Prezentarea generala a curentului

In perioada interbelica poezia romaneasca a stat sub semnul

modernismului, reprezentantii acestui curent fiind Tudor Arghezi, Lucian
Blaga si Ion Barbu.
Neomodernismul isi propune sa reia temele si procedeele literare
specifice modernismului adaugand, insa, si cateva aspecte originale.
Astfel, se prefera temele filozofice, accentul cazand, totusi, pe tema
creatiei, a raportului dintre artist, opera de arta si public, tema timpului, a
conditiei umane si tema iubirii.
Limbajul poetic se bazeaza pe ambiguitate, descifrarea corecta facanduse prin identificarea metaforelor-cheie.
In privinta prozodiei, se prefera versul liber si ingambamentul.
Introducere opera
Universul liric al lui Nichita Stanescu cuprine trei mari etape de creatie:
1. lirica erotica: primele doua volume (O viziune a sentimentelor, Sensul
iubirii)
2. lirica filozofica de maturitate artistica (Dreptul la timp, Unsprezece
elegii, Necuvintele)
3. lirica frigului: artele poetice din ultima perioada de creatie (Opere
imperfecte, Maretia frigului)
Poezia Lectie despre cub deschide volumul Opere imperfecte (1979) si
este o arta poetica neomodernista deoarece dezbate problema raportului
dintre creator-creatie-public.
Tema si motive literare
Tema operei este, asadar, efortul creatorului de a crea o opera de
arta nu perfecta, ci originala. In plus, se folosesc opinii legate si de
modul in care opera este perceputa de catre publicul mult prea superficial,
incapabil de a distinge adevarata valoare.
Tipul de lirism
Desi in text nu apar verbe si pronume de persoana I ca marci gramaticale
ale eului liric, totusi, lirismul este subiectiv, asa cum reiese din folosirea
adjectivelor pronominale posesive de persoana a II-a singular gura ta si
a exclamatiei retorice de la final (-Ce cub perfect ar fi fost acesta/
de n-ar fi avut un colt sfrmat!).

Caracteristici ale limbajului poetic

Principala caracteristica a limbajului poetic este ambiguitatea, ideea
poetica fiind incifrata prin folosirea metaforei-cheie (cubul) si a unor
trimiteri culturale cum este, de exemplu, referirea la Homer. Ca elemente
de recurenta (repetitie), se remarca utilizarea constructiei dupa aceea in
doua secvente distincte si a secventei pleonastice cub perfect.
Concluzie
In concluzie, Lectia despre cub este un text un text reprezentativ pentru
lirica neomodernista atat prin tema abordata (creatia cat si modul de
receptare al artei) cat si prin ambiguizarea limbajului poetic, prin prezenta
metaforei cheie si prin elementele de versificatie.