Sunteți pe pagina 1din 23

www.referat.

ro

DIAGNOSTICUL FINANCIAR

I. CONSIDERAII GENERALE
Diagnosticul financiar const ntr-un ansamblu de instrumente i metode care
permit aprecierea situaiei financiare i a performanelor unei ntreprinderi.
Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situaia financiar a
ntreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de
meninere i dezvoltare n mediul specific economiei locale. n sens general,
finalitatea diagnosticului financiar const n oferirea de informaii financiare att
celor din interiorul ntreprinderii, ct i celor interesai din afara acesteia.
Cnd problema diagnosticului este pus din interiorul ntreprinderii
(diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conductorii, acionarii actuali sau
salariaii. Obiectivul urmrit n acest caz este de a detecta eventuale situaii de
dezechilibru financiar i de a adopta noi decizii de gestionare a ntreprinderii.
Aceste decizii se bazeaz pe identificarea originii i cauzelor dezechilibrelor, pe de o
parte, iar pe de alt parte, pe stabilirea msurilor de remediere a dezechilibrelor.
Cnd problema este pus din exteriorul ntreprinderii (diagnostic financiar
extern) utilizatorii pot fi analitii financiari, acionarii poteniali, organisme bancare
i financiare sau chiar statul. Obiectivul urmrit este capacitatea financiar a
ntreprinderii de a genera profit, capacitatea ntreprinderii de a-i onora obligaiile
pe termen scurt sau lung (lichiditatea i solvabilitatea ntreprinderii), precum i
valoarea ntreprinderii.
De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar
fie pentru acordarea de credite ntreprinderilor (n special bncile), fie pentru

luarea deciziilor de ptrundere n capitalul unei ntreprinderi (acionari poteniali


sau alte ntreprinderi).
Att analiza pe plan intern ct i cea extern au ca obiectiv aprecierea
performanelor ntreprinderii i a riscurilor la care aceasta este pus i urmresc:
analiza rentabilitii; analiza riscului i analiza valorii ntreprinderii.
De obicei, diagnosticul este efectuat numai n caz de grave dificulti sau cnd
cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele nregistrate de
ntreprindere sau de desfurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic
financiar trebuie s aib loc periodic. Diagnosticul financiar identific factorii
favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a ntreprinderii.
De cele mai multe ori informaiile diagnosticului financiar trebuie completate cu
informaii referitoare la mediul extern al ntreprinderii (starea economiei, a sectorului de
activitate), informaii referitoare la potenialul tehnic i uman, potenial comercial i
juridic, managementul ntreprinderii (informaii dependente de ntreprinderi). Toate
aceste elemente influeneaz performanele financiare ale ntreprinderii determinnd, n
final, competitivitatea acesteia.
Folosind metode i tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea
situaiei financiare trecut i actual, pe baza informaiilor furnizate pentru luarea
deciziilor de ctre conducere acesta vizeaz viitorul.
Informaiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate
din situaiile financiare simplificate care cuprind: bilanul, contul de profit i
pierdere, anexa la bilan.

II. DIAGNOSTICUL FINANCIAR


Realizarea diagnosticului financiar are ca obiectiv aprecierea strii de
performan financiar a societatii la 31.12.2002.
Principalele scopuri urmrite sunt:
- aprecierea rezultatelor financiare obinute;

- evidenierea modalitilor de realizare a echilibrului financiar;


- examinarea randamentului capitalului investit;
- evaluarea riscurilor.
Rezultatele analizei pot fi utilizate pentru:
- fundamentarea deciziilor de gestiune;
- elaborarea unui diagnostic global strategic;
- fundamentarea politicilor de dezvoltare.
Sursele utilizate au fost:
- situaiile financiare anuale (2000-2002);
- alte materiale de documentare din evidena contabil.
2.1. Analiza structurii bilanului

