(.V [ LOS' () F h\ D!t g P T U L !-!

,I'<

NOH~IELg SOCI:'\~LE ~I DREPTUL

, Filosof, ilooiol~g. ,eseist~. EI 'este' unul dintre, hitemoietorii Ii iii '

Iilosofiei dreptullti.'
, '
.,',
'
, Tema' aeeastp, rcprezil'l.tll. 0 componcntli fundamen,t!!.HI. -Il operei
~i fletivit1itii'sal'e. Qinditor polivale!1t, eu Ill/irari tn multo domenii ale'
~tiin'leIor soeiale, 01 aprf.lejaza Cli mosofia dl'eptului; ca de altfel orice, '
, alta filosofie, a valorii, 'a al'tei, \listoriei et9' reda obiectul,ca po 0 uni-: "
tate l1i eanUI 'slH distingli esent-a, determinarile proprii ~i'i)el'manonte, "
pentl'll a-I cllprinde, contwa ~i defini, ..tniluntrul totaliUitii sau univer
,
, sali taW d,in care facc parte~.
Glnditorqii'omap pornellte de I~ ideea c~ dreptul osto 0 l'ealit<\te
de ordin, social ~i spiritual ~i el expl'imi1 0 totalitate"cte norme socillle. ," '
AccasLa d!Jcurge, clin-legile vietii i~ genere.l1i aie' v'ietii sociale tn special: '
EI af.ll'nH\ l;)usociotatca esto cea care ,oferll'supoi'tul,matorial, oa impune
stal1ilirea anumilor raporturi' intre oameni, comportamentele ~i nor-" :
rocle dupi1 care se judecu aeestea.:;ii, tn cele din urmll., ~a preciza, tit"
spi ri tnllui DurldlC,iJn: ,:conl1tiinta sociali1, normeazi1 po coa in,dividua:Iii". , '
, 'Semnificat,ia opel'ei de-filosofio a drcplului lu'i Eugeniu Speran.
tin constuin aeooa eLl. a contribuit la intemeierea unei atari disciplIne:
~i a legitin)ut locl,lJ~i rolu] ei in caMul disciplinelor filosofiei, in,~tiint~ ,:
~j,cultl1ra ~om.aneasc1i.
'
,
, "
' " '
,L'tlcrlirii8'sale de filosofie sint: LeCJiltni de encici()pedie j[(l'id~4:
,(1936),; Mic tratat despre llalori (1942); Principii fundamentale,dc fito.' :-'
so[iejuridicif (191J.3); Introdu,ccre ~ filosofia dreptului(19MI);",
"
, ' ,Textu! a fost,select;:tt d!,~'hierarea LeCliiuu de cncickJpeaiejwidica,:,':
CI~ ointroducere istorica in Filosofia ilreplulu,:, p. 9 -, ,66.' "
,,',

212

Dupa Clim boga~ia une i societ~1i Ilu poate fi' conrund~ta

en ~~iinta economiea (~estinatir !)~o .studieze, tot astfel Drep'.
tul nu poate fi' confllndat c,u ,~:tnn1il J)reptullli.' $tiin l,a,Drep
tului 81:e numai ca oMect realitatea i~e care 0 Dumim DJ'ept",
i .:care e de .()bieoi Drep~ul ,unui papal'"
Dreptul este 0 realitate. Cn tot fanatismul cu care s.a
sllstinut odinioara ea nu '~xist4 alto l'ealitap decit 'J/1.ateria
i )n!lnj,festat'iIe ei, azi s-a, tnt,eles sufi'cient en pe Jing~ ccle
mate6i11e, al te tipui'i de rcali tati se imjmn mintij noas,tre
i ;nu pot fi ~o.gaduite. Dl'eptul c 0 J',ealit.ate' de ordin social
~i, spiritual, Cll ~i limba. ca ~i eredin~elfl (indiferent (/[lCa
sint eredint,e, adev5J'ute suu eronate),ca !?i literatul'a, ca 111
'obiceiurile, Toate Roestea sint produse mintnle, eircuJind
de Ia 0 con~tiin~i'i la alta; legi.nd ast.fel con~tiin1ele intl'e ole'
~i figurind p~ deasupl'u lor ea ~lement dist.inct, v,iu ~i cohos:iv.
, "Ceca co numim "Dreptul" unui pOpOI' osle intotdeauu'a
o totalitate de regule, de "norme", iniiuntl'ul Cal'Ora llctivj~
tatea, conduita omenoasea no aparf3'ca trebuind su, se limi
t~ze: 0 norma, 0 regula implicu in totdeauna 0 murginiJ-e,
o limitare a ',unei mi~eari;, a unei Hctivitii1ii. Exist<'i 0 strj.~
analogi,e lrltl'e 0 norma ~i 0 carare sau lui drum butul,;Jtn
,'8.:m1 dfl e(ll'uctel'ele ()x.isten~ei, lor purm(3.teriale, eill'ul'oa
~i', drumlll posada unele'caractel'e spil'ituale care Ie eohsti'
'tuie, toemai, esenta lor', ~pi.iitualmente ele nu exisW c10eit
'p'~ntru cin~ Ie l;)~elpge,:de~tina1-iu'" adi2u ftlOctiu!1<:a lor.
'PeIitru 0 funli'i ,r-.ornplet hps! M do facuIt.ate,ade a mycl(~ge,
dfllI11ul ca atarc' nu, exis:ta. ,Din el exista, peJltru oa,' mnnai '
niaterialitatoa tCl'enQlui s~u" care nu se aseam,anii eu tel'e
mil, aeoperit ,de veget(l'~ie; de ape e:t.c~'dar nu existu c,u d('tet~
" minare a nnei dil'cc(,illni ri,e mifcttre~ica limitare a cl!clr'ului
h{lfiuntrul caruiatl'cbllie sa
'se
ment;ioa h:aseul"unui
mol'S,
"
... ,' ,.' .. ,
.
.
,

211

.~ ~pa~iroii lor;' ..i~,fIierrinta: 'Vlata;' cu; distl'ugel1ea. Printre ele;

.sV'pril1tre inaTginile unui drum; "iava, se p~aM' de&fa~~a- ,

giulatU\ C6:iJ.di~iile aceS-tea sint deoi' norm.e el1m~nat.rir!i:,
~ deot 'legifl.ig.tui0a~, f}lcsevBf 'saneW:mate~ .... , ',;
2:. Min:tear, 'ca ufi'al dih:tnec cele' mal. imp.ortarl:.te' maIMes;:
oj ale' v,ieVii,: ,a}J8,lIe ~i ~a "ca. supusa TIl10r. n.crcn-:ie ]1iglu10'asei
'
totbd<lM' ~h~a 8il.rLoaresau cree:toare de- asemenew i10r.mei
. direa nut'se d-esfa~oa'r~,; nioiodata f:ar,a, respeGtarea unoI'
mite 'reguli 'sa'll( nOrID41l:: gd'Ild~irea' logion presu,purrB un:
umit Mw, 0 anumitili stapinil1e 'de, 1;10i in'ne', stapinii'e"p:e>
e nu 'putem .s~o pierdem l&ra' a.. ,Gud::ea in. star-au' d'e vis,sau;'
.deliI'. Gindir~a' CHN1 ai~; \;)'eoe peste. oriee' feI:. de: norma '):1U
f!,i. ca- ar1inceta' de' a, fi" 0 ginclire'lGgiea, ci' ar inceta,pro
11> de a m'ai 6; - pentru dl ~i g-i'ndirea. celui ce Vi5GaZ~
". delireazil ehj'ar rErveria~ e~a mai fm1tastica: *i cap riei9 asii:
..._ c.uprind~ in-aear 'Citcva; n~rme vagi'de ".a:soeiatie!' atimu-:
:llior' 81:. ide'ilol'. Absoluia" exdudere . a orioihei norme- al~
nee ahso]\l:l,a inCOUBl'enta.' Dar 'en se pare eR nici: n-tu' putea
Yealizatfi de oinev.a deeutfn mod in.tentionat,~i cu'o mo:re,
rt are deom;ece: n0r.mele~ aSQ(~iatJiei ~i ale' a:Gtivita;~ji. inte
tuale se apliea in. mod, irtvoluntar,.naturaJ', prin exigenvlt
ca. 0' psih'ienllli,nostr.u:.'Ial" da..ca 9;1" fi: ne-o.liza,t aceasta,
,lut~ ,iJ1eol~elle'i1~a prin s!:ortare. jntentionatli,. accO's-la at,
na ~ca tocmai,iriten~ia incoherent;ei.. a~ fost' l'lOl'ntalp~'"
.., or" min-tale' l1espectiv0'~ ,deci. niei a:tunci, o'Pe:I'a;~me In,iri,..
.e n-a.u reu~it sa se efectueze fara a sta. suboimperiul' unei
e' oa:recare~,
~,j.,
.Conseeventa CUi pllr.ticularitatea ei t;un'dltmentalii de 9'
mi~CR m'or-ie-e eaz' in: cadrulll110I' 'anumite: nOl~n~e, g1ndires.,!
,c1'iune' cl'cat0are -sau, constl'uctoare ppjn, JexGel.tm~a\ . tn
'lineste toemai. rolul de a<illstitui ,nonme,' a.e-tiuniloI!' ~.
;j- i ' vietii . (Jindirea ar 'putea chiar
fie d~finiM '. Cll:'
ivitatea sp.ecia1a. pt'in., ~are V'ia~~ ti: .(:r.eea;zw. nOl'm.e!~
3.~Societ&tea, preS:upunind' un, contact: al epn~tiin~eh:1'
o~ti~ all' ~fi: impog.ibil 'ell partiutilaritalile' earacte-nisticl'
min~jj\ sa nll, ie. FbMnga,'sit nll: s~, stviivada lutu-un. chip
'J

