Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de
Cibernetic, Statistic i Informatic
Economic
MANAGEMENTUL DECIZIEI
Isail Cristina
Ivanov Simona
Ivacu Claudia
Grupa 1034
An II, C.S.I.E.
- Bucureti 2010 0
Decidentul este persoana sau grupul de persoane care adopta decizia, influentand calitatea
deciziei.
Decidentul trebuie sa indeplineasca unele cerinte, cum ar fi:
sa posede cunostine suficiente in legatura cu problemele ce fac obiectul deciziei;
sa aiba capacitatea de a desprinde si utiliza principalele tendinte, modificari si caracteristici
esentiale ale mediului micro si macroeconomic;
sa prevada reaciile persoanelor implicate in procesul de adoptare a deciziei.
Mediul ambiant este evidentiat de factorii si situatiile interne si externe intreprinderii care
influenteaza direct sau indirect decizia. n Romania, printre elementele care au influenta asupra
fundamentarii si adoptarii deciziei, putem mentiona:
complexitatea procesului de tranziie la economia de piata
adancirea diviziunii muncii si cresterea ponderii intreprinderilor mici si mijlocii;
reducerea ciclului de viat a produselor;
existenta unor contradictii reale dintre obiectivele stabilite la nivelul agentilor economici si
cele ale economiei si societatii romaneti;
realele schimbari care au loc in structura economiei nationale;
situatia economico-sociala si politica existenta si viitoare.
criza energetica si de materii prime care se face prezenta in tara noastra si pe plan
international.
Decizia n sine. Acest tip de factori se refer la natura a ceea ce urmeaz a fi fcut, care poate
genera probleme temporare sau cu caracter permanent.
2.
Intuiia managerului. Unii manageri consider c reuita n vremuri grele va fi recompensat
de ctre organizaie, alii au tendina de a nu lua n considerare dect aspectele care se potrivesc
percepiei lor, alii pot vedea n obstacolele care apar un eec personal, n timp ce alii vor
continua s investeasc timp i resurse, datorit ncrederii pe care o au n intuiia lor.
3.
Presiuni sociale. Uneori managerii continu s aplice o anumit decizie nu doar pentru c
refuz s admit c au euat, ci i datorit faptului c nu vor ca alii s vad c au dat gre sau c
sunt incompeteni.
4.
Ineria organizaional. Cel mai simplu factor care st n calea renunrii la un anumit curs de
aciune l reprezint ineria organizaional pe care o implic procedurile existente i dificultile
n ncercarea de a schimba o decizie strategic.
Pentru a fi eficace, managerii trebuie s fie capabili s renune la deciziile greite sau la activitile
care decurg din acestea.
Luarea deciziilor in organizatii
Managerii suport o mulime de presiuni i nu pot fi singurii rspunztori pentru toate situaiileproblem. Majoritatea managerilor tiu cnd s i implice pe subordonai n luarea deciziilor, cnd
s delege i cnd s nu ia nici o atitudine. Pentru aceasta managerii trebuie s rspund
urmtoarelor ntrebri:
Problema este uor de rezolvat? Unele probleme complexe sau dificile necesit mai mult
atenie, ns majoritatea problemelor sunt mici i mai puin semnificative. Managerii eficieni evit
3
s se implice n aceste din urm probleme i le atribuie altora. Este important ca managerii s tie s
stabileasc prioritile deciziilor n care trebuie s se implice.
Se poate ca problema s dispar de la sine? Uneori problemele mai simple sunt lsate
ultimele, i se ntmpl ca fie s se rezolve de la sine, fie s fie rezolvate de alii. Dac problema
respectiv devine mai serioas, va primi o prioritate mai mare i va fi rezolvat.
Eu sunt cel care trebuie s ia aceast decizie? Deciziile care influeneaz organizaia n
ansamblu sau cele de importan strategic trebuie s fie luate de managerii de pe nivelele
superioare ale ierarhiei, n timp ce luarea celorlalte decizii trebuie s fie delegat managerilor care
se afl cel mai aproape de problema care trebuie s fie rezolvat.