2.1.1. Analiza ratelor de structur ale activului


Datele sunt prezentate n tabelul nr.1
Specificatie
Imobilizri
necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri financiare
Active imobilizate
Stocuri
Creane totale
Disponibiliti bneti
Active circulante
Ct. de regularizare si
asimilate - activ
TOTAL ACTIV
In=Inn+Inc+If
Ac=St+Cr+Db
At=In+Ac+Ra

simbol

2000
mii.lei

Structur
a
%

2001
mii.lei

Tabelul nr.1
Structur
2002
Structur
a
mii.lei
a
%
%

Inn

750873

0,29

977106

0,19

1586497

0,20

Inc
If
In
St
Cr
Db
Ac
Ra

165333902
25414
166110189
2819821
76915579
15751324
95486724
81209

63,18
0,01
63.48
1.08
29,39
6,02
36,49
0,03

309461477
25414
310463997
5686050
134694964
67224953
207605967
7593253

58,87
0,005
59,06
1,08
25,62
12,79
39,49
1,44

521020747
0
522607244
13672204
159318427
32429394
205420025
47187153

67,21
0
67,41
1,76
20,55
4,18
26,50
6,09

At

261678122

100

525663217

100

775214422

100

600000000

500000000
Active
imobilizate

400000000

300000000

200000000
Active circulante
100000000

0
2000

2001

2002

CONCLUZII:

Rata activelor imobilizate=In/At msoar gradul de investire a capitalului fix.


Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente,
utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2002 la 67,41% fata de
59,06% in 2001 datorita achizitionarii de imobilizari corporale. Nivelul acestei
rate este influentat nefavorabil de nregistrarea cheltuielilor lunare cu
amortizarea care diminueaz valoarile ramase ale activelor imobilizate.

Rata imobilizrilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil.

Rata imobilizrilor financiare=If/At ca urmare a inexistenei imobilizrilor


financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil.

Rata activelor circulante=Ac/At exprim ponderea

n totalul activului a

capitalului circulant.
-

2001 fata de 2000 : Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatilor banesti


in anul 2001 fata de 2000 si o mentinere relativ constanta a ponderii

stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o usoara crestere a ratei


activelor circulante in 2001 fata de 2000.
-

2002 fata de 2001: Stocurile se mentin relativ constate. Rata activelor


circulante scade in 2002 fata de 2000 cu 13%, datorita scaderii semnificative
a ponderii disponibilitatilor banesti in 2002 fata de 2001 si a scaderii ponderii
creantelor in 2002 fata de 2001.

Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor n total activ se menine relativ


constanta in perioada analizat, cunoscnd o uoar crestere n anul 2002.

Rata creanelor=Cr/At creanele au crescut permanent in valori absolute, cu


influen negativa asupra gradului de lichiditate.

Rata disponibilitilor=Db/At este influenat de raportul dintre durata medie


de ncasare a creanelor i durata medie de achitare a obligaiilor, care este
nefavorabil. Nivelul aceste rate cserte in 2001 fata de 2000 si scade in 2002 fata
de 2001.

2.1.2.Analiza ratelor de structur ale pasivului


Ratele de structur ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a
ntreprinderii prin punerea n eviden a unor aspecte privind stabilitatea i
autonomia financiar a acesteia.
Datele sunt prezentate n tabelul nr.2
Tabelul nr.2
Specificatie

Simbol

Capital social
Rezerve
Alte Fonduri
Rezultatul reportat
Profit
Repartizarea profitului
Subventii pentru
investitii

CPS
Rez
Fd
Rr
Pn
Rep
Sbvi

2000
mii.lei

Structur
a
%

2001
mii.lei

Structur

2002
mii.lei

Structur

140419578
1100000
41072582
0
18022217
18022217
3608734

53,66
0,42
15,07
0
6.89
6,89
1,38

143242202
1100000
162587549
0
46802020
46802020
3563860

27,25
0,21
30,93
0
8,98
8,90
0.68

143242202
1100000
313823463
0
74671240
74671244
3454268

18,48
0,14
40,48
0
9,63
9,63
0,45

Capital propriu
Credite pe termen
mediu i lung (Itml)
Credite pe termen scurt
(Its)
Furnizori i asimilate
Alte obligaii de
exploatare
Datorii totale
Ct. de regularizare si
asimilate pasiv
TOTAL PASIV

Cpr
tml

186200894
555612

71,16
0.21

310493611
67777585

59,07
12,89
0

461619933
155666971

59,55
20,08

ts

Fz
Ob

54208285
19406460

20,72
7,42

108420593
36936494

20,63
7,03

102620749
52754930

13,24
6,81

Dt
Rp

74170357
1306871

28,34
0,50

213134672
2034934

40,55
0,39

311042650
2551839

40,12
0,33

Pt

261678122

100

525663217

100

775214422

100

Cpr=CPS+Rez+Fd+Rr+P
Dt=Itml+Its+Fz+Ob
Cpm=Cpr+Itml

Specificatie
Rata stabilitatii financiare
Rata autonomiei fin globale
Rata auton fin la termen
Rata de indatorare globala
Rata de indatorare la termen
Rata creantelor de trezorerie