sa

us

.',

S9-U' 'aitul' in

manifesti:liile sauiin' slruetura gene'i;alii,a,vielii'<

'ev?-ciale. Normativitatea ',fiin'd""una' dintre Q"ceste :partictilari:.'i.~,
trqi, 'suprirrim;ea".ei qin vJa:~a: socialif'{l.r echivalaeu,supri..
. I)1area unor conditii vitale', De Roeea, ~l primuldhd de aceea,_,
viata"soeiala"seingril.de~te in legi ~i norme;: de aecea absenta ' .
.'acestora ar' faee, ea' raportUl'ile .sa apal'amintilor Qme:ne~ti ea
lip:~!.te de ratiune, ea emergind dintr-un ,capriciu. Prin _Cll: .'
latura iwmai im.pune atunci~ societatea I>e~pe,ct' ra~iuniL"
omeIre,~ti, Cinq 'ra:~itlnea eat'e nu respecta decit ceea ce ,;are
ca.racteJ' ration,al, n-ar, maigasi in sbcietate toemai ceea ce
e (undamcntuT rat,iunii::,norrna.. :', . ' ,
.. ' ,
',.J!; drept ,di tezaaceasta nu esipgnra care se. po'ate~'us.
!,ip,e:,' Al~tUl'i eu eOl1vingerea.ca, ilprm~tiyi:tate,a sociala, ,de.
,'cuP~r' ,di!:1tr-aceea anoi>m~t:i-vitatii, ,indjviduale, .. s~ ,J?oate
. slls~me ~t ceca de sens olJus(m sensul teol'ulor durkhem.llene)"
cu/jlis.il.~;i normativit.a~ea' spirjt.ului individual se' datbre~te
sQ<,:ietut ii ; CU lia ar fi'tm"prod:us aLregleulontarilor, ~ocial~,,
iodehmg ~exf~rcitp..te, asuIH~ai,ndivizilor~ '11180, inainte, de a f.i
.!lqqirtl ~i spiritual, i.nd ividul e .f.iinta II vie'\ ial' viat,n cl'e~azil.
n:orme; chiar dud nu e soeialU. IJ h';siunea soci~la JnSa, es'te.
. cert ca va" fi proClus ~i ea, Cij iIlcetul, tin .efectde nor'mativi~ "
..
zarc ". a, ~'lpiritulu,i .individual." 'Dio cauin particularit.a\i]or.
sa~e;, eon~tiin~a 'sociala nOl'me~z~ pe cea i~d}Yiduala: . :~: 0
cale 'ea .. ~l pe..cealalt,a se maIllfesta' nOl'matlvltatea vletnin
genere. SI)re tin acela~iefect converg )nfluen~ele unei mul.,
tiplicita~i de factol'i. '.
.
,
."
Acestea cl'edem ca sint imprejuri'irile adinci, substratuale.
C.Me fac Gil sQcietatea sa uu poaM. 'exista . deciitprill.,ceen ce
filosotii au uumit: "limitarea recipl'OCU a vointelorindivi
d.li-a,lc". A~tfel, societatea se J1a~teo datiLcu nOl;ma de .c,on
dl~ita, astfel Dreptulcondilion~aiil. .'s()cietatea ~i e' conditI
onat de. ea. . , '.
. . ,": ' '; ,,'.
. " : '';''
Constatari)e; noastl'e r-eferitbare 18 reciproea ~ determi~
nal'c dilltre pi:'ep't,~i.. societate,c(ms,tituie, desigu!', 0 'parti- .
cu1al:ita'te-faradecareDreptu1nupoate fi h~t-eles ~i judecat.; ,
t;nsa'prin en untarea, ei. nu; ,s-a: efectuat fnca 'definiMa, logicaa . ,
o

'

Df~:ptului.

,:Viata',sociaHi cuprin~e .numeroase manifestID'i

in,' cai'e se' poate distinge. a()ela~i .caracter de nOftnativitate,
dar:'care totu~i "nil se potcohfunda yU Dreptul., Norma 80
ciaM.esteun gert, 0 clasa general a inUiuntrul (loreia Dreptul
este o'specie, ocupind 6 portili'ne. mai ingusta' din sfera ge
nului: Num.ai desc.operind diferent-a specifidi a "Dreptului",
,'ililauntrul acestui "genus proximum" al nbrmei soeiale,
numai indicind caracterele prin 'care Dreptul se distinge de
celefalte tipuri de norme sociale,vom puteafi in posesiumia
. "
,
....
, .' "
." .
def ml~le,l. "
La inyeputul, seeolului a1' XVIII-lea, Christian: Thoma-'
sifls:a ridic.at ~i a incercat sa rezolve problema'raporturilor
di~~'tre "justum", "honestum" ~i "decorum". Fiecare. dint~'e'
"ace~ti tei-me,ni designeazii cite un tip 'de normatiurre socia-Iii:
,,,ii.istum" reprezintii "Dreptul", "honestum" reprezinta "Mo-'
6r1ul'\iar "decorum" corespuude "politetei". De la Thoma
siu.s.detinein observa\la eii int,re Drept ~i Moralii, principala
difereh~il. sta::in posibilitatea aplicarii sanctiunilol\ Pe dnd
obHgatiuuile ,juridice sint' susceptibile de indeplinire prin
interventia'~constringerii, obligatiile morale nu suportii mij~
loacele .coereitive. Mal tirziu,. s-a preciiat problema, pUl1in
di.i-se'Dreptul in fata tuturor tipurilor de noimatiune 80
ciaHl. S-au distins eu incettil: Morala, moravul'ile,ritualu~'
. rile religioase, ceremonialul;politetea etc., 'jar Sociologia
m;>deI'liii .a a'ccentuat ~j a studiat exist:en~a' ~i aplicar(}u a
diferite moduri de, co.I1stringere in' favo~rea acestor tipur~
_. de norme sbciale.
.
' .,
. . '.
.
~'E' indeobte curioscl,Ita .bhsetvatia .ltit 'burkheirn . dupa
care - socialUl implica intotdeauna co.nstringer~., }<"'iecare
li mba, c.a prod'us i ell "lucru" social, seirri!)une intr-u'n ~mu~ .
niit medIu,'
0 pract.ica 'lndispensabiHf i inevitabiHi, sub
. a,menintarea' diferitelor -r,iscuri . i etezagremeilte. -Latura
'imperativii ,~ .. fiecan)i l~mbj an), putea--o exprima sub 0
aeeasta:' ,;vorb~'te folosiild ,matei'ialul 'le 4 -ical ~t
formula
. 'l'9glilile:gramaticale.ale me'diuluisoCial, 'altrel acest . medill'
<

ea

ea

. I

'

21;

II ,~

.\ill ":.'.,..;....:.,.
,.; ':.. ' ,," ' 'i~, ,> ,
,. ' ";, .... , ". ','.. ." ,.-; , , ,':J, ' '.'
11II ' .' ~roal<n~~YJ;'P?~te'Qf~~l,~e~,ee:li,pretm:n,~
()hUlr',~I.,rl~pu.n.d{",
\.I '" " ,0..0.; ,P.enS:,lflar:e: l Qs.li~l1tat~'." ,Rlselll
,dezagre.mente,lon.,
l' d
'.
. 1 . Y,!l,,ma,
'1z,lll

I I., .

,3.
,tn, pna~on~e:!n~e-~sa~ c~'.gral;l;~Ji
:e'Jl1p~O~llIUfy}.e; a~,'eXJgen~e 'qr,
,

U.
l, .
Il 1 '. '" '

'

..'

,""

de,...~rdih hrrglstlc', .a~e"m~dlUIUl' sOE~,al. T.ot,.~stfe~. st~w l.u~

(muril~;, ~U:'. alte. uzum 'soelale, .pne?um 1JIt.bn.lJ:cam1J.ltfla>. g~U"
. Itqrtulln'\ g~nere:. Portul;. oa &ylt\ldm~r, sau:;ca; detahu,. d~; as., .
~:.
p;e :all exter.ioru1ili ~~~. p:ers.o.im~:, {-fizice )~, 'es:t.e. s:unu~: ,lrij
ill, ~ snmetate' unO! "norme" laR ;s,anc:W?llea, cat.e 'le) ~ara1\~I12;~.
I';
i'
" G(~ntiJ)a; Q.h~terJIQ.r e~te,; de' opd)n;~.o,.ple:cd~l'e d,ec?I!s~d:na~lU.ne~"
'1'1 '. ,', un anumlt "opr.ohm" :d,!3 o'gravltate, propOrylOna!a( cu. 1m
PQr,t.an~,aacol1~tfi. ti?I}in,e~:'~'e-?t m:arirn.ea, a:~t~rii.La,,!ne!e
,, , .,' '.. : ~I'URu:-l"~ve,.p..rlmlt.rvl,, .~mf.o~mlta~!a. po.~~tulUl; est~ 0, :r~,g~la
I, '". '" l:J;llpem,oasa"i un' -a});aterl~e praY'oaea.. mdJgnarea, p:rJIn,BJdlO?'l?a
.'I" .~.. ' ~;'~?l~ctiv:ita~ii~ I.~a unel,e..'POp.:?a.~e.semi'-ciYi1~~a~e. portuJ bar,,:,
! L . .'. ~i!,e, x;egleID:en.tat cu, strlpteta, rar, transg])es~um~e pot adu,ce.
I,ll' ,', 'i~?;devsC'.d.e .nuu'e il~plitne: til' seci~tate~ 'ci~?liz?,\;~ p~rtur il}~:,
I: '''''f "
plerde J;lgJ:ditatea' intr-o, msemnat.a,. ma.sura" mar ales', g~a~
.111 1., . ~Te.' yariB~~~jii:'~i,m?ltipHCita.~,~; lUlvecte!o,l'. ad'mi.i;~;jadicif gt~;'
!1~'1" ". . ta.e:, elas~IClt!t~tn~rmel~r.;,jvTotu~I,:, astf:eI,: ~lasct~c~".:norme}e.
11.1
.. '
tot.c~n~l1l.ua. s.i\'ex.Iste, f}l.~a"~e al?JlCe~ su;Q.,~?nCW;lm; c~ ,t'e>tuh
tele Ul).Ul. euro-,
1"\
' " . asemanato.ar,e.. A.~ar de:pjJcUi", dae!L:ve,stmm
fj1l ~ ,.s. ,p,~an.'. in:o'de~n: ~J ur~a~j,s~~,pot,:,cr.oi '~ua' m,a~ mu1te mod~le
'
dec't,.a1~ jlIlUl algenan ,: declta1e uhm taranJ;'r.!'ltonsau de9~t .
.",~ are unni, 'atenian, dip epoca, fqi' P,(micl'e:;, t6t:u~i., ,un: ~lUma.f' d~
11,I
'1,:]'
':
,~"o~ele,.d:ci to,t ~e:, ,;norma~",/tot e~ist,a..:, N?r.~~e~EraCes:ea ,
,~c
l1nta, aIDm, mare bbertate" de.. alegereil dar. "'nu, Q hl)el'tat~ de;.
1
1
'I c",,' ',s~vir~i:tli: Ni'ci' iI} mediu1 cel ma:i. inain~at .ceL,nuli>larg ~,
I ." :;- ,apreeie:J!i; nici in l'l1meea mar.ilt>r capit<,lle oC9iden~~ei 1l;u se
f
~~.poate. imbIiaca cin.eva. Qricum): fara a "'sulari rig9r.il~' unor, ,
Iii" ~ .~umite' presi'wip~iunL sQc.ia1e. 14 le~Hief d.e;. in~les1 care',' ail:
ilt,
~; ~nc~iu~i1e.: rie 'eare'; i le."-a:n ~'pl,i'c,' .a~ 'chiaIl so~ie:UtteQ.l. ~cea.sta:
c,

