Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Marinarie
Marinarie
INTRODUCERE
DEFINITII
Obiectul prezentului curs il constituie doar o mica parte din cuprinsul disciplinei de
studiu "marinarie" tinand seama de scopul urmarit: familiarizarea cursantului cu
termenii marinaresti, cunoasterea partilor componente ale unei mici ambarcatiuni, a
obiectelor aflate la bordul acesteia, in scopul folosirii ambarcatiunii pentru agrement
nautic, fara a periclita siguranta proprie sau pe cea a navelor ori persoanelor din jur.
Marinaria, asa cum este definita si in Dictionarul de Marina, reprezinta arta
marinarului, cuprinzand matelotajul si manevra navelor.
In plus, in capitolele ce vor urma, tinand cont ca ne adresam marinarului modern si
mai ales unor iubitori ai acestei stravechi arte, vom atinge si unele aspecte legate de
istoria navigatiei, arhitecturii si constructiei navale, propulsia mecanica a navelor si
legislatie navala.
Ambarcatiune de agrement - orice ambarcatiune cu motor si/sau cu vele, indiferent
de tip si modul de propulsie al carui corp are o lungime de cel mult 24 m si care este
utilizata exclusiv pentru agrement.
Activitate de agrement - activitatea de transport naval efectuata in interes propriu de
catre persoane fizice in scopuri de agrement.
Activitate comerciala de agrement - activitatea de agrement efectuata in scopuri
comerciale de catre persoane juridice.
COLREG -Regulamentul international de prevenire a coliziunilor pe mare.
RND -Regulamentul de Navigatie pe Dunare
Tabloul pupa (3) este suprafata convexa cuprinsa intre punte si limita superioara a
scobiturii pupei. Pe tabloul pupa se inscrie numele navei si portul de origine.
Scobitura pupa este formata din suprafetele aflate dedesubtul tabloului. In mijlocul
scobiturii se afla un orificiu rotund numit etambreul carmei prin care trece axul
carmei. Partea de sub scobitura care se ingusteaza treptat spre chila se numeste
stelatura pupa.
9
4
7
b
5
c
Nomenclatura barcilor:
1 -chila, 2- etrava, 3- etambou, 4- bordaj, 5- coaste; 6- curent, 7- bancuri"
8 -spata, 9 -tablou
Osatura transversala este forrnata din elemente si piese de rezistenta dispuse paralel
cu planul cuplului maestru. Acestea sunt :
- c o a s t e 1 e ( crevacele ) - elemente de rezistenta transversale, fixate la intervale
egale. La partea inferioara sunt -prinse solid in chila. Ansamblul a doua coaste
situate in ambele borduri in acelasi plan transversal formeaza un cuplu. Daca acest
cuplu este situat in zona latimii maxime a barcii atunci va fi numit cuplu maestru.
- v a r a n g e 1 e - elemente de rezistenta transversale care unesc capetele inferioare
ale coastelor in scopul sporirii rezistentei fundului barcii.
- t r a v e r s e l e - elemente de rezistenta transversale care unesc capetele superioare
ale celor doua coaste ale unui cuplu.
Invelisul exterior. Peste reteaua de piese si elemente de rezistenta longitudinala si
transversala prezentata anterior, care impreuna formeaza osatura, se monteaza
invelisul exterior, obtinand astfel corpul etans al barcii.
Se acorda tot mai multa atentie osaturii, coastelor si traverselor. Filele care
alcatuiesc bordajul ajung sa fie fixate pe osatura. Spatiile intre file se calafatuiesc cu
grija. Cu timpul , deasupra traverselor puntii se astern scandurile covertei. Partea de
bordaj peste puntea superioara primeste ulterior denumirea de parapet.
Ramele pot avea forme si dimensiuni diferite in functie de marimea sau destinatia
barcii pe care o servesc. O rama este compusa din :
pana - partea lata, in forma de lopata;
brat - prelungirea de forma cilindrica a penei;
manson - aparatoare din piele groasa pe care se sprijina rama in furchet;
umflatura ingrosare a bratului imediat dupa manson;
maner .