Simbol

2000

2001

2002

CPM/PT
CPR/PT
CPR/CPM
DAT/PT
ITML/CPR
ITS/NFR

71,37
71,16
99,70
28,34
0,30
0

71,96
59,07
82,08
40,55
21,83
0

79,63
59,55
74,78
40,12
33,72
0

100.00

Rata stabilitatii financiare

90.00
80.00

Rata autonomiei fin globale

70.00
Rata auton fin la termen

60.00
50.00

Rata de indatorare globala

40.00
30.00

Rata de indatorare la
termen

20.00

Rata creantelor de
trezorerie

10.00
0.00
2000

2001

2002

CONCLUZII:

Rata stabilitii financiare=Cpm/Pt reflect legtura dintre capitalul permanent


de care unitatea dispune n mod stabil ( cel puin un an ) i patrimoniul total.
Nivelul ratei n perioada analizat nregistreaz o tendin de imbunatatire ca
urmare

a cresterii capitalului permanent ca urmare a contractarii unui

imprumut pe termen lung.

Rata autonomiei financiare globale=Cpr/Pt arat gradul de independen


financiar a societatii. Se consider c existena unui capitalul propriu de cel
puin 1/3 din pasivul total constituie o premis esenial pentru autonomia
financiar a societatii. n anul 2000 rata autonomiei financiare globale are un
nivel bun, manifestand o tendinta de scadere accentuata in anii 2001 si 2002
datorita contractarii imprumutului pe termen lung.

Rata autonomiei financiare la termen=Cpr/Cpm arat gradul de independen


financiar al unitii pe termen lung. Nivelul acestei ratemanifesta o tendinta de
scadere continua datoritaatragerilor aferente imprumutului pe termen lung.

Rata de ndatorare global=Dat/Pt reflect ponderea tuturor datoriilor pe care le


are unitatea n pasivul total al acesteia. Nivelul ratei nregistreaz o tendin de
crestere accentuata n perioada analizat.

Rata de ndatorare la termen=Itml/Cpr reflect gradul de ndatorare prin


mprumuturi pe termen lung i mediu. Se utilizeaz n fundamentarea deciziei
de atragere a surselor mprumutate pe termen lung i a urmririi modului n
care s-a utilizat efectul de levier. Pentru perioada analizata cunoaste o tendinta
de crestere.

Rata creditelor de trezorerie- reprezentand gradul de acoperire a necesitatilor de


finantare a activitatii de exploatare cu surse externe de finantare- credite pe
termen scurt. Este zero datorita necontractarii creditelor pe termen scurt.

2.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune se prezint astfel:

Nr
.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21

Tabel nr.3
Specificatie
+ Vnzri de mrfuri
+ Producia exerciiului
- Cheltuieli privind mrfurile
- Cheltuieli cu materiale i servicii
= Valoarea adugat
- Impozite i taxe
+ Subventii pentru exploatare
- Cheltuieli cu personalul totale
= Excedent brut de exploatare
+ Venituri din provizioane
+ Alte venituri din expoatare
- Alte cheltuieli din exploatare
- Cheltuieli privind amortizarea si
provizioanele
= Profit din exploatare
+ Venituri financiare
- Cheltuieli financiare
= Profit curent
Rezultatul excepional
= Profit brut
- Impozit pe profit
= Profit net

Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms
EBE=Va-Imp+Sbv-Chp
Pe=EBE+Ave-Ace-Cha
Pc=Pe+Vf-Chf
Pb=Pc+Rexc
Pn=Pb-Ipr

simbol
Vmf
Qex
Chmf
Chms
Va
Imp
Sbv
Chp
EBE
Vpv
Ave
Ace
Cha
Pe
Vf
Chf
Pc
Rexc
Pb
Ipr
Pn