I,' ..
I

k/ ",'\
I

o
'

"

,p.~el:femel' ca~e: ar:,a;p:UI':ffi' pe;m:?:~.Jle h~eva'l'll~~ cu,;p~nlOa~-e~?

III, .,
: I_

,\1 ( ' .

:,IJ

i'j"
Ij I

11'\ I

"

g,~aJe:,cUtJlOChle .. SCU!llPa.; de;: matas$l ff1', eu,. eIlmdru" pe, q~p',

. sap Gu"casc& ~:h( e\lirasiEm;,~e;" alt.a:, p'arte"f:ana,
!e~cur,g;em
< In aseJri~nea,:excentllicitafi., iiai nfl- am:in'timi;ca~n", anuJP,ite.

sit,

. ;c~z~ri~'POI~ul,

:t;nuta" constiuie 'un ,:elementobl~g8:t()riu tntre

, "p.e,gult!e .~p'r()toe61~e."L~

~un ~ptitlz,de, ,gaJa.;nuJsf;l 'merge in

ccostum. de, lothal, llici ;la 'j}fl'mtmmintare ,tn'ihil;ne' de itlenis
~8au, ,puiflori lahu:tori'iera. iEiec8re ,dintre "I'lormele ~aceste:a
.stnt' sa'ncti'onl;!.te: contravenieniul.este ,re!uzat,este .e.xcl~s
, "Sl,\u:tn .ca7.ul c'el mal u~or, .esie ,ocolit ,~i,privit utttde cei
~la'l:~i, 'iar -apl'ederile celc ma'~ severe, tl~spr.e sine :nu NortnUr
iia de.a~i veni la cuno~tiIil'a< JriteledtUfilii,.:a.rti.~tii,.prin:t,en
din''Y a , fireaS(la apTe oar~care :au'tonomie'Jn via~ii~i ,prin.,ne
, ' vciia de:a l'C'fuza ceca ce nu convine judeca;~ii, .,igustului" sau
'sprlmierilol,;personale, .lnfrh1'g' uneJe" eonventi,uni..dintre aees
'tea, . ale ,societa;tiji ;(e~;te '~iUD 'fel.dfj converiliurie :eurerita:,
'In':sen~lii .acest:.a,c'are descinde poate~tocmui Hili' ~tr~.rriiiit.a;;
:t~l~:stiiri 'ale' t1en:a~teril ~i anume.conven~iuneacaad\,tii
,ntl 'trehtiie sa resp.ecte eom~entiurii1e).Dar 'lnlj:lotrivil;iJe m)
.]ritrec ,anumite .limite.Preten'tiile de a di'ipreytiiin mod ab~
solut ,,,opiriia .publica" sau. ,igur-a Inmii", nu pot :merge mai
niciodafii 'pht' laorice capM, 'TeMiile ~i .mai a1l:J'S Fractic~le
e'xtreme aleacestei 'dispre~tijri 'ar de\r,en:i?d~'la 0 v;reme si.~p
'\o~e susppcte1n
prive~te .starea,min'trilaara:zv:iati-_
';tdlui. ' ' : '.
- . " ,'> ,,~ , .~, .~~: .
-ni'sconSiderarea; 'oproBiUl, ,au.~mania, ,~olectfva" s~t;ar~e
,Ueo pU'teregre.u debifru!l'tat. :;P.dnele. soeietatea.i.,a"gar.an
~t,!lt lnt-oile'auna respeclareallOrl)'lc1or .~i:deci~pro.PrJa~,exis.'
terita. 'Caei, in 'ultima analiZa, 'indh>:itlUlsocia'l 'Bste\m.;indi
vid Trraimu1t oti mai' pUtinst,andardizat; 'ad:ic'il.: ;.alla-ptat '
'\unor:' norme ~tabillte. SoCiolog,dl. Tarde, .ple6ind de~:la .'0
. conStatare's'iniilaia, define:a ':~oeietateaca ::'9 'tutaJitate.tle
indivizi care' se imita )'eciproc.. ,Standardizarea';mudehrrea
iindivi~ilor's6ci)ali;ilupa un nu.mllr'0a~ecaI'~,'i:l~ JIOllffie lp'recfse
'1i :apurea.acesttii 'a'tttar ,'ea' 0 \fa't;all, ,~mita:Jiei'''. 'Sensul
care~lda e1 atunci cuvintului.imjta.~ie'~este,de.s~gnr.,abuiiv,
iilelirii~ia de mw:s.us a ;societlitii,este :i11sulicienta :pen

ce

we

dar

s9-11'altul'in manifes,tiirile saubl struetura g~mjl\aHi a ,vie~ii:

. sn.ci~ Normativitatea fiind ,una' di.t;ltre 9"eesteparticulari.
ta~i, suprimarea ei din vJata socialil aT' echivala cu supri... ,
marea unoI' conditii vitale. De aceea, in primul'rind de aCeea"
viU'~a sociala'se ingriidete illlegi i norme;, de ace,ea absen~a '
aeestora ar' face, "ca' raporturile sa apal'ii minWor omen,eti ea
lipg~ te de rati\me, ca emergind dink-un capriciu. Prin ce,:.
la-Lurii, ar,mai impune atuncL societatea I'espect ratiunii <,'
omen'e~ti, ciud ratiunea care nu respecta decit ceea ce, are'
car'ucter rational, n-arJnai gasi in societate tocmai ceea ce
e I\Ulda~entul rathmii:, norlna.
,
,
, E dr-ept ca teza aoeasta nu e singura care se poate sus,
,tine. AI~tUl'i cu convingei'ea:ca n,ornlRtiyi,tatea sociaHi ,de.,
cUJgedintr-aceea a" normativitatii, .in'divid,uale, "se :poate
' susJine ~i cea de sens opus ,(in sensul teoriilor durkheinllene)...
cu:'hisii~'i rlormativ iatea spit,it-ului individual se' datoret~,
sq,~ietuHl, en en ar Ii un produs, a1 ,reglementil.rilor sociale,
indelung exercitate asupra indiv.iziloIV, tusa, inainte, de a, ti
.sQqiu l i sp iritWl:1, ind i,:,id~ ~ ,fiinlii.."vie'\ ia,: v!a{a ~reea2:ij, ,
norme duar cind nu e soeulla. Presll1nea soc tala 1nsl1, este,'
cert en va fi proaus i ea, cu ineetul, un efect ,de' normaLivi.:
zQl'e It ~piritlllui individual. Dil) ca\lza particularitiitilor
sale,. (:on~tiinta socialU nOI'[~eaZa pe cea ind~viduaHL Pe 0,
cale 'ca~i pe cealaltil se IuanifesLii nOl'mativit.at,ea vietii in
genere. Spr-e un acela~i efect converg )nfluentele unei m~l.
tip1iciiii.~i de faetoli. '
';, " ,
.','
Acestoa credem ca sint hnprejurarlle adinci,' substratuale..
c,ar'e rae ea societatea sa uu poatl1 exista decit prill ceea ce
filoso(ij au' Ilum.it: "limitarea ,re9ipl'oc& a vointelorindivi
chiale". AstfE'll, socie,tatea ,SO' 'nate 0' data eu norma ,de con~
dt)j~a,. astfel Dre.ptul conditione-aia: ~'ocietatea i e conditi
orial de ea., ,( . '
,
j'..',.
,
"
. , (~onstatiirile noastre .l1eferitoare la reciproca determi.
nare, dintre Drept ~iRocietate,constituie, desigur, 0 'parti-"
CUIal'Hate-fara de care Dreptul nupoate .fiint,eles i judecat.;
lns'l( priu enunl~rea einus-a ,efectuat inca definitia logicaa '

