METODE gr INSTRUMENTE DE

EVALUARE INTERACTTVA

1.

2.

3.

4.
5.

Prezenta[i opinia proprie in ceea ce privegte

dialectica
strategie- metodd de evaluare
Argumentafi urmdtoarea afirmafie: Rezultatele
,,
mai
slabe ale unor elevi, la unele obiecte
de invdf6m0nt, s_
ar datora nu atAt dificultdfilor generate de structura
intrinseci a cunogtinfelor, cit grJutdfilor
de adaptare a
elevilor la una sau la alta din meiodele
folosite de
profesor." (J. piaget, 1965)
Identifica{i gi alte criterii de clasificare a metoderor
de
evaluare.
Propunefi o taxonomie proprie a metodelor
de
evaluare qi autoevaluare.
Argumentafi in minim doudzeci de cuvinte
necesitatea

imbindrii armonioase in evaluare a

tradifionale cu cele complementare.

metodelor

>9

Chestionarea orald

Este frecvent folositd in procesul evaludrii

qi

reprezintd o formd specificd de conversafie. se urrniregte at0t

cantitatea, cdt gi calitatea cunogtin{elor, priceperilor pi

deprinderilor elevilor, dar qi capacitatea acestora de a opera cu
ele in practic6. "chestionarea oral6 const[ in realizarea unei
conversalii prin care profesorul urmdregte identificarea
cantitdfii gi calitdlii insrrucfiei". (C. Cucog, 1999, pag.l0g)
In cadrul chestiondrii orale se disting dou6 forme:
chestionarea oral[ curentd gi chestionarea oral[ final6.
Chestionarea orald curentd se folosegte, de obicei, in cadrul
lecfiilor de cdte ori se ivegte prilejul. se poate efectua frontal,
individual sau combinat. Chestionarea orald finald se
folosegte la sfdrgit de capitol, semestru sau an gcolar, in ore
special destinate acestui scop.
In practica evaludrii este eficientl imbinarea
chestiondrii orale realizatl" frontal (intreaga clasb) cu procedee
de ascultare individuald. Educatorul igi proiecteaza eqantionul
de confinut ce va fi evaluat, dar qi eqantionul de subiec{i
evaluafi. Este important ca stabilirea acestui eqantion s6 se
realizeze conform unor criterii qtiinfifice prestabilite,
inldturdnd aleatorul gi factorii de distorsiune.
Propunem in continuare o analizd, a avantajelor qi
dezavantajelor utiliz[rii acestei metode de evaluare:

130
131

. Aceastl

metod[

elevul
avtnd posibilitatea de agi justifica rdspunsurile,
de a particiPa la
confrunt[rile de idei qi de
opinii in cadrul clasei.
Prin intermediul cone-

corecta sau comPleta

rdspunsurile elevilor,
ajutAndu-i s6-qi dea
seama cAt qtiu gi cum au

invdfat, direclionindu-i

verificare directd

Pe

fondul unei comunicdri

totale. Cadrul didactic

poate interveni

cu
intrebdri suPlimentare,
determinflndu-l Pe elev
s6-gi expund cdt mai

un prilej de evadare, gdsind

elevi sau chiar de educator.

Intreblrile au un grad de
dificultate diferit.

se

pretexte pentru

bine cuno$tinfele.
Exigenta moderatd,
dublatd de argumentarea
notdrii este aPreciatd de
elevi gi pdrinfi.

sustrase.

. Sondajul realizat de
educator are un volum
r

nerdbdare, indulgenfd sau

exigenfd exageratd determind caracterul subiectiv al
notarii, fiind treptat respins
de colegi qi elevi.

. Timpul nu permite o

Examinafea sqmafd, pentru

numeroqi educatori debutanfi chestionarea frontali
fiind un refugiu.

' Formularea greqitd a

intrebdrilor de sprrjin, prin

Suprapunerea unor intreb[ri.

. Transformarea
.

mereu incomplet.