Rame:
a -ram obinuit, b -ram pescreasc, c -ram dubl
La luntrele mici erau suficiente cateva lovituri mai energice de pagaie sau de padela
intr-unul din borduri pentru a indrepta nava in directia dorita. Mai tarziu navele mai
mari, avand suprafata de plutire considerabil crescuta si inertie sporita prezentau
dificultati in mentinerea directiei.
Treptat s-a observat ca una sau mai multe rame asezate intr-un bord spre pupa
inlesneau guvemarea. Aceste rame-carma carora li s-au adus diferite imbunatatiri sau mentinut milenii de-a randul pana la adoptarea carmei cu pana, fixata la pupa
navei.
Carma este o piesa demontabila care se fixeaza la pupa cu ajutorul unor balamale.
De obicei carma se monteaza la post atunci cand barca este lasata la apa.
Nu toate barcile au carma. Luntrea si puiul se guverneaza numai cu ajutorul ramelor.
Carma se compune din pana si eche. Echea este o bara de lemn care se fixeaza pe
varful axului carmei pentru manevra. De obicei, la ambarcatiunile cu vele echea are
forma unui sector usor curbat care se fixeaza cu centrul pe axul carmei. Extremitatile
ei sunt prevazute cu orificii in care se fixeaza trotele cu ajutorul carora se
guverneaza. Echea poate fi dreapta sau rotunda.
Crm
Eche
- a n c o r a. Este o piesa executata din otel forjat sau turnat, cu unul sau mai multe
brate si care, lansata de la bord, se fixeaza pe fundul apei si formeaza impreuna cu
lantul filat la apa, un sistem de fixare al navei contra actiunilor combinate ale
vantului, valurilor si curentului.
In scopul aratat mai sus, bratele ancorei trebuiesc astfel confectionate, incat, dupa ce
aceasta a ajuns la fund, sa se fixeze cat mai adanc, pentru a opune rezistenta necesara
mentinerii sigurantei navei.
Ancora amiralitate:
1 -inel, 2 -fus, 3 -bra, 4 -diamant, 5 -palme
6- brae, 7- travers
10
Modul de lucru al acestui tip de ancora este urmatorul : la fundarisire ancora atinge
fundul cu unul din brate din cauza greutatii mai mari a partii inferioare. Prin filarea
lantului, ancora se reazema cu capatul indoit al traversei pe fundul apei, cele doua
brate fiind orizontale si in contact cu fundul. Cand s-a terminat filarea lantului si
acesta incepe sa se intinda, inelul ancorei este tras in jos, ceea ce provoaca o
rastumare a ei, traversa devenind orizontala, iar bratele se orienteaza intr-un plan
perpendicular pe fundul apei, dupa care, unul din brate se sprijina pe fund si se infige
in el.
La virarea ancorei inelul este tras in sus si cu un efort relativ mic, bratul se smulge din
sol.
Avantaje si dezavantaje ale ancorei amiralitate. Avantajul acestui tip de ancora consta
in faptul ca patrunde usor in solul de pe fundul apei asigurand fixarea navei.
Dezavantajul consta in faptul ca lantul se poate infasura in jurul traversei (ancora
subtraversata) sau in jurul bratului (ancora subbratata) cand nava vireaza, fapt care
micsoreaza simtitor buna fixare precum si faptul ca o intindere mai brusca a lantului o
poate smulge. In plus, la adancimi mici, bratul neinfipt poate avaria carena cand nava
trece pe deasupra ancorei.
Un alt dezavantaj al ancorelor cu traversa il constituie manevra greoaie de punere la
post.
Ancora cu patru brate -folosita la fluviu si ape interioare -se deosebeste de ancora
amiralitate prin aceea ca nu are traversa, ci doar patru brate fixe. Se intrebuinteaza la
unele nave (slepuri, ceamuri) si mici ambarcatiuni.
Ancora cu patru gheare este manevrata cu ajutorul a doua lanturi: unul mai gros legat
de inel si unul mai subtire, numit lantul calauza legat de o clama montata pe
diamantul ancorei. La fundarisirea acestei ancore, indiferent de pozitia in care cade,
doua dintre ghiare se gasesc - in permanenta - in pozitie convenabila pentru fixare pe
solul albiei.