2000
2001
2001
mii lei
mii lei
mii lei
141421
115887
551990
221593489 328228266 488365391
77297
55174
203578
152682680 255663710 379504959
68974924 72625269 109208844
721731
2598088
4852983
14295247 50273832 63388835
38341329 50788676 67008790
44207111 69512337 100735906
0
0
0
5208060
8800823 21956037
21366
338953
16697
11796857 17971813 29630512
37596948
591653
843073
37345528
-223896
37121632
13943433
18022220

60002394
19188978
1145746
78045626
-987100
77058526
30256504
46802022

93044734
9014974
3894746
98164962
699406
98864368
24193131
74671237

120000000
Valoarea adaugata
100000000
Excedentul brut de
exploatare

80000000
60000000

Profit din exploatare


40000000
Profit net

20000000
0

2000

2001

2002

Valoarea adugat (Va) exprim creterea de valoare rezultat din utilizarea


factorilor de producie, ndeosebi a factorilor munc i capital, peste valoarea
materialelor i serviciilor cumprate de ntreprindere de la teri. Valoarea
adugat asigur remunerarea participanilor direci i indireci la activitatea
economic a ntreprinderii:
- personalul, prin salarii, indemnizaii i alte cheltuieli;
- statul, prin impozite, taxe i vrsminte;
- creditorii, prin dobnzi, dividende i comisioane pltite;
- acionarii, prin dividende;
- ntreprinderea, prin capacitatea de autofinanare.
Nivelul absolut al indicatorului are o tendin de cretere n perioada analizat

datorata in principal cresterii productiei exercitiului.

Excedentul brut de exploatare (EBE) msoar capacitatea potenial de


autofinanare a investiiilor. Indicatorul inregistreaza o crestere in valoare
absoluta determinata de influenta subventiilor de exploatare.

Profitul (rezultatul) din exploatare (Pe) msoar, n mrimi absolute,


rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor din
veniturile exploatrii. Tendina de cretere a indicatorului relev procesul de

rentabilizare a activitii de exploatare si pe seama altor venituri din exploatare


realizate.

Profitul (rezultatul) curent (Pc) este determinat de rezultatul exploatrii i cel al


activitii financiare. In perioada analizata exercitiile financiare se incheie cu
profit, ceea ce afecteaza pozitiv rezultatul curent.

Profitul net (Pn) reprezint, n mrimi absolute, msura rentabilitii financiare


a capitalului propriu subscris si varsat de acionari. Acest indicator inregistreaza
n perioada analizat o cresterepe seama:
-

cresterii productiei exercitiului;

alocarii subventiilor de exploatare;

cresterii altor venituri din exploatare.


Analiza soldurilor de gestiune pentru perioada 2000-2002 arat tendina de

rentabilizare a activitii.

2.3. Analiza echilibrului financiar


Echilibrul financiar reflect respectarea la nivelul societatii a
principiilor de finanare consacrate n literatura de specialitate.
Aprecierea echilibrului financiar se realizeaz prin intermediul indicatorilor
de echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) i trezoreria
net (TN).
Nivelul indicatorilor de echilibru este prezentat n tabelul nr.4
Tabelul nr.4
N
Indicatori
r
1 Imobilizri nete
2 Stocuri
3 Creane+Ct. de regularizare si asimilateactiv
4 Disponibiliti bneti
5 Conturi de regularizare si asimilate - activ
6 Capital propriu

In
St
Cr

2000
2001
2002
mii lei
mii lei
mii lei
166110189 310463997 522607244
2819821 5686050 13672204
76915579 134694964 159318427

Db
Ra
Cpr

15751324 67224953 32429394


81209 7593253 47187153
186200894 310493611 461619933

Formula

7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

Credite pe termen mediu i lung


Capital permanent
Creante pe termen scurt
Furnizori i asimilate
Alte obligaii de exploatare
Conturi de regularizare si asimilate - pasiv
Pasiv total = Activ total
Fondul de rulment
Fondul de rulment propriu
Necesar de fond de rulment
Trezoreria net

Itml
Cpm
Its
Fz
Ob
Rp
Pt = At
FR
FRp
NFR
TN

555612
186756506
0
54208285
19406460
1306871
261678122
20646317
20090705
6201864
14444453

67777585
378271196
0
108420293
36936494
2034934
525663217
67807199
29614
2617480
65189719

155666971
617286904
0
102620749
52754930
2551839
775214422
94679660
-60987311
64802105
29877555

