Studiu in tratamentul accidentului vascular cerebral AVC

INTRODUCERE

n societatea noastr AVC este o problem major de sntate, fiind responsabil pentru
o serie din invaliditile fizice i mentale ale populaiei vrstnice.
Statisticile europene relev o rat a incidenei anuale de 300 la 100.000 de locuitori
pentru, populaia cu vrsta cuprins ntre 35-64 de ani. Aceast rat crete exponenial cu
vrsta atingnd cifra de 3.000 la 100.000 locuitori pentru populaia de peste 85 ani.
n medie, aproximativ o ptrime din pacienii cu AVC mor n prima lun, iar jumtate
din ei n primele ase luni. Cei care supravieuiesc unui AVC, prezint un risc crescut pentru
un nou AVC i aproximativ 15% dintre ei necesit o ngrijire susinut de lung durat, care
n majoritatea cazurilor depete un an de zile.

SCURT ISTORIC AL BOLII

Starea clinica pe care o definim ca accident vascular cerebral(AVC)este cunoscuta din

cele mai vechi timpuri.In scrierile grecilor anticiapoplexia,termenul vechi pentru AVC,era
considerata ca o conditie cauzata de un dezechilibru al umorilor vitale:sange,flegma,bila
neagra si bila galbena.
Hipocrate (460-377 .e.n.) a fcut prima descriere complex a simptomatologiei,
observnd c apoplexia afecteaz n general persoanele mai n vrst.Cauza acestei boli a fost
considerat de Aretaeus din Capadocia ca fiind congestia vaselor i sngelui, iar de Galen din
Pergamus (129-199) ca ntreruperea activitii spiritelor vitale ale creierului.
Secolele care au urmat au lasat o umbra in istoricul AVC.Abia in perioada
renasterii,desenele lui Leonardo da Vinci(1452-1519) si ale lui Andreas Vasalius(1514-1564)
au reinviat interesul pentru bolile vasculare cerebrale.In secolul XII,descrierile si ilustratiile
anatomice ale creierului si vascularizatiei sale facute de Thomas Willis(1621-1675) si

Pagina 0 din 48

cercetarile lui Johan Wepfer(162O-1695)au constituit pasi hotaratori.Astfel J.Wepfer remarca

ca orice eveniment capabil sa impiedice influxul sangelui in arterele cerebrale,sau
reintoarcerea sa in venele jugulare poate produceapoplexia.El este si primul care considera
ca ateroscleroza arterelor carotidiene sau vertebraler cauzeaza AVC.
Ulterior lucrarile lui John Cheyne(1819) si Richard Bright(1836) contureaza
conceptul vaselor bolnave care prin influentarea circulatiei sangelui la nivelul creierului pot
produce apoplexia(Quest Do.,199O).
Studiile clinice ulterioare, datele anatomopatologice i n special dezvoltarea tehnicii
neuroimagistice

moderne

ca:

tomografie

computerizata,

rezonanta

magnetica

nucleara,tomografie cu emisie de pozitroni, spectroscopia n rezonan magnetic, au permis

evidenierea fiziopatologiei AVC, oferind premisele nelegerii procesului biologic normal i
patologic n scopul acordrii unei terapii ct mai eficiente.

PARTE GENERALA

1.Definitia
Definitie= o afectiune tratabila,un deficit neurologic focal aparut brusc,de origine
vasculara, mai degraba un sindrom clinic decat o singura boala, ce are la baza leziuni
ischemice, hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral determinate de afectarea primara
sau secundara a unei artere cu destinatie cerebrala.

2.Date anatomice de vascularizatie cerebrala

Irigarea creierului se realizeaza prin doua teritorii arteriale:

Teritoriul anterior(carotidian)
Teritoriul posterior(vertebro- bazilar)
Teritoriul arterial carotidian

Pagina 1 din 48

Din artera carotida comuna( ACC) rezulta artera carotida externa( ACE) si
interna(ACI).ACE vascularizeaza regiunea cervicala si fata.ACI patrunde in interiorul
craniului si da ramuri:artera oftalmica,artera cerebrala anterioara(ACA),artera cerebrala
mijlocie(sylviana,ACM),artera comunicanta posterioara.
Teritoriul vertebro-bazilar
Din fiecare artera subclavie ia nastere cate o artera vertebrala.
Cele doua artere vertebrale(dreapta si stanga)se unesc in interiorul craniului si vor
forma artera bazilara.
Din arterele vertebrale se desprind ramuri pentru regiunea superioara a maduvei
spinarii si bulbul rahidian.
Artera bazilara da ramuri pentru trunchiul cerebral(punte si mezencefal) si cerebel.Ea
se bifurca in cele doua artere cerebrale posterioare.
Arterele cerebrale posterioare dau ramuri:
Superficiale pentru fata interna a lobului temporal,lobul occipital.
Profunde pentru trunchiul cerebral( mezencefal) si talamus.
Intre cele doua sisteme exista anastomoze care permit trecerea sangelui dintr-un
teritoriul in altul.Aceste anastomoze devin importante in momentul aparitiei unei obstructii la
nivelul unei artere dintr-unul din teritorii.

3.Epidemiologia
AVC constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si
reprezinta peste 3O% din cauzele de deces. Din totalul bolnavilor care au suferit un AVC,se
apreciaza ca:
47% mor in prima luna;
53% supravietuiesc,din care:1O% imoibilizati la pat,4O-5O% dependenti total,3O-4O
% cu deficiente moderate,10% internati in spitale de bolnavi cronici.

4.Clasificarea AVC

Pagina 2 din 48

Exista doua tipuri de AVC:

AVC ischemice(infarctele cerebrale)
AVC hemoragice in care se incadreaza hemoragiile intracerebrale si cele
subarahnoidiene.

A.Hemoragia cerebrala

I.Definitie:reprezinta un revarsat sangvin intraparenchimatos ca urmare a

rupturii unei artere sau arteriole.
II.Etiologie:
Factori favorizanti:
-varsta(mai mare de 6O ani)
-fumatul
-obezitatea
-DZ
-alcool
-contraceptive orale
Factori determinanti:
-arteriolopatia din HTA
-malformatii arterio-venoase
-angiopatia amiloida
-medicamente(anticoagulante,antiagregante)
-vasculite inflamatorii
Factori declansanti:
-efortul fizic
-puseul de HTA
-stress-ul
III.Simptomatologie
Pentru a se produce o hemoragie cerebrala trebuie sa coexiste cel putin doi factori
determinanti:presiunea arteriala crescuta si leziuni ale peretelui vascular.De cele mai multe
ori HTA si ATS coexista si impreuna constituie cauza principala a hemoragiei cerebrale.(4)

Pagina 3 din 48

Debutul este brusc(ictus apoplectic),cu cefalee intensa si stare de coma,in jurul varstei
de 5O de ani,mai frecventa la barbati.Uneori exista semne premonitorii care preced cu cateva
ore sau zile instalarea ictusului:cefalee,urmata de varsaturi,rareori convulsii,ameteli,acufene,
Parestezii localizate intr-un hemicorp,tulburari de limbaj tranzitorii.In marea
majoritate a cazurilor,ictusul survine in plina zi,putand fi declansat de eforturi
fizice,tuse,stranut,defecatie,coitus,excese alimentare,cresteri ale tensiunii arteriale.
In hemoragia cerebrala pot surveni 3 faze evolutive:coma,hemi-plegia flasca si hemiplegia spastica.
1.Faza comatoasa:
Aspectul general al bolnavului in coma se caracterizeaza prin urmatoarele semne:
Fata este adeseori congestionata.
In timpul expiratiei,obrazul de partea paralizata,seumfla,constituindsemnul panzei
de corabie,denumit astfel deoarece acest fenomen al fetei a fost comparat cu panzele unei
corabii atunci cant sunt suflate de vant.Tot in timpul expiratiei,aerul este eliminat prin
comisura bucala homolaterala paraliziei:bolnavul fumeaza pipaCapul si globii oculari sunt
deviati spre partea hemiplegica,daca focarul cerebral este iritativ,sau spre partea opusa
hemiplegiei,dacafocarul cerebral este distructiv.Aceste semne se intalnesc in leziunile situate
deasupra centrilor oculo-cefalogiri din trunchiul cerebral.Leziunile situate sub acesti
centri,genereaza o simptomatologie inversa.
La unii bolnavi se constata anizocorie,pupila midriatica fiind de partea hemoragiei.
Respiratia este zgomotoasa,datorita hipotoniei valului palatin si mucozitatilor din
faringe si laringe.Uneori se constata respiratie de tip Cheyne-Stockes.
Examenul neurologic evidentiazain coma, pe langa pierderea constientei si
urmatoarele semne:
Sensibilitatea este alterata in comele profunde si bolnavul nu reactioneaza nici la
excitantii durerosi.In comele superficiale durerea provocata este urmata de mobilizarea
membrelor sanatoase.Compresiunea pe globii oculari sau pe unghiul mandibulei determina
contractia muschilor fetei de partea sanatoasa.
Motilitatea si tonusul muscular sunt disparute.Pentru a evidentia tulburarile de
motilitate,se ridica membrele bolnavului pe rand si se lasa sa cada pe planul ptului.Se
constata ca membrele paralizate cad cu o inertie mai mare.
Reflexele in general sunt abolite.O valoare deosebita are abolirea reflexului
corneean,care arata ca este vorba de o coma profunda,in care procesele de inhibitie
supraliminara,intereseaza emisferele si trunchiul cerebral pana la protuberanta.Abolirea
Pagina 4 din 48

reflexului de deglutitie denota cointeresarea bulbului.Dintre reflexele piramidale patologice

semnul Babinski este prezent de partea hemiplegica.
Alte semne clinice:
Frecvent se constata incontinenta sau retentie de urina si constipatie,mai rar
incontinenta de fecale.
Temperatura uneori creste progresiv,ajungand la 39-40 C
Pulsul este tahicardic.
Tensiunea arteriala poate fi marita
2.Faza de hemiplegie flasca
Simptomatologia clinica descrisa mai sus este caracteristica pentru comele profunde
din hemoragia cerebrala.Frecvent
(cca.7O%),in cateva ore sau 1-2 zile,simptomatologia se agraveaza si bolnavul
decezeaza.Mai rar(cca.3O%),tabloul se amelioreaza treptat,bolnavul iese din coma si ramane
cu o hemiplegie flasca cu semne piramidale patologice,hipotonie,diminuarea ROT.
3.Faza de hemiplegie spastica.
Dupa 1-2 luni de la debut,hemiplegia flasca se transforma treptat intr-o hemiplegie
spastica cu contractura de tip piramidal si apar reflexele patologice.