Trebuie s iau decizia singur sau s i implic i pe alii? Managerul trebuie s tie dac deine
toate informaiile de care are nevoie pentru a asigura calitatea deciziei. De asemenea, trebuie s fie
cunoscut gradul n care ataamentul fa de decizia respectiv va influena implementarea acesteia,
pentru a se stabili dac trebuie implicai n luarea deciziei oamenii a cror responsabilitate va fi
punerea ei n practic. n plus, trebuie luat n considerare i aspectul legat de factorul timp tiut fiind
c o decizie de grup consum mai mult timp dect una individual.
n general, managerii stabilesc o serie de obiective. Se creeaz apoi planuri de aciune i politici
pentru atingerea acestor obiective. Dei acest proces este bine neles, o serie de factori legai de
procesul stabilirii de obiective pot impune limite organizaionale procesului decizional.
Lipsa de ataament fa de obiective. Un manager ndeplinete mai multe roluri el este ef,
subordonat, printe, so/soie, membru al unei comuniti i are obiective corespunztoare fiecruia
dintre aceste roluri. Un conflict ntre obiectivele unui individ apare atunci cnd obiectivele sale nu
sunt n acord cu cele organizaionale, individul pierzndu-i n final ataamentul fa de unele dintre
acestea. Un manager nu va fi ataat fa de obiective care intr n contradicie cu propriile sale
interese.
Conflictul de obiective. ntre obiectivele diferitelor uniti (departamente, secii etc.) ale
aceleiai organizaii pot aprea de asemenea conflicte, care se vor constitui ca limite n luarea
deciziilor.
Obiective n schimbare. Nivelul la care au fost stabilite diferitele obiective ale organizaiei
i tipul acestora creeaz provocri deosebite pentru manageri. Chiar dac obiectivele generale ale
organizaiei rmn nemodificate, obiectivele stabilite la nivel funcional se schimb n timp.
Valori. Procesul decizional este influenat de asemenea de valorile personale ale
managerului (idealuri abstracte care modeleaz modul de gndire i comportamentul individului).
S-a observat c firmele bine conduse au sisteme de valori puternice i bine articulate, deoarece
managerii care lucreaz n aceste firme simt nevoia s adopte aceste valori pentru a avea succes
Teoreticienii tiinelor comportamentale au identificat dou tipuri de seturi de valori. Primul tip
definete un anumit comportament ca fiind potrivit oricrei situaii valorile instrumentale i
cuprinde concepii ca cinstea, iubirea i supunerea. Pe de alt parte, valorile finale reprezint
credina c o anumit stare merit efortul de a te strdui pentru a o atinge. De exemplu, un manager
poate considera c merit s te strduieti pentru a avea independen financiar iar altul c o
familie fericit merit toate eforturile. Fiecare manager deine valori instrumentale i finale diferite,
care le influeneaz n mod diferit deciziile.
Din nefericire, muli manageri nu i identific n mod sistematic valorile i nu sunt preocupai s le
stabileasc gradul n care reprezint prioriti.
Un bun punct de nceput n dezvoltarea unei culturi orientate spre valori o reprezint declararea
scris a eticii cu privire la majoritatea aspectelor cu care se confrunt managerii.
Cultura. Este important influena pe care o au diferenele culturale n procesul decizional.
Cercettorii moderni sunt interesai de analizarea comparativ a stilurilor de conducere i luare a
deciziilor n diferite zone ale lumii, acestea reprezentnd obiectul de studiu al managementului
comparat.
Procesul decizional este influenat i de o serie de factori de mediu intern sau extern al organizaiei.
4
Mediul intern
1.
2.
3.
Mediul extern
1.
2.
3.
4.
5.
Componenta clieni
distribuitori ai produsului sau serviciului;
utilizatori propriu-zii ai produsului sau serviciului.
Componenta furnizori
furnizori de materii prime; de echipament; de subansamble; de for de munc.
Componenta concureni
concureni pentru furnizori;
concureni pentru clieni.
Componenta socio-politic
legislaia cu privire la industrie;
atitudinea fa de industria respectiv sau produsul su;
relaia cu sindicatele.
Componenta tehnologic
ndeplinirea noilor cerine tehnologice ale industriei n producerea bunului sau
serviciului;
mbuntirea sau crearea de noi produse prin introducerea noilor descoperiri
tehnologice.