Cpm = Cpr + Itml


FR = Cpm In
FRp = Cpr In
NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp)
TN=FR-NFR=Db-Its
100000000
90000000
80000000
70000000
60000000
50000000
40000000
30000000
20000000
10000000
0

Fond de rulment

Necesar de fond de
rulment
Trezoreria neta

2000

2001

Rata de finantare a NFR


Ponderea FR in pasivul total
Ponderea NFR in activul total

70
60
50
40
30
20
10
0

2002

NFR/FR
FR/Pt
FR/At

2000

2001

2002

%
30.04
7.89
2.37

%
3.86
12.9
0.49

%
68.44
12.21
8.36

Rata de finantare a NFR

Ponderea FR in pasivul
total
Ponderea NFR in activul
total
2000

2001

2002

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depete
valoarea imobilizrilor nete i este destinat finanrii activelor circulante. Pe
ntreaga perioad analizat fondul de rulment este pozitiv i inregistreaza o
crestere continua, ca urmare a faptului ca societatea a contractat credite pe
termen mediu si lung. Ca urmare a faptului c societatea a avut contractate
credite pe termen mediu i lung, fondul de rulment propriu nu are aceeai
valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu inregistreaza o
tendinta de scadere continua in perioada analizata.

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezint partea din activele circulante ce


trebuie finanate din surse stabile permanente. Nivelul indicatorului cunoate o
tendin de crestere la nivelul anului 2002 ca urmare a cresterii substantiale a
creantelor si a stocurilor societii.

Trezoreria net (Tn) reprezint diferena dintre fondul de rulment i necesarul


de fond de rulment. n perioada analizat indicatorul nregistreaz o tendinta de
scadere in 2002 fata de 2001 determinata de cresterea NFR.
Nevoile de finanare ale ciclului de exploatare sunt suportate din datoriile de
exploatare i o parte a resurselor stabile situaie care corespunde principiului
gestiunii financiare potrivit cruia la necesiti permanente se aloc surse
permanente, care reflecta echilibrul financiar al societatii.
Echilibrul financiar este sustinut pe seama subventiilor pentru investitii, a

imprumutului pe termen lung si a autofinantarii (amortizare + profit net).

2.4. Analiza lichiditii societatii


Analiza lichiditii societatii urmrete capacitatea acesteia de a-i achita
obligaiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate,
precum i evaluarea riscului incapacitii de plat.
Indicatorii de lichiditate sunt redai n tabelul nr.5

Tabelul nr.5
N
r
1
2
3
4
5

Indicatori

Formula

Stocuri
Creane
Disponibiliti bneti
Active circulante
Datorii pe termen scurt

St
Cr
Db
Ac=St+Cr+Db
Dts=Its+Fz+O
b
Ac/Dts
(Cr+Db)/Dts
Db/Dts

6 Rata de lichiditate curent


7 Rata de lichiditate rapid
8 Rata de lichiditate imediat

2000

2001

2002

2819821
5686050 13672204
76915579 134694964 159318427
15751324 67224953 32429394
95486724 207605967 205420025
73614745 145357087 155375679
1,30
1,26
0,21

1,43
1,39
0,46

1,32
1,23
0,21

1.6
1.4

Rata de lichiditate curenta

1.2
1
Rata de lichiditate rapida

0.8
0.6
0.4

Rata de lichiditate imediata

0.2
0

2000

2001

2002

RLC=Ac/Dts
RLR=(Cr+Db)/Dts
RLI=Db/Dts

Rata de lichiditatea curent - compar ansamblul activelor circulante, cu


ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceast rat
nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel care este atins n perioada 2000 2002.

Rata de lichiditatea rapid - exprim capacitatea firmei de a-i onora datoriile


pe termen scurt din creane i disponibiliti bneti. Nivelul acestei rate, n
perioada analizat, este in crestere, fiind situat peste nivelul asiguratoriu de 2/3.

Rata de lichiditatea imediat - apreciaz msura n care datoriile exigibile pot fi


acoperite pe seama disponibilitilor bneti. Nivelul asiguratoriu pentru aceast
rat este de 1/3. Se constata cresterea nivelului acestei rate la nivelul anului 2001,
urmata de o scadere la nivelul anului 2002, ceea ce inseamna o diminuare a
capacitatii de onorare a obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati.

