersburg), 1867 raioane, 1092 orae, 329 raioane i districte oreneti, 1875 sate
de tip urban.
Astzi preedintele Rusiei este Vladimir Putin, iar prim ministru este Mikhail
Fradkov. Venit la putere n 2000, preedintele rus Putin a acionat prompt ca s curme
revoluia nceput de predecesorul su, Boris Eltin. Putin a considerat c decada 19902000 nu a reprezentat o perioad de tranziie de la dictatura comunist spre democraie, ci
Mediul economic
Dezvoltarea social-economic a Rusiei, a nregistrat creteri n anul
2006. Conform datelor Serviciului Federal de Statistic n anul 2006:
PIB al Federaiei Ruse a fost de 26.621,3 miliarde de ruble, n cretere cu 6,7 % fa de
anul 2005;
Volumul produciei industriale a cunoscut o cretere de 3,9 %;
Volumul produciei agricole a fost de 1.617,1 miliarde de ruble, n cretere cu 2,8 % fa
de anul 2005;
Volumul mrfurilor transportate a fost de 4.779,3 miliarde t, n cretere cu 2,2 % fa de
anul 2005;
Volumul serviciilor n sfera comunicaiilor a fost de 827,9 miliarde de ruble, n cretere
cu 23,7 %, fa de anul 2005;
Volumul schimburilor comerciale externe, n perioada ian-noiembrie 2006, a fost de
418,9 miliarde USD, n cretere cu 26,7 % fa de aceeai perioad a anului 2005, din
care:
Exporturile, au totalizat 274,5 miliarde USD, n cretere cu 25,3 % fa de anul
2005;
Importurile, au totalizat 114,4 miliarde USD, n cretere cu 29,6 % fa de anul
2005.
Din datele statistice transmise de Camera de Comer i Industrie a Moscovei, la
cea de-a 15 aniversare, la 20.11.2006, n primele 6 luni ale anului 2006, n Moscova:
2006/05(%)
-1,2
+7,1
-3,8
+23,6
+14,7
-54,6
+21,8
-8,6
+1
2004
2005
2006
Total
2033,6
2350,4
3568,8
4396,1
Export 52,19
121,0
230,6
374,1
Import 1981,4
2229,4
3338,2
4022,0
Sold
-1929,25
-2108,5
-3107,6
-3647,9
In anul 2006, exporturile Romniei n Federaia Rus au fost constituite din
vehicule (altele dect material rulant de cale ferat) 41,2%; maini, aparate i
echipamente electrice - 24%; materiale plastice i articole - 6,2%; produse ale industriei
chimice i ale industriilor conexe (produse chimice anorganice, produse farmaceutice)
6%; mobila 3,2%.
n perioada 2003-2006, importurile Romniei din Federaia Rus, au constat, n
principal, din produse minerale, purtatoare de energie (iei i gaze naturale, dar i
combustibili solizi), care au deinut ponderea cea mai mare n valoarea total a
importurilor Romniei pe aceast relaie (circa 90% anual).
Creterea valorii importurilor din Federaia Rus n anul 2006 fa de 2005 are la
baza creterea semnificativ a preului produselor minerale purttoare de energie, pe piaa
mondial n perioada respectiv.
Moneda naional a Rusiei, rubla, are cursul fluctuant. In prezent, cursul este de
25,8 26,40 ruble /1$.
Rusia a avut n 2006 o rat a inflaiei de 9,8%, iar datoria public a fost de 8% din
PIB, n timp ce datoria extern era de $287.4 bilioane. Soldul balanei curente era de
$105.3 billioane n 2006.
Mediul cultural
n Rusia 16% din populaie au studii superioare, 3.1% au studii superioare
neterminate, 44.6% au studii medii, 34.2% au doar studii primare i 2.1% nu au studii
deloc.n 2006 existau 63174 de instituii de nvmnt preuniversitar i 1068 de instituii
de nvmnt universitar i post-universitar.
Din populaia total peste 50% au venituri medii cuprinse ntre 2500 i 8000
RUR/capita, ceea ce nseamn c middle-class-ul ocup primul loc n structura claselor
sociale ruseti.