Comportamentul educatorului, manifestat prin

Tensiunea psihicd creatd

repetat conduce la uzura
fiziologicd a elevilor,
provocind repulsie fall de
evaluare.

verificare completd

in

expunerea lor.

rcalizeazd

sunt ironizafi de ceilalfi

redus, f'eedback-ul fiind

xiunii inverse se Pot

dacd este cazul

in exces conduce

monotonia evaluirii,
fiind speculatl de elevi. ca

blocheaz[ mai ales clnd

educafiona16,

FolositA

la

. Unii elevi emotivi se

fav onzeazd comunicarea

. Se

Dezavantaie

Avantaie

cunostintelor predate.
Tabel 4.3. Avantajele qi dezavantajele utiliz[rii chestiondnt
orale

t*:i.

'

,.,; 1y.r S"i . ,r

,;:s*":y'^.'ii/

J4-,'"'AY*
\ttr
.i:l*i

d'=

<H:o

Cerinle tn formularea
ore ctld u tntreb drilor

Si adresarea

intr-un

simplu dialog evaluator-

Sd

evaluafi, ignordnd ceilalfi

confinutul esen{ial;

elevi.

Atentia distributivd insuficientS" unele aspecte rele-

fie centrate pe obiectivele operalionale, vizind

SA fie precis determinate, clare gi concise.

inlSturdnd inexactitatea, complexitatea sau
ambiguitatea;

vante fi ind necontrolate.

r32

r33

. SA se elimine caracterul sugestiv qi

.

I
t

I
I

conservatorismul, ce-l oblig[ pe elev si reproduci

exact ideile educatorului;
Sd fie adresate intregii clase gi, apoi,s[ fie numit
un elev pentru a rispunde ;
Elevul care rlspunde sd nu fie intrerupt, doar dac[
se abate de la temd se intervine cu intrbdri de

sprijin;
SI solicite implicarea tuturor elevilor in sesizarea
abaterilor de la subiect, completarea, aprecierea
sau corectarea r[spunsului ;
SI nu ofere posibilitatea evaddrii din lecfie;
Sd nu fie prea numeroase, fraclionarea excesiv[ a
examin[rii putdnd dezorganiza r[spunsul;
Intreblrile ajut[toare vin s[ faclliteze procesul
asociativ din mintea elevului, fdcdnd apel la
concentrare ;
Sl fie inldn{uite logic;

Sd vizeze nivelul de pregdtire gi inlelegere a

elevului, capacitatea acestuia de a opera cu
cunogtinfele in plan mintal gi practic-aplicativ;
S[ alterneze intrebarea centrald (ce delimiteazi
precis tema) cu intrebdrile ajutdtoare, subordonate
celei dintdi ;
Sd elimine tensiunea emofionalI, creAnd un climat
de incredere qi echitate;
Sd faciliteze intrarea in efortul intelectual cu mult

Probele scrise
Reprezintd modalitd'1i de colectare a informaliilor privind
randamentul qcolar, completand chestionarea orald, elevii fiind
implicafi in elaborarea, construc,tia gi exprimarea efectivd a
ideilor. "Elevii au $ansa sd-gi prezinte achiziliile educafiei frr6
intervenfia profesorului, in absenfa unui contact direct cu acesta.
Anonimatul lucrdrii, ugor de realizat, ingdduie o diminuare a
subiectiv^itd{ii profesorului". (C. Cucog)
In acest sens se utilizeazl urmdtoarele
:
. .fi$e de evaluare formativd folosite instrumente
in cadrul unor
secvenfe de invdtare ;
. probe scrise de control
curent (lucrdri de control),
care cuprind cdteva intrebdri din lecfia precedentl gi
dureaz6. 15-20 de minute. Se urmdregte verificarea
con$tinciozitdfii pregdtirii, capacitatea de a formula
rlspunsuri precise intr-un timp relativ
. probe scrise de control la sf0rgitulscurt.
unui capitol,
folosite mai ales in condi{iile aplicdrii unui sistem
de evaluare continui ;

. lucrdri scrise

tact, implicdnd un minim de tensiune psihic[

pentru mobilizarea for{elor, fdr[ a provoca
incordarea emofionald excesivd

Rispunsurile trebuie
elimindndu-se,
subiectivitate.