2.5. Analiza ratelor de gestiune


Ratele de gestiune reflect duratele de rotaie a activelor imobilizate i circulante
prin cifra de afaceri exprimate n nr. de zile i redate n tabelul nr.6

Tabelul nr.6
N
r
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Indicatori
Cifra de afaceri
Imobilizri nete
Stocuri
Creane
Disponibiliti bneti
Active circulante
Furnizori i asimilate
Rotaia imobilizrilor nete
Durata de rotaie a activelor
circulante
Durata de rotaie a stocurilor
Durata de ncasare a creanelor
Durata de rotaie a disponibilitilor
bneti
Durata de achitare a furnizorilor
Rotaia activului total

Formula

2002

2000

2001

UM

Ca
In
St
Cr
Db
Ac
Fz
Ca/In
(Ac/Ca)x360

221725041
166110189
2819821
76915579
15751324
95486724
54208285

328328758
310463997
5686050
134694964
67224953
207605967
108420593

488913034
522607244
13672204
159318427
32429394
205420025
102620749

1.33
155.04

1.06
227.63

0.94
151.26

mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
rotatii
zile

(St/Ca)x360
(Cr/Ca)x360
(Db/Ca)x360

4.58
124.88
25.57

6.23
147.69
73.71

10.07
117.31
23.88

zile
zile
zile

(Fz/Ca)x360
Ca/At

88.01
0.85

118.88
0.62

75.56
0.63

zile
rotatii

mii lei

250
Durata de rotatie a activelor
circulante

200

Durata de rotatie a stocurilor

150

Durata de incasare a
creantelor

100

Durata de rotatie a
disponibilitatilor banesti

50

Durata de achitare a
furnizorilor

2000

2001

2002

1.4
1.2

Rotatia imobilizarilor nete

1
0.8
0.6
0.4

Rotatia activului total

0.2
0

2000

2001

2002

RIn=Ca/In
RAc=(Ac/Ca)*360
RSt=(St/Ca)*360
RCr=(Cr/Ca)*360
RDb=(Db/Ca)*360
RFz=(Fz/Ca)*360
RAt=Ca/At

Rotaia activului total=Ca/At reflect gradul de rennoire a activului total prin


cifra de afaceri. Numrul de rotaii a acestuia n perioada analizat reflect o

tendin de imbunatatire prin cresterea numarului de rotatii de la 1.89 la 2.7 in


2001.

Rotaia

imobilizrilor

nete=Ca/In

-imobilizrile

nete,

avnd

pondere

semnificativ n activul total . Viteza de rotaie a imobilizrilor nete este mica, cu


o tendinta de scadere continua.

Durata de rotaia activelor circulante nregistreaz un nivel nesatisfctor, cu


tendin de scadere n anul 2001 urmata de o crestere accentuata in anul 2002.
Durata medie a unei rotaii scade in anul 2002 fata de anul 2001 de la 227,63 zile
la 151,26.

Durata de rotaia stocurilor nregistreaz o tendin de scadere, avand un nivel


satisfacator pe ansamblul perioadei analizate.

Durata de ncasare a creanelor scade n anul 2002 fata de 2001 de la 147,69 zile
la 117,31 , situndu-se peste limita considerat normal (30 zile), cu influene
negative asupra trezoreriei.

Durata medie de achitare a furnizorilor nregistreaz o tendin de crestere n


anul 2001, la 118,88 zile de la 88,01 zile, cunoscand o scadere in anul 2002 la
75,56 zile. Nivelul acestei rate nu se ncadreaz n limita unor decontri normale
(30 zile).
Raportul dintre durata medie de ncasare a creanelor i durata medie de achitare a

furnizorilor este nefavorabil societatii. n timp ce unitatea crediteaz beneficiarii, n


2002 in medie cu 117,31 zile, fr dobnd, beneficiaz de surse atrase de la
furnizori doar 75,56 zile.
Decalajul nefavorabil dintre durata medie de ncasare a creanelor i durata
medie de plat a furnizorilor influeneaza negativ trezoreria nete disponibil,
determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de
trezorerie.