218
,/

Dfeptului.. Via~a sociaHl cuprinde ~umeroase,' manifestlbi,

in' ea'joe: SO' poate distinge acela~i caracter de nOrmativitate,
dar- care totui nu se pot confunda cu Dreptul. Norma' so~ "
ciala, esteun gen, 0 clasa generaHi inlauntrul careia Drepttil
esteospecie, ocupind' 0 por~iune mai ingusta din sfera ge
n:ulut'Numai descop.erind diferenta specifica a " Drept'ului" ,
~ inlil.untml' acestU'i "genus proximum" al normei sOclale,
ri:umai .,indietnd caracterele prin care Dreptul se distinge de
eelefal ta -tipuri de norme sociale, yom putea Ii in posesiunea
definitiei.
La'irl.ceputul secolului aI, .xVIII-lea, Christian TilOma
si~lsa r~dicat ~~' a incercat sa rezolve pl'oblema raporturilor
di)'1'tre. "justum", "hoilestum~' ~i ,;decorum". 'Fiecare dinll;e
aee~ti termeni designeazu cite un tip de nOI;inatiune. sociala:
,,,j'u'stum" reprezinta "Dreptul", "honestum" reprezinta "Mo- .,
(,l1lu1',', iar "decorum" eorespunde "politetei". De Ia Thbma
, , sius detinem observatia' eil intre Drept ~i Moralii, principala
diferenta sta in posibilitatea ~plicarii sanctiuniloi,' Pe dud
obligatiunile .juridice sint' susceptibile de' inqeplinire prin
ihterventia constrtngerii, obligatiile morale nu suportii mij- .
loacele ,coercitive. Mai tirziu s-a .precitat problema, punin
du~se Dreptul in fata tuturor tipurilor de normatinne so
ciaHL S-au distins cu incetul: Morala, moravurile, ,jtualu
rile religioase, ceremonialul, politetea etc., iar Soeiologia
m'oderrta 'a ,accentuat ~j a studiat existenta ~i aplicarea a
dif~fite mod~ri de COI1stdngere infa":6area aces tor tipl1ri
,de norme sociale.
"
, ..
.
E ,indeobste eunoscuta observn~ia lui Durkheim' dupa
care'socialli implic~ intot\leauna constr1ngere. Fieeare
lirilba, CR pr6dus i 'ca "lucru" socia], se impunc intr-unanu:
mit .mediu, ell. 0 practica indispensabila ~i inevitabila, su~
amenintarea diferiteloriiscuri ~i d'ezagremente. Latura
inxperativa .a .fiecarei' limbi am putea-o expriina sub 0
formula ca aceasta:' ,i:i'orb~~te' folo~iild matei'ialul lexieal ~i
regulile'gramaticale,aIemediuIui 'social. 'altrel, a'Cest medin'
,~

. .

211

'j

:l"

8o:mal~ riu,.thpoate: ofeli COOa" e8!LpretiD.~i ,! chiar. ~j rlspunde'

~n.; p~if1ar;e;i ().st~litat~!'.. RisGul dezagren)jmtelon. y.ariaul:
to; pl~pon~ie .~n:y;er.sil.l Cll', graduli de ap.ro~i~'1\ie, aI' eiige'n~el\)r;
ifu, ovdi,h .Ungv;istic1 '.lUEl"me:d.imui s'o'9i;aJ.. 'I;o.t, astfel staw 1)1
emirile: Oll: aite. uzuri . sociale t ' pnecum. t~bl'acamintea:\ gau, .
ppntul: tn: gimere.:Pbrtul, eR, a,titu,dine: saR ca\ de.taliu: d~'a8~' .
pact a,l exte:c,ierulni unei. p:ensoane {fizice )i, .e1f~e &Upus. to;
soeietate' .unOI' "norme" 'iallsancwunea a.are Iff' gal~in'l.teazij;
.contra; ah'aterilor este,: de' 0i'din" 0, pierde~e de eonsidena~june;.
l1n anumit "oprobiu" d~ 6 gravitate proportionalil,cu. im
portanWi acOJldata: Iiorin:ei f}3-.U! m,arimea abaterii. La unele
, gl'up.U1~i de primitiYi,. unif.oE:mita~ea~ p,o:rtului: este (} regHJi1
\ i~p'~mioasa,. jar, ali~er~re" prov:.oa\la. indi'gnarea pdmejdioasl1
a.(JfJl~~thdtatii. 1-.. a. uncle popoare. semi-civili~ate" p'orti.ll mh',:
fliVe. reglemlntat eu ~.tricte~~. ihr~ tra.nsgD?s~~nile pot a;du'c~
p.edepse de mare' aspl~lme. tn SOCletate~ cJ,vlhzaCil portul i~~
pier,d'e nigidi~tea ihtr-o. insemnatiL masur-a,. inar. ales' gra~
~'ie: varietatji~j, .rn:ultlpIi.citat:ii: aspecte!ol' adm/:se, adicli' gl;a~
t;ie. elasticita~ii ,normelol'i Tbt.u~j',." asHel'" elitstlc8i, normele
to't.con-tinuitsa e.xiste ~.rsa; se ~pliC.e;. suD., sanctiuni: eu totul;
asemauatoane.. A~Il, da, p,iJdH;, dilCa,. ve,atmi'ntele unui euro~
p.ean. 111oderq,' ~,i ucban; s~: .PDt. cr.oi'dupa mai mu1te mo(lele
d.ec~t ale umii algerian; d'ecit aleuhui ~aran b.reton, 'suu d.ecit
allL unui atenian din epoca, lui Periora, t.6tu~r,u;n numar ~e
mod~le',. .d.eci tot de llnorm:eJ"r. -tot exisM.. Nor.melir acestea
lasd' 0 mai mare Fbertatede: alegere;; dar' 'lllU: 0 liliJ,Htat.e..'d,e..
- 'savlr~ita: Nici in mediul cel ri.lai inaintat,. cel. mai; Iarg in
a:pl'eeieri, nioi iil 111me:&;: 1llil:f'i1'or ca:pi tale oceid.entale: nri
p(J{1:le, tmbr.ika cine.v.a orieum',; Cara a suferi rigorile' un()r. .
~umite-- pllesCJip~iuni" sdc.iale. :m le~ne, de- in~eIes,c1l.re '. an
fl.. sane~um'ile; p_e are i.le~atr apliea;; 'ehiar socie:tateal acea.s:~a
wiei f:~mei can~ ar:.ap-area pe: marile bulevar.d'a, eu, p.luioar.ele
'goale, cU~I!{J(Jhie, scumpa.., de, mafas.o l}:i. elL' cililiJdm:L pe, qap.
Sa')} ell' ease.a. d~' cuirasien; r.le~ alta parte;, far-it stk re.curg~m,
Ih.. aaemenea',
excentl1icitl~tir
&ai no amin:tim> ca"n, anutpite.
,
.

se

2'18'

,.cazwi~

p.ol'tul,linuta, coustiuie 'U1'}element ob}~gat()riu 'Dtre .

,.te,gul:ije protocala:r,e. La un .\pltl.tlzde.ga.la ,ifiU se mergetn
':(l0stum. de, ,:f(c)tbal, 'njci ']a !1n:m01!mln:taJ:e.tn ~l1aine': de 1\enis
.sau cuiflori la hutoriiera. ,Fiecal'e ,;dintr.e ',normeJe ,acest6'A
. stntsanc~ionate: contraveriientu(;este ;r.efuzat,este .~xolu:s
... s~n~,tn cazul eel mai u~or.",este ocolit ~i :privit Ui'ttlle cei
Jal\.i,iar aprecierile cele rna! severe despre sine IlU vorlnUr
zia
a-i veni la cuno~tiri'ta. Inlelectualii, al'tj,~tii, .prin ten
, dint-a 'fireasca s.pre oarecare .au't(jnornie jn. via;tii~i ,prinne
voia:de .a .r.eluza ceea ce nu convine jud.ecatii, <"gusttilui" sau
'apreci'erilor ,personale, tn'rrtng .umile conYeIi~uni:diIitre aces-'
'tea, ale ~ocietl\~ii(este ~iun leI de conventiu:necurerft~;
:tn s\mS111acesta" c'are' d.escinde poate tocmal Hill rram'inta~
.'tete i;t~ri'a'le' jlena~terii '~j anume conventiunea' ,cD. antiJfii
.nt~ trebtiie sa resp.ecte conven~iunile). Dar' tmpotrivi!;ilentl
:tntrec.anumite .limite. 'PreteIiliile de a di)pl'ctuitn mod a:b~
8ohrt."opinia publica" sau "gura hrnii" nu pot. emerge ni.ai
:niciodata !phi" laorice cap~t. Teorllle ~i maiales practic1te
:extreme ale 'aces'l;e'i dispre\tiiri fIn deveni 'de 'Ia 0 'Vreme,siIl1p
tome _susp,ecte 'In .
privete stare.a~~iD:'tala. a .l'l\zvrati
"tlflui. .' f . "
. :
.
. ...
Disconsiderarea" oprdbit:a, .du.~mania. colectiva. s~t arme
~Je 0 ;pu'tere .greu qetn'fhiIitat. Piin 'clesocietatea,i~a~gar.an
(tat intodeauna respectaro'a n0rmeIol"~idecipr()pda~i:eiis
teIita. Caci,in ultima (lll{.Hiza, :indiv.idtil socilt'l este~ . u,n ::indi
via ,mai "mult ori maipti1;in st.andardizat,, "adicii: ..ada:ptat.
~unor ,.n0rme stabilite.Sociolagtil :7'arde,pl.ecind de']3;0
'constatare siro'Hara, definea "societatea cd :'0 :tdta.li'tateCle
iQdiyizi care se imita reciproe. Standardizal'ea;mo'dehD-"ea
~!nl:l}'i~ilorsoeiali dupa 1m numar earec81'e'lie nor-mepreoise
Iti :apal'ea. ac-esttii 'amar cao 'fata ''3, ,;imitaJi'ei"'. 'S.enslil we
.care~lda el .atunci eUvilltulul."imita,tie" .este :de.s~gurabuiiv,
da,r ~iae"firiit1a de !llw:sus Q ,societil.1ii ,.este iU'Slificienta. ;llen

de.

ce

.ar9 '"

trtlcarelativa"uniformiza.re' Q' ir.diviz'lor nn e faptuL ese,oi..