Ruii sunt n proporie de 71.8% de religie ortodox, 5.5% musulmani i 1.8%
catolici, iar limba vorbit de locuitorii Federaiei Ruse este cea mai rspndit pe glob
rusa.
n general ruii sunt cunoscui ca fiind persoane sensibile, cu imaginaie bogat,
cu nclinaie spre lacrimi(dar nicidat n public), docile dar totui ncpnate, ce au
rbdarea necesar supravieuirii n condiii ce par insuportabile, poetice, fataliste,
pesimiste. Ruii i menin integritatea conform noiunii pe care ei o au despre cum
trebuie s fie fiina uman, cu o sinceritate rar ntlnit n alt col al lumii. Peste toate ei
apreciaz angajamentul i credina deplin.
Accesul pe pia
Taxe vamale
Mrfurile importate sunt clasificate n concordan cu Nomenclatorul mrfurilor
pentru Activitatea de Comer Exterior al Federaiei Ruse, care se bazeaz pe Sistemul
Armonizat de Descriere i Codificare a Mrfurilor (HS).
ncepnd cu 1 ianuarie 2001, guvernul Rusiei a unificat taxele vamale de import
aplicate mrfurilor, n baza hotrrii nr. 886 din 1 decembrie 2000. Noua structur a
tarifului vamal de import standardizeaz i unific taxele vamale de import aplicate
mrfurilor n patru trepte, i anume: 5%, 10%, 15% i 20%(cu unele exceptii pentru
anumite categorii de marfuri). Aceste taxe vamale de import se aplic la valoarea n vam
a mrfurilor importate (incluznd i taxele de transport i asigurare). Bunurile importate
reprezentnd contribuia n natur la capitalul social al unei noi ntreprinderi nfiinate de
partenerii comerciali ai Rusiei sunt exceptate de la taxele vamale n anumite condiii i pe
o perioad specificat n documentele constitutive ale firmei. n plus, la importul
anumitor produse se aplic taxe vamale sezoniere i contingente.
Mrfurilor importate li se mai aplic, pe lng taxele vamale de import, TVA i
accize (pentru produsele supuse accizrii).
Evaluarea n vam
Valoarea n vam a mrfurilor este, n general, determinat pe baza preului CIF
al mrfii importate. Un comision vamal de 0,15% este perceput la efectuarea procedurilor
de evaluare n vam. Taxele vamale sunt pltite fie n valut, fie n ruble, la cursul oficial
de schimb.
Toate bunurile i mijloacele de transport care traverseaz Federaia Rus sunt
supuse controlului n vam. Pentru a ndeplini criteriile de eliberare a bunurilor din vam,
fiecare entitate legal cu activitate de comer exterior trebuie s parcurg urmtoarelor
etape:
1. nregistrarea la Comitetul Vamal (cu completarea documentelor de nregistrare);
2. Informarea prealabil a Comitetului Vamal asupra sosirii bunurilor i mijloacelor de
transport (sau informarea prealabil asupra inteniei de a exporta bunuri i mijloace de
transport n Rusia);
3. Plasarea ncrcturii n custodia depozitului vamal pentru stocare temporar;
4. Acceptarea declaraiei vamale, prezentarea carnetului TIR i a actelor care nsoesc
bunurile.
nainte de efectuarea controlului n vam, pentru declararea bunurilor sau
mijloacelor de transport, participantul la activitatea de comer exterior trebuie s se
nscrie n registrul vmii i primete o legitimaie (record card). Acest card este dat
participantului la activitatea de comer exterior pentru fiecare procedur de evaluare n
vam. Conform ordinului nr. 787/31 din august 2000, a fost stabilit procedura de
nregistrare pentru primirea acestui card.
Lista documentelor care sunt cerute pentru nregistrare cuprinde:
1. Formularul pentru nregistrare n vam conine urmtoarele date:
- adresa legal a participantului la activitatea de comer exterior;
- specimen de tampil cu semntura managerului companiei participante la activitatea de
comer exterior;
- numerele de telefon ale tuturor managerilor i a efului contabil al companiei
participante la activitatea de comer exterior.
Conform studiului realizat de grupul KomCon mai mult de 30% din femeile din
Rusia cu venituri ridicate si medii vor cumpra produse cosmetice din magazine
specializate i doar 7 % din acest grup de consumatori cump produse cosmetice din
supermarket-uri. Avnd n vedere c firma Farmec se adreseaz acestui segment de
consumatori, Produsle din gama Asla Vital se vor vinde n acest tip de magazine.