IV. Clasificarea hemoragiei cerebrale dupa modalitatea de debut

a.Hemoragie supraacuta (hemoragia cerebrala masiva).
Survine brusc,in general in situatii tensonate,cu cefalee violenta;bolnavul cade si intra
in coma,care se agraveaza progresiv.Bolnavul devine areactiv;in unele cazuri,pupila de partea
hemoragiei este midriatica(in caz de edem cu hipertensiune intracraniana are loc angajarea
hipocampului la nivelul tentoriului cu compresia segmentului mezencefalic)
Ceea ce caracterizeaza acest tip de coma apoplectica este prezenta
unor tulburari vegetative importante:hipertensiune,edem pulmonar acut,hemoragii
digestive,tulburari respiratorii.Deseori,hemoragiile supraacute sfarsesc prin inundatie
ventriculara cu tulburari vegetative mari.Desfasurarea evenimentellor clinice este deosebit de
rapida,in cateva ore tabloul clinic evoluand spre exitus(uneori,moartea este subita).
b.Hemoragie acuta--in care debutul este tot brusc,dar nu imbraca dramatismul
Pagina 5 din 48

formei supraacute.Bolnavul acuza cefalee in cateva minute intra in coma,starea de

coma fiind mai putin profunda.Semnele vegetative au o mai mica amploare,iar examenul
obiectiv arata semne de focar.Evolutia se face progresiv,cu agravare si exitus ori cu o
disparitie a starii de coma,cu redobandirea starii de vigilitate.Bolnavul supravietuieste cu sau
fara sechele de obicei, mari.
c.Hemoragie subacuta -in care debutul este fie brusc,fie progresiv-cu sau fara
cefalee,vertij,parestezii sau deficite motorii.Examenul clinic arata semne de focar.Evolutia
poate fi progresiva,cu agravarea starii generale,aparitia comei si exitus sau cu ameliorarea
simptomatologiei. Aceasta forma trebuie diferentiata de infarctul cerebral.LCR-ul poate fi
clar.CT-cerebral,in aceste cazuri,pune diagnosticul cert de AVC hemoragic.
Clasificarea hemoragiei cerebrale in functie de localizare:
1.Hemoragia putaminala: prototip de HC datorata HTA,atingerii globului palid si
capsula interna
-hemiplegie+hemisindrom senzitiv
-+/- afazie
-sindrom Foville
-HHL,in colectii sanguine mari
Prognostic peste 50cm3-letal
2.Hemoragia

caudata-fara

deficit

motor,mimeaza

HSA:cefalee,voma,somnolenta,redoare de ceafa
3.Hemoragia talamica
Posterolateral(artera talamogeniculata)cel mai fregvent 55-75%
-hemipareza severa
-hemiataxie,hipoextezie
-sindrom Parinaud
Medial,dorsal-hemipareza

tranzitorie

sau

Parinaud
Cheia diagnosticului
-sindrom Parinaud
-skew deviation
-sindrom varful nasului
-pseudopareza III
Pagina 6 din 48

deloc,dezorientare,confuzie,sindrom

Prognostic:peste 30cm3-letal
4.Hemoragia lobara-predomina la raspantia TPO cu predilectie in substanta alba 6%
din HC
Forme:a)clasica in 2 timpi
b)progresiva
c)pseudotumorala
Etiologie:malformatiile vasculare 50% ; HTA 25%
Simptomatologie:-hemiplegie in localizarea fronto-parietala
-hemisindrom senzitiv in localizarea fronto-parietala
-afazie in localizarea temporo-parietala emisfer dominant
-HHL in localizarea occipitala
Prognostic: peste 60 cm3-letala
5.Hemoragia cerebeloasa:fara deficit motor,senzitiv,tulburari de vorbire,modificari ale
campului vizual,miscari conjugate globi oculari;semne de nervi cranieni V,VI,VII,sindrom
CBH
Prognostic:peste 30cm3-letal
6.Hemoragia pontina
-8-10% din HC
-deficit motor bilateral,pupile punctiforme,bobing ocular,rigiditate decerebrare-1/4 din
Hemoragia pontina
Forme:a)paramediana

unilaterala

asemanatoare

infarctului

lacunar,dar

apare

cefalee,hemipareza,ataxie.
b)laterala-CBH,tulburari de sensibilitate(disociate)
Prognostic:peste 5cm3-letal
7.Mezencefal-superior-Parinaud;inferior-pareza

IV

bilateral

sau

III

+/-

hemipareza,hemiataxie, halucinatii pedunculare.

8.Intraventricular

primara-asemanatoare

HSA-cefale,edem

papilar,instabilitate

posturala,confuzie,somnolenta,Babinski
Prognostic:peste 20cm3-letal
V.Examene paraclinice
1.Tomografia computerizata:reprezinta examinare de electie ce poate pune
diagnosticul

de

hemoragie

cerebrala

din

Pagina 7 din 48

primele

minute

ale

aparitie

simptomatologiei.Aceasta se evidentiaza ca o zona hiperdensa la nivelul parenchimului

cerebral.
2.Angiografia cerebrala pe 4 vase cu substracte digitala poate pune in evidenta
malformatii arterio-venoase sau anevrisme,ca substrat anatomic al hemoragiei,mai ales la
pacientii tineri.
3.Punctia lombara:este deobicei contraindicata datorita edemului cerebral de obicei
asociat hemoragiei.Aceasta se efectueaza doar atunci cand nu exista semne de hipertensiune
intracraniana si cand nu exista acces la CT.
4.La examenul fundului de ochi se constata ,la aproximativ 20% dintre bolnavi ,un
edem papilar moderat,uneori insa,in formele severe,se descrie si staza papilara cu hemoragii
retiniene,simptome care tradeaza existenta unui exprimat edem cerebral
5.Electroencefalografia arata in 80%o din cazuri,modificari cu caracter difuz sau
prezenta unor focare cerebrale.
6.Examene de laborator:examenul sangelui evidentiaza o leucocitoza variabila si o
hiperglicemie cu caracter tranzitor.
VI.Complicaii
Complicaii imediate:
a). locale cea mai important complicaie local e edemul cerebral, care mpiedic
irigaia sanguin normal a unei arii cerebrale i care poate determina hernieri cerebrale
transtentoriale cu agravarea ulterioara a starii pacientului,coma si uneori deces.
b). generale:- bronhopneumonii prin aspiratie n special cand sunt prezente tulburri
de deglutiie;
- tromboflebite venoase superficiale i profunde;
- tromboembolismul pulmonar;
- cardio-vasculare: IMA, insuficiena cardiac;
- septicemie;
- infecie urinar;
- tulburri de ritm cardiac i tulburri psihice cu tendina la depresie sau agitaie
psihomotorie.
Decesul datorit edemului cerebral masiv cu sindrom de HIC survine de obicei n
prima sptmn, iar cel datorat complicaiilor generale(mai frecvent celor septice) survine n
sptmnile urmtoare.
Complicaii tardive:
Pagina 8 din 48

- contractur spastic a membrelor;

- redori articulare (umr);
- escare;
- atrofii musculare;
- crize epileptice.
VII.Evolutie si prognostic
Rata de mortalitate si morbiditate este mai mare decat in infarctul cerebral: -1OO% in
hemoragiile supraacute
-5O% in hemoragiile acute.
Agravarea se datoreaza:
-inundatiei ventriculare(existenta de sange in ventriculi)
-hemoragiilor secundare in trunchiul cerebral.

B. Hemoragia subarahnoidiana(HSA)
I.Definitie:revarsat sangvin in spatiul subarahnoidian aparut spontan.
Reprezinta 7-1O% dintre bolnavii cu stroke.Apare frecvent la varstele tinere(pana la
55 ani)
II.Etiologie:
Factori determinanti:
-6O%anevrisme
-6%malformatii arteriovenoase
-15%HTA
-alte cauze:boli hematologice,tratamente cu anticoagulante
Factori declansatori:
-puseu de HTA,efort fizic,stress.
III.Simptomatologie
Clinic hemoragia subarahnoidiana se manifesta:prin triada simptomatica ce domina
tabloul clinic cu:cefalee,semne meningeale,LCR hemoragic.
Debutul bolii poate fi supraacut,acut sau subacut.
Pagina 9 din 48

Debutul supraacut este cu cefalee intensa(bolnavul o descrie ca pe o lovitura de

cutit,topor,etc.),varsaturi,vertij,crize

convulsive,stare

comatoasa(aproximativ

5%);cu

rigiditate prin decerebrare,tulburari respiratorii;la acesti bolnavi exitusul este foarte frecvent.
Debutul acut este cu cefalee intensa(8O% dintre bolnavi) varsaturi,tulburari ale starii
de constienta,de la usoara stare confuzionala la coma superficiala,care dureaza aproximativ 3
zile.
Debutul subacut se traduce prin cefalee sau crize de pierderea constientei.
Tabloul clinic este dominat de sindromul meningean,modificari ale starii de
constienta,semne neurlogice ,fenomene vegetative.
Sindromul meningean consta in cefalee care este continua cu exacerbari paroxistice
sau in timpul mobilizarii corpului,tusei,stranu-tului,actului defecatiei;fregvent apare fotofobie
si fonofobie.Cefaleea este insotita de varsaturi care au caracter exploziv.Bolnavul mai
prezinta rahialgii difuze,cu iradiere pe trunchiu si pe membre.Hiperestezia cutanata este un
fenomen frecvent si foarte neplacut.Atitudinea bolnavului este in cocos de pusca.Bolnavul
prezinta contractura musculara pe musculatura paravertebrala,cu rigiditatea cefei,a
trunchiului,a musculaturii lombare.Manevrele meningeale sunt pozitive.
Sindromul meningeal apare in primele zile de la debut si se explica prin actiunea
iritativa a p[rodusilor de descompunere a hemoglobinei pe radacinile nervoase.
Modificarile starii de constienta constau in obnubilare,somnolenta,coma.
Semnele neurologice sunt nespecifice si constau in semne piramidale,semn Babinski
bilateral,abolirea reflexelor osteotendinoase la membrele inferioare(data de interesarea
radacinilor cozii de cal in procesul meningeal);paralizii de nervi cranieni(pot apare prin
procese de arahnoidita,fie prin compresie directa a nervilor de catre malformatia vasculara
sau cresterea presiunii intracraniene).Mai frecvent,sunt interesati oculomotorii si nervul
facial.Se mai pot observa exoftalmie unilaterala cu ambliopie(prin infiltrarea sangelui in teaca
nervului optic).Tulburarile de sensibilitate cu parestezii si dureri de-a lungul fetelor
posterioare ale membrelor inferioare se datoreaza irigarii deficitare a radacinilor
posterioare.Crizele convulsive pot fi generalizate sau localizate,si apar la aproximativ 3O
%;repetarea lor poate sugera resangerarea.
Fenomenele vegetative sunt reprezentate de hipertermie(prin dereglarea centrilor
termoreglatori diencefalici sau resorbtia sangelui extravazat),HTA cu bradicardie(explicate
prin

dereglarea

centrilor

hipotalamici

si

prin

hipertensiune

cardiace,edem pulmonar,transpi-ratii profuze,insuficienta respiratorie.