, tial al vietii sociale"cinumai 0, cOIls~cinva:a norinativW3tii
e~: Mar apropiatii de a'devar, dei imperfecta i -ea, ar fi '<defi~
nitia care ar privi societatea'ca pe 0 totalitate de indivizi
supu~i unoI' ,norme comunel ,
'",
.Pentru a preciza distincy1,a dintreDr~pt icelelalte tipuri
de norn).are sociala, este'cer(",deci ea' nu n~ vom putea. Inul,..
,tumi cu c()Ostata~ea,existehtei sanctiupilor' ca ga~an~ie"~
DreptuluL.;.~n. stu~iu ca\e a,titi~s a~eas~a c.he.stiun~;'ad~driv~ ,
citeva preClZafl in plus, este; cel datorlt lUlLoutS Wodon l.apa
rtit sub,~itlul' Les traits gtneranx,de la vi'e.soclale et'le meca7
f/;i,s'me des institlltfons, in "Revue de l' Institut deSoo.io1o-gie"
(BI'uxelles', 1930). Autorul, inspirindu-se de l~ Durkeim ~i 'I'efe
" tipdu~se la a<.)eas.ta problema, admhe' cOristataI:ea despre pre
i&ilyacoerCitiunii in tot, ce.este social isusyine ca. diferen~a
Intre. di'ept ~i celelal~e norme' sociale .,trebuie ,gasi~a nu in
:.pt~zellta' o.i in,modalitatilesaricyiunii. Intr-a~evar, t6aie no'r,:
'I?elepe~lire lEi.':putem inglpba intre morav~risint i ele
sancyionate, insa san.c~iune,a ee~e opul1e abatei'ilcir de,Ia
normel~i:iej'uridiee llU posed a nici 'org~n 'Special :~i'nici 'mo
dalitayi ([xe de ~xebu~ie. Ea se, apl~ca de,. oriyne ~i' orie,urn.
Colectivitatea reae:~ioneaia global, iar san:c~iunea este-, ast
fel, difzliii. Iydignarea publica; Spolltal~a,' explozi biIa.~i
variabi1~, i~i gase~te cai~i mijloace de manifestare ,;ad-hoc".
'Qesig~U', in' cazurile acestea, felul i gravitatM pedepsei
QU, depind (!irec~ de natur~ ~i'gr~vitatea abaterii ci de, inten
~ita~ea pasiunil: c<:ilective 2 Dil)lpotriY~, abaterile de Ia ~Ol'-
,,'. .

' , '

.."

,:r

, ' I Sann se 'uile eil n,orlUeleneestca.nu'exisUi Illll'\lai grat~e indivi

ziJor tn parte; ,-'-deaccea,definipa socictatii Ilum.ai prin sUI\ia indivi

iiior esto defectuoasa. '-."
'
,
'.
,
( " '2.i sevedea peii,t~u aprofundarca cliestiullii: ia division du Ira{Jail social de burkheim - 'in :special capitoll.\l iii IIlea. ' "

mele juridiee, sin~, sarrc~itmate ,prin agenli ,qetern:1inati ,~i,

:dupa modalita~i stabilite, (lupa: un,fel de formula conSA,
Grata:, Sanc~i~nea jul'id.iea e, a~adar; 0 _~sanc~lune, organ.izata,
Am,putea deduce deci, din observatiile lui Wodon, ca dr<;JRr
tur ar flO. to'talitate de' norme sociale eu sancyiune, fixa,:i
organiza't'a, ~pecind ,,,moravurile1t ar i expuse',unorsanc~iuni
diuze ~i labile. Aceasta ,defini~ie prezinta., negre~it, ,un~ deQ,- '
se'bit"progres fati'i eu iilCerculiile. care 0 IJrecedau, in~a utI'
enici ea ~ea'la care ne .putem 'Oll1'i. Inprimulrin,d, distinsyit!:
neape care 0 face Wodon ar putea servi in definirea Dreptului
'fat a: eli ,moravurile daca de la moravurile propagate prin
'tradi~ie, ~i pin' laDl'ept treceren ar fi insensibiIa, dae~ Drep'
tuln-al'"fi deeit 0 form}\. superioara de evolu~ie fara soluti~
,de continuitate, daca ambele feluri de norme ar fide ace
-, ea~i. esenta. a~a ca numai nparitia noilor modalitati de mai
. 6us(organizarea 'sanc~iunii)' le~ar' fi difernyiat. Dar mora
vtirM ',sint., un, prndus eol~etiv' irational in ce-~ mai mar,e
pal1te i mai ales consacrarea ~i p~i'maIientizal1ea lor social,a
,~ste,unproc~s O,atural dar'nu inten~ionat.. ,J>e dnd Dreptul.
in ,formele'sale adulte ~iperfecte, inc~re nu mai,ineape ~
,c~mfu~ia, cu 'alte. norrri~, este un produs ra!,ional i ,ihten~
, onal.- 1n al doilan r.iI1d" aceasta. defini~ie ar avea defectul
de a, eauta "q1ferenta specifiea" tn ullel,e caractere aie'sanc
,Wmii,.<;Und impr.esia ca san9yiunea, aI', fi nota esen~ipJa a
Dreptului. ,Dar aeosebit, de sanc~iunile care-l garanteazQ.
,va..irebp,i sa. vedem daca normele Dreptului nu poseda Cli'mv~a
~iwiele particulal'itayi. prQpriicar-e nu 'seintilnesc in
'alte nqrme i care tocmai ar 'coristitui '. Qai'actel'uLjuridiei
, ~~tii. 1ntr~adevar, indiferent desanc~iunile pe carese spri~
jina, indi,ferent de faptul ea Dreptuleste ,res,pectat' ades~
ori' datoriti,l 'tendin~ei,individuale, de, a evita, adversitatea
mediului sQcial, Dreptul mai posea,ain !line <> anumita im
tere propr,ie,' el exercita., 0 ,anuD1it~' "auto'ritatell ,i asupra
o

"

/'
..

220

121

. / c~n~tiiu~elor, sau cel p~tin c~t:~ ~i 'se orecle Itl stare 's-o
exerefte. Coii'Ven~iunile sociale'...e a moda ~i politete'a nti ~ih .
decl~ Cu" puterea. p'e care le-o acotda voin~a ooleGtiva ~j Jiicr
.od~1\a nu, Ie l'ecun(}a~te. nimeni vreo' valome ifrtl'inse9:i1 a:bso
llIt8:;-. Moda imbllacamintelor, In alarii d.e presiullea sociala
,maL poate' in,voG'a:' tn sprijinuJ sau,' citeo.data.;. ullele: av.p.a
ta:je- dB or~1jri este~k sa:u~ practic,. dar aeestea nu~i 'pQt aC0J!da
0' exclusivitate, del aplicare. Cel ce poarta 0: aUtl;tmita forma
de: ,veston' pentru m.otiV'ul ca.i place, e de:p:ar'te liie 'Il: p\ttea.
afillma ca' nllmaj"aee~t..vestmjnt este frmm~g.<: Pe dudo
,n'mma.j:u.ridica at\lu,cr, cind es.te decretata, ,~i cind esteaplii.
,ca::~ii cu.convill~re~ selritemeia7.:U: pc preten~i:a ea e cea burial
~'fL, i:~stea, adica UnlCR buna !1J: justa." ,fnstl1J este; tip-ttl' de ev1IJ
,~are; caJ'acteIlTstiea: a n!lmelor' de Dl'ep;t. ~i daca lnUfuim
!\me(}f~' dupa cum se ~a vedea, uncle- no.rma~iuni cwe:nu
.stat tntru t()!~ut hI-ridice: dar urmares:c totu~i stali>iHrea; ,i
pi-atrawal un~iaJauraite justitn"vl?m f1> si;li~i sa Ie l'eCUIloat
tem: nat-wra juridil;ii,. cmar.. a.tund clild; 8,llumite scl~im.hari
'e reg.tina~h'tne': ~. anumite conditiuni de aplicar.e l~ di:rn~
'nueaza poterrt,.iaJul, ~i; IEl Mtompeaza cava din coloritul pl!Oi
pz;u:'; Ie flUmi.m:at".mci~ "qpasi-juddice", numai pentru a'ou:
rasa.
se c:onfund'e (}U. cele', carr:wa ~i! condi1iunile e:xtrioseci
Ie:. pepmit afrrmarea' ,in tregulu~ I<lF' ea1'ae:ter; llitr-ad:ev:ar
,exista to' viata sociara d~" totdeauna, iar h:rc cea evolua,U. &(
.1ttlneEfte tot m-ai f'recvent, 6categorie' de noi!flia~hmi carE
8:.a1' putea denumieu termenut de "regfementiit'i~' 8~U de
"statute cU! apn~fl!l'e paI1ialal'~. Exemplnl tipic 11. constituu:
.8ta4~utele diferltelor a80eia~iu'ni sall' congrega:~iuni .'ell scOt>'
liitat (Gl;lt~iteh Ie nume~te "societaV runc~jonale"). E~~
.prezinta 0 s.tr-uctura intru totu) analoagi' ordinii juridice..
.ti-; con~titiiiesc: un; simulac~, de Dre-pt pozitiv ~i 'jiu tnliiun
~ul unor' orga:nli.a1;iuni'" sociale
astfelstnt ana10.
8'tat-eror~ Ca, ~i, nor-melc' jurid.ice,normele statutar.e 'limillea:~

sa

care'

/, m

l}i ele ,conduita ,indivizi:lor .carecompuu 'un .grup distinct.