Astzi ase retail-eri de succes dein peste 65% din totalul pieei ruseti de
cosmetice: LEtoile (companie ruseasc deinut de Kurs Group); Arbat Prestige
(fuzionat cu Marionnaud (France); Rive Goshe (deinut de Parfum-Standart din St.
Petersburg); Ile de Beaute (deinut de Edinaya Evropa Holding) i investitori strini Brocard (Brocard Group Ltd, Germany); Douglas-Rivoli i Sephora (Frana). Restul cotei
de pia este mprit de firme mai mici.
n Rusia exist aproximativ 250 de productori de produse cosmetice. Majoritatea
fabricilor utilizeaz materie prim importat iar tehnicile utilizate nu sunt de actualitate.
Cu toate acestea majoritatea firmelor autohtone au nceput s investeasc n echipamente
moderne i n sectorul cercetare-dezvoltare avnd n vedere c multe dintre firmele
strine intrate pe piaa ruseasc doresc s i deschid aici puncte de producie proprie.
Export indirect
Avantajele presupuse
Dezavantajele presupuse
Export direct
Licentiere
ct i marketingul, i poate
impune propriile politici de
distribuie i promovare;
Consumatorii finali intr n
contact cu identitatea firmei
productoare;
Reduce riscul financiar (n
cazul biroului de reprezentan
n strintate);
Permite apelul la reprezentani
voiajori ai companiei;
Faciliteaz depozitarea
produselor mai aproape de
locul de consum (n cazul
sucursalelor n strintate);
Nu implica investiii de capital
pe piaa int;
Elimin riscurile;
i distribuia n raport cu
veniturile realizate(royaltiesredevene);
Creterea activitii de
cercetare-dezvoltare;
Incapacitatea de a realiza
export poate fi localizat, n principiu, i n alt ora din ar, S.C.Farmec S.A.ClujNapoca va opta pentru localizarea tot n Cluj-Napoca, n vederea realizrii operativitii
transmiterii informaiilor. De asemenea, compania va apela la distribuitori i agenti
externi, care vor dispune de clauze de exclusivitate n realizarea tranzaciilor.Clauza de
exclusivitate i determin pe reprezentani s-i sporeasc eforturile pentru a promova
vnzrile,ceea ce nu poate fi decat n interesul producatorului. In plus, distribuitorii, spre
deosebire de intermediarii din cazul exportului indirect, nu vor promova i produsele
concurenei, dar se pot constitui n surse veridice de informaii asupra caracteristicilor
pieei int i a preferinelor de consum ale populaiei targetate.
Motivaia principal n abordarea exportului direct este aceea a necesitii
companiei de a deine controlul managerial asupra operaiilor desfurate.Firma dispune
de un potenial relativ ridicat i, tocmai prin prisma realizarilor de pana acum i a
oportunitilor viitoare, un management eficient i eficace se constituie ntr-o necesitate
srtringenta, premise ale unei dezvoltri ulterioare armonioase i a ascensiunii pe treptele
inrernaionalizrii.
CAP. 5. Concluzii
La o prima vedere, internaionalizarea companiilor din Romnia apare ca o
perspectiv mai mult sau mai puin iluzorie i fr anse reale de succes pe termen lung.
Rdcinile acestei concepii, pe care ne permitem s o catalogm drept superficial i
neeconomic, sunt de regsit ntr-un ansamblu de factori determinani pe care l-am putea
numi handicapul de ar. Romnii nu au fost educai n direcia unui spirit
antreprenorial veritabil: de asemenea, nu s-a putut vorbi n ara noastr de o cultur
economic (din nefericire i unele firme ce populeaz actualmente peisajul autohton
sunt mai nclinate spre acordarea de dividende dect spre investiii n capital, inclusiv n
capitalul uman, nemaivorbind de perspectiva unor investiii strine directe generate de o
firma romneasc). Produsele romneti, chiar cele competitive, sunt nc privite cu
reticen de ctre consumatorii strini, de aici un impediment considerabil n calea
internaionalizrii.