134

sd fie notate obiectiv,

pe cdt posibil, orice notd

de

semestriale (teze), de obicei,

pregdtite prin leclii de recapitulare sau de sintez[.
Se urmiregte aprecierea capacit[fii elevilor de a
selecta gi sistematiza esen{ialul dintr_un volum
mare de cunogtin{e.
lucrdri de tip obiectiv, care confin cAteva intrebdri

la

care elevii rdspund

in

scris succesiv, iar

corectarea se face de c6tre elevi fie frontal, fie prin

schimbarea lucrdrilor intre ei.

135

Analizd criticd a acestei metode permite surprinderea

principalelor avantaje qi dezavantaje:
Avantaie

'

Asigurd elevilor emotivi,

celor cu un ritm lent,

posibilitatea de a prezenta

toate cunoptinlele f[rd si fie

stresati.
Verificarea qi evaluarea unui
numdr mai mare de elevi.

Intreblrile au un grad

de

dificultate identic pentru to{i

elevii 9i verific[

acelagi

continut.
Acestea sunt formulate clar
qi concis, acoperind o mare
parte din conlinutul vizat sd
fie evaluat.
In ceea ce privegte evaluarea
formativd, figele de evaluare
aduc informa{ii importante pe

parcursul inv[f6rii,

Dezavantaie

Educatorul
corecta pe

erori in

nu

loc

poate
unele

formularea
r[spun-surilor.

' Elevii nu sunt direclionali prin intreb[ri

'

daci fac unele confuzii.

Cregte rolul intAmpl[rii

in

notare, mai

ales

atunci cdnd con{inutul

evaluat este redus.

per-

mi{dnd corectarea gre-qelilor

gi

reglarea,

Sunt elaborate de educatori. caracterizindu-se prin

flexibilitate, concordanfa dintre obiectivele proiectate,
conlinuturile selectate pentru evaluare qi itemii formulafi.
Itgmul este o intrebare, o problemd, o temd (teoretici,
practicd) sau o unitate de continut ce alcdtuiegte o parte
inclependenta a unui test. in funciie de gradul Oe obiectiVitate
in notare, acegtia se clasific6 in itemi obiectivi, semiobiectivi
gi subiectivi, avdnd urmdtoarele caracteristici

Tiowrt de itemi
Obiectivi

procesului de

Curacteristici

. Grad ridicat de obiectivitate in

evaluarea rezultatelor qcolare;
. Intrd in structura testelor de progres, in
.
.

special a celor standardizate;

Punctajul se acordd sau nu in funcfie de
marcarea rdspunsului;
Schemele de notare detaliate nu sunt
necesare.

Semiobiectivi

din mers, a
predare-

invdfare, constituind un real

suport pentru oblinerea unor
rezultate oozitive.
. Permit compararea rezultatelor, fiind modalit6!i
economice de verificare.
Tabel 4.4. Avantaje gi dezavantaje in utilizarea probelor scrise
136

Structura probele de evaluare

. Sarcina este puternic structuratd;

' R[spunsul cerut este limitat ca spatiu,
fbrmi, con{inut prin structura intrbdrii;
. Elevul demonstreazd nu doar
cunoa$terea, ci gi abilitatea de a structura,

.
Subiectivi

elabora rispunsul clar gi concis;

de a reorganiza
informafia gi de a formula rdspunsul in
forma doritd.
Reduc libertatea

. Grad scdzut de

obiectivitate in
r37

?T
evaluarea rezultatelor gcolare;

. Relativ u$or de

construit, vizeazd

originalitatea, creativitatea, caracterul

personal al rdspunsului;

. Utllizati frecvent in

evaluarea

traditional[.
Tabel 4.5. Tipuri de itemi qi caracteristicile lor
Pentru a formula corect acegti itemi este necesara
cunoagterea principalelor categorii, dar mai ales aplicarea
algoritmului de construcfie, care va fi prezentat in cele ce
armeazd.

Itemi obiectivi

ltemi cu alegere duald

Sunt frecvent utilizafi pentru identificarea relaliilor

de tip cauz[-efect; recunoa$terea de termeni, date,

principii, diferenlierea intre enunluri factuale

sau

de opinie.