Avantajele si dezavantajele ancorei cu patru gheare sunt in principal aceleasi ca si la
ancora amiralitate.
11
Ancora Hall este o ancora fara traversa, cu doua brate articulate care se pot roti in
ambele sensuri cu 40-50 grade, fiind folosita atat la navele maritime cat si la
majoritatea navelor fluviale.
Se compune din doua parti :
fusul de otel care se termina la partea inferioara cu un orificiu pentru buloanele cu
care se impreuneaza la diamantul ancorei;
bratele, contrabratele si diamantul.
Contrabratele asigura bratelor un unghi de miscare de 40 grade.
Ancora Hall:
1- corp, 2- fus, 3- bol, 4- cheie, 5- loc pentru marcare
Modul de lucru al ancorei Hall. Ancora se aseaza in cadere orizontal pe fundul apei
din cauza formei sale. Cand lantul se intinde, fusul se ridica iar bratele se tarasc pe
fundul apei pana intalnesc un obstacol sau o denivelare in care se infig.
Pentru o buna ancorare este necesar ca ancora sa aiba o suprafata si o greutate cat mai
mari.
Avantajele si dezavantajele ancorei Hall. Acest tip de ancora are o mare rezistenta
si poate fi pusa la post printr-o manevra simpla. Constructia ancorei exclude orice fel
de incolacire a lantului. Ea are un singur inconvenient: la ancorare trebuie sa fie tarata
pe fundul apei pana intalneste un obstacol in care sa se poata infige, ori albia apelor
curgatoare este in mare parte neteda sau stancoasa si in acest sol ancora Hall nu se
poate infige destul de adanc, incat se intampla ca uneori nava sa nu tina bine in
ancora.
Alte ancore cu brate articulate intalnite sunt:
tip american Dunn si Danforth
tip englezesc Smith
tip german Inglefield.
12
Za de lant
13
Cange
Ghiordel
Ispol
Pentru salvare in inventarul barcii se afla colaci de salvare, avand pe margine o saula
denumita tin'te bine, proiectati sa tina la suprafata apei patru persoane si centuri sau
veste de salvare.
Pentru acordarea primului ajutor exista trusa cu medicamente
14
In vederea obtinerii vizei anuale ambarcatiunea trebuie verificata din punct de vedere
al etanseitatii corpului. In acest scop se urca barca pe cavaleti si se observa cu atentie
carena.
Daca nu exista puncte prin care patrunde apa se va trece la curatarea corpului in
vederea piturarii. Aceasta operatiune se executa numai pe timp frumos.
Piturarea poate sa fie de doua feluri : piturarea unei ambarcatiuni murdare care si-a
pierdut aspectul (fara a se indeparta stratul vechi de pitura) si piturarea generala, care
presupune indepartarea piturii vechi.
In primul caz, ambarcatiunea se spala bine apoi se lasa sa se usuce. Dupa uscare, cu
atentie, se netezesc cu hartie abraziva locurile zgariate. Daca sunt rizuri, acestea se
chituiesc si dupa ce s-a uscat si slefuit chitul se aplica primul strat de pitura. Dupa
uscarea primului strat, care se da mai subtire se aplica uniform al doilea strat.
15
16
Parama simpla
Parama confectionata din rasucirea unor lantane de la stanga la dreapta se numeste
garlin iar lantanele respective poarta denumirea de cordoane.
I
If -." I' , ,
Cordon:
1 -cordon, 2- suvite,. 3- sfilate; 4- fire
Lantanele formate din trei suvite de canepa alba se numesc grandee si se cos pe
marginea velelor pentru a le mari rezistenta si reduce alungirea acestora sub actiunea
fortei vantului.
Paramele de canepa se gudroneaza pentru a le apara impotriva umezelii. Gudronarea
nu apara insa complet parama de actiunea apei si daca o parama umeda se strange
inainte de a fi bine uscata atunci sfilatele interioare se altereaza reducand rezistenta
paramei.