Pagina 10 din 48

intracraniana),aritmii

Tulburarile psihice sunt frecvente si se manifesta prin stare confuzionala,dezorientare

temporo-spatiala,halucinatii,delir,stari de agitatie psiho-motorie.
IV.Examene paraclinice
A.Examene specifice
a)CT cerebral
b)arterio grafia cerebrala permite un diagnostic de localizare corect al anevrismelor si
angioamelor
B.Examene de laborator
a.L.C.R.hemoragic in accidentele acute si xantocrome in cele mai vechi de o
saptamana;
b.leucocitoza moderata;
c.V.S.H.usor crescuta.

VI.Complicatiile hemoragiei subarahnoidiene:

a.vasospasmul care genereaza leziuni ischemice cu infarct cerebral chiar in primele
zile de evolutie,tabloul clinic ffind foarte greu de diferentiat de o noua sangerare sau datorata
unui hematom;
b.hidrocefalia este o complicatie cunoscuta si poate aparea imediat sau
tardiv.Simptomatologia clinica sugestiva este sindromul Hakim-Adams(tulburari de
mers,incontinenta urinara,dementa).
c.resangerarea
VII.Evolutie si prognostic
Pot apare complicatii acute ca:
-resangerarea(mai frecventa in primele 24 de ore)
-vasospasmul(tradus prin aparitia unui deficit motor in teritoriul arterei afectate)
-hidrocefalia(cu abulie,somnolenta,incontinenta sfincteriana)(2)
Dintre supravietuitori
-1O%au o vindecare completa cu reluarea activitatii profesionale,
-4O% sechele moderate cu reinsertie profesionala doar in 1/3 din cazuri,
Pagina 11 din 48

-4O% sechele severe cu invaliditate si ingrijire partiala,

-1O% sunt total dependenti=imobilizati la pat

5.Diagnostic diferenial
Diagnosticul diferential al hemoragiei cerebrale se poate face cu AVC ischemic sau cu
HSA dupa cum e prezentat in tabelele de mai jos
Diagnosticul diferenial ntre AVC hemoragic i AVC ischemic

IC
Debut: de regul n somn
TA crescut 220 mmHg
Simptome vegetative

HC
Dup efort fizic sau stress
TA 230 mmHg
Importante

(transpiraii, cefalee,
vrsturi):
de intensitate mic
Redoare de ceaf : nu exist
Prezent de obicei
Puncie lombar: LCR clar
LCR hemoragic
CT: hipodensitate
Hiperdensitate
Diagnosticul diferenial ntre HC i HSA

HC

HSA

APP
Cefalee la debut

HTA

HTA

Prezent

migrene unilaterale
foarte violent cea mai
puternic din via,

Redoare de ceaf
Semne de focar (deficit

Prezent
Prezente

lovitur de tun
prezent
Nu apar

motor)
Puncie lombar
CT cerebral

LCR hemoragic
Hiperdensitate

LCR hemoragic totdeauna

Hiperdensitate la nivelul

intraparenchimatos

anurilor,cisterne bazale

6. TRATAMENTUL HEMORAGIEI CEREBRALE

Pagina 12 din 48

I.PROFILACTIC consta in:

1.Prevenirea aparitiei factorilor de risc prin educarea populatiei pentru:
-modificarea stilului de viata,
-scaderea consumului de sare si grasimi animale,
-scaderea in greutate,
-scaderea consumului de alcool si renuntarea la fumat,
-cresterea activitatii fizice.
2.Tratarea pacientilor care prezinta factori de risc pentru AVC:
-fibrilatia atriala,
-HTA,
-DZ,
-dislipidemii.
II.CURATIV consta in:
A.Tratament prespitalicesc
Pozitionarea
-decubit lateral(de securitate)sau
-decubit dorsal cu capul la 3O(faciliteaza respiratia,usureaza eliminarea secretiilor
naso-faringiene,previne aspiratia varsaturilor,diminua tensiunea intracraniana).
ECG
- monitorizarea:temperatura,puls,TA.
-glicemia pe glucotester.
-perfuzie endovenoasa(Ringer lactat-nu glucoza).
-scorul Glasgow.
-O2 pe masca.
-IOT(intubatie oro-traheala)si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie,la
scorul Glasgow sub 5).
De stiut
Intotdeauna

se

masoara

glicemia-o

hipoglicemie

are

manifestari

polimorfe(poate mima aproape orice patologie neurologica).

De evitat:
Corectia brutala a HTA,
Administrarea de solutie de glucoza
Administrarea de anticoagulante inainte de efectuarea punctiei lombare sau CT.
Pagina 13 din 48

foarte

B.Tratament spitalicesc consta in:

1.tratament simptomatic
2.tratament etiologic.
1.Tratament simptomatic:masuri generale si masuri specifice.
1.Masuri generale
Masuri vizand functia respiratorie:
-eliberarea cailor aeriene,
-administrarea de O2 pe masca cu efectuarea pulsoximetriei,
-IOT daca este nevoie,
-combaterea pneumoniilor de aspiratie prin sonda naso-gastrica si administrare de
sucralfat,
-tratamentul infectiilor respiratorii.
Reechilibrare
hidroelectrolitica
-se evita hipohidratarea(poate predispune la tromboza)
-nu se administreaza glucoza la glicemii peste 12O-15Omg%
Tratamentul febrei mai mari de 38 C cu paracetamol supozitoare,Algocalmin i.v.
Montarea sondei urinare cu profilaxia si/sau tatamentul infectiilor urinare.
Prevenirea trombozei membrelor inferioare(risc de trombembolie pulmonara) prin:
-ciorapi elastici
-administrare de heparina subcutanat.
Prevenirea escarelor prin:
-mobilizare precoce:pacientului i se schimba pozitia la fiecare 2 ore.
-tamponare cu pudra de talc.
Ingrijirea cavitatii bucale(badijonare cu glicerina)
2.Masuri specifice
Tratamentul edemului cerebral
Manitol 2O% pana la 1g/kg.corp initial apoi O,25-O,5Og/kg corp la 6 ore.

Pagina 14 din 48

In cadrul hemoragiilor cerebrale se pot administra preparate cortizonice de tip

Dexametazona(fiola de 8 mg;1-4 fiole/zi in primele zile).
Tratamentul HTA
In faza acuta a AVC nu se face corectia brutala a TA
7O-8O% dintre bolnavi cu AVC acut au HTA reactiva.Aceasta revine la normal,si
spontan dupa 24-48 ore.
Se monitorizeaza pacientul si se ia TA din 2 in 2 ore.
Se trateaza doar pacientul cu valori TA mai mari de 2OO/1O5mmHg.
2.Tratamentul etiologic
a.Hemoragia cerebrala
Tratamentul simptomatic al AVC-cefalee-algocalmin,tramadol
-varsaturi-metoclopramid
cu masuri generale si masuri specifice.
In plus tratamentul hemostatic se face in cazul existentei unor tulburari de coagulare
cu vit.K.In primele 12 ore se urmareste pacientul din ora in ora(este perioada cu risc maxim
de resangerare).
Tratamentul chirurgical
In hemoragiile cu volum mai mare de 6O-8O cm ,cu agravarea progresiva a
simptomatologiei este indicata evacuarea hematomului.
b.Hemoragia subarahnoidiana
Tratament lichidian 2-3 l solutie NaCl O,9% si tratamentul HTA daca sunt valori
ridicate.
Tratamentul hemostatic.
Tratamentul depletiv cu dexametazona.
Administrarea de Nimodipin 60 mg per os la 4-6 ore sau Nimotop-flacoane de 5Omg
pe injectomat 14 zile pentru prevenirea vasospasmului cerebral.
Tratamentul chirurgical consta in cliparea anevrismului pe cale chirurgicala sau
terapie endovasuclara

Pagina 15 din 48

7. PROFILAXIA AVC HEMORAGIC

Profilaxia este definita ca totalitatea metodelor,mijloacelor si procedeelor prin care se

actioneaza pentru mentinerea starii de sanatate,prevenirea agravarii si complicatiilor bolii.
Profilaxia primara urmareste ameliorarea sau eliminarea factorilor de risc,deci
prevenirea imbolnavirii.
Profilaxia secundara urmareste prevenirea agravarii complicatiilor bolii.
In

general

profilaxia

primara

risc(obezitatea,sedentarismul,stresul,depistarea
fizice

mari,traume

psihice,exces

AVC

se

adreseaza

tardiva,etc.),factorilor

alcoolo-alomentare,etc)

si

factorilor

de

declansanti(eforturi

mai

ales

factorilor

determinanti(H.T.A.,ATS,valvulopatii,etc.)
Ameliorarea sau eliminarea factorilor de risc si a factorilor declansanti,tratamentul
corect al factorilor determinanti maresc sansele evitarii sau amanarii unor AVC
Profilaxia hemoragiei cerebrale inseamna,practic,prevenirea sau tratamentul corect al
HTA.HTA cu o prevalenta de peste 5O% din populatie,este inca insuficient depistata si corect
tratata.Se estimeaza ca tratamentul corect al HTA ar putea prelungi durata vietii cu peste 1O
ani.Este de preferat,dincolo de controverse,sa nu se exagereze nici cu scaderea brutala a
TA,dar nici cu tolerarea unor valori tensionale foarte mari favorizand aparitia accidentului
vascular cerebral.Tratamentul HTA este relativ usor de efectuat,relativ ieftin,se poate
administra ambulator,iar internarile in spital sunt exceptii.
Avand in vedere ca dupa AVC raman o serie de pacienti cu sechele neurologice
importante,partial sau total dependenti,la fel de importanta ca si profilaxia primara este cea
secundara ce consta in tratamenntul corect ulterios al factorilor de risc,tratament etiologic
( acolo unde exista ) pentru a preveni aparitia recidivelor si nu in ultimu rand tratamentul de
recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti.