2.6. Analiza ratelor de rentabilitate

Exprim eficiena utilizrii resurselor materiale i financiare n activitatea de


exploatare la nivelul societatii n perioada analizat.
Nivelul ratelor de rentabilitate este redat n tabelul nr.7
Tabel nr.7
Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Specificaie
Venituri din exploatare
Cheltuieli de exploatare
Profit din exploatare
Profit curent
Profit net
Capital propriu
Activ total
Rata rentabilitii veniturilor
Rata rentabilitii resurselor
consumate
10 Rentabilitatea economica
11 Rentabilitatea financiara

Simbol
Ve
Che
Pe = Ve-Che
Pc
Pn
Cpr
At
rv = Pe / Ve
rc = Pe / Che
re = Pe / At
rf = Pc / Cpr

2000

2001

2002

236082229
203641260
32440969
32189549
18022220
186200894
261678122

387418808
327416414
60002394
78045626
46802022
310493611
525663217

574262252
481217519
93044733
98164962
74671237
461619933
775214422

13.74%
15.93%

15.49%
18.33%

16.20%
19.34%

12.4%
17,28%

11.41%
25,14%

12%
21,27%

Um
Mii leu

Mii lei
Mii lei
Mii lei
Mii leu
Mii lei
Mii leu
%
%

30.00%
Rentabilitatea economica
25.00%
Rentabilitatea financiara

20.00%
15.00%

Rentabilitatea veniturilor
10.00%
5.00%
0.00%

Rentabilitatea resurselor
consumate
2000

2001

2002

re=Pe/At rentabilitatea economica


rf=Pc/Cpr rentabilitatea financiara
rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor
rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate

%
%

n perioada 2000-2002 nivelul ratelor de rentabilitate este nesatisfacator.

Rentabilitatea veniturilor exprim eficiena valorificrii produselor i serviciilor


oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada
analizata.

Rentabilitatea costurilor msoar eficiena consumului de resurse umane i


materiale; se situeaz la un nivel sczut, nregistrnd aproximativ aceeai
evoluie ca i rata rentabilitii veniturilor.

Rentabilitatea economic reprezint remunerarea brut a capitalurilor investite


pe termen lung, att proprii ct i mprumutate. Rentabilitatea economic
trebuie s fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a
dobnzii) i al riscului economic i financiar pe care i l-au asumat acionarii i
creditorii uniti. Rata rentabilitii economice nregistreaz un nivel relativ
constant in perioada analizata, avand insa valori reduse.

Rentabilitate financiar msoar randamentul utilizrii capitalurilor proprii.


Rata rentabilitii financiare trebuie s fie superioar ratei medii a dobnzii.
Rata rentabiliti financiare are o tendinta de crestere continua determinata de
cresterea mai agresiva a rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.

2.7. Analiza pragului de rentabilitate din exploatare


Riscul de exploatare evalueaza capacitatea societatii de a se adapta la timp si
cu cel mai mic cost la variaria mediului in care isi desfasoara activitatea.
Aprecierea riscului de exploatare se realizeaza cu ajutorul pragului de
rentabilitate. Pragul de rentabilitate al exploatarii este redat in tabelul nr. 8.
Tabelul nr. 8
Nr.
Specificatie
Simbol
2000
2001
2002
236082229
387418808
574262252
1 Venituri din exploatare
Ve
203641260
327416414
481217519
2 Cheltuieli de exploatare
Che
32440969
60002394
93044733
3 Profit din exploatare
Pe = Ve-Che
81456504
130966565
192487008
4 Costuri variabile totale
Cv
122184756
196449849
288730511
5 Costuri fixe totale
Cf
154625725
256452243
381775245
6 Marja costurilor variabile
Mcv=Ve-Cv
0.655
0.662
0.665
7 Rata marjei costurilor Rmcv=Mcv/Ve
variabile

U.M.
Mii leu

Mii lei
Mii lei
Mii lei
Mii lei
Mii lei
-

8
9
10
11

Pragul de rentabilitate din


exploatare
Indicatorul de pozitie
- absolut
- relativ
Momentul
realizarii
pragului de rentabilitate
Coeficientul de elasticitate

Vepr=Cf/rmcv

186541612

296752038

434181220

Mii lei

Ipoz=Ve-Vepr
Ipo%=Ipoz/Vepr
Pm=(Vepr/Ve)*360

49540617
26.56%
284.46

90666770
30.55%
275.75

140081033
32.26%
272.18

Mii lei

4.77

4.27

4.10

Ke=Ve/(Ve-Vepr)