Managerii eficieni sunt aceia care nu ncearc s rezolve toate problemele cu care se
confrunt, ci sunt capabili s delege altora responsabilitatea lurii unor decizii, rezolvnd doar
problemele care au o influen puternic asupra atingerii obiectivelor organizaionale. Este nevoie
de un proces sistematizat de luare a deciziilor pentru rezolvarea situaiilor-problem neprogramate
dificile sau complexe.
Dei condiiile n care sunt luate deciziile sunt variate, exist o serie de elemente comune ale
tuturor deciziilor manageriale. O decizie reprezint alegerea unei variante dintr-o serie de
alternative.
Procesul raional de luare a deciziilor const dintr-o serie de pai pe care managerii i
urmeaz, fie formal, fie pe baza intuiiei, n alegerea alternativei considerate optim.
5
Unde :
S0 suma disponibil n momentul actual
XS0 preul deprecierii n viitor a sumei S0 pentru anul analizat
S1 mrimea sumei n viitor (n anul analizat).
Valoarea actualizat se poate determina i cu ajutorul relaiei:
b) Decizii cu caracter unicat este cazul problemelor legate de unele produse cu caracter de
unicat: cldirile, lucrrile publice, construciile navale etc.
n aceste situaii se folosete metoda grafelor. Avantajele principale ale acestei metode sunt:
asigur determinarea activitilor critice, situate pe drumul critic, permind astfel s
se practice gestiunea prin excepie;
n cazul n care activitile critice sunt n ntrziere, ntreprinderea poate face apel la
mijloace complementare pentru a le acoperi;
aciunea asupra activitilor necritice permite reducerea costurilor.
c) Decizii multicriteriale
Analiza multicriterial are un cmp de aplicare larg n diferite domenii, cum ar fi:
i) n domeniul comercial:
- cutarea i alegerea mijloacelor publicitare care trebuie s dea rspunsul la urmtoarele:
- selecia mijloacelor;
- repartizarea bugetului pe mijloacele secionate;
- repartizarea bugetului n timp;
- alegerea canalelor de distribuie;
- alegerea produselor noi;
- studii de pia.
ii) n gestiunea personalului:
- repartizarea personalului;
- promovarea;
7
1. Tehnica pesimist - varianta optim este cea care aduce cele mai mari avantaje n situaia
n care condiiile obiective sunt cele mai nefavorabile.
Voptim = max min (V l,Cj)
2. Tehnica optimist - varianta optim este cea care aduce cele mai mari avantaje n situaia
n care condiiile obiective se prezint cel mai favorabil.
Voptirn = max max (V l,Cj)
3. Tehnica lui Hurwitz - se adopt ideea unei ponderri, introducnd un coeficient de
optimism (alfa x) n calcule. Varianta optim este cea care asigur rezultatul cel mai favorabil
obinut cu ajutorul relaiei:
Ri = x Ai + (1 x)ai
Ai = elementul cel mai favorabil al liniei I (maxim din aij la varianta i)
ai = elementul cel mai nefavorabil al liniei I (minim din aij la varianta Vi)
4. Tehnica lui Laplace se consider c exist aceeai probabilitate pentru starea condiiilor
obiective i c varianta optim este cea care asigur rezultatul cel mai bun , calculat cu ajutorul
relaiei:
I
Obiective
III
Aciuni sau operaii posibile
pentru realizarea obiectivelor.
-
II
Combinaii posibile de obiective
IV
Combinaii de aciuni sau operaiuni necesare
realizrii combinaiilor de obiective.
-
STUDIU DE CAZ
nceputurile Kraft dateaz nc din 1903 cnd J.L. Kraft deinea doar 65 dolari i un vehicul
cu un cal i a nceput s cumpere brnz en-gross de pe Water Street n Chicago pe care o revindea
10
comercianilor locali. nc de atunci principiul de baz al Kraft a fost inovaia, aa c se poate spune
c datorit existenei a attor nceputuri i inovaii, istoria Kraft este o istorie a produselor
alimentare.