8. NOTIUNI DE RECUPERARE MEDICALA

Indiferent de cauza in AVC hemoragic intalnim deficit motor,hipoto-nie apoi
hipertonie

spastica,dispraxie,tulburari

de

coordonare

miscarilor,tulburari

de

sensilibitate,tulburari de comunicare,tulburari psihice,disfunctii sfincteriene,etc.Recuperarea

Pagina 16 din 48

medicala urmareste ameliorarea tuturor acestor deficiente,tinzand spre aducerea lor cat mai
aproape de normal.Succesul manevrelor de recuperare este conditionat de:
starea

de

sanatate

accidentului,precocitatea

si

anterioara

AVC,varsta,natura,localizarea

calitatea

programului

de

si

gravitatea

recuperare,ambianta

familiala,etc.Evaluarea sanselor de recuperare se poate face tinand cont de grupele de factori

implicati:factorii depinzand de contextul morbid al bolnavului,de gravitatea si urmarile
accidentului,de solicitudinea si cooperarea bolnavului si a familiei si de calitatea asistentei
medicale.
In AVC hemoragic recuperarea medicala poate incepe dupa 2-3 saptamani.Bolnavul
trebuie instalat intr-o camera confortabila,intr-un pat de inaltimea unui scaun sau
fotoliu,relativ,tare,asezatstrategicfata de usa si televizor,cu partea paralizata la marginea
patului.
Schimbarea pozitiei bolnavului in pat trebuie facuta la 2-3 ore,pentru evitarea aparitiei
escarelor.Pentru evitarea pozitiilor vicioase se pot confectiona atele in care mana se stea cu
degetele in extensie si policele in abductie,iar piciorul la 9O in flexie pe gamba.Prin manevre
executate de asistent,familie si bolnav vor fi mobilizate de mai multe ori pe zi toate
articulatiile afectate si masate masele musculare.
Programul de recuperare odata inceput trebuie continuat,dupa caz,luni,ani sau toata
viata,utilizandu-se pe masura posibilitatilor si de pere
de cauciuc,mingi,greutati,arcuri,etc.Pentru combaterea contracturii se pot face
aplicatii

calde

si

administrarea

de

decontracturante(

mydocalm,baclofen

sau

diazepam).Dispraxia si coordonarea se corecteaza in timp si cu rabdare prin initierea cu

ajutorul unor miscari simple la inceput,apoi gesturi si manevre utile pentru satisfacerea unor
nevoi.Aplicarea unor stimuli durerosi sau termici,la inceput mai puternic,apoi din ce in ce
mai slab,pot recupera,in timp,sensibilitatea.Asemanator se procedeaza si pentru identificarea
prin pipait a unor obiecte(stereognozie).Treptat,in functie de rezultatele obtinute,bolnavul
poate sta in sezut in pat intre perne,in sezut la marginea patului,in picioare sustinut,in picioare
nesustinut,ajungandu-se,in sfarsit,la mers.Se incepe prin stimularea mersului,bolnavul
balansandu-se alternativ pe cate un picior tinandu-se de doua bare paralele.Dupa ce se
apreciaza ca musculatura si articulatiilerezista,bolnavul poate,in sfarsit,pasi.Urmatoarea
etapa este mersul cu sprijin in patru puncte,cu doua carje si apoi in trei puncte,cu
baston.Odata cu consolidarea mersului pe teren plan trebuie inceputa exersarea mersului pe
scari cu piciorul sanatos inainte la urcare,cu cel bonav inainte la coborare.

Pagina 17 din 48

Dupa cum se stie,deficitul motor la membrele superioare este mai mare si rareori
reversibil in totalitate.Daca in cateva luni(nu mai mult de 5-6) functionalitatea mainii nu se
inbunatateste,sansele de viitor sunt minime sau nule.In aceste cazuri ne vom multumi cu
reabilitarea maini in masura in care sa fie cel putin ca sprijin pentru anumite gesturi si
activitati.
Prezente la cca.5O% din AVC dificultatile de comunicare verbala, atat in ceea ce
privestereceptia,cat siemisia sunt foarte greu de remediat de catre persoane
nespecializate;de asemenea si tulburarile psihice, care,mai mult sau mai putin grave,insotesc
de regula AVC.Avand in vedere insa ca foarte putine persoane pot sa-si permita sa fie asistate
de logoped si psihiatru,medicul de familie si asistenta trebuie sa-si insuseasca niste notiuni
minime si in aceste domenii.
Cu perseverenta si eforturi conjugate pot fireeducate si reflexele urinare si de
defecatie,cel putin in masura in care sa nu creeze probleme deosebite.
In consecinta prin contributia tuturor factorilor implicati,trebuie exploatate toate
restantele normale pentru a le ameliora la un nivel la care bolnavul sa-si poate satisface in
totalitate sau partial cat mai multe nevoi.

PARTEA SPECIALA
ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTILOR CU AVC
HEMORAGIC

ROLUL PROPRIU
Masuri de urgenta :
Inlaturarea imbracamintei incomode,
Scoaterea eventualelor proteze mobile si permeabilizarea cailor respiratorii,
La nevoie,oxigenoterapie,
Asezarea in pozitie decubit lateral,de partea sanatoasa sau decubit dorsal cu capul la
3O ,
Indepartarea curiosilor si solicitarea ambulantei-in functie de locul accidentului.
Monitorizarea :
Pagina 18 din 48

Respiratiei,TA,pulsului,culorii tegumentelor si mucoaselor,colesterolului,

Temperaturii corporale,
Supravegherea diurezei si scaunului.
Identificarea factorilor de risc
Aport hidro-alimentar corespunzator :
Regim hipolipidic,alimentatie pasiva si hidratare per os sau prin sonda endo-nazala(la
nevoie),
Efectuarea

bilantului

ingesta-excreta :limitarea

ingerarii

in

exces

lichidelor,supravegherea eliminarii,
Prevenirea edemelor.
Pentru deficitul motor :
Schimbarea pozitiei cu sustinerea necesara,
Mobilizare prin exercitii pasive apoi miscari active ;masaj al regiunilor expuse,
Asigurarea pozitiei fiziologice :sustinerea segmentelor afectate cu suluri,perne,etc.,
Prevenirea escarelor,
Plasarea alimentelor,apei pentru a putea fi accesibile cu partea sanatoasa.
Pentru deficitul senzitiv
Daca exista deficit vizual compensarea lui(apropiere,ochelari),
Protejarea pacientului de a veni in contact cu focul,apa fierbinte sau alte surse de
traumatism,
Educarea pacientului sa poata aprecia caracteristicile obiectelor nu numai prin
atingere,
Educarea pacientului sa verifice vizual pozitia partilor corpului,
Pentru deficitul de comunicare
Incurajarea pacientului sa comunice folosind si alte mijloace decat vocea,
Asistenta medicala va ruga pacientul sa repete diferite sunete ale alfabetului,
Asistenta medicala va vorbi clar,folosind cuvinte simple,
Asistenta medicala va incuraja pacientul sa foloseasca cuvinte pe care si le aduce
aminte.
Pentru deficitul intelectual
I se ofera pacientului toate informatiile care sunt necesare,
Se impart activitatile pe pasi/trepte,
Pacientul va fi protejat,
Anturajul va fi educat sa nu astepte lucruri nerealiste de la pacient,
Pagina 19 din 48

Anturajul va fi educat sa nu reproseze pacientului incapacitatea de a calcula,de a

gandi abstract.
Pentru deficitul emotional :
Asistenta medicala va explica pacientului ca labilitatea emotionala este datorata bolii,
Asistenta medicala va proteja pacientul astfel incat sa-i fie respectata demnitatea,
Asistenta medicala va reduce factorii de stres,
Asistenta medicala va sprijinii in permanenta pacientul,
Pentru mentinerea igienei :
Asigurarea igienei personale(toaleta partiala la pat),
Asigurarea lenjeriei curate(de pat si de corp) de cate ori este necesar,
Evaluarea gradului de invaliditate :
Gradul I :independent,
Gradul II :deficit usor(poate efectua majoritatea activitatilor,merge),
Gradul III :deficit mediu(poate efectua cu dificultate majoritatea activitatilor,are
nevoie de suport,merge cu dificultate),
Gradul IV :deficit sever :dependent,imobilizat la pat.
Linistirea,calmarea pacientului si a familiei ;explicarea necesitatii colaborarii cu
echipa medicala pentru recuperarea cat mai rapida a pacientului(fizioterapie,kineziterapie).
Educarea persoanelor sanatoase :
Sa-si modifice stilul de viata,sa reduca consumul de sare si grasimi animale,
Sa scada in greutate,sa renunte la fumat,
Sa reduca consumul de alcool,
Evitarea pilulelor contraceptive dupa 35 ani.
Explicarea necesitatii administrarii tratamentului pentru o perioada lunga de timp :4-6
luni
Comprese reci la nevoie.
ROLUL DELEGAT
Recoltari sanguine(HLG,VSH,timp de protrombina,ionograma.R.A.,
Fibrinogen).
Se pregateste pacientul pentru alte investigatii paraclinice :P.L
examen fund de ochi,E.E.G.,tomografie computerizata.
Administrarea sedativelor la cei cu agitatie psihomotorie,
Administrarea i.v.de furosemid la valori foarte mari ale TA
Pagina 20 din 48

Tratamentul in H.C. :
-administrare de hemostatice si combaterea edemului cerebral,
-tratament chirurgical-hematoame,
-combaterea cefaleei :algocalmin,tramadol,
-combaterea varsaturilor :metoclopramid.
Montarea p.i.v.cu Ringer lactat(nu glucoza-mai ales la glicemii peste 12O-15Omg%.)
Administrarea de electroliti(conform ionogramei si R.A.)
Reducerea edemului cerebral :
Manitol 2O%(O,5-1 g/kgc/zi,in p.i.v.),
Cortizonice :Dexametazon-1-4 fiole/zi.
Administrarea antibioticelor la instalarea febrei,
Recuperare prin terapie si reabilitare :fizioterapie,terapie ocupationala,terapie
corectoare a modului de a vorbi.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA

EXPLORARILOR PARACLINICE

Desi explorarea clinica ramine in continuare primordiala, explorarea paraclinica

reprezinta o partea importanta a examinarii bolnavului, fara aportul ei neputindu-se realiza un
diagnostic de certitudine absolut necesar executarii unei interventii chirurgicale in conditii
optime.Din acest motiv, explorarea paraclinica trebuie temeinic cunoscuta atat de medic, cat
mai ales de asistenta medicala.P e parcursul explorarii paraclinice intre cadrele medicale
particiante trebuie sa existe o colaborare profesionala permanenta care sa se desfasoare intr- o
atmosfera de stima se respect.
Rolul propriu si delegat al asistente medicale se evidentiaza prin participarea acesteia
la urmatoarele explorari :- punctia rahidiana,
- efectuarea electroencefalogramei.

Rolul asistentei medicale in efectuarea punctiei rahidiene.