.Jlesp.ectareadispozi'Vilor acastor" statute"es,te, intotdeauna

sanc1ionaLa ;prin -diverse .masuride igal'IHl!ielnt.r.ecare ;fign
feaz~', -de obJcei,excluderea din grup" ;p.iel'derea 'unor anu
mite drepturi, .avaot'aje sau distine~iuni.pe asemepea, in
uThitectvrii,ca 'lor, statutele slot 'tntotdeauna Jinute sa rej:;
peete 0 atrumita ~inuta. "justa~', iar n,?rm~le sta:tuta.r.e care
.0-a1' ~res'pecta-o I'll' fi considerate ca defeCtuoase ':i ca/Boli
':eitirid 0 aorectare.
Jnsa, dup& cum .(~i chiar: "pentru ca") 0 asociatiune
,$a;U ~organizatiune sociaH'i eu .scqp lirriitat nu po'ate Ii .con
'fuQdata cu un "Sta:t" , statutul ei nu cste 0 veri;tabiHi .~i
~Plina:.'iordine jU:r.idioa~. Un 'stateste .0 organizare soCial1i
-aleoarei .at~ibutiuni slnt nelimitate. St~ intr.~ atriblifiunBe
stahilui pu~in:Va de a da orientari ,~i de a dispune as~pra
tuttTror tipurilQr de aotlvitate ~i asupl'a tuturor' 'felurilor
de ,scopuri individuale. 1nsa~i as~ciatiU1iile ."particulare'!'
sau "cu BCOp 1imitat" l~i' sprijina existen~a pe autoritatea
statti1Ui:~:O asoCiaVune reIigioaS!, cultu1'al8. .sau CU8CQP
'luorativ n-.a~ putea instrumenta tn .chestiuni care ;pcivese.
.depilda g.arantarca.p.atrimoniului .lor ;sooia1 ;impotriva ter1i
i10r s.auchiar 1mpotriva' propriilor lor .meniliri, .. d.eclt ,sub
:p.ro'tecl iu nea. statu1~i. ~i ordinei de .D.r.apt p.e care e1 .{) .c0t!_
.sacra~~.ocon~ervA .. Maimu'lt: statuI.Did n-ar supor.ta ;~1(is
tenta' unei alta organiza~iuni .-care, p.e acela~i teritoriu,.,~
,f~nc!ioneze ~u atiibuyiuni uniiJe.rsale",parale19u 'sta:tul :~i
:t9tl.1;~i di~~li1cta de e1. Distino~iuneaac~asi4; oric1t dj:lredUBii .
ar fi, ar 'i~p]ica totl1~i diveI:'gente sau abateri .de 18 r.eg.ulile
de Dreptadmise de stat. Asooiatiunilepartielilare .exi~tente
pe baza umii' ,;statut partial" pot, functiona numai ca :sim
pIe,organizarii de stat, deci ca accesorii ale statului. AC'd1o
tnsA nnd.esta~ul on ex.istll, ele ,p()t apirea'oa unte.! ,de'schita .
IaU embri6nalunui stat.
.

~t 1n~e normele de, tip statutar ~i',decj "qllasi;jurid!c",

't\'ebuio sa. S()cotihl toato :regleroontul'ile de' durata pff.:Cara,
~i, de dostinatie ..cil'cull1scrisa" cum sint, de 'pilda: regulile de
joc.' ,Paltenerii 'jocului de ~ah, sau, de biliat'd, ..a,i jocurUor>
de car~i, ai jocUl'ilor, 'lupteloJ' ~i concursurilol' sportive, sin:t
~inti~i sa respecte, anumi~e conditiuni precise lacare' Sh1t
considel'a~i ca au aderat in mod tacit prin ini~W" accept!U'ea
caliUitii -de partenor'. Normele aCestoa ou si.n.t obligatorii
lata de oridn.e, ci num'ai faia de cei ce' intra in sim,tllac'rul
de lupt1'i pe. care-l oferii' jocu!. Supunindu,-se acostol" norme,
,parteIWttil"dev'ine mombru al uovi gl~up precis, cu 'statut'
precis {fiedi "g;ur,ul':, p-ar i alcil.tllit decit dio doili1, p,ei'"
8otuie, curp cazul' jocuhii de ~ah): 'ea ~l-n' asociatiile s~a'"
.tutare, exista 'sanc~iuni care se .aplicii . contea 'transgre~i7
'uoilor .~i :anu,me, in trasaturi genera,lo, ele sint acele~s,i ~i
aei: pierderea unor.',,,d1llp.turi" ,sau a 'unoI' avantaje de ale
jocului, exdudel'ea;qiri' joc, aplicarea 4e' amon1,.j, descalifi~
cal'eo etc., J ocm'He copiilo!" ,chiai- ~ind stnt sirni)le impro-yi."
zatii spontane; poartii de r~gula aceea~i ,caracteristica: ele'
impllca acceptarea ,unoI' ariumite "norme", p:~ecupl de exem- ,
plu: norma de a simula credintii efcctiva tn veraeitatea unOt'
, date fictive. S-a o,bservat3 ea jocUl'ile sportive cO!lstit\tiesc
o utilii Pl'~g'Utire Ia viata socialii. ~i unirriport,ant r'nijlocde
(lultiv'llre i'l solidaritatii. ,So poate dovedi InS(l totqdata ca,
aUt ele, Cit ~i jocul'ile copiliil'~~tiin genere, ,~nticipeazii ~i
formeazii cOI1~tiint-a politica ,~i jurid!cii, tocmai prin faptul
cil intiil'e~c obiceiul t'espcctadi normelor consaCl'ate. Da~tl.
este \'1'CO deosebirej din acest p'llCi' de v~derc, Intt'e joeurile
c()pilare~ti ~i activitatea organiza~iilol' spol'Live, ea consi~t~

'.

'

"

...

u
3 Vezi L'acqui8ition du ;,sens social , de Louis-Andr~ Fonret (lat.'
tn llet,lue de I'Institut de SociQlogie.,Bruxelles, 1927, p, 3~9-559).,
.
, . ' "
.
-~

22.

tn, neeea, ca. jocurile cQpilll.re~ti influen~eaza aSlJpra unui

material Inai plastic $i astiel ~ficacitatea lor e mult supe

rioaril.. Poate insaca, nie;' :ele, nici jocurile ,a.dul~ilor n~ar

avea aceea~i putere educativa daca tn, strue,tura oormativi

tatH 101' n-ar intra, ea eleml,lnt organic, ideea, de justi~ie ~i

vaioarea - de ,;just". Nuse poa,te n~ga tnsa, participa~iunea

aeeasta. Ideea de' dreptat~. care c~re tn jocurile-sportive

interven!,ia ul1ui' organ ,special: al'hitl'ul" e t.ot, atit,':de vie

~i' activa, tn joeuJ'ile copiilol' unde ~i arbitraj~ll'~i saneFunea

au caraetor.ul "difuz", eu toaM starea de di~uziune, a .cune

'li\lIiii, judecato're~ti in joeurile ~i tntreprinderile 1M, copiii

manifcst~r un (oarte aecent,nat ~i sever simt de 'dl'epbat:e.

A&tfel, un "gi'up de ,joe" copiHh'esc este" ~i in Sens filogenetic

,~j~n"sens ontogenetic, un preliminar al grupului polit,ic, inr

norma celu) ,dintij e prcmergatoare sau simptomul ol'dinii

juridice, a celui din urmit

Intre eomuriieihile prezentate primei sesiuni a Institu-'

tulu! International de Filosofia Dreptului, 'in 1933, 'aceea
'a,l)~ofesorului SiI)zheimer 'sus~,inea 0 separatiuoe intre 'Orept ,
,~i stat, ,pc temeiul unoI' obser:va~iuni "asupra Jlezvol.t~rii
"'D~~eptului 'uvrier ill Jll9(1 eu totul indepeudent ,ae via,ta "d.e

$tat. Jnsa C1.1 toata documentllrea autorului, r,illhino tn pieioar~

adevarul, di: at-Ita vreme ,cit statuln-a recUnOSC\lt. ~i' n-a., ,

~dop~3,ttnc.:l orgallizatia suplimen:tara, pc c.are l~lmea uYri~

era j-a,eonfectionat-o, cutnce,t':ll pentru conditiurtile sale

, ~pe~i{).~ede- activitate, normele ace.stea de intel'Os ~i, ap/.i

,care 'circuroscrisa pastreazacaraetel'ul de sta tut. pl'ivat~i,
'nu, pot fi conside1'ate ca figur1hd' cu adevarat 1n ordiriea de
'Dt'ept, 'cu toate sanctiunile de ~ficaGitate relativa pc o.a.re
se sp6jina, Atunci ciod slatlttal UVl'iel~ devine legisla{ie uvri~
" era, anvel.'gma ~a: e cu totul alta, pentl'u ca, cel pu\,in ,for~
mil.1;; Intreg,organismul soci~J ii, sUi tp. ,garantifi eu auto6
~tea, sa, iul' lnteresele speci~le u~riere jni,l:a ,illtl'e .elelllen.
-

. J

~j ~ ~',

l~ -:. Fllosotie romilncasca. vol, TV

22;

<.

, ,We oonstitutiVc~"al~ vie~ii, de,st.at. Negre~n:, '. ,inutll ~A, 'mai

,adaogam' caincorpol'area -statutuJui uviier'in 6rdinea lie

;Dre'ptilU .~e produce d~cftdin ~'c1lpa ,dnd, amiamblui socie
tii\iithte1ege .noo~sit!1te'a 'Unei ''prdtec~iuh:i 'a' acestiri' sta:tut
pl'in ;autoritatea'" :colectivita\i'i.Fie6aI'e<jnstitti!~e de 'st~t.
.'~I( ~coara, biserica ~i cihiar. instantefe'judi~fare:'
trebuit

,sl1 traverseze _faza stat~tara :pln~ lao adopta!,~~i. c~~sacrareu

~ ,,-<1htlui -~L impQt~an~ei '-sale pentru. tq.treaga Qolectivitate. '

pupa -cum'a, aratat,G. 'Gurvltchcu .aceel!~i09aile, D:r~p.