Toate numele legate de Kraft sunt corelate cu o idee care a ptruns piaa n mod spectaculos,
exemplu este lansarea biscuiilor Uneeda n 1898 i pentru prima dat ambalarea marcat i-a fcut
intrarea pe piaa bunurilor de consum; n 1906 s-a lansat Kafee Hag, prima cafea decofeinizat; n
1927 s-a introdus Kool-Aid, prima butur rcoritoare carbogazoas; n 1935, implementarea
primului proces de control de calitate pentru lactate, n 1950 s-a introdus pe pia primul sortiment
de brnz mpachetat feliat- Kraft Deluxe; 1966 a fost anul lansrii Cool Whip, primul sos dulce
fr lapte; n 1983 s-a lansat Light NLively, iaurtul fr grsimi comercializat n pachete cu cte
ase cutii, prima folosire al acestui convenabil ambalaj ; i n 1995 s-a introdus pe pia DiGiorno
Rising Crust pizza, care a revoluionat comerul cu pizza rece.
In prezent, Kraft Foods este lider n produse de ciocolat i brnzeturi cu un venit net n
1994 de mai mult de 31 de miliarde de dolari, in 2005 de 34 miliarde de dolari si in 2009 de depse
40 miliarde de dolari. Firma Kraft are o experien de peste 100 de ani n calitatea i lansarea de
produse alimentare. n prezent este cea mai mare companie productoare de aceste tipuri de produse
din America de Nord i a doua din lume, comercializnd multe mrci de produse n peste 150 de
ri. n cadrul produselor alimentare intr produse zaharoase i producie dulciuri. Obiectivul firmei
este reprezentat de satifacerea gustului vietii.
Kraft deine poziia numrul 1 n 11 categorii de produse destinate consumului internaional
datorit portofoliului de firme importante aflate sub tutela sa i locul 22 in topul celor mai bune 25
de categorii din Statele unite ale Americii.
Componena elevat a portofoliului include nume de mrci care au ctigat ncrederea i
care au adus satisfacie consumatorilor din lumea ntreag.
Aici putem meniona:
Kraft- numrul unu la brnzeturi i un nume de renume pentru salate, dressing-uri pentru salate,
sosuri pentru gratare i alte produse asemenea
Nabisco- numrul unu internaional la prjituri si biscuii
Maxwell House ocup un loc de top n produsele de cafea
Philadelphia cea mai bun crem de brnz.
Se recunoate c succesul nu este susinut pentru c ignor fundaia economic, social i
problemele de mediu pe care este construit. Afacerea se conduce n mod responsabil, aa nct se
fac eforturi consistente pentru a se menine legtura cu ateptrile dinamice ale societii i s
putem oferi un ajutor de ncredere.
Aceste eforturi de concentreaz n apte direcii:
subvenii pentru agricultur
nutriie, sntate i bun stare
contribuii pentru comunitate
oameni
mediul nconjurtor
calitate i siguran a produselor.
guvernare/toleran i integritate
Compania se vrea una cu motivaii puternice ale angajailor astfel nct acetia s poat
opera la maximum de nivel.
In domeniul tabletelor de ciocolata, Kraft Foods are
Kraft Foods Ind. este cea mai mare companie care produce mncare i buturi din Nordul
Americii i se afl pe locul doi n lume, avnd cele mai populare mrci. Kraft Foods
comercializeaz n peste 150 de ri, mrci de renume precum brnza Kraft, cafeaua Jacobs si
Maxwell House, biscuiii Nabisco, crema de brnz Philadelphia, preparatele din carne Oscar
Mayer, cerealele Post i ciocolata Milka.
11
Este n Top 50 al celor mai bune companii cu cea mai mare pondere a personalului de
origine latin.
Kraft Foods deine:
Peste 100.000 de angajai care lucreaz pentru companie;
Sucursale n toat regiunea nordic a lumii;
Cinci centre de cercetare i dezvoltare: n Banbury, Marea Britanie; East Hanover; Glenview;
Munchen, Germania i Tarrytown, New York
197 de uniti de producie n ntreaga lume
Dou uniti comerciale: America de nord i unitatea internaional.