Firma pentru care am optat n elaborarea acestui proiect, S.C.Farmec S.A.ClujNapoca, este o companie cu tradiie i experien pe piaa romneasc i nu numai. De-a
lungul timpului, compania a realizat veritabile progrese pe linia cercetrii-dezvoltrii,
concretizate n produse inovative nu doar pe plan national, ci i pe plan internaional.
Decizia de extindere este astfel una benefic i raional. Prin internaionalizare,
S.C.Farmec S.A.Cluj-Napoca nu doar i va face cunoscut identitatea la nivel global,
dar va realiza urmtorii pai n vederea accederii spre standardele unei veritabile
organizaii multinaionale.Creterea economic a sa va antrena creterea economic la
nivel naional,va genera noi locuri de munca i ,mai presus de orice, ar putea duce la
promovarea unei culturi organizaionale i n cadrul celorlalate firme romneti, prin
puterea exemplului.
Gama de produse aleas spre lansare se justific prin calitatea i inovaia pe care le
aduc potenialilor consumatori externi. De asemenea, piaa int a fost selectat n urma
unui ndelungat proces decizional,care a avut n vedere cercetarea holistica a pieelor
selectate preliminar. S-a ajuns la concluzia c Rusia reprezint locaia cea mai indicat,
ntruct maximizeaza rezultatele datorit capacitii mari de absorbie, distanei psihice
mici vis--vis de Romnia i a lipsei unor reglementari dure de natur comercial,
politic sau legislativ.
In ceea ce privete metoda de internaionalizare pentru care s-a optat - exportul
direct - aceasta a avut la baza considerente la prima vedere oarecum neeconomice.Intradevar,apelul la exportul indirect,prin intermediari ar fi fost incomparabil mai facil pentru
firm, cel puin pe termen mediu i privitor la maximizarea profitului. Insa, pe termen
lung, aceast soluie nu ar fi fost valabil iar efectele ei, chiar indezirabile. Exportul
indirect ar fi presupus o implicare minima din partea companiei i nu ar fi constituit o
form propriu-zis de internaionalizare. De cealalt parte, exportul direct reprezint
alternativa cea mai realist i care indeplinete, n acelai timp, un rol esenial: oblig
firma s-i orienteze aciunile spre performan. Chiar dac, ntr-o prima instan,
exportul direct implic un consum mai mare de resurse (financiare, umane, temporale), el
trebuie privit ca o premis a evoluiei ulterioare i a creterii eficienei companiei.
Orice rezultat de proporii are la baz un sacrificiu prealabil i, ntr-o mare masur,
cu ct este mai consistent sacrificiul, cu att este mai mare satisfacia final. Nu n
ultimul rnd, orice proces evolutiv din istorie este declanat de o revoluie care, simbolic
vorbind, nu reprezint altceva dect ruptura de o mentalitate desueta, neorientat spre
eficien i mbriarea unei mentaliti noi, fundamentate pe crearea i promovarea
valorii. Prin alegerea exportului direct ca forma de intrare pe piata int, S.C.Farmec
S.A.Cluj-Napoca va fi constrns s traverseze o asemenea revoluie ideologica, fapt
care va duce,n mod cert, la creterea competitivitii companiei pe viitor.
Bibliografie
Cerine:
1. Precizai strategia de marketing pe care compania Mobexpert o poate utiliza n scopul
ptrunderii pe piaa de mobil din Grecia; 2. Elaborai schia unui program de marketing
internaional, care s permit operaionalizarea strategiei propuse de dvs., insistndu-se asupra
componentelor mix-ului de marketing.
Fia de ar a Greciei
Indicatori fizico-geografici. Grecia se ntinde pe o suprafa total de 131.940 km2 (din care
130.800 km2 de uscat i 1.140 km2 ntindere de ap); se situeaz la vrful Peninsulei Balcanice, n
sud- estul Europei. Lungimea total a granielor msoar 1.228 km, nvecinndu-se cu Turcia la
est, cu Albania, Bulgaria i Macedonia la nord, fiind nconjurat de Marea Ionic i Marea Egee.
Indicatori demografici. Grecia are o populaie de aproximativ 10,7 milioane de locuitori (est.