Sarcina elevului este sd selecteze rdspunsul corect,

(adevdrat/fals;
din cele doud posibile
da"/nu ;corecVgreqit ;aco r dl dezacor d; general/particul
ar;mai mare/mai mic; variantal/varianta2; enunf
de opinie/enun{ factual) .
. Selectarea rdspunsului se realizeazd prin bifare,
colorare, subliniere, incercuire.
Exemple:

l. Citeqte cu atenfie urmdtoarele enunfuri qi noteazd

pentru
adevdrat, ,,F'
pentru fals in cdsufa aldturatd
,,A"
acestora:
Podul construit de Apolodor din Damasc a dat
posibilitatea dacilor sd treac[ Dunbrea pentru a lupta cu
romanii.
Burebista a fost un mare rege dac.
2. Citegte cu atenlie urmitoarele enun{uri gi selecteaz5
rdspunsul corect, incercuind litera din fala acestuia:
a. Romanii se ocupau cu cre$terea albinelor,
animalelor qi mineritul.
b. Dacii nobili purtau cugm6.
Q ltemi cu alegere multipld
. Sunt frecvent utiliza{i pentru mdsurarea
rezultatelor gcolare, cunoagterea terminologiei, a
principiilor, metodelor qi procedeelor qtiinfifice,
capacitatea de a interpreta relafia cauzd- efect, de a
argumenta faptele.
' Presupun exitenfa unei premise( enun!) gi a unei
liste de alternative (solufii posibile), rdspunsurile
incorecte (plauzibile qi paralele) fiind numite
distractori.
. Sarcina elevului este sd aleagd, un singur rdspuns
corect sau cea mai bunf, alternativd.
. Selectarea rdspunsului corect se realizeazd prrn'.
incercuire, bifare, subliniere, colorare, hagurare.
Exemple:
1. Alegefi un rdspunsu corect din alternativele
prezentate, haqurflnd in c[sufa
al[turatd acestuia:
In anul 1595 a avut loc un eveniment istoric important:
bdtdlia de la Posada
bitllia de la Clluglreni fl
urcarea pe tron a lui Mihai Viteazuf-l
139

r38

prieteni
Ciobdnild
Bunica
Doi

2.

Selectafi rlspunsul corect, dintre solufiile date,

sublinindu-l cu o linie:
Electronii au sarcind electricd:
neutri
pozitivd
negativd
Q ltemi de tip pereche

. Sunt utiliza{i frecvent pentru

mdsurarea

informa(iilor factuale, a abilitdfiilor de a identifica

relaliile existente intre doud nofiuni, simboluri,

Ion Creangd
Barbu gefdnescu Delavrancea
Anton Pann
Povestea unui om leneq
Vasile Voiculescu

,"fqffi

i;

/-.,$::'l'\rj

'ttJ*tt
*t='.;'

p>'

1,u--\:-: Itemisemiobiectivi

fenomene.

'
.
.

Elementele din prima coloanl se numesc premise,

iar in a doua coloan6 sunt rdspunsurile (fiind

reprezentate grafic sau pictural).
Sarcina elevului este: sA stabileascd coresponden{e,
asociafii intre cuvinte, propozitli, fraze,litere, alte
categorii de simboluri dispuse pe doul coloane'
Selectarea rbspunsului corect se face pe baza unor

criterii enun{ate in instrucfiuni, prin trasarea unor

sdge{i ce stabilesc diverse tipuri de relafii: termenidefini1ii, reguli-exemple, simboluri-concepte,
p[4i
componenteprincipii-clasificdri,
intrebuin![ri.
Exemple:

1. Uni{i prin sdgefi anii de desfdqurare din prima

coloan6. cu evenimentele
de-a doua coloan6:

istorice

corespunzdtoare, din cea

Q Itemi cu rdspuns scurt

Sarcina elevului este sd fonnuleze rdspunsul sub
f,orma unei prr:poziEii,fraze, numdr, simbol.
. Cerin{a este de tip intrebare direct6.
Exemple:
1. Rispundeli scurt la urmdtoarea intrbare :
Cine este autorul romanului Neamul $oimdregtilor?