Smash,
12
Milka,
Toblerone
Produse de cafea:
Jacobs
Nova Brasilia
Brnzeturi :
ntocmirea bugetelor;
VALORI :
Inovarea satisfacerea nevoilor consumatorilor prin idei unice ;
Calitatea ndeplinirea promisiunii de a aduce pe pia numai produse de calitatea nti ;
Siguran asigurarea nivelului ridicat al standardelor n tot ceea ce se producer;
Respect pentru oameni, comuniti, mediu;
Integritate a face ceea ce este bine ;
Deschidere spre dialog i spre ascultarea ideilor celorlali.
13
Aceste ase valori sunt cele dup care Kraft Foods se ghideaz n luarea deciziilor,
standardul dup care opereaz, care reflect angajamentul fa de oamenii care lucreaz cu firma,
care investesc n ea din toate punctele de vedere, de la investitori financiari pn la consumatorii
care investesc ncredere.
DIRECTII:
- Alocarea eficient a resurselor de calitate foarte ridicat i reducerea costurilor;
- Selectarea, pregtirea i motivarea de personal nalt calificat ;
- Sporirea atractivitii mrcilor sale.
Obiectivul principal al Kraft Foods este s devin leader pe urmtoarele piee: a ciocolatei, a
cafelei i a brnzeturilor.
Planurile strategice sunt cea mai important categorie de planuri ntocmite de companie n
vederea implementrii pe pia.
Pentru stabilirea celei mai eficiente strategii, filiala va folosi analiza SWOT .
Analiza SWOT
Puncte tari (STRENGHTS)
Imaginea favorabil determinat de
calitatea produselor atribuit brandurilor
Kraft deja cunoscute
Ofert diversificat de produse
Personal calificat
Costuri de implantare relativ reduse
Raport bun pre-calitate
Posibilitatea de diversificare pe care o
ofer natura produsului.
Dotarea cu echipamente preformante
Resurse financiare ale Kraft Foods Ind.
Oportuniti (OPPORTUNITIES)
Valorificarea oportunitilor
14
1.
2.
3.
4.
5.
6.
1.
2.
Minimizarea ameninrilor
Inovare permanent pentru
meninerea interesului consumatorilor
Fidelizarea clienilor. ncheierea de
contracte cu distribuitorii pentru asigurarea
unei cereri garantate
Crearea posibilitii retragerii rapide
din Romnia
ncheierea de contracte m devize
Familiarizarea consumatorilor cu
efectele negative ale consumului excesiv de
produse
Decizii
15
Varianta optima aleasa este aceea de a achizitiona compania britanica Cadbury, deoarece ii
aduce multe beneficii.
Aplicarea si urmarirea rezultatelor deciziei
Cum a inceput ?
Totul a inceput in luna august, pe
aeroportul din Lisabona, cand presedintele
Cadbury, Roger Carr (foto), a primit pe
telefonul mobil un mesaj din partea CEO-ului
Kraft(chief executive officer), Irene Rosenfeld
(foto), prin care aceasta ii solicita o
intrevedere. Lucru care s-a si intamplat, o
saptamana mai tarziu, in biroul lui Carr, unde,
oficialul Kraft i-a prezentat o oferta initiala de
preluare. Intalnirea a durat 20 de minute, Carr refuzand la momentul respectiv oferta.
Pe 7 septembrie 2009, potrivit unui comunicat, Kraft a oferit 300 de pence si 0,2589 actiuni
noi pentru fiecare actiune Cadbury, evaluand compania britanica la 10,2 miliarde de lire sterline
(16,7 miliarde de dolari). Conform cotatiei titlurilor Kraft din perioada respectiva, la un curs de
schimb de 1,6346 dolari/lira, grupul american evalueaza fiecare actiune Cadbury la 745 de pence.
Oferta Kraft depaseste cu 31% valoarea de piata a Cadbury, Kraft a lansat o ofert public de peste
10.5 miliarde lire(16.4 mld dolari) pentru cumprarea Cadbury. Firma americana a oferit 300 de
penny cash si 0,2589 de actiuni noi Kraft pentru fiecare actiune Cadbury, in speranta ca va reusi sa
construiasca o "putere globala" in domeniul alimentar, care ar avea o cifra de afaceri de 50 de
miliarde de dolari, ns compania britanic a respins oferta, sub pretextul c suma propus
subevalueaz posibilitile companiei Cadbury, iar acionarii acesteia nu par entuziasmai de
propunerea grupului american.