INTERPRETAREA VALORILOR INDICATORILOR


Momentul
Indicatorul
realizarii
Stare
de pozitie
pragului de
rentabilitate
min
max
min
max
Risc mare de exploatare
Risc mediu de
exploatare
Risc mic de exploatare

20%
100%

20%
100%

304
183

304
183

Coeficientul
de
elasticitate
min
max
2

2
6

Indicatorul de pozitie se gaseste in anul 2002 in zona:Risc mediu de exploatare


in apropierea limitei inferioare, aproape de zona:Risc mare de exploatare.
Pragul de rentabilitate de exploatare sau punctul mort operational este punctul;
in care veniturile acopera cheltuielile din exploatare. Dupa acest prag activitatea de
exploatare devine rentabila.
Pragul de rentabilitate de exploatare la nivelul societatii cunoaste o evolutie
constanta reflectand mentinerea capacitatii de adaptare a rezultatului exploatarii la
conditiile specifice in care societatea isi desfasoara activitatea. Nivelul sau in anul
2002 se incadreaza in zona:Risc mediu de exploatare.
Coeficientul de elasticitate inregistreaza o scadere ramanand in zona:Risc
mediu de exploatare, mai aproape de limita superioara decat de cea inferioara.

%
zile

35.00%
30.00%
25.00%
20.00%

26.56%

30.55%

32.26%

Indicatorul de pozitie

15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
2000

2001

2002

Evolutia indicatorului de pozitie

Evolutia pragului de rentabilitate


300
290
280
270
260
250
240
230
220
210
200
190
180

284.46

2000

275.75

272.18

2001

2002

Momentul realizarii
pragului de rentabilitate

Evolutia coeficientului de elasticitate


8
7
6
5
4
3
2
1
0

Coeficientul mediu de
specialitate
4.77

4.27

4.1

2000

2001

2002

2.8. Analiza riscului de faliment


Riscul de faliment reflecta posibilitatea de aparitie a incapacitatii de onorare a
obligatiilor scadente ale societatii.

Pentru aprecierea riscului de faliment vom apela la functia B Bailesteanu.


Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Indicatori
Active circulante
Datorii pe termen scurt
Profit net
Amortizare
Rata credit scadenta
Dobanda
credit
scadenta
Venituri totale
Creante
Cheltuieli totale
G1
G2
G3
G4
B

Simbol
Ac
Dts
Pn
Cha
RC
Dob

FUNCTIA B BAILESTEANU
2002 U.M.
205420025 Mii lei
155375679 Mii lei
74671237 Mii lei
29630512 Mii lei
0 Mii lei
419752 Mii lei

Vt
Cr
Ct
Ac/Dts
(Pn+Cha)/(RC+Dob)
Vt/Cr
Pn/Ct

587044649
159318427
488180281
1.322
248.484
3.685
0.153
225.747

Mii lei
Mii lei
Mii lei
-

B=0,444*G1+0,909*G2+0,052*G3+3,333*G4-1,4147

INTERPRETAREA VALORILOR FUNCTIEI B


Nr.
1
2
3
4

Stare
Faliment iminent
Zona limita
Zona intermediara
Zona favorabila

Limitele intervalului functiei B


Minim
Maxim
0,50
0,50
1,10
1,10
2,00
2,00

Valoarea functiei B este de 2,25 care este mai mare decat limita inferioara a
intervalului zonei favorabile privind riscul de faliment, deci dupa functia bailesteanu
societatea se afla intr-o zona favorabila.
2.3
2.2
2.1
2
1.9
1.8
1.7
1.6
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0

2.25

Functia "B"

2002

III. CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR


PUNCTE TARI
1. Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii.
2. Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse
permanente.
3. Structura financiara corespunzatoare.
4. Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune.
5. Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida.
6. Solvabilitate patrimoniala ridicata.
7. Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de
faliment).
PUNCTE SLABE
1. Nivel scazut al rentabilitatii.
2. Exista intarzieri privind incasarea creantelor.
3. Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele
normale.
4. Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale.
5. Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.
6. Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul
gestionarii resurselor pe baza acordului de imprumut.
7. Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta.
8. Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii.

RISCURI
1. Risc mediu de exploatare.
2. Riscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate

S-ar putea să vă placă și