Grosimea paramelor se masoara pe circumferinta si se exprima in milimetrii sau toli.
Paramele de canepa au grosimi , cele albe intre 26 si 164 mm, iar cele gudronate intre
26 si 304 mm.
Grandeele sunt de 26, 38, 50, 63 si 76 mm.
17
Paramele de sizal- se confectioneaza din frunzele unei plante (cactus). Cand sunt noi
au o rezistenta la fel cu a paramelor de canepa dar sunt mult mai usoare. Uscate sunt
chiar mai usoare decat paramele de manila. Dezavantajul apare dupa ce se imbiba cu
apa : devin grele, rigide, se uzeaza repede si isi pierd rezistenta.
Paramele de cocos -sunt foarte usoare si elastice, dar putin rezistente. Se folosesc la
confectionarea baloanelor de acostare.
Sintetizand :
- mai multe fire, rasucite intre ele spre stanga formeaza o s f i 1 a t a ;
- mai multe sfilate rasucite intre ele in sens invers formeaza o s u v i t a;
- mai multe suvite rasucite in acelasi sens cu sfilatele formeaza 1 a n t a n a (sau
parama simpla). Paramele simple se obtin prin rasucirea a 3 sau 4 suvite.
Cand parama este formata din 4 sau mai multe suvite, rasucirea se face in jurul unei
inimi vegetale.
Daca o parama simpla intra in compunerea altei parame mai groase, aceasta va purta
denumirea de c o r d o n .
Prin rasucirea mai multor cordoane se obtine un g a r 1 i n .Garlinul este cel mai gros
tip de parama si se foloseste la bordul navelor mari, maritime .
In general paramele se confectioneaza in lungimi de pana la 200 m., se infasoara in
colaci cilindrici legati in patru locuri, dupa care se impacheteaza in saci.
Paramele meta1ice:
- se confectioneaza din sarma de otel zincat cu diametrul cuprins intre 0,2 si 0,6 mm ;
- mai multe f i r e rasucite de la dreapta spre stanga formeaza o v i t a;
- mai multe vite rasucite in jurul unei inimi vegetale de la stanga la dreapta formeaza
o parama simpla (1 a n t a n a );
- mai multe lantane formeaza un g a r 1 i n m e t a 1 i c. Acesta este o parama
deosebit de grea, sunt necesare mai multe persoane pentru manevra si se foloseste
pentru legarea sau remorcarea navelor de mare tonaj.
18
lnimi de parame
Parame rigide
Parame semirigide
19
Paramele sintetice:
Structura unei parame sintetice este asemanatoare cu cea a paramei vegetale, respectiv;
fire -sfilata -suvita -lantana -garlin.
20
Caracteristicile paramelor :
G r o s i m e a - se masoara in mod diferit. La paramele vegeta1e si sintetice
prin grosime se intelege circumferinta paramei iar la cele metalice grosimea
reprezinta diametrul sectiunii, masurat intre doua vite diametral opuse.
G r e u t a t e a - reprezinta masa, in kilograme a unui metru liniar de parama
R e z i s t e n t a - reprezinta sarcina la care se rupe parama. Valorile de rupere
sunt inscrise in certificatul de insotire al paramei sau se scot din tabele speciale,
realizate functie de grosimea si felul in care este construita parama. Sarcina de
lucru este sarcina cea mai mare la care o parama rezista timp indelungat. In mod
evident, totdeauna sarcina de lucru va fi mai mica decat sarcina de rupere.
F l e x i b i 1 i t a t e a - este calitatea paramei de a se indoi fara a-si modifica
structura interioara si fara a-si pierde rezistenta.
E l a s t i c i t a t e a - este calitatea paramei de a se intinde sub actiunea unei
forte si de a reveni la situatia initiala dupa disparitia fortei. Cele mai elastice
parame sunt cele confectionate din materiale sintetice.