, luI se r~ga:se~te'ln S'tare."nasd,ndli 'hi cohaitiUe de. acti:iitate

. " ,al~ tllturor 'comunitaWol'.$t)ciii]e:>lhsa. Drepttil ~r(st5l-re na~~ ,

clndii .n.u.-e incii-Dreplul,propriu-iis de~i normele pot :sa Ie ,,'
fie;forqla:~ pei'fctsimil~re" 'de~i a:ceea~i ~~rijii,de a .rarilt~e
"jhst" "se p,oate'd'escoperi in constructiaamnelor cat~gorii
de ,norme', de~jatit unele '-(iit c~j a:(telri c)1prind aceea~i garall
tai'e: 'prin" ~lanctiuni',~iC'u~toata, 'ana:logi~, tehnicij' lor. '
, ,;;-all 'paroa .deci,ccLfc~)'ea; ce constJtuie. g!ferellia,' speci
'fica:a norinelor de Drept ar.-lre~tli~sa ,c~prin~a,ipartic\11a
. l'it~tea:ge a:'fielab'orate, cQrisatrat'e i'garantateprin'org~
nizatiade Stat. Tenm" aceast'a ,ntrrriara intre a:j)~ratoriie1
'~ciu~li pe H~ns K'eIse'n c~rulh-i ,apar~ine 10rm).lla ']ap,idar~:
'l~Hes; fte<,:llt "i~t, Staatsrecht, an~s .Stallt' ist, Reyhtstaa,:t'\
iEs-te mult' adeva'r in ace'as-t'il ifirmatie, ;mai ales in al. doilea
moment"aI~i, pentru:,ca' originile {storIce al;~Dreptuh.ii.se.'
cQnfunda cu ale stat'l1ltii l anurne penttu, ea statuI' un este
,'d~clt 'a:Iisamblul mai 'mult ori mai 'Pu~in dezvolt~t ?l".;o-rga-,
'nel,or de: Qreatiune, de apli9are ~i..de 'gaiiantare a Dreptulul
{cum'am 'aratat in v'ohllnuI'P~i1fciRiiFll'fnda;mentale). Ac-eai ,
,tamsearima di notiune~ de ',;D'rept~.'es~eimplicata :in cea
d~stat" d(nu pot. spun~ ,,'Stat'i' lara. Ii nu pres.upun'e' ~i Drep- .
tul' pe care-l serv-e~te, 'a~a ,cuiri riu pot spune "c-ofp'vhl'" tara'"
a"imp~io:a ifunc~iuni1e vitalBep~ care leefectueaza:.:u :a:1'te
ctivinte,. ;decur~de :8:e1,cn hQtiune'ndpstat
po-~te'servi

I .:

":'

.,

'hu
-'

.~

..

"'~finitia' Drep~uJui~' de vreme, ce ~i~ ~tatul, lartndul, sllus

. cdetine~,prin DreptAnsa ceea;' ce distinge, statui 4e "aso-,
cia;~li 'sta~utare~"tr,ebuie,sa p9sede un corelat~':ln, :eeea' ce.
d!s:tlnge. Dre,~tuhde~ .,.sta,~ut". l~,c,alea pentru :a~descoperi.
oara~erul,esential iU -Dre.pt:Ului. tre-ptiie sl Ii d:uchld', prill
anwiz:a al;lest,ei, c.orelativi~a}.t, " ,.', ,.: , i t .. p , ; , ' . "
Una' dintre defini"iil~, cde: mai apropiate de: ~devar,' din' ,
efte s.:8.U dat:i DreptWu.i:"es-te dtlfiniF8: lui 'Jhering 'pr;o:priu~,
, zis:~: ,prqci,z.ata.~ demons.trf.\.t,a ~ vu)gari.zata de ac.ea~ta,:' da;r
antiqip\lta de autoFii secolwuiraJ XVII~lea) anume: '~Drept1,lr
eS,te forma sub~are co.ndiWle dl3 via~a' ale sOcietii~.ii si'?-t
lizate pfln 'fort.i de constdngel~e a staLuluiu ("Die Form -der
d'urdl di~ Zw~ngsg.ewM~,des St.aates beschaffene Sicherung.
. del' :Lebensbedillgungen del' Gesellschaft"). Ceea ce consH.'
tUle'valdllrea acestei definiW este faptul ca pune accentul p,e
via~a sq,ciflla, privita in tntregimea ei, adica, cum's-a spus
d~-pil"GTotiu~:,ti~ hsocialitate". Este intr-adevar import~f1t
sa observamcaDreptulnu afe destinatia de a garanta uriele
sau'itltele d,intrc' linteresele in'dividftal'ih'au d'intre i'nteresele
. cQle,ctive. Nb,es~e' n'onn(dB ~:h'e'pt,.propriiJ~zisi','n~fqlaciil:e
81;}' lndrea-ptil: numai asup:t:a"1''Or scel,puri l'>articulAre '~,i 'Iimiw .
tate. lmplinirea' ~i g6.I'ari.tllrea' scopurifof particulal'c ~ ~rimL
ta~e, n"U pot' aSigura cbndi~iile.de viat~ ale societ~tii. :S'O;ii~-~'
tatea\cuprinMo, corelatill-ne 'pc ider, scopuri; apreciol'i'lli'
8,cfiurii, d~'atit.udlnUizi6e ~i ~titu9ini'Psihice, 'in 'CW~e< culd{ ,
vatea' unui' .uric grop de 'e~~ll,:iente", o!glii).iz~reai,'apifhiI:ea'
unui' anj.lrriit scop apar~in1ndi :un~i par~i": din: g'ru'p"nupo:i:J.te
asig-~H'a" 'dElplin fUII94ionarea }n:tteguluisistem..-' ," , ~., ' .
De':fapt, sa-.n-e'dam seaJll ce;,trebuie>sa'lnirolnne ace-asta
n~s~:guv:are".l' !er~enul acesta' poate' Y;~' se raporie Ja:; ~ou~
mqduride aeliune: e.xista. asigural'ea !'pri'l), creaFune' ~i:', as1~'
gurare pi'inconservare. Aasigur8.'proil'uc-ereaunui fapt P(liJ.t~
Sa tnsemne a crea' ace1e condj~iuni fara, de cai~ faptut inf

rea-,

s.

221:

..

pout(J ,vorbi dee"e'I)1pfu d:es~, .

, .pr~ 'a!!ig~i~rea lncasari, imp07;ite19r'liscalMin'tr-un,stat'.t. Ea.
neputtpdu"so produce ~.la sine, prest1pune cr,e-area de 'organe
,~Fde,'coridl~hlniindispensabile . faH~ului 'inc~sur~i. Pro.duce
rea' uQui Jll,-pt.poatesii. ne'!"aslgur.uta" in sensul COlwerv 8rii ,
... att1IIci clnd faptul, de;}Urglnd dinan~m~te conditiurii ' <na~ "
:.. '..tutale,se' pl:oduce:ir.'moq ,~P9ltt.o.ti; s~1:pf.bCl~f.e";,de:la:s.ine'~;
, tnsa: un numar "dc' fa:c~orl'j;au lm.ritejuriiri: adY~1'sepot" sa-l "
.. oprMsca'par\i~d',"sau pecde,plin. Astf~l,e ,J:}tlilK'ohr'ti r~colfa
un~i grt\diritdc .l~eg~Th~ C'~~il' d~ll:~hs:~tnhl't,:ar~'sau .pl~ntare,:
a-at '(te7'':9Ita 'spi?nt~rr
uri ~i.\lW-~r' de condi~iuni advers,e.
.' __cn.':~~c:eta, ill};e~tell:J'<;p'arazite~,'b~'r':lieI,lile, "n~~1' ~meriin~a~9,:
~~igufareil,~:tQf.~Gest,"az):ir:e:ui1
cah\cter pur' def~.p.si.vh'
'. ~
~
~.'
~
I~'
~
.'<'.' ",",
','
\, ,.'" lfe ,care tuo'a 'de aSi(7'uia.re este~:v.ol"ba '11';' fohnilla luFJhe- .
rlog?:: .:
r.:.'
".'.
'
,~ "Sopjeta't:ea' este, 6o.1'.e un, f;apt car,e a*t'eapti'i. sa. fie, prod~s,"
. E!'~l~ .unuI~~r.r~e pr9d'l,l,ce ,de,la ~iI+(),'~nmo'd rio.~ural? ,Proble'p1u
u,'
;"l\ceastl.\ ""nu,'~~
'mai })tin,e."azi':1. cum o',puneau~
JU,an
Mat';lal1
"'i;,;,. "
~ ~. .
J,t.' .

, poate

pr~~:uce: t !II a~~st'sens' S~

dac.a

'"j'.

',,:.':J' .';:

r; , { '

".".

I..

1.',",

.'

~Jl"~;"~.:.":,;'f:<''l~;'> ~~,'" '"1~~:{:'"

_B~D1?,e8 ~~"I\~n~ss~a~, Y~~asQc~a:~ "~ l;l,~ ~apt n~tural ':~~l'e.

"t,

'0;'

-'.

'\

_"

\.'.

j..

"

t_

:: cer,e sa;. f1~;,conr~cy}.on~~ ..,~,~u"pn~H).~1t. ,1l~;:mo,de~"(pre?; f).SlgU~,,

rarea~sa" ~lhT!0Rt~,' COl~~lst!l ,<\flC\t., in Mt~ dp c,~:mser~~re .~au '
OC1:c,ti,re.".,,~, :- ;{"' ..,,-:.:,; .:",' .' ."j
,~;,
'~'.','.'
,I. .

, } .....

:..4n cazUl'"ace)lta".s.e ,j)u,n tntrel;larile:: rn:'corrl.ra::cUl'or"'a.d

v'eJ'sh,a~i t:r~li~ie al'iitat~ '~\l-?

nt

.!}i ca,re' st func~~U9ile "~i~~it

sociale care, Iln, se desJ,iJ ~oa:rii ~ill;gUl'e"lil wod su~isfaca,tdt oi
s(tlic~tt\. iI~terventi~ ,,;ordipii 'juridicet,? : :.\ ,,' '1> . ., ,", , ' . .'
, Punii~d l~stfel pl'obkma', "p~nput.ea':li~ol' cont:u.ra::b~;l'a9~.e:
rel~ 'p'rin'c~lte~norn},ele ~j.uridice s,~ d~sti,t]:g~,de cele,a!te': ~orm~e
sOCl~le; deoar~se, in tot"g~zul, dmtre celelalte 'feluf,l',de.JlOl'me'
/ . ~'sociale:nlc~ ,mele~nu. au .darulde aasigU;f~.nien~i~ei::ea:;vie~i~.
,.' soqi!l-le)n ,~e!7-~l'e prin~inlat;;I~~rea. .c~tuze~or de" d~misi~~; :per7
turbiirL.-, '"J ",;~:., ~::" ' '~'.; .
'.,. '.'
:.'. " ";'.