2. Scrieli al[turat formula

urmdtorei

substan{e

chimice:

Acid sulfuric
J Itemi de completare
. Sarcina elevului este s[ completeze o afirmafie
lacunard, cu unu sau dou[ cuvinte, care si se
incadreze in contextul - suport.
. Cerinfa este de tipul afirmafiei
incomplete.
Exemple :

bdtdlia de la Nicopole
t395
bitdlia de la Rovine
T5I4
bdtdlia de la Podul inalt
r437
Rbscoala de la BobAlna
r396
R6scoala condusd de Gh. Doja
r475
2. Trasali o linie pentru a uni titlul textului, din prima
coloani cu autorul acesteia, din cea de-a doua coloan6:

Completali spafiile libere cu cuvintele care lipsesc

pentru a realiza un text coerent, respectdnd adevdrul istoric:
a fost un priceput gi ddrz conducdtor de oqti,
venind sd cucereasc[ finutul Daciei. El a adunat numerogi
soldali ca sd-l infrdngd pe....
Q intrebdri structurate
141

t40

-=-qill+

r
r

7(
O intrebare structurat6 este formati din mai multe
subintrebdri de tip obiectiv, semiobiectiv sau
minieseu, legate intre ele printr-un element comun.
Q intrebare structuratd include: un material/stimul

(date, texte, grafice etc.); subintrebiri;

date
suplimentare; alte subintreblri.
. Subintrebdrile pot viza: reproducerea informafiilor
(defini1ii, enumerdri etc.), aplicarea cunogtiinfelor,
analiza, sinteza lor, formularea de ipoteze, judec[{i
de valoare.
Exemple:
Ce ape str[bat teritoriul l[rii?
Care sunt principalele rduri de la noi?
Notafi pe harta primitd traseul str[bdtut de cel pufin.
partea de vest a fdrii.
trei rAuri importante din

Itemi subiectivi

Q Rezolvarea de probleme
Presupune antrenarea elevului intr-o activitate
nou6, diferitd de activitlfile curente.
Utilizarea acestora vizeazd dezvoltarea
creativitdlii, a gdndirii divergente, a imaginafiei, a
capacitdlii de generalizare.
. Comportamentele evaluate sunt din sfera aplicdrii
sau explordrii.
Exemplu:

Adina are 42 de timbre, iar fratele sdu cu 12 rruri

pufine. Ei au aqezat timbrele cdte 9 pe fiecare pagintr :r urrrri
clasor. C0te pagini au completat?
Q ltemi de tip eseu
. Solicitd elevului abilitatea de a evoca, organiza qi
integra ideile, de a se exprima personal in scris, dc
arealiza, interpreta gi aplica datele.
. Sarcina elevului este sd construiascd, sd producf,
un rdspuns liber, in conformitate cu un set de
cerinfe date.
. in funclie de tipul r[spunsului solicitat existd trei
tipuri de eseu : structurat (rdspunsul este orientat
prin indici, cerinfe); semistructurat gi nestructurat
(valorificd gdndirea creadvA, originalitatea,
inventivitatea).
Exemple:
1. Alcdtuifi o compunere dupd urmdtorul plan de idei:
prezentarea generald a Daciei; caracterrzarea lui Decebal;
caracteizarea lui Traian; descrierea primului rdzboi dacoroman ; descrierea celui de-al doilea rdzboi daco-roman ;
prezentare consecinf elor acestor rdzb o aie. (eseu structurat)
2. Elaborafi un eseu de maxim 200 de cuvinte cu titlul:
P oezia eminescian6 (eseu semistructurat)

Ceringe in planiftcarea Si utilizarea

probelor de evaluare

Sd se incadreze
elevilor :

in

regimul normal de efort

al

142

t43

-qF$

fT
t
I
a

Sd asigure trrnpul necesar pentru preg6tire ;

Sd evite supraincdrcarea programului elevilor

Si nu urmdreascd surprinderea elevilor in

tr
;

situafii

critice ;
Sd ofere elevilor posibilitatea de a se manifesta
deplin ;
Alegerea temelor supuse evaluf,rii ridici probleme,
evitOnd simpla reproducere din memorie;
Sd solicite o selecfie qi prelucrare a conlinuturilor
insuqite, vehicularea acestora in contexte variate,
chiar noi;
Educatorul va realiza notalii marginale pe fiecare
lucrare scris[, urmlnd ca acestea sb fie aduse in
clasb qi argumentate, astfel incdt elevii sd ra
cunogtinld de gregelile lor, cunoscind criteriile de
notare.