21
22
Accesorii de punte
B a b a l e l e - sunt piese metalice din fonta sau otel formate din doua coloane
cilindrice si servesc la luarea voltelor cu parame date ca legaturi la mal. Simple
sau duble, ele se fixeaza in punte prin intermediul unei placi sudate sau prinsa
in buloane. Babalele simple formate dintr-o singura coloana prevazuta cu
traversa pentru luat volta se numesc si b i n t e .
b
Babale
Tachet
T u r n i c h e t i i - sunt piese metalice de ghidare a paramelor eliminand pe cat
posibil frecarea. Turnichetii sunt prevazuti cu doi sau trei cilindrii vertica1i
mobili ce se rotesc in jurul axului vertical la trecerea paramei.
Turnicheti
23
Rodanta pentru
parama de canepa
Rodanta pentru
parama metalica
Rodanta dubla
Somar
Urechile sunt piese de constructie speciala fixate pe punte sau pe copastie si
au rol de ghidare a paramei. Pentru a micsora cat mai mult frecarea paramei,
urechea poate fi prevazuta cu unul sau doi turnicheti, caz in care se va numi
ureche cu turnicheti.
Urechi
24
VI. MATELOTAJ
Noduri marinaresti
Executarea nodurilor marinaresti este o adevarata arta, transmisa inca din epoca
marilor veliere, cand erau intens folosite. Exista o multitudine de noduri dar
vom aminti pe scurt doar cateva tipuri : noduri de impreunare, de legatura, de
carlig si nodurile speciale.
Indiferent ce tip reprezinta, un nod marinaresc trebuie sa indeplineasca doua
conditii esentiale : sa fie rezistent ( adica sa tina foarte bine) si sa se desfaca
usor atunci cand nu mai este necesar.
25
Nod de vacar
Nod de
impreunare simplu
Nod de impreunare
dublu
26
Jumatate nod
Jumatate ochi
Nod de
candelita simpla
Nod de
scaun alunecator
Nod de cdrlig
Lat
Nod de
candelita simpla cu parama dubla
Nod de scota
Nod de pavilion
Nod de ancora
Nod de ancorot
la cheie
27
Voltele
Sunt legaturile prin care paramele se fixeaza la dispozitivele de legare existente
la bord (babale, tacheti, cavile ).
Voltele constau in infasurari ale paramei in bucle sub forma de opt culcat, in
jurul dispozitivului de legare. Volta tine (adica nu se fileaza) indiferent de
tractiunea la care este supusa, pentru ca, pe fiecare portiune de bucla, parama
are sens diferit de deplasare. Volta trebuie luata cat mai strans, pentru ca fiecare
spira sa fie in contact direct cu cea de deasupra si cu cea de dedesubt si prin
frecare sa se imobilizeze reciproc. In exprimare marinareasca -musca parama.
Voltele poarta denumirea dispozitivului de legare pe care se iau :
- volta la baba - reprezinta infasurarea paramei intr-o serie de opturi in jurul
cilindrilor unei babale duble. La baba dubla se fixeaza paramele din sistemul
de legatura pentru ancorare sau remorcaj;
Volta la babale
Volta la cavila
Tachet
28
Matiseli
Operatiunea de matisire consta in impletirea suvitelor sau vitelor din capetele a
doua parame fara a le inoda si fara a introduce elemente straine.
Matisirea paramelor se executa in doua scopuri : impreunarea a doua capete de
parama si realizarea unei gase sau unui ochi la capatul unei parame.
Matisirea poate fi :
- matisire scurta - este rezistenta dar prezinta dezavantajul ingrosarii paramei in
locul legaturii si aceasta nu mai poate trece prin raiul unei macarale. Matisirea
scurta se bate cu ciocanul si se rostogoleste pentru ca suvitele noi sa se aseze
bine in locul celor vechi.
Ochi matisit
Matiseala scurta
Matiseala
lunga
29
Patronarea
Pentru infasurarea capetelor de parama asa fel incat sa nu se destrame, acestea se
patroneaza, adica se infasoara de cateva ori cu fire, ata de vela sau sarma moale.
Cel mai des intalnita este patronarea cu cap petrecut, dar mai exista si alte
feluri de patronari, dupa cum se poate observa din desenele de mai jos.