Pagina 21 din 48

Punctia rahidiana reprezinta tehnica de patrundere printre vertebre in spatiul

subarahnoidian cu ajutorul unui ac cu mandren.
Scop :
- explorator pentru masurarea lichidului cefalorahidian,pentru recoltare de lichid
cefalorahidian si pentru injectare de substante radioopace in spatiul subarahnoidian pentru
examene radiologice,
-

terapeutic

pentru

introducerea

de

substante

medicamentoase

ca :antibiotice,semiimune ;
-anestezic pentru rahianestezii.
Contraindicati : infectii ale tegumentelor,cand se face tratament cu anticoagulante si
exista hipertensiune intracraniana,de aceea inainte se face obligatoriu oftalmoscopie care
evidentiaza edemul papilar ce indica hipertensiune intracraniana.
Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare :
- ace pentru punctia rahidiana sterile(8-1O cm.)cu mandren ;
- seringi de 2-5-1O cm.sterile ;
- materiale pentru dezinfectia regiunii :tampoane si solutii dezinfectante ;
- tavita renala,pense sterile,manusi sterile de cauciuc ;
- 2 eprubete sterile,manometru Claude pentru masurarea tensiunii lichidului
cefalorahidian ;
- substante analeptice si tonicardiace in cazul unor accidente punctionale ;
Pregatirea bolnavului :
Asistenta medicala va explica bolnavului necesitatea efectuarii tehnicii si importanta
mentinerii pozitiei corecte care va fi aleasa de medic.Ea va incuraja si sustine moral
pacientul.Punctia se executa in sala de tratament,dar in cazurile mai grave se face in salon la
patul bolnavului care trebuie izolat cu un parvan.Se vor asigura conditiile de
mediu :luminozita-te,aerisire,temperatura optima.
In pozitia sezand bolnavul este adus la marginea patului,cu spatele catre asistenta si
picioarele pe pat,mainile vor fi incrucisate pe piet,iar capul aplecat inainte si spatele incovoiat
in forma de arc(pozitiaspate de pisica)
In pozitia culcat bolnavul este asezat in decubit lateral pe marginea patului cu
coapsele flectate pe abdomen si cu capul aplecat inainte,pentru a incovoia spatele sub forma
de arc.

Pagina 22 din 48

Locul punctiei va fi ales de catre medic :punctia lombara se executa intre vertebrele
D12-L1 sau L4-L5.
Rolul asistentei in timpul tehnicii :
Punctia se efectueaza de catre medic ajutat de doua asistente.Prima asistenta va
efectua asepsia mainilor si va imbraca manusi sterile de cauciuc pentru a servi medicul cu
manusi si instrumente medicale,a doua asistenta va mentine pozitia bolnavului si va
supraveghea starea lui generala.
Initial i se serveste medicului(cu ajutorul unei pense sterile) acul de punctie.Dupa
introducerea acului i se va inmana manometru Claude pentru a masura tensiunea lichidului
cefalorahidian,a carui valoare normala este de 2O-3Ocmm apa in pozitia sezand,in regiunea
lombara scazand treptat spre regiunea craniana.Dupa masurarea tensiunii se recolteaza lichid
cefalorahi-dian pentru examinarile de laborator in eprubete sterile.Dupa ce medicul scoate
acul,asistenta medicala badijoneaza locul punctiei cu iod si aplica un pansament steril pe care
il fixeaza.Ingrijirea pacientului dupa punctie.
Pregatirea lichidului cefalorahidian pentru examinarile de laborator :
Asistenta medicala eticheteaza recipientele cu lichid recoltat,completeaza biletele de
trimitere si le duce la laborator.Se noteaza data punctiei si cantitatea de lichid extrasa in foaia
de observatie.
Lichidul cefalorahidian recoltat pentru examinari bacteriologice pe medii de cultura se
plaseaza imediat in termostat sau la temperatura corporala(37 C) si se transporta la laborator.

Rolul asistentei medicale in efectuarea electroencefalogramei

EEG este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice a creierului.

Scop:diagnostic.
Pregatirea pacientului:
Psihica:- se inlatura factorii emotionali;
- se lamureste asupra inofensivitatii tehnicii(nu e dureros,dureaza aproximativ o ora);
- se asigura odihna necesara si linistea(inclusiv in timpul examinarii).
Pagina 23 din 48

Fizica:- cu 3 zile inainte se intrerupe medicatia;

- pozitie decubit dorsal pe pat sau intr-un fotoliu prevazut cu rezematoare pentru cap,
- parul sa fie spalat proaspat sau se degreseaza cu un amestec de alcool-eter-acetona,
- in timpul tehinicii va sta cu ochii inchisi,nemiscat,pentru evitarea inregistrarii
biocurentilor din timpul contractiilor musculare si al interpretarii eronate a E.E.G.
- copii mici vor fi adormiti si apoi se va efectua inregistrarea,
- parul capului trebuie sa fie curat,fara uleiuri,creme,fixativ.
Efectuarea tehnicii:
- se efectueaza cu ajutorul electroencefalografului,care culege,filtreaza,ampli
-fica si inregistreaza biocurentii rezultati in urma proceselor metabolice cerebrale,
- se aplica pasta de contact,
- se repartizeaza electrozii pe toata suprafata craniului si se fixeaza cu o banda de
cauciuc,
- se evita orice miscare in timpul inregistrarii biocurentilor,
- inregistrarea se face cu o viteza de 15 cm./min.
- se pot inregistra in paralel si T.A.,pulsul,respiratia si fonocardiografia,
- se pot face inregistrari si in hiperpnee voluntara(2O-25 respiratii/min.)-3 min.,in
timpul somnului,cu ajutorul stimularii luminoase(stroboscop-2O-3O stimuli/min.)sau dupa
activare medicamentoasa.
Ingrijirea pacientului dupa tehnica:
- se indeparteaza electrozii si se sterge parul cu prosop curat,
- este asezat intr-o pozitie confortabila.
Reorganizarea locului de munca:
-curelele se spala la fel si electrozii care apoi se aseaza in solutia salina.

CAZUL I

Secia: Recuperare Neuro-Motorie

Spitalul Neurologie Brasov
Date de identificare a pacientului:
Nume i prenumele pacientului: F.M.
Pagina 24 din 48

cum prefer s i se spun:

MARIANA

vrsta 46 ani,

sex:- M X

data internrii
13.08.2007

, data primului contact pe care l-ai avut cu pacientul

13.08.2007

secia unde e internat

Recuperare
1
nlime*
1.72

greutate*
98

asistenta medical care v e mentor

Lupu Marilena
temperatur*
36.5

puls*
80

respiraie*
16

130/80

TA*
Date generale despre pacient:
motivele spitalizrii:deficit motor al membrelor stangi cu impotenta functionala a
membrelor stangi, parestezii, disestezii in membrele stangi,hiperpatie in membrele stangi
boli recente( : neaga
operaii recente(: neaga
alte probleme de sntate (boli, malformaii): HTA,BCI, dislipidemie.
fumat: da
nu
numr de igri/
- zi:
X
alergii: alimentare: neaga

de ci ani fumeaz:
-

medicamentoase: neaga
alte alergii (ln, sintetice, etc.)neaga
Repere ale strii de sntate:
Greutatea: subponderal
apetit: normal
X

normoponderal
exagerat
diminuat:
-

supraponderal
X
inapeten selectiv pentru: -

grea:
vrsturi alimentare:
bilioase:
sanghinolente
dentiie:Xcarii:
protez parial:
protez total:
tegumente: -calde: X reci:
culoare normal:
edeme:
diet special:
prezente
hiposodata
balonare:
zgomote intestinale:
scaun: numr:
consisten:
I1
X
folosete acas laxative:
X

- -- X- P
antidiareice
-

miciuni/ zi:
miciuni/ noapte:
4
1
urin normocrom:
hipercrom
hipocrom
X
disurie
nicturie
enurezis
transpiraii diurne
nocturne
X
Gradul de independen:

Se completeaz la primul contact cu pacientul

se completeaz inclusiv folosind cuvintele pacientului

Pagina 25 din 48

paloare
-

S-

cianoz
X

sanghinolent
-

- icter

total independent:
dependent

necesit rarXnsoitor

se mbrac singur
X

se mbrac cu ajutor
-

se poate deplasa singur

X

necesit frecvent
- nsoitor
trebuie mbrcat
-

se deplaseaz cu sprijin
-

i poate folosi membrele: superior

- stng
inferior drept

total
-

e imobilizat
-

superior
drept
X

- inferior stngX

Personalitatea:
orientat temporo-spaial
X da - nu
tipul de personalitate: melancolic
X

coleric
sanguinic
flegmatic
auto-percepere: modificat de spitalizare
nemodificat de spitalizare
X
surse de stres: spitalizarea
-

vizitele familiei
-

perceperea viitorului
X

relaia cu:
ceilali membrii ai familiei : buna, primeste sprijinul familiei
cu ceilali pacieni: buna, comunicativa
cu personalul sanitar: adecvata
nivel de educaie: mediu
gradul de igien personal: satisfacator.
Caracteristici specifice:
Percepia senzorial: auditiv pastrata , vizual pastrata
olfactiv pastrata, gustativ pastrata
Motilitate activ adecvat
Fora muscular: adecvat
-

- afectat n regiunea membrelor de partea stanga.

Staiunea biped: adecvat

-

- afectat
X

Mersul: adecvat
Atrofii musculare:
X

- afectat n regiunea membrelor de partea stanga.

- afectat
memb.inf.stg.

Pareze sau paralizii:

X

n regiunea membrelor de partea stg.

n regiunea membrelor de partea stg.

Coordonare motorie: adecvat

- afectat
X
Torticolis:
spasme
convulsii
X
Sensibilitate: adecvat
-

- afectat n regiunea membrelor de partea stanga

Migren:
scrisul:
adecvat
Emisia i articularea cuvintelor: : adecvat
X
Starea de contien: prezent
alterat X

Pagina 26 din 48

- afectat -

Diagnostic:Medical: Sechele AVC hemoragic capsulo-putaminala dreapta. Hemiplegie

stanga predominent facio-brahiala.HTA std II. Dislipidemie.
Probe de laborator:
Explorarea

Valori determinate

Data cnd valoarea

Valori

s-a normalizat
Hb
Ht
L
Tr

13.6g%
41.9%
6200/ mmc.
236000/mmc.

normale
11-15g%
40-48%
4-8000/mmc
150-

VSH
Glicemie
Uree
Trigliceride
Ex.urina

11/23/ mm.
96mg%
21mg%
62mg%
normal

300000/mmc
Varsta/2
70-110mg%
20-40mg%
80-150mg%
normal

a. explorri radiologice :CT cranian(2OO4)=AVC hemoragic capsulo-putaminala

dreapta.
b. investigaii complementare: EKG = RS , AV = 72 batai/minut, AxQRS= + 35, HVS,
leziuni ischemice difuze subepicardice.
c.medicaie: Preductal 1+0+1, Sermion 30mg. 1+0+0, Betaserc 24mg. 1+0+1,
Tertensif 1.5mg. 1+0+0, Aspenter 75mg. 0+1+0, Lypanthyl 160 mg 0+0+1,
Amitriptilina 0+0+1, Fosinopril 10 mg. 1+0+1.
Tratament fizioterapeutic( CMIF,Bai galvanice,CDD umar stang,Interfren sold stang,
Masaj membrul superior si inferior stang,kinetoterapie)
d.regim alimentar: regim hiposodat
D

Alterarea gradului de independenta prin limitarea acestuia

=
dia
gn
ost
ic
de

Pagina 27 din 48

ng
riji
re,
O
=
obi
ect
ive
,I
=
int
erv
en
ii
D
O
I:

Cresterea gradului de independenta

proprii
Stabilirea gradului de independenta;
Evaluarea abilitatii de a se misca;
Elaborarea unui program adecvat de mobilizare;
Evaluarea durerii;
delegate

Cresterea gradului de sociabilitate.