2006) din care 50,1% brbai i 50,9% femei avnd urmtoarea structur pe vrste: 0-14 ani: 14,3%;
15-64 ani: 66,7%; peste 65 ani: 19%. Rata de cretere a populaiei a fost n 2006 de aproximativ
0,18%, cu o rat a natalitii de 9,68 de nateri/1000 locuitori i a mortalitii de 10,24 decese/1000
locuitori. n 2006 rata de imigrare a fost de 2,34 imigrani/1000 locuitori. Sperana de via este de 81
ani femei i 79 ani brbai. Din totalul populaiei, dou treimi locuiesc n orae, cele mai
importante fiind Atena, Salonic, Patra, Iraklio i Volos.
Indicatorii economici. Produsul intern brut (P.I.B.) n mrime absolut: 236,8 mld $ (2005);
P.I.B./locuitor n 2005: 22.200 $ (est. 2006: 23.518 $); Totalul forei de munc n 2005: 4,72 milioane,
din care 12% lucreaz n agricultur, 20% n industrie i 68% n servicii; omajul rmne destul de
ridicat, cu un nivel de 9,9% n 2005 (estimat la 8,8% n 2006), ca urmare a gradului relativ sczut de
folosire a angajrii part-time. n 2005 rata inflaiei a fost de 3,5%. Datoria extern a rii se ridic la
75,18 mld. $ (2005). Principalele activiti economice din structura PIB sunt: turismul, industria
naval, sectorul financiar-bancar, industria construciilor. Grecia reprezint un punct de atracie
principal pentru marile companii transnaionale. Standardul de via este foarte ridicat, plasndu-se n
2005, n funcie de Indicele de Dezvoltare Uman pe locul 24. Numeroasele reforme structurale i
fiscale combinate cu numeroasele fonduri europene au avut un aport nsemnat la o cretere anual a
PIB peste media european. Serviciile reprezint cel mai important sector, deinnd circa 70% din PIB,
urmate de industrie i agricultur. Dintre servicii, se detaeaz turismul reprezentnd 15% din PIB i
acaparnd circa 17% din fora de munc. n primul trimestru al anului 2006, Grecia a cunoscut o rat
de cretere de 4,1% (3,7% n 2005), fiind una din cele mai mari rate de cretere din UE. Principalii
parteneri de comer exterior sunt Germania, Italia, Anglia, Frana, Turcia, Olanda, Rusia, Bulgaria,
produsele de export-import predominante fiind alimentele, buturile, bunuri manufacturate, petrol,
produse chimice, echipament de transport. Grecia este un important susintor al investiiilor strine.
Coordonate ale mediului politic. Grecia este o politic parlamentar bazat pe separarea i
echilibrarea puterilor legislativ, executiv i judectoreasc. Constituia este cea mai nalt lege a
Republicii Elene, adoptat la 11 iunie 1975, i amendat n martie 1986 i aprilie 2001. Preedintele
Republicii reglementeaz funciile i puterile statului. Este ales de Parlament pe o perioad de 5 ani i
are drept de veto asupra legilor aprobate de ctre Parlament.
Caracteristici ale mediului juridic. Sistemul juridic naional are la baz sistemul de legi romane.
Puterea judiciar este exercitat de trei categorii de curi: civil, penal i administrativ. Curile civile
i penale includ Curtea de Justiie, Curtea de Prim Instan, Curtea de Apel i Curtea Suprem. Grecia
a aderat la peste 60 de acorduri internaionale n calitate de membru, membru asociat sau observator.
Incertitudinea legislativ (dei se mbuntete treptat) este o problem pentru mediul de afaceri al
Greciei. Exist o varietate de mecanisme informale folosite pentru a impune controlul preurilor i
favorizarea firmelor locale. Sistemul de impozitare difer considerabil de cel al rilor europene, fiind
centralizat i influenat de dezvoltri politice, ducnd la evaziune fiscal.
Indicatori socio-culturali. Limba oficial este greaca modern, alte limbi vorbite fiind engleza,
franceza, vlaha, turca, etc. 98% dintre locuitori sunt ortodoci, 1,3% musulmani, iar 0,7% adepi ai
altor religii. Biserica joac un rol important n viaa indivizilor. Rata de alfabetizare este ridicat, de
97,5%, iar durata nvmntului obligatoriu este de 9 ani. Sistemul educaional este structurat pe mai
multe niveluri: coal primar (200 ca numr), coal gimnazial (1.800), coal profesional, liceu
(1200), facultate (18 universiti) i postuniversitar.