Patronare:
a -cu autostrangere
b -cu cap ascuns
Patronari cusute
Patronari spaniole
Infasarea
Are ca scop protejarea paramei impotriva frecarilor la contactul cu piese
metalice - copastie, urechi, babale. Consta in acoperirea paramei cu fasii de
tenda care la randul lor sunt stranse cu o firuiala de merlin sau ata de vela.
Infasarea paramelor groase este precedata de umplerea golurilor dintre cordoane
cu saula sau cu merlin astfel incat parama sa capete forma unui cilindru in locul
respectiv, sporind aderenta fasiilor de tenda.
30
31
32
Viteza de manevra difera de la caz la caz, de la nava la nava, dar trebuie aleasa
astfel incat nava sa poata manevra usor si sa fie oprita in timp cat mai scurt.
La acostare pe langa calitatile manevriere ale navei tot timpul se va tine cont de
vant si curent urmarindu-se ca forta acestora sa fie folosita in ajutorul manevrei
si nu manevra sa lupte impotriva lor:
33
34
d) manevra de ancorare
Aceasta manevra trebuie precedata de alegerea locului de ancorare. Locul de
ancorare trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, dupa cum urmeaza :
sa prezinte adapost impotriva valurilor, curentului si vantului;
natura fundului sa fie favorabila infigerii ancorei;
adancimea apei sa fie suficient de mare fata de pescajul ambarcatiunii, dar nu
foarte mare pentru lungimea paramei sau lantului ancorei;
sa permita plecarea rapida a navei de la ancora, in orice conditii, ziua sau
noaptea.
Spre a verifica daca ancora s-a infipt si tine, se cupleaza motorul incet inapoi.
35
e) depasiri si intalniri
Depasirile se executa la o distanta cat mai mare de nava aflata in mars, viteza se
adapteaza situatiei urmarind a nu face valuri pentru nava depasita dar acordand
atentia necesara intampinarii valurilor din siajul acesteia.
La intalniri conducatorul ambarcatiunii va reduce viteza in intampinarea
valurilor provocate de nava ce vine din sens opus si va adopta o viteza
corespunzatoare evitarii rasturnarii.
f) remorcarea ambarcatiunilor
Este o operatiune cu grad sporit de dificultate. Lungimea paramei de remorca se
va alege astfel incat nava remorcata sa nu suporte curentul respins de elicea
navei remorcher.
Pentru intoarceri carmna se orienteaza in bordul in care se intoarce.
Daca manevra se executa cu viteze mari, pupa ambarcatiunii se va afunda
putermic. Acest pericol se evita prin deplasarea persoanelor spre prova.
Daca se remorcheaza mai multe ambarcatiuni ele se dispun in sir (convoi), cea
mai mare fiind amplasata in pupa ambarcatiunii remorcher.
Scoaterea unei ambarcatiuni de sub remorcaj se face prin reducerea vitezei de
catre nava remorcher, dupa care parama de remorca se moleaza si nava
remorcata iese imediat din siajul navei remorcher.
36
37
Indiferent de tipul motorului - MAS sau MAC -pornirea se face prin rotirea lui
cu o turatie minima numita si turatie de pornire , cuprinsa intre 80 si 120 rpm.
Aceasta se realizeaza cu ajutorul unei sfori date pe fulia de pornire sau cu un
agregat separat - electromotor - in cazul motoarelor moderne.
Inainte de pornirea motorului se va controla :
nivelul uleiului din baia de ulei;
nivelul apei din vasul de expansiune;
nivelul electrolitului din acumulatori.
Dupa pornire se lasa motorul sa functioneze in gol o perioada de timp pana se va
incalzi si se supravegheaza cu atentie.
Centura de salvare
38
Centura de salvare se aplica peste piept cat mai sus posibil pentru ca
naufragiatul sa se gaseasca in permanenta cu capul deasupra apei chiar daca in
timpul caderii si-a pierdut cunostinta.
Pentru a nu aluneca in jos schimband astfel echilibrul corpului naufragiatului,
centura de salvare este prevazuta cu bretele care se agata de umeri.
39
Colac de salvare
40
41