Gregelile caracteristice vor

fi re{inute

tr

u
u
n
n

fl

pe fiqe de

a erorilor tipice, pentru a analiza

cu
elevii curba lor de evolulie qi a adopta
impreund
mdsuri de prevenire qi ameliorare.
evidenll

Ordonarea itemilor in functie de: natura,

compexitatea gi dificultatea cunoqtiinfelor,
urmirind cre$terea progresivd a gradului de
dificultate gi ordinea ciclicb a acesteia.
Elaborarea instruc{iuniior de aplicare, plasate la
inceputul probei.

Formularea criteriilor

de evaluare Ei

performanlei minime admise.

Stabilirea punctajului (pe item qi pe intrega prob6).
Stabilirea timpului (aprox. 60-80 sec./item).
Aplicarea propriu-zisd presupune condi{ii
favorabile (iluminat, temperaturd), aqezarea optiml
a elevilor, comunicarea timpului efectiv de lucru,
asigurarea linigtii.
Valorificarea rezultatelor ce necesitd corectarea
probelor de evaluare in funcfie de punctajul
stabilit, totalizarea punctelor qi transformarea
acestora in not6, calificativ etc., finalizdndu-se prin

comunicarea punctajului oblinut elevilor

qi

argumentarea notei.

fl9,'
I
o

Fazele proiectdrii probelor de evaluare

Formularea obiectivelor operafionale urm[rite in

evaluare.

tr
tr

Stabilirea num[rului de itemi prin alcdtuirea unui

inventar minim qi formularea lor, a variantelor de
intrebdri.
Identificarea modalitdlilor de rdspuns.

Probele practice si grafice

De{in un loc insemnat in evalurea priceperilor qi

deprinderilor formate in cadrul activi6tiilor practice, fiind
utilizate preponderent la disciplinele: chimie, biologie, frzicd,
educa{ia fizicd, lucru manual, educafie plastic[, matematicS.
in cadrul acestor probe sunt verificate qi evaluate cunogtinfele
teoretice necesare lucrbrilor respective gi aplicarea lor in
145

t44

']qFFE-

ll
cat gi

gradul de stdpinire a priceperilor

deprinderilor formate prin procesul de predare-invdfare .

practica,

Omogenitarea
$1

echivalenfa dintre diferitele p64i

ale testului, unitatea de structurd gi conlinut

Etalonarea operafia statisticd de stabilire a

relafiei directe dintre valorile testului, obfinute prin

experimentare qi unit[file scdrii metrice adopiate.
Etalonul este sistemul de referinfd stabilit plnt.u

valorile unui test, obfinute

Metoda testelor
Testele sunt considerate instrumente de verificare gi
evaluare, care vizeaz[ mdsurarea qi aprecierea achizifiilor
informafionale qi forma{ionale ale elevilor, respectiv stabilirea
lacunelor in insugirea cunoqtiin{elor, capacitdlilor gi
competenlelor acestora. Acestea sunt probe de evaluare
standardizate, qtiinlifice, obiective. Principala condilie este
agadar standardizarea, care se referd la: condifiile de aplicare,
formularea rdspunsurilor, criteriile de apreciere a rezultatelor,
pdstrarea identidlii acestuia in toate aplicaliile realizate.
"Testul este o probd standardizatd care asigurd o obiectivitate
mai mare in procesul de evaluare". (C. Cucog, 1998, pag.l l1)

C e rinle

privind

Validitatea

elab

rare a

capacitatea

t e st

elor

de a oferi informatii

despre variabila pe care o mdsoard

Fidelitatea - gradul de constanfd al testului, prin

apliciri succesive se oblin aceleagi rezultate, sau
diferente minime ;

in

urma aplicdrii

acestuia pe un eqantion reprezentativ.