Potrivit reprezentantilor Kraft, din unirea celor doua grupuri ar reiesi o economie de 625 de
milioane de dolari pe an din costurile pentru taxe si impozite.
n urma refuzului britanicilor, aciunile Cadbury au crescut cu aproape 40%.
Aciunile Cadbury au ncheiat edina de tranzacionare de pe 31 decembrie 2009 la un pre
mai mare dect cel pe care se bazeaz oferta Kraft( cu 8% mai mare) n aceste condiii, grupul
american nu are alt opiune dect s mreasc oferta pentru a ctiga sprijinul acionarilor
companiei britanice.
Oferta va trebui naintat pn pe 19 ianuarie. Dup aceast dat, grupul poate licita mai
mult numai dac apare un alt cumprtor.
Initial, si producatorii de dulciuri Hershey si Ferrero, dar si fondurile de investitii KKR si
Blackstonesi si-au aratat interesul fata de Cadbury. Cadbury a mai purtat discutii cu alta firma
americana, Hershey, despre posibliatea unei preluari amicale. In afara de Hershey, si compania
italiana Ferrero, proprietara intre altele a marcii Nutella, s-a declarat interesata de Cadbury.
Si firma elvetiana Nestle a urmarit, de asemenea, indeaproape evolutia acestui caz.
Surse apropiate discuiilor au transmis, pentru agenia internaional de pres, c Ferrero nu
va lansa deocamdata o oferta deoarece aceasta a ncheiat discuiile cu productorul american de
ciocolat Hershey, care, potrivit presei internaionale, ar fi urmat s fie partenerul Ferrero ntr-o
eventual ofert pentru Cadbury.
Pentru a face a doua ofert de preluare a grupului britanic Cadbury( pentru a obtine
lichiditati), Kraft Foods i-a vndut afacerile cu pizza din SUA i Canada contra 3,7 miliarde de
17
dolari( In 2009, Kraft Foods a realizat o cifra de afaceri estimata la 2,1 miliarde de dolari in acest
sector).
La numai o zi dup anunarea vnzrii companiei specializat n produse oftalmologice
Alcon ctre gigantul elveian din industria farmaceutic Novartis pentru 28 de miliarde de dolari,
Nestle a folosit 3,7 de miliarde de dolari din aceast sum pentru achiziia diviziei de pizza pentru
SUA i Canada de la Kraft Foods. Intrucat Nestle era putin prezent in sectorul pizza congelata din
Statele Unite, grupul elvetian a decis sa isi consolideze prezenta si pe aceasta piata, care este cea
mai importanta din lume (37 de miliarde de dolari de vanzari anuale). In 2009, Kraft Foods a
realizat o cifra de afaceri estimata la 2,1 miliarde de dolari in acest sector, a tinut sa precizeze
Nestle. Analitii consider c Nestle este avantajat prin preluarea afacerii cu pizza congelat,
deoarece n recesiune, consumatorii prefer s mannce acas, n loc de restaurante. Astfel, Kraft a
renunat la o afacere care ar putea s creasc n perioada imediat urmtoare.
Mai important este decizia Nestle de a abandona preluarea Cadbury, dorit att de mult de
ctre Kraft Foods. Pentru Nestle, fuziunea cu Cadbury ar fi ridicat probleme de concuren,
putndu-se ajunge la situaii de poziie dominant pe anumite piee. Din acest punct de vedere,
Nestle a ocolit procedurile birocratice, a economist timp i banii pe care ar fi trebuit s-i plteasc
consultanilor n cazul n care ar fi optat pentru varianta Cadbury.
In decembrie 2009, Kraft a utilizat banii ncasai de pe urma cedrii afacerii cu pizza pentru
majorarea cu 0,97 de dolari pe aciune a ofertei fcute acionarilor Cadbury, micornd numrul
aciunilor proprii acordate la schimb. n acest fel, nltur o parte dintre nemulumirile acionarilor
fa sumele cash, considerate prea mici, cu toate c valoarea total rmne neschimbat la 16,4
miliarde de dolari. Insa si aceasta oferta a fost respinsa de catre Cadbury, considernd preul
insuficient, i a anunat c se ateapt la creteri ale cifrei de afaceri
de 5-7% pe an n urmtorii patru ani.
Kraft nu se lasa batuta, si pe 19 ianuarie, Cadbury anunta ca
a acceptat oferta de preluare in valoare de 19,44 mld. Dolari(11,9
miliarde de lire sterline/ 13,5 miliarde euro), din partea Kraft,
decizie care pune capat unei perioade de independenta de aproape
200 de ani pentru cel mai popular producator de dulciuri din Marea
Britanie.
Pretul la care s-a semnat acordul este de 840 pence pe
actiune cash si capital, plus un dividend special de 10 pence pe
actiune destinat actionarilor Cadbury. Diferenta de la 10,5 miliarde
de lire (reprezentand prima oferta) la 11,9 miliarde lire va fi platita
in numerar, pentru a multimi actionarii Kraft, printre care se numara miliardarul Warren Buffett,
care s-au opus emiterii de actiuni noi pentru a cumpara Cadbury, relateaza presa straina.
Dupa mai mult de patru luni de discutii aprinse si declaratii acide, Cadbury a acceptat oferta
gigantului american, in conditiile in care Kraft Foods s-a pliat pe interesele managementului si
actionarilor producatorului britanic, marind valoarea tranzactiei si punand accentul pe lichiditati si
pe actiuni oferite.
Englezii in la companiile lor naionale. Cnd una dintre acestea, de exemplu Cadbury
este preluat de un strin, ei se simt lezai n mndria lor, de ca i cum ar fi pierdut un meci de
rugby pe Twickenham mpotriva Franei sau i mai ru a Irlandei, fr s fi nscris niciun eseu. Este
desigur o copilrie, dar ei sufer. Astfel putem nelege starea lor de nemulumire atunci cnd Kraft
a preluat Cadbury (in ziua urmtoare anunrii prelurii, pe paginile de net aparea anuntul: Cadbury
does not longer speaks English).
Dac oamenii se tem de motivul pentru care Cadbury a fost preluat de Kraft, acesta este o
consecin a lipsei banior pui de o parte spune astfel Martin Weale, co autor al unui raport privind
perfomanele guvernrii laburiste n domeniul economic, elaborat de National Institute of Economic
and Social Research, explicnd c n cadrul unei economii cu un consum mare dar cu economisire
mic, ansa prelurilor din afar crete.
Ideea este c sunt foarte puine companii engleze, care s dein suficieni bani pentru a
cumpra alte companii engleze de anvergura unei Cadburysau s reziste asediului unei
companii strine de talia unei Kraft.
Aceasta este o consecin a politicilor economice ale guvernrii laburiste.
Raportul National Institute of Economic and Social Research subliniaz c politicile
laburiste, gndite de teoreticianul Gordon Brown (actualul premier fiind eminena cenuie a
economitilor partidului n ultimul deceniu) au picat chiar testul la care le-a supus politicianul
Gordn Brown: stabilitate i cretere pe o perioad lung de timp, buget echilibrat de-a lungul
ciclurilor economice.
Astfel este subliniat foarte apsat faptul c datorit politicilor laburiste, economia britanic a
performat mai bine n ultimul deceniu (pn la declanarea crizei) dect celelalte din G-7.Este drept,
este subliniat la fel de apsat faptul c n ultimii ani ai guvernrii laburiste (97 2009) economia
britnaic a performat mai slab dect n ultmii ani ai celei conservatoare (79 1997).
Formarea unei noi entitati Kraft-Cadbury a reprezentat o schimbare de 180 de grade pentru
producatorul britanic si presedintele sau, Roger Carr. Acesta a catalogat in repetate randuri Kraft ca
fiind un conglomerat cu o dezvoltare inceata, cerandu-le actionarilor sa nu permita furtul
companiei pe care o conduce.
19
VALUE
SHARE
KRAFT
MILKA
POIANA
AFRICANA
CADBURY
HEIDI
SUPREME
OTHERS
January
2009
53%
33%
13%
6%
11%
10%
0%
28%
Q1
48%
29%
11%
6%
12%
9%
5%
28%
Q2
42%
26%
10%
5%
13%
11%
7%
29%
Q3
Q4
41%
26%
9%
5%
15%
11%
6%
29%
47%
29%
11%
4%
13%
8%
5%
29%
January
2010
49%
32%
11%
5%
13%
8%
4%
28%
CHOCOLATE
Asadar, in Romania, liderul pe piata ciocolatei este Kraft, urmat de Cadbury. Astfel, se
intelege de ce gigantul american nu poate pastra si filialele Cadbury din Romania.
Daca ar ramane proprietarul operatiunilor locale ale Cadbury din Romania si Polonia, Kraft
Foods Romania ar ajunge la o cota de piata de circa 70% pe segmentul tabletelor de ciocolata, adica
pe o pozitie dominanta in dezacord cu reglementarile de concurenta.
Comisarul pentru concurenta, Neelie Kroes, a declarat: Sunt multumita ca, datorita
masurilor corective propuse, proiectul de preluare nu ar avea efecte negative nici asupra concurentei
in Europa, nici asupra consumatorilor.
Kraft este o societate internationala producatoare de alimente si bauturi care isi desfasoara
activitatea in mai mult de 150 de tari. Cadbury este un producator si comerciant mondial de produse
de ciocolata si de dulciuri care isi desfasoara activitatea in peste 60 de tari.
Atat Kraft, cat si Cadbury sunt actori importanti in sectorul produselor de ciocolata din
Europa. Datorita principalelor sale marci de ciocolata, Milka, Cte d'Or si Toblerone, Kraft dispune
de o prezenta puternica in majoritatea statelor membre, cu exceptia Regatului Unit si a Irlandei, tari
in care consumatorii prefera ciocolata traditionala britanica. Cadbury este lider de piata in Regatul
Unit si in Irlanda, in special datorita marcii Dairy Milk, in timp ce in Europa continentala aceasta
companie isi desfasoara activitatea in special in Franta, Polonia, Romania si Portugalia, prin marci
locale pe care le-a achizitionat anterior.
Cota de piata a companiei Cadbury este foarte importanta in Regatul Unit si in Irlanda, insa
gradul de penetrare a marcilor Kraft pe aceste piete ramane scazut. De altfel, marcile Kraft si
Cadbury nu se afla in concurenta stransa una fata de cealalta, avand in vedere faptul ca exista o
puternica preferinta a consumatorilor britanici si irlandezi pentru ciocolata britanica traditionala,
20
fi vandute catre un alt investitor. Kraft nu a luat inca o decizie legata de brandurile Sugus si Silvana
din portofoliul Cadbury Romania.
Kraft Romania are in acest moment in portofoliu prajitura Poiana Dulce, care concureaza cu
Magura, insa este la o distanta mare de brandul Cadbury ca si cota de piata.
Cine ar putea intra in cursa?
"Eu cred ca sunt sanse mai mari ca tranzactia sa se incheie cu un investitor strategic. Pentru
companiile puternice, bine administrate si care nu s-au supra-indatorat, achizitiile au fost
intotdeauna o optiune", a spus Paun. Directorul BAC Investment nu crede insa ca vor fi antreprenori
romani pe lista celor interesati de preluarea fabricii Kandia, pentru ca, spune el, nu au bani si nici
experienta necesara pentru a intra intr-un astfel de business.
Proprietarul Supreme Chocolat, care are brandul Primola, spune ca vede posibile ambele
variante, atat vanzarea fabricii catre un producator de ciocolata de talie internationala, cat si catre un
fond de investitii. In plus, el nu exclude posibilitatea ca in cursa pentru portofoliul de produse din
ciocolata ale Cadbury Romania sa intre si antreprenori locali care detin lichiditati mari in acest
moment.
Asadar, exista potentiali cumparatori, numai ca deocamdata, nici unul nu si-a manifestat
dorinta de a cumpara una din afaceriile din Polonia sau Romania.
23
ANEXE
1) Partidul Laburist este principalul partid de stnga din Regatul Unit. Este unul dintre cele trei
partide importante din Regatul Unit. Partidul se autodefinete ca partid social-democrat, dar politica
sa este de multe ori considerat a fi centrist sau chiar de centru-dreapta. Este membru al
Internaionalei Socialiste.
.
24