Consult medical inainte de a incepe exercitiile si aprecierea gradului de
dificultatea miscarilor pe care pacientul le poate efectua in functie de starea de

D
O
I:

sanatate.
Intoleranta la activitate fizica datorita activitatii cardiace deficitare
Evaluarea gradului de intoleranta la activitatea fizica si cresterea tolerantei la efort.
proprii
Observarea modificarilor in starea de sanatate a pacientei ce apar la efort;
Efectuarea de miscari pasive;
Evaluarea pulsului,tensiunii,respiratiei inainte si dupa activitate;
Recunoasterea manifestarilor de intoleranta la efort;
delegate

Educarea pacientei sa intrerupa efortul atunci cand apar manifestarile clinice.

Administrarea medicamentelor;

Efectuarea EKG.
Alterarea conceptiei despre sine

Pagina 28 din 48

O
I:

Acceptarea modificarii imaginii corporale

proprii
Da pacientei posibilitatea sa-si exprime sentimentele si temerile fata de
problemele legate de infatisarea sa;
Ajuta pacienta sa identifice resursele si punctele sale forte pentru a depasi
situatia;
Invata pacienta sa accepte ajutorul altor persoane;
Clarifica cu pacienta unele informatii eronate,primite accidental,privind
handicapul sau;

D
O
I:

Evita criticarea pacientei,dar si supraprotectia.

delegate Colaborarea cu psihologul,psihiatrul
Alterarea relatiilor interfamiliale
Identificarea modalitatilor prin care membrii familiei pot fi determinati sa sprijine pacienta;
proprii
Discutarea impreuna cu familia a modalitatilor prin care aceasta poate contribui
la armonizarea relatiilor interfamiliale si la sprijinirea pacientei sa faca fata
situatiei;
Da explicatii familiei asupra comportamentului pacientei si-i previne in legatura
cu reactiile emotionale determinate de boala;
Incurajeaza familia sa viziteze pacienta si sa comunice cu ea;
Educa familia sa creeze un mediu ambiant placut pentru pacienta la
domiciliu(dupa externare);
Pregateste familia pentru a recunoaste semnele de deprimare,ingrijorare si

D
O
I:

manifestarile de dependenta.
delegate Colaborarea cu familia
Alterarea somnului
Refacerea calitatii si cantitatii somnului
proprii
Evaluarea somnului;
Determinarea gradului de anxietate;
Evaluarea manifestarilor de depresie;
delegate

Realizarea unui mediu favorabil pentru somn.

Cunoasterea reactiilor adverse ale medicamentelor prescrise;

EVALUAREA PACIENTULUI
Bolnava in varsta de 46 ani cu antecedente cardio-vasculare cunoscute, in 2004 in
mod ictal instaleaza un deficit motor al membrelor de partea stanga.
CT cranian efectuat evidentiaza AVC hemoragic capsule-lenticular.

Pagina 29 din 48

Actualmente prezinta mers spastico-paretic cu membrul inferior stang, posibil fara

sprijin, FMS=3/ 5 brahial stang, 4/ 5 crural stang,parestezii,disestezii in membrele de partea
stanga, hemihipoestezie tactila, termica si algica in 1/ 2- a hemicorpului stang,
Urmeaza tratament fizical( CMIF,CDD,masaj,kinetoterapie) cu scopul antrenarii
activitatilor complexe,a coordonarii in mers.
Se externeaza cu recomandarile:
-regim hiposodat,
-miscari active si passive ale membrelor de pareta stanga,
-tratament medicamentos cu: Trimetazidina 35mg 1+0+1,Sermion 30mg.1+0+0,
Fosinoprol10mg.1+0+1.
-control periodic la medical de familie.

CAZUL II
Secia: Recuperare Neuro-Motorie
Spitalul Neurologie Brasov
Date de identificare a pacientului:
Nume i prenumele pacientului:

S.I.

cum prefer s i se spun:

IOSIF

vrsta 79 ani,

sex:XM

data internrii
10.08.2007

, data primului contact pe care l-ai avut cu pacientul

10.08.2007

secia unde e internat

Recuperare
2
nlime*
1.75

greutate*
75

asistenta medical care v e mentor

Visan Marina
temperatur*
38.9

puls*
74

TA*
Date generale despre pacient:
motivele spitalizrii: deficit motor paretic hemicorp drept,afazie
boli recente

neaga

operaii recente(: neaga

alte probleme de sntate (boli, malformaii): HTA,IVC.
2

Se completeaz la primul contact cu pacientul

se completeaz inclusiv folosind cuvintele pacientului

ultimele 6 luni

Pagina 30 din 48

respiraie*
18

150/90

fumat:
X da - nu
alergii: alimentare:

numr de igri/
15 zi:
neaga

medicamentoase:

neaga

alte alergii (ln, sintetice, etc.):

de ci ani fumeaz:
40

neaga

Repere ale strii de sntate:

Greutatea: subponderal
apetit: normal
X

normoponderal
X
exagerat
diminuat:
-

supraponderal
inapeten selectiv pentru:-

grea:
vrsturi alimentare:
bilioase:
sanghinolente
X
dentiie:- carii:
protez parial:
protez total:
X
tegumente: -calde: X reci:
culoare normal:
edeme:
diet special:
hiposodata
balonare:
zgomote intestinale:
scaun: numr:
consisten:
I1
X
folosete acas laxative:
DA

paloare
-

- -- X- P antidiareice
-

miciuni/ zi:
miciuni/ noapte:
6
2
urin normocrom:
hipercrom
hipocrom
X
disurie
nicturie
enurezis
-

S-

cianoz
X

- icter

sanghinolent
-

transpiraii diurne
nocturne
X
Gradul de independen:
total independent:
X
dependent
se mbrac singur
X

necesit rar -nsoitor

se mbrac cu ajutor
-

se poate deplasa singur

X

necesit frecvent
- nsoitor
trebuie mbrcat
-

se deplaseaz cu sprijin
-

i poate folosi membrele: superior

X stng
inferior drept

e imobilizat
-

superior
drept
-

X inferior stng-

Personalitatea:
orientat temporo-spaial
X da - nu
tipul de personalitate: melancolic
-

coleric
sanguinic
flegmatic
X
auto-percepere: modificat de spitalizare
nemodificat de spitalizare
X
surse de stres: spitalizarea
X

vizitele familiei
-

relaia cu:
ceilali membrii ai familiei:are sprijinul familiei
cu ceilali pacieni: necooperant
cu personalul sanitar: satisfacator
Pagina 31 din 48

total
-

perceperea viitorului
-

nivel de educaie:

redus

gradul de igien personal:

mediu

Caracteristici specifice:
Percepia senzorial: auditiv pastrata, vizual pastrata
olfactiv pastrata, gustativ pastrata
Motilitate activ adecvat
Fora muscular: adecvat
-

- afectat n regiunea membrelor de partea dreapta

Staiunea biped: adecvat

-

- afectat
X

Mersul: adecvat
Atrofii musculare:
X

- afectat n regiunea membrelor de partea dreapta

- afectat
memb.inf.drt.

Pareze sau paralizii:

X

n regiunea membrelor de partea dreapta

n regiunea membrelor de partea dreapta

Coordonare motorie: adecvat

- afectat
X
Torticolis:
spasme
convulsii
Sensibilitate: adecvat
-

- afectat n regiunea membrelor de partea dreapta

Migren:
scrisul:
afectat
Emisia i articularea cuvintelor: : adecvat
Starea de contien: prezent
X

alterat

- afectatafazie
-

Diagnostic:
Medical:Sechele AVC hemoragic talamic stang cu hemipareza predominent crurala
ataxica.
HTA std.II.Atrofie cerebrala.
Probe de laborator:
Explorarea

Valori determinate

Hb
Ht
L
Tr
VSH
Glicemie
Uree
Trigliceride
Ex.urina

Data cnd valoarea

Valori

s-a normalizat
13.4g%
42.0%
5400/mmc.
154000/mmc

normale
11-15g%
40-48%
4-8000/mmc
150-

9/18/ mm
92mg%
42mg%
49mg%
Infectie urinara cu E.Coli.

300000/mmc
varsta/2
70-110mg%
20-40mg%
80-150mg%
normal

Pagina 32 din 48

explorri radiologice :
CT cranian(XI,2oo6)=AVC hemoragic talamic stang cu inundatie ventriculara si HSA
investigaii complementare:
EGK:RS,AV=72/ min.,AxQRS=+15.
medicaie: Enap 5mg.1+ 0+ 1,Metoprolol 50mg.1/2+0+1/2,Nootropyl 1.2g 1+1+0,
Sermion 30mg.1+0+0,Norfloxacin 1+0+1( 1 tb.la 12 ore)
Tratament fizioterapie:masaj membrul superior si inferior drept,CDD umar
drepr,US,Kinetoterapie.
regim alimentar :regim hiposodat.
D

Alterarea capacitatii de comunicare datorita afectarii cerebrale

=
dia
gn
ost
ic
de
ng
riji
re,
O
=
obi
ect
ive
,I
=
int
erv
en

Pagina 33 din 48

ii
D
O
I:

Refacerea capacitatii de comunicare adecvate

proprii
Evaluarea capacitatii de comunicare verbala;
Colaborarea cu membrii familiei pentru a vedea care sunt tulburarile de
comunicare;
Ascultarea pacientului cu atentie si rabdare;
Incurajarea familiei sa comunice cu pacientul;
Evitarea criticilor repetate,a tendintei de a corecta in permanenta greselile
delegate

D
O
I:

pacientului care ar cea o stare de disconfort.