"
Depe.ac~m:chiar, .fai:a 0' O(iuta,careanume sint aceste
cauze decisive de' per,turbal'e ~d~ra J1 preciza care sint con
(titiile sau laturikin care, far~ speciale mas ui'i, pericli~area
'llevineimiIjenta, putem intrezarLdatelecu'care .seva,llutea
construi dennitia, }()gicaa Dl'e.ptului.. '.. ..
.
.
_ cD~oseQirile dintre Ol:dihea .de, Drel;t i celelalte, siste~e
d'e-,noiiliaFune avietii sociaJe 'ntistautoatepe :acela*ipllln~'
'nu sint, toat~ difel:ente referitoare laacelai pUllCt de vede're:
Jntl'eordinea d~ Dl'ept.~inorrilaWmeast'atuara aasociayilor
'.cu, sQoP restyfnsdeosebirea nft este d'e:ol'din for-mal; Ci ~o deo"
, sebiIie ,de rapt. DifeI:enta, stain ob.iecWl norinayiunii precutn
~i,:.n rqai'iriiea sferei colectlve. car'e, se . vade~te interesat& in
existen~a~i respeytai;ea :nOl:mel'or. Faya de ''l'egulile cerenlo
. ~nialtilui *i cu aiteponven~iuni,tizuri:saulnOr~yuri,deosebi'rea
" :~ insil,i de ~rdin [.orllial deOal'eCe in structu~a totalaa' aces
toradeI'iva~iunea I.ogica are un caracLei' cu totuHax, e ineSi:Jll,
..'fiat,a; .,da,cii flU clii~l' inexistenta. E drept oil muJte dinll'e
",Jll,orav\irile 'truditlonale, uzurile' ~i' l'egulile de, polite~a slnt.
.reg,~Ii d~ ,origine juridic~sau quusi-juridica insi(decazute
. din :ol'iqe.sprijin 'al uuto~itiiyiL,organiza:te. Cau~ele .o:o.re de
,:.t~rmin~ doeasta. decadere pot f.i nume~oase dar lIu'he inLe
"reseaza..acum; Jnsa intre 'efectele ei" until are jmpoI;~an}ii hi.
discuyia pr9bleniei noastre: e faptul pierderiisensului i: ra
;.' ~iuniLlpr iniyi:o.le~' lrr LestransfimnatiQns du, Dr()ii,':7':ardiJ a'
,,~mis~1tevaobs~rV~tii ~~l1.ipo~eze.iilt,eres~nte' l'eferito,al'e Ja
. or~gin~a unora, di:ntl'~ uiu1'~le sp.qial~;tl'adi:~ionale; precum e,stG
8tringetea~Il).iinii iji' sem'n d~' priete~ie, aldama*ul;'salutul elc;"
.~rirhas"~r"parea caderiva.di'n. practice., jUl'}di6a'aj,arvuri.er~ "
caz?-l stabilitii de conven~iuni'cu omect materi.o.l. Cuantu~ ,
",rout ar\-uni.i a s.ufel'it 0 progl'esiv4 dfffiinual'e ~i' 0 pie1'dfwe
.' ~'n'prciporWle sale,:'in'masur~ hi care s-a.afirm~t important a
',' ,~o(jial~.a ;,.~uvintului dat" ~i deci a"credi~ului".Aldama~ul
'.: deriva diiltr-oformA specialii tn 'care se sati5~iicea altadata

In

; - - - 'r

,cnev..oia 'de~Pllblicitate . a aote1or luridice impoI'tante, 'oiv.He ~~u

comerci!).le. Salutul 'prin ,descop:erir~.si ',p:rin Inclinar-e ;ester~- '
,miniscen~aaJterataRtenuata, ,a urioi-forme (poate ))}lrnce.'
,dur-a1e'lutiJizate instabilirea ~ir.:ecunoa!]te.rea acelor TapO]!"'
.turi'juridice.ca~,e constitnaiu :,)sc]avagiul", (aplecarea .ca'Pu}tii
.esie .punerea <lui ladisp()zi~ia sabiei).Toate ,acestea) 'ea. aUt..,
de inulte'ultele, .nemaiay1nd;}egatu:i'~ eu sistemu} "logic Ed ,
m'(\inii jllridiee", inwigoar:6,-.ramin'iz61ate 'de' 'orio,e lqgioa .~, .
';pot supar Ii ni~te 'produse ,ale" ellpHeiului.2:Logic-itflt'ea ~or 'is~
t9l;'iea, fin !a,copera ilQg.icita.:tea Joraetuala.:Cee,a eele-a 's.upri~,
mat .calitfl.'tea lor:denprme juriili'c:e este'aeoea~i ltnprejur.are
ca,r.e:Je~a supr,imat~i logicita:t~a, 'aniime: .incetar~a"siHl diJfii
:rluarea fUIlctiunii ,pecare 0 IIp.plineau 'in ansaniblU:I~Yietii
coiactive. Viata sobial~ e..pos.ibW( azi ~iti:il~a e1e" ele n,o\mai
gar~nteaza.. Faptul cil S'upx:avieyuiese .doYede~t;e rAsa cil'1:1Yi-.,
litate;$l lqr nt!., e {ju; toWJ :l11.11a'. ,,'Existii' n'Ol;me 'soeia-l~c'ar'e+.
,a:p~i.r CCflectivitayi,ica:indisperrsabile;, ~iexist'a,'~ide '(celea'.()t\-'
re~i,:~par:nuni8.i-ca;utile. Gac~;, cee~:olme'n~ine in vigl!R'1'e-o
norma:nu . e calitatea ei'ef:ectivB.'de'utilitate sal1 calitatel,l. ,de
indispe~sabi1.pe 'ciw,e ar,peseda-o,inmod' efecti"" oi simpla
ju~ecata ce-o' 'face' _c6ntj,in~a'colectiva,des,pl'e carac,ter:ul ,oli]i
,ga~or, des pre c,araeteruf coercitiY Ije "care trehuies'allm~
brace unele ,It0rme. Atun.ci C'hld 1ncepsa se'o'rganizeie :sane'
-t,iunil,<, cind incep .sa se-precizeze,condi~iile, :moda'lit~tile:;'i.
agen~li aplicarii acestor sanc~iuni,:nor'mele"care se. ~buG~urai
ceic . dintii de. asem:ene.a amenajare. s'intceie 'car~ 'prezint8
aprecierii co}ec,t-ive c~a mai' mare:impQri~n~a.':1in fa:V:99.l"ea
lor.;se impune'cea mai' sti!icta :res'pectare, ;.iar, transgresarea '
.lor a~rag{l' ,ce~ maHmergict'l. 'represi~e" c,q. ~i cumae respeutML
.oiide transgresarea'lor ar- dopinde meI1ti'nere'~ oii .iiistr,uge
' . r,eacQlectiv,itatii: Ceea 'ce,a:v.em.~noi Jns~ ,de descoperit ,eg,te
ca.t~gorjQ. '9.enorme :tcq.re efectill. !wtiir~sc" menti~er:ea 'vi~:
s6ciale,~
'l1qrplek
a icilrpr su prim:~~e.
SRU .' ciHcare ir~egul'!J:iJa. "ill'.
.' .
.
.
.....
;.

."../

':ISO'

;.*~~;

,.

.'

'":

.~

. pMiclitac <le~a~)lral\ea., Tha.tu~ala ~1 socialitatii. Numai: -lntr.-in

sele:'vQm pute:a"distiThg,~; integra~ car.act.er~le proprir ale jll

ri;(licit,a~ii.
:
.. . .
\
Ala.~uri:cu ~Hstinc~iunHe: de' mai sus)'~o' alta:;'care'este>'de'
mRre'im,portan~'i.'i.i'n studh~}: nostril; este cea.pe care:-trebuie
8"'0' faeem intre normele jttl'idice cardinale .~jt normel~ ju'ridice
adt1enti~e; F'riInel~, attica. nOl'mele' jUl'idic'e'cardihale\ slnt cole
cal'e. stilt de:st:iih~te sa. ga,rahte'ze'~xistent:a ,v~etii 'socra.lp;'ce_~,
,.1aHl1ter adicn .normOle juridicB" 'ady:enti~e-,s.int cele destinate
B.if ,. asigure' ~xistenll~'.'l}i' aplicaJ)i1Ha.tea.' normelqi', ~a.rdiiIa.le .
AslJfe];; toate fdisp6zi~iile lega.le, care- au 'ip-. Yedere' siguranta;'
s:fa:Eu.rui, <?are aU''i'n: .v~dere,organizarea l}i"co~di1ii~le' de exis- ..
ten~a;al& ror~e~ :p~blice"toat:e' nornlele clwadffiinistr:are'a sane
ti:tIl1ilor i d~ptoe~rar~a: mijlot\ceror'~'!-tCl~ia.'e p~ntru scopn,
tHe' dec n}ai,suS' (legi.l~ J~~ca1e;_ unaue,iare, btlgeta:re etc.)' toate,'
llormelecare pregat~sc con,di1iile de-ordin. sufletese pentru.
ufA.xima siguran~a de aplrcare"a' n0rm~fur' juridice cardinale,
. t~ate ac'est:ea stn't' notme;'j.uridi<;6,a!llJentige. 'Aci sO' poale ve-
dea;~distinc~ia latre"ceea' ee:e'fuIj.damental juridic l}i ceea ce
e<j'urinio- 'prin aluviune;:prin ad}unc~iune,',prin, excregc.en~ii.
, N'Ifl. d'iq)ild13:, legire~ ,colaridiind' :legi, con~in norme juridica, '
. daR f.jind;$Golnre,. sint advenliive: pentrtt di contl'ibuieJa v:ja~a'
st'atului ,i;' pe: a:cea's!a~ cale) oootrihuie la asigura.rea menyi- .
rrerii:"'a'~torita.Yii.'normelorjillidjt\e:' carqiila}e(sta t~l n u:"in- '
tretin.e -'9:eli ," DU. deelaT"a.,"db' obligatorie'~colarit-at.e\l,i Imurma
{"e,te 'suprimareil analfabetismulili p.\3ntru a\ seryL astfel;"so..
cialitat,e.a.l~
genere, oi pe~tru cif p:vii:taceste masurLsese;f-',., .
v.e,t.e; pe"sine;::tl}j.\:pregiite,te, ~l~g!ll~.eh} d~~Qare. !ir;e n,ayoie" 'ii}i;'
priQP!igit, ,tide:ologi~l:-pe cane lre. sprij%na, tnlesne~te"functio~1
divel's:eler' sale llil'lstituyiuni'" ~r "!iii: