Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Politica Monetara Europeana
Politica Monetara Europeana
Cozmuleasa Ciprian
Kinetoterapie IFR
An III
avand drept pivot dolarul american, ceea ce insemna c intre moneda cea mai bine cotat i cea mai slab
cotat putea s existe un ecart de mximum 4,5%. Meninerea raporturilor valorice stabilite intre monede se
fcea prin intervenii frecvente ale bncilor centrale.
Sistemul arpelui monetar a funcionat cu dificultate, cu dese momente de retrageri i reveniri ale
statelor membre i cu numeroase reajustri de pariti prin devalorizare i revalorizare.
El a fost inlocuit de ctre Sistemul Monetar European, in urma Consiliului European de la Bruxelles
din decembrie 1978. Pe baza propunerii comune a cancelarului Helmut Schmidt i a preedintelui Franei,
Valery Giscard dEstaing s-a creat Sistemul Monetar European, vzut ca un instrument de creare a unei zone
de stabilitate monetar in spaiul comunitar,dar i ca o verig de legtur intre Bretton Woods i Uniunea
Economic i Monetar.
Sistemul monetar European, negociat in 1978 i adoptat in 1979, de ctre cele nou ri membre ale
Comunitii Europene la acea dat, care au devenit membri de facto ai acestuia, i-a propus in principal
formarea unei zone de stabilitate monetar in cadrul unui spaiu economic ale crui state membre
inregistrau, la acel moment tendine de diminuare a diferenelor dintre nivelurile lor dedezvoltare.
Principalele componente ale sistemului au fost:
unitate de cont european (ECU) utilizat in decontrile financiare;
un fond de cooperare monetar, instituit in 1973;
mecanismul ratei de schimb;
Institutul Monetar European
Pe parcursul primilor ani ai construciei europene, in care s-au pus bazele uniunii vamale i s-au
creat instrumentele Politicii Agricole Comune, principala problem a Comunitii din perspectiv monetar
a fost ajustarea cursurilor de schimb. Aceasta se datora faptului c atat funcionarea, cat i performanele
Politicii comerciale comune i ale Politicii Agricole Comune erau puternic influenate de fluctuaiile
cursului de schimb valutar.
Tratatul Uniunii Europene semnat la Maastricht in 1991 este cel care condus la introducerea unei
politici monetare comune bazat pe o moned unic administrat de ctre o singur banc central
independent. In conformitate cu prevederile Tratatului, obiectivul de baz al politicii monetare comune i al
politicii cursului de schimb il reprezint stabilitatea preurilor i fr a aduce prejudicii acestui obiectiv,
susinerea politicilor economice generale ale Uniunii, in concordan cu principiile economiei libere de pia
i ale concurenei.
Cu toate c formarea Uniunii economice i monetare a fost considerat ca fiind rezultatul unui
proces unitar, acesta poate fi delimitat in trei etape:
Prima etap, (1 iulie 1990 i 31decembrie 1993) ale crei elemente centrale au fost stabilite inainte
de Maastricht a reprezentat etapa consolidrii pieei i a marcat inceputul perioadei de creare astructurilor
economico-instituionale proprii uniunii economice i monetare. Obiectivul central al acestei etape l-a
constituit creterea convergenei politicilor economice i a cooperrii intre bncile centrale in scopul
incorporrii practicilor monetare ale statelor membre in cadrul Sistemului Monetar European. In cadrul ei sau realizat o serie de progrese legate de abolirea restriciilor legate de micrile de capital,consolidarea
mecanismului ratei de schimb i o intrire a cooperrii intre bncile centrale ale statelor membre.
In cadrul acestei etape, in procesul de consolidare a pieei, Consiliul a stabilit un cadru de
convergen al performanelor economice din statele membre i de monitorizare a progresului realizat, pe
baza unor rapoarte periodice.
Cea de-a doua etap a inceput la 1 ianuarie 1994 i s-a incheiat la 31 decembrie 1998. In timpul
acestei etape, pornind de la prevederile Tratatului Uniunii Europene statele membre au fost constranse s
evite deficitele bugetare excesive, i s iniieze pai spre independena bncii centrale. In procesul de
cretere a independenei bncilor centrale, Tratatul le interzicea acestora acordarea de faciliti de creditare
guvernamentale sau de achiziii de instrumente privind datoria public direct de la acestea. Alturi de
interzicerea explicit a finanrii directe a deficitelor publice, Tratatul mai prevedea, prin art. 102, ca
autoritile publice s nu aib acces privilegiat la instituiile financiare, decat dac acesta avea la baz
motive de natur prudenial. Altfel spus, Tratatul a incercat s induc un control bugetar indus de pia. In
pregtirea celei de a treia etape, Comisia i Institutul Monetar European au fost obligate s raporteze
Consiliului aspectele legate de modul in care legislaiile naionale rspund cerinelor legate de atingerea
uniunii economice i monetare i asupra progresului fcut in indeplinirea criteriilor de convergen.
Criteriile de convergent
Tratatul de la Maastricht condiioneaz participarea in cadrul Uniunii economice i monetare de
indeplinirea unor criterii de convergent nominal, un fel de inte cantitative de referin, cunoscute i sub
numele de Criteriile de la Maastricht Acestea sunt:
- rat sczut a inflaiei, care s nu depeasc cu mai mult de 1,5 % cele mai bune performane ale
statelor membre participante in anul dinaintea examinrii;
- dobanzi sczute pentru creditele pe termen lung, care s nu depeasc cu mai mult de 2%
dobanzile din cele mai performante state membre participante in anul dinaintea examinrii;
- un deficit bugetar care s nu depeasc 3% din PIB
- datorie public cumulat care s nu depeasc 60% din PIB;
- stabilitatea cursului de schimb, in sensul meninerii cursului naional in limitele marjelor normale
de fluctuaie ale MRS2 pentru cel puin doi ani inaintea intrrii in zona euro (art. 121 din TEC)
Criteriul de convergen a cursului de schimb reprezint una din condiiile Tratatului de la Maastricht
care trebuie indeplinit de ctre statele membre inainte de adoptarea monedei unice.
Aceasta presupune participarea obligatorie la MRS2 cel puin doi ani inainte de intrarea in zona
euro, timp in care nu este permis realinierea paritii centrale in sensul devalorizrii in cei doi ani de
participare la MRS2.
In afara acestor criterii, au fost luate in calcul i o serie de ali factori, cum ar fi gradul de integrare al
pieelor, soldul balanei de pli, costul unitar al forei de munc precum i alte elemente relevante pentru
stabilitatea pieelor.
Alturi de criteriile de convergen nominal, ins fr a face obiectul Tratatului de la Maastricht, au
aprut, la iniiativa Comisiei Europene i a Bncii Centrale Europene o serie de criterii care merg pe
asigurarea convergenei i coeziunii structurilor economice ale statelor membre i ale celor candidate.
Aceste criterii numite i criteriile de convergent real privesc:
- gradul de deschidere a economiei, calculat ca pondere a schimburilor comerciale externe inPIB,
- ponderea comerului bilateral c rile membre ale Uniunii Europene in totalul comerului exterior,
- structura economiei pe cele trei ramuri principale (industrie, agricultur i servicii),- PIB-ul pe cap
de locuitor, calculat in funcie de paritatea puterii de cumprare;
Incepand cu 1 mai 1998, ca urmare a procedurilor i foii de parcurs stabilite prin tratatul CE,pe baza
recomandrii Comisiei, Consiliul a decis c Belgia, Germania, Spania, Frana, Irlanda, Italia, Luxemburg,
Olanda, Austria, Portugalia, i Finlanda au indeplinit condiiile de adoptare a monedei unice, respectiv:
- indeplinirea criteriilor de convergena nominal;
- faptul c legislaiile naionale, inclusiv statutul bncilor centrale erau compatibile cu Tratatul i cu
statutul Sistemului European al Bncilor Centrale.
Cu aceeai ocazie, Consiliul a decis c Grecia i Suedia nu indeplineau condiiile necesare pentru
adoptarea monedei unice i nu a examinat situaia Marii Britanii i a Danemarcei, deoarece, in concordan
cu prevederile Tratatului acestea au trimis o notificare Consiliului prin care il anunau c nu doresc s
participe la cea de a treia etapa a uniunii economice i monetare.
De fapt, in analizarea modului in care s-a realizat indeplinirea criteriilor de convergen s-au fcut o
serie de concesii dintre care le amintim pe cele legate de ponderea datoriei publice in PIB( cazul Italiei i al
Belgiei) sau a deficitului bugetar ( cazul Germaniei).
Pentru a se evita controlul guvernelor asupra chestiunilor financiare ale statelor membre, s-a semnat,
ca urmare a Tratatului de la Amsterdam, Pactul de Stabilitate i Cretere (1997) prin care era asigurat
disciplina financiar prin evitarea unor deficite bugetare peste limitele stabilite.
Statelor membre care nu au indeplinit condiiile pentru adoptarea monedei unice de la inceput le-a
fost acordat o perioad de derogare, nedeterminat, in cadrul creia nu li se aplic prevederile legate de
politica monetar i sanciunile legate de defictele excesive.
In acelai timp ins, guvernatorii bncilor centrale din aceste state sunt membri ai Consiliului general
al Bncii Centrale Europene.
In iulie 2002, pe baza deciziei Consiliului, Greciei i-a fost permis adoptarea monedei Euro,ca
urmare a indeplinirii criteriilor de convergen.
Etapa a treia, a inceput la 1 ianuarie 1999 cu stabilirea ratelor de schimb irevocabile intre monedele
statelor participante i in raport cu euro.
Din ianuarie 1999, monedele naionale ale statelor membre (ale zonei euro) au continuat s circule
numai ca exprimri nezecimale ale monedei unice, pan cand au fost complet inlocuite cu moneda euro. In
acelai timp, toate decontrile dintre statele membre,emisiunile de titluri de stat, sau contractele incheiate in
cadrul spaiului sunt realizate in mod obligatoriu in euro.
De menionat c moneda euro este utilizat ca i insemn monetar i in alte state, care nu sunt
membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Andora, Islanda, Lichtenstein, etc. Alturi de introducerea
monedei euro in spaiul format de ctre statele membre care au indeplinit criteriile de convergen, un
moment de importan crucial l-a constituit inlocuirea politicilor monetare naionale cu o politica monetar
comun, conceput de ctre Banca Central European.
Bibliografie