Relafia testului cu alte teste mdsura in care acesta
se apropie sau se depdrteazd de alte teste
;

de urilizare (aplicare,
corectare, interpretare a rezultatelor obtinute).
Stabilirea condifiilor

Clasificarea testelor

Holban, I (1995) realizeazd, o clasificare a acestora in

funcfie de domeniului de cercetare in care se incadreazd,
distingdnd intre :
r teste psihologice ce studiazd parametrii

psihologici ai personalitalii (teste psihodiagnostice,

de memorie, de inteligenf[, proiective etc.i;
I teste pedagogice ce studiazd
fondul
informalional gi educalional al persoanei ;
' teste sociometrice - ce anarizeazd structura
grupurilor sociale gi relafiile interindividuale din
cadrul acestora.
Holban, r. anarizeazd diferenfa specificd a testelor de
cunogtiinfe, in raport cu cele prezentate interior. in func{ie
de
obiectivele proiectate se vorbeqte despre urmdtoarele
categorii :
147

r46

-quF'*

tT

.
I
r

teste docimologice ;
testele psihologice de cunoqtiinfe

limbajului gtiinfific
;

de cunoqtiinle - ce au

testele pedagogice

aplicabilitate extinsd la scara intregului proces

de

invdldmdnt (macronivel) pentru organizarea

invdfdmdntului in ansamblu, fie la scara

demersului didactic (micronivel),

vizAnd

ameliorarea practicilor educative.

. Au un grad mare de '

fidelitate, (de incredere,

de mdsurare).

Conlinutul

lor este u$or

transmisibil de la un grup
la altul.
Creazd la elevi o "tehnicd

I Fot fi corectate qi .
repetate, oferind
a
posibilitatea de a controla
condi giile de aplicare.

al

elevilor.

rdspunsurilor",

afecteazd

ce

cunoa$terea
al

nivelului real

capacitSlilor intelectuale
sau Dractice investisate.

Tabel 4.6. Avantaje qi dezavantaje

in utilizarea testelor

docirnolosice
Testele docimologice

Reprezintd un set de probe sau intrebdri ce vtzeazd

verificarea nivelului asimildrii cuno$tintelor qi al capacitalilor
de a opera cu acestea, prin raportarea rdspunsurilor la o scard
de apreciere elaborati in prealabil - etalon' Indeplinesc o
funcfie docimologicd, de examinare qi notare, folosindu-se la
concursuri, promov6ri sau examindri curente (Holban, I.,
1995, p. 19-20).
in continuarc prezentdm avantajele 9i dezavantajele
utiliz[rii testelor docimologice:

'
.

Avantaiele
Acoperd o arie mare din
confinutul predat.

Verificd un num[r mat

mare de obiective ale
actului didactic.

148

Dezavantsie
automatisme
intelectuale qi practice,
valorificdnd insuficient
sdndirea reflexiv[.
Implicd de multe ori
rdspunsuri inchise, fdrd a
contribui la imbogdtirea

. Solicitd
.

Criterii de clasificare a testelor docimologice

Q Dupd momentul intervenliei:

Teste ini[iale - sunt folosite in scopul realizdrri
unei evaludri inifiale, fiind administrate la
inceputul unui program de instruire. Ele oferd
educatorului date cu privire la nivelul anterior de
cunogtinfe qi la capacitatea lor de invdlare , pe baza
cdrora este alcdtuit viitorul program de instruire.
Teste de progres sau formative - se administreazd
pe tot parcursul procesului de predare-invdfare,
dup[ fiecare capitol sau dupi un numdr de leclii
mai dificile, dar importante pentru infelegerea
celor ce urmeaz6. Rezultatele ob{inute oferd
informalii cu privire la eficienla metodologiei
r49

.
.

aplicate, permi{dnd reluarea unor probleme

nein{elese, organizarea unor activitAfl didactice
diferen{iate, anumi te completdri s au si s tema tizdn.
Teste finale - sunt folosite dup6 parcurgerea unui
capitol, la incheierea unui semestru sau an gcolar.
Intreblrile din cadrul lor vor fi centrate pe
obiectivele didactice majore ale programului de
instruire, vizdnd mai multe elemente esenfiale qi
capacitatea elevilor de a opera cu cunoqtin{ele
asimilate.
J Dupd scopul evaludrii:
Testele prognostice - au ca scop sd prevadd nivelul
competenfelor ce vor putea fi atinse de elevi,
conform obiectivelor invildrii. Acestea sunt: de
nivel, de aptitudini, standardizate, normative.
Testele diagnostice - vizeazd reglarea preddrii /

a ajuta qi motiva elevul in

informAnd familia asupra situa{iei
copilului. Acestea sunt: de progres, formative,
invdfdrii, pentru

invdlare,

criteriale.
Testele de inventariere - urmdresc evaluarea de
bilanf, realizatd la sf0rgitul unui curs gcolar (temd,

capitol, semestru, an gcolar). Acestea sunt:

normative, sumative, standardizate.