Aplica tratamentul prescris;

Colaborarea cu logopedul.
Alterarea activitatii cardiace prin cresterea tensiunii arteriale
Mentinerea tensiunii arteriale la valori normale
proprii
Asigurarea repaosului fizic cand apar manifestari de oboseala;
Monitorizarea tensiunii arteriale;
Asigurarea unui climat linistit;
Educarea pacientului sa nu foloseaca in exces sare si grasimi;
Evitarea fumatului;
Informeaza pacientul asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna,asupra
delegate

importantei continuarii tratamentului prescris.

Administrarea medicatiei;
Efectuarea EGK;

D
O
I:

Recoltarea analizelor.
Alterarea temperaturii corpului prin cresterea acesteie datorita infectiei urinare
Mentinerea temperaturii in limite normale
proprii
Verificarea temperaturii din 4 in 4 ore;
Aplicarea de comprese reci;
Schimbarea lenjeriei de pat si de corp de cate ori este nevoie;
Educarea pacientului in privinta igienei personale;
Administrarea de lichide in cantitate suplimentara;
Anuntarea medicului asupra temperaturii pacientului si a modificqrilor ce apar

D
O

in temperatura.
delegate Administrarea medicamentelor antipiretice,antibiotice conform indicatiilor
Stare de disconfort datorita spitalizarii
Reducerea starii de disconfort

Pagina 34 din 48

I:

proprii

Asigurarea conditiilor de spitalizare;

Repartizarea in saloane in functie de afectiune;
Alimentatie corespunzatoare;

D
O
I:

Interzicerea consumului de alcool,a fumatului.

delegate Administrarea tratamentului prescris
Cunostinte insuficiente despre boala
Acumularea de cunostinte adecvate despre boala
proprii
Educarea pacientului;
Evaluarea capacitatii pacientului de a intelege;
Explicarea cauzelor si efectelor;
Explicarea complicatiilor;
delegate

Initierea familiei si educarea acestora privind nevoile pacientului.

Colaborarea cu familia.

EVALUAREA PACIENTULUI
Pacient hipertensiv, neglijat therapeutic a instalat in luna a IX- a 2006 n AVC
hemoragic thalamic stang cu inundatie ventriculara si HAS evidentiate prin CT cerebral.
Actualmente prezinta: mers antalgic, probe de coordonare + calciil- genunchi, nasdeget, ROT vii pe dreapta.
Urmeaza tratament fizical ( masaj,US,CDD) si KT insistandu-se pe antrenarea
activitatilor de autoingrijire,a echilibrului si coordonarii in mers.
Se externeaza in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari:
-regim hiposodat;
- tratament medicamentos cu: Enap 5mg.1+ 0 +1 ,Metoprolol 50mg.1/2 + 0 + 1/2,
Nootropyl 1.2g.1 + 1 + 0,Sermion 30mg.1+ 0 + 0.
-continua KT la domiciliu
-revine la control peste 3 luni.

CAZUL III

Secia: Recuperare Neuro-Motorie

Spitalul Neurologie Brasov

Pagina 35 din 48

Date de identificare a pacientului:

Nume i prenumele pacientului:

V.I

cum prefer s i se spun:

NELU

vrsta 67 ani,

sex:XM

data internrii
03.08.2007

, data primului contact pe care l-ai avut cu pacientul

03.08.2007

secia unde e internat

Recuperare
3
nlime*
1.79

greutate*
80

asistenta medical care v e mentor

Lupu Marilena
temperatur*
36.3

70puls*

respiraie*
18

120/70

TA*
Date generale despre pacient:
motivele spitalizrii: tulburari de echilibru,deficit motor plegic periferic membrul
inferior drept.
boli recente( : gastrita cronica
operaii recente: neaga
alte probleme de sntate (boli, malformaii): neaga
fumat:
numr de igri/
X da - nu
20 zi:
alergii: alimentare: neaga

de ci ani fumeaz:
40

medicamentoase: neaga
alte alergii (ln, sintetice, etc.): neaga
Repere ale strii de sntate:
Greutatea: subponderal
apetit: normal
-

normoponderal
X
exagerat
diminuat:
X

supraponderal
inapeten selectiv pentru: -

grea:
vrsturi alimentare:
bilioase:
sanghinolente
X
dentiie:- carii:
protez parial:
protez total:
X
tegumente: -calde: X reci:
culoare normal:
edeme:
diet special:
hiposodata
balonare:
zgomote intestinale:
scaun: numr:
consisten:
I2
X
folosete acas laxative:
-

paloare
-

cianoz
X

- -- X - P - S - M
antidiareice
-

miciuni/ zi:
miciuni/ noapte:
5
1
urin normocrom:
hipercrom
hipocrom
X
3

Se completeaz la primul contact cu pacientul

se completeaz inclusiv folosind cuvintele pacientului

ultimele 6 luni

Pagina 36 din 48

sanghinolent
-

- icter

disurie
nicturie
transpiraii diurne
-

enurezis
nocturne
-

Gradul de independen:
total independent:
dependent

necesit rar -nsoitor

se mbrac singur
-

se mbrac cu ajutor
X

se poate deplasa singur

-

necesit frecvent
X nsoitor
trebuie mbrcat
-

se deplaseaz cu sprijin
X

i poate folosi membrele: superior

X stng
inferior drept

total
-

e imobilizat
-

superior
drept
-

X inferior stng-

Personalitatea:
orientat temporo-spaial
- da X nu
tipul de personalitate: melancolic
-

coleric
sanguinic
flegmatic
X
auto-percepere: modificat de spitalizare
nemodificat de spitalizare
X
surse de stres: spitalizarea
X

vizitele familiei
-

perceperea viitorului
-

relaia cu:
ceilali membrii ai familiei:

buna,sprijina pacientul.

cu ceilali pacieni: nesatisfacatoare

cu personalul sanitar: nesatisfacatoare
nivel de educaie: mediu
gradul de igien personal: nesatisfacator
Caracteristici specifice:
Percepia senzorial: auditiv pastrata, vizual pastrata,
olfactiv pastrata,gustativ pastrata
Motilitate activ adecvat
Fora muscular: adecvat
-

- afectat n regiunea membrelor de partea drepta

Staiunea biped: adecvat

-

- afectat
X

Mersul: adecvat
Atrofii musculare:
X

- afectat n regiunea membrelor de partea dreapta

- afectat
memb.inf.drept

Pareze sau paralizii:

X

n regiunea membrelor de partea dreapta

n regiunea membrelor de partea dreapta

Coordonare motorie: adecvat

- afectat
X
Torticolis:
spasme
convulsii
X
Sensibilitate: adecvat
-

- afectat n regiunea membrelor de partea dreapta

Migren:
scrisul:
afectat
Emisia i articularea cuvintelor: : adecvat
X
Pagina 37 din 48

- afectat -

Starea de contien: prezent

-

alterat DA

Diagnostic:
Medical: Hemipareza dreapta ataxica.Hemoragie F-T stanga post TCC.Parkinsonism
post
TCC.Paralizie veche SPE, SPI drept.Dementa Alzheimer.
Probe de laborator:
Explorarea
Hb
Ht
L
Tr
VSH
Glicemie
Uree
Trigliceride
Ex.urina

Valori determinate

Data cnd valoarea

Valori

s-a normalizat
14.8g%
43%
5500/mmc
256000/mmc

normale
11-15g%
40-48%
4-8000/ mmc
150-

10/20/mm.
89mg%
35mg%
132mg%
normal

300000/mmc
varsta/2
70-110mg%
20-40mg%
80-150mg%
normal.

explorri radiologice
investigaii complementare.
EKG:RS,AV=88/min,AxQRS=+35.
medicaie:Sermion

30mg.1+0+0,Vinpocentine

0+0+1.
regim alimentar :hiposodat.
D

Alterarea capacitatii de a se autoingrijii

=
dia
gn
ost
ic
de

Pagina 38 din 48

1+1+1,Metamizol1+0+1,Diazepam

ng
riji
re,
O
=
obi
ect
ive
,I
=
int
erv
en
ii
D
O
I:

Cresterea capacitatii pacientului de a se autoingrijii

proprii
Evaluarea capacitatii pacientului de a se autoingriji si aprecierea deficitelor de
autoingrijire;
Mentinerea unei igiene adecvate prin baie totala sau partiala;
Asigurarea demnitatii pacientului;
Prevenirea escarelor;

D
O
I:

Sprijinirea pacientului sa participe dupa puterile lui la efectuarea toaletei proprii

delegate Colaborarea cu infirmiera,cu membrii familiei;
Alterarea gradului de independenta prin limitarea acestuia
Creasterea gradului de independenta
proprii
Recunoasterea caracteristicilor tremorului parkinsonian;
Recunoasterea caracteristicilor rigiditatii;
Recunoasterea caracteristicilor akineziei;

D
O

Kinetoterapie pasiva,activa
delegate Administrarea tratamentului parkinsonian
Alterarea capacitatii familiei de a face fata afectiunii
Cresterea capacitatii familiei de a face situatiei induse de imbolnavirea unui membrul al

I:

familiei
proprii

Evaluarea relatiilor interfamiliale;

Pagina 39 din 48

Sprijinirea familiei pacientului sa recunoasca efectele pe care le are

imbolnavirea unui membrul al familiei;
Incurajarea familiei sa-si exprime sentimentele;
Implicarea familiei in planul de ingrijire;

D
O
I:

Asigurarea intimitatii in timpul vizitelor.

delegate Colaborarea cu psihologul.
Risc de violenta contra altei persoane
Scaderea riscului de violenta contra altor persoane
proprii
Evaluarea comportamentului individual;
Depistarea semnelor ce indica tentative de violenta;
Mentinerea unei atitudine calme;
Observarea in permanenta a pacientului;
delegate

D
O
I:

Directionarea posibilei violente spre alte activitati

Colaborarea cu psihologi,sociologi

Administrarea medicamentelor conform indicatiilor

Alterarea capacitatii de a se alimenta datorita senzatiei de greata
Reducerea senzatiei de greata
proprii
Asezarea la indemina a uni recipient curat(daca apare voma);
Pastrarea cavitatii bucake curate;
Sprijinirea pacientului in timpul varsaturii;
delegate

Aerisirea incaperii.
Determinarea cauzei ce produce greata
Administrarea conform prescriptiei a medicatiei.

EVALUAREA PACIENTULUI
Pacient de 67 ani cu hemoragic post TCC in 2004 soldat cu hemipareza dreapta
ataxica, cu veche paralizie de nerv sciatic popliteu extern si intern post hernie de disc operata
in 1988,diagnosticat cu maladia Alzheimer forma severa,in ianuarie 2006 se interneaza pentru
accentuarea tlburarii de mers,tulburare de echilibru
Obiectiv:mersul este stepat pe dreapta,dezechilibrat,posibil doar cu sprijin,r. achilian
drept este absent,reflexul rotulian drept mai viu, hipoestezie gamba si picior drept, tegumente
cianotice cu modificari trofice unghiale.
Urmeaza tratament fizical- KT cu scopul antrenarii echilibrului ,a tonifierii
articulatiilor portante.
Se externeaza in stare ameliorate cu urmaroarele recomandari:
-reevaluare psihiatrie periodic;
Pagina 40 din 48

-continua KT la domiciliu.

CAZUL IV
Secia: Recuperare Neuro-Motorie
Spitalul Neurologie Brasov
Date de identificare a pacientului:
Nume i prenumele pacientului: L.N.
cum prefer s i se spun:
vrsta 72 ani,

sex:XM

NICU
F

data internrii
08.08.2007

, data primului contact pe care l-ai avut cu pacientul

08.08.2007

secia unde e internat

Recuperare
4
nlime*
1.68

greutate*
115

asistenta medical care v e mentor

Vlasceanu Augustina
temperatur*
36.6

74puls*

respiraie*
18

140/80

TA*
Date generale despre pacient:
motivele spitalizrii:decifit motor hemicorp drept,afazie.
boli recente : neaga
operaii recente: neaga
alte probleme de sntate (boli, malformaii): HTA,BPOC,Dislipidemie
fumat:
numr de igri/
X da - nu
10 zi:
alergii: alimentare: neaga

de ci ani fumeaz:
30

medicamentoase: neaga
alte alergii (ln, sintetice, etc.) neaga
Repere ale strii de sntate:
Greutatea: subponderal
apetit: normal
-

normoponderal
X
exagerat
diminuat:
X
-

supraponderal
inapeten selectiv pentru:

grea:
vrsturi alimentare:
bilioase:
sanghinolente
dentiie:- carii:
protez parial:
protez total:
X
tegumente: -calde: X reci:

culoare normal:
-

Se completeaz la primul contact cu pacientul

se completeaz inclusiv folosind cuvintele pacientului

ultimele 6 luni

ultimele 6 luni

Pagina 41 din 48

paloare
-

cianoz
X

- icter

edeme:
-

diet special:
hiposodata

balonare:
zgomote intestinale:
scaun: numr:
consisten:
I1
X
folosete acas laxative:
DA

- -- X - P - S - M
antidiareice
-

miciuni/ zi:
miciuni/ noapte:
5
1
urin normocrom:
hipercrom
hipocrom
X
disurie
nicturie
enurezis
-

sanghinolent
-

transpiraii diurne
nocturne
Gradul de independen:
total independent:
dependent
se mbrac singur
-

necesit rarXnsoitor
se mbrac cu ajutor
X

se poate deplasa singur

X

necesit frecvent
- nsoitor
trebuie mbrcat
-

se deplaseaz cu sprijin
-

i poate folosi membrele: superior

X stng
inferior drept

total
-

e imobilizat
-

superior
drept
-

X inferior stng-

Personalitatea:
orientat temporo-spaial
X da - nu
tipul de personalitate: melancolic
X

coleric
sanguinic
flegmatic
auto-percepere: modificat de spitalizare
nemodificat de spitalizare
X
surse de stres: spitalizarea
X

vizitele familiei
-

perceperea viitorului
X

relaia cu:
ceilali membrii ai familiei:buna,primeste sprijinul familiei
cu ceilali pacieni: multumitoare
cu personalul sanitar:coopereaza
nivel de educaie:mediu
gradul de igien personal: satisfacator
Caracteristici specifice:
Percepia senzorial: auditiv pastrata ,vizual pastrata,
Olfactiv pastrata, gustativ pastrata.
Motilitate activ adecvat
Fora muscular: adecvat
-

- afectat n regiunea membrelor de partea dreapta

Staiunea biped: adecvat

-

- afectat
X

Mersul: adecvat
Atrofii musculare:
X

- afectat n regiunea membrelor de partea dreapta

- afectat
memb.inf.drept
n regiunea membrelor de partea dreapta
Pagina 42 din 48

Pareze sau paralizii:

X

n regiune membrelor de partea dreapta

Coordonare motorie: adecvat

- afectat
X
Torticolis:
spasme
convulsii
X
X
Sensibilitate: adecvat
-

- afectat n regiunea membrelor de partea dreapta

Migren:
scrisul:
X
afectat
Emisia i articularea cuvintelor: : adecvat
Starea de contien: prezent
X

- afectat afectat

alterat-

Diagnostic:
Medical:

Sechele

AVC

hemoragic

talamo-capsular

stang

cu

hemipareza

dreapta.Afazie.HTA std.II
Epilepsie cu crize generalizate G.M.BPOC.Dislipidemie
Probe de laborator:
Explorarea

Valori determinate

Data cnd valoarea

Valori

s-a normalizat
Hb
Ht
L
Tr

13.9g%
42.3%
4700/mmc
258000/mmc

normale
11-15g%
40-48%
4-8000/mmc
150-

VSH
Glicemie
Uree
Trigliceride
Ex.urina

15/28/mm
129mg%
63mg%
356mg%
normal

300000/mmc
varsta/2
70-110mg%
20-40mg%
80-150mg%
normal

explorri radiologice :
CT cranian(II.2005):AVC hemoragic capsulo-lenticulo-talamic stang.AVC vechi
capsulo-lenticular- talamic drept.
investigaii complementare:
EKG=RS,AV=55/min.,AxQRS=+15.
medicaie: Enap 10mg.1/2 +0+1/2,Egilok50mg.1/4+0+1/4,Nootropyl1.2g1+1+0,
Diazepam0+0+1,Eurovita1+0+1,Depakine 300mg.1+1+1,Carbamazepina200mg.
Pagina 43 din 48

1/2 + 0 +1/2
Tratament fizioterapie:MDF,BG,masaj membrul superior drept si inferior drept, KT.
regim alimentar :hiposodat,hipolipemiant.
D

Alterarea functiei cardiace prin cresterea tensiunii arteriale

=
dia
gn
ost
ic
de
ng
riji
re,
O
=
obi
ect
ive
,I
=
int
erv
en
ii
D
O
I:

Mentinerea unei tensiuni arteriale in limite normale

proprii
Educarea pacientului cu privire la regimul alimentar;
Evitarea situatiilor stresante;
Asigurarea unui climat linistit;
delegate

Monitorizarea functiilor vitale

Administrarea medicatiei prescrise;
Efectuarea EKG;
Recoltarea de produse biologie;

Informarea medicului asupra rezultatelo

Alterare nutritiei prin ingestia unei cantitati exagerate de alimente

Pagina 44 din 48

O
I:

Revenirea progresiva la o alimentatie adecvata

proprii
Determinarea cauzelor care duc la o alimentatie exagerata
Educarea pacientului asupra cantitatii si calitatii alimentelor;
Gasirea motivatiei ce ar determina pacientul sa scada in greutate;
Educarea pacientului sa-si modifice comportamentul;
delegate

D
O
I:

Antrenarea familiei in procesul de scadere in greutate

Colaborarea cu dieteticianul;

Realizarea unui program de exercitii fizice,plimbari.

Alterarea starii de constienta datorita convulsiilor
Refacerea starii de constienta
proprii
Protejarea pacientului in timpul caderii;
Impiedicarea muscarii limbii cu ajutorul unui material textil;
Indepartarea obiectelor de jur pentru a impiedica lovirea;
Asezarea pacientului in decubit dorsal cu capul intr-o partea;

D
O
I:

Monitorizarea functiilor vitale.

delegate Administrare de Diazepam
Alterarea somnului prin scaderea numarului de ore
Refacerea calitatii si cantitatii somnului
proprii
Evaluarea somnului;
Determinarea gradului de anxietate,
Realizarea unui mediu favorabil pentru somn,
Comunica cu pacientul si il lamureste asupra starii sale,inlaturand
delegate

D
O
I:

teama,tristetea;
Administrarea medicamentelor prescrise;

Determinarea afectiunilor ce determina insomnia

Risc de constipatie
Scaderea riscului de aparitie a constipatiei
proprii
Evaluarea defecatiei,a ritmicitatii eliminarilor,a consistentei materiilor fecale;
Reevaluarea medicatiei folosite;
Incurajarea pacientului sa consume suficiente fibre alimentare,ingestia a 1,5-2.5
l/zi de lichide;
delegate

Incurajarea pacientului sa evite sedentarismul(in functie de starea de sanatate);

Administrarea medicatiei.

EVALUAREA PACIENTULUI

Pagina 45 din 48

Pacient hipertensiv a fost internat de urganta in 28 mai 2005 pentru tulburare de

vorbire si deficit motor al hemicorpului drept la Neurologie Brasov.Evolutia clinica a fost
partial regresiva sub tratament medicamentos.
Actualmente se deplaseaza singur,mersul este cosit pe dreapta, prezinta hipertonie
piramidala dreapta,sindrom parestezicv predominant membrul superior drept,ROT vii pe
dreapta.
In tratamentul fizical- KT se insista pe antrenarea activitatilor functionale complexe,a
prehensiunii,complicarea exercitiilor in mers.
Se externeaza cu recomandarile:
-regim hiposodat, hipolipemiant
-tratament medicamentos cu: Enap 10mg + 0 ,Egilok 25mg.1/2 +0 +1/2,
Nootropyl1.2g.1 + 1 +0.

CONCLUZII

Sanatatea, acest echilibru de bunastare bio-psiho-sociala, poate fi oricind conturbata

de anumiti factori negative,care-l aduc pe individ intr-o stare critic ace trebuie rezolvata de
personalul medical cu promtitudine si competenta.
Accidentul vascular cerebral constituie, prin incidenta si gravitate, o problema
deosebita de sanatate si reprezinta peste 30% din cauzele de deces.
Avind in vedere faptul ca dupa accidental vascular cerebral ramin o serie de pacienti
cu sechele neurologice importante, partial sau total dependenti, la fel de importanta ca si
profilaxia primara este si cea secundara, ce conta in tratamentul corect dupa producerea
accidentului vascular cerebral, prevenirea recidivelor, tratamentul de recuperare motorie in
vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti. .
Evaluarea pacientului cu accident vascular cerebral, indiferent de optiunea
terapeutica,se face din puct de vedere: - neurologic;
- medical, in special cardiologic;
- radiologic,imagistic,neuro-fiziologic.

Pagina 46 din 48

In urma studierii celor patru cazuri, apreciem ca: accidentul vascular cerebral
reprezinta un capitol important si permanent in pregatirea asistentei medicale, iar prin
implicatiile si dificultatie diagnosticului si tratamentului o grava problema de sanatate.

Pagina 47 din 48