Q Dupd modul de realizare: eseu, cu rdspuns
de completat, de selecfie.
Rezultd cd aqa-numitele "teste" concepute de cadrele
didactice gi utilizate in procesul didactic nu indeplinesc
cerinfele formulate anterior, fiind teste pedagogice de
cunostiinle gi nu teste docimologice. Elaborarea testelor
pedagogice de cunogtinte reprezintd o operafie complexd gi
riguroas I bazatd pe invesri gaf ii q tiinf ifice.

Testul, ca instrument de evaluare standardizat, se deosebegre

fundamental de probd, care reprezinti un instrument de
evaluare elaborat ocazional nestandardizat.

e%i'",
"l*L',9r+c,
.fi,rK
r
UF{L proiectarea unui test docimologic

vr')

Aceasta constituie o activitate complexi gi dificild, ce

presupune respectarea urmdtoarelor etape:

. Stabilirea obiectivelor

opera{ionale

qi

conlinuturilor ce vor ft verificate

Se urmdregte asigurarea unei concordanfe intre
confinuturile evaluate gi obiectivele operafionale proiectate.
Aceast[ concordanfd decurge din relafiile obiectivi-confinut,
predare-invifare-evaluare. Recunoagterea acestei rela{ii
implicd eliminarea situafiilor surprizd din partea elevilor faf6
de conlinutul probei.
. Documentareastiinlificd
Are ca rezultat stabilirea elementelor esenfiale,
semnificative pentru infelegerea continutirilor vehiculate.
. Elaborarea testului docimologic
Se realizezd prin formularea intrebdrilor in concordanfd cu
obiectivele pedagogice proiectate. Aceastd operafie mai este
numitd gi "avansarea unei ipoteze" ( C. Cucog). Alegerea
tipurilor de intrebiri (cdrora le corespund rispunsuri desihise
sau inchis-e) este funcfie de natura obiectiveior gi conlinutul
verificat. intrebirile care alcdtuiesc testele docimologice pot

fi:

fntrebdri cu rdspunsuri tnchise la care subiectii nu

'
elaboreazd rispunsurile, ci le aleg din mai multe

150
151

rdspunsuri oferite sau cu alegere de tipul "corect-gregit",

cerdndu.i-se elevului qi motivalia rispunsului.
.
intrebdri cu'rdspunswri deschise ce presupun
elaborarea completd a rdspunsului de cdtre elevi. Acestea
sunt fie rdspunsuri care trateazd o temd. fie rdspunsuri
scurte. formate din citeva fraze sau cuvinte.
. Aplicarea efectivd a testului docimologic
' Analiza rdspunsurilor date
De cele mai multe ori se rcalizeazd statistic,
conducdnd la sesizarea condiliilor de ameliorare a testului
docimologic.Un test docimologic este cu at0t mai eficient, cu
cdt reuqegte sd stabileasc[ o ordonare va]oric6 obiectivd a
elevilor.

alegere multipld, 2 de tip pereche, 2 de completarc,2

cu intrebSri structurate, lde tip
rezolvare de probleme.

cu rdspuns scurt,

Constatdrile efectuate prin aceste metode sunt

confruntate qi comple@te cu cele realizate prin observarea
curent[ a comportamentului elevilor in timpul - lectiilor,
comportament exteriorizat gi exprimat prin interesul acestora
pbntru studiu, prin modul in care particip[ la activitatea
desf6$uratd, la indeplinirea responsabilitdfilor gcolare, prin
calitatea rdspunsurilor in cadrul dialogului frontal din timpul
lecfiilor g.a.m.d.

Reflecyii personalez
probd de evaluare mixt6, in care s[
o
imbinafi secvenfe scrise, orale gi practice
disciplind la alegere.
Elaborafi un test Pedagogic de cunogtinle pentru o
temS la alegere, alcdtuit din 10 itemi. astfel: 2 cu

l. Realizali o

2.
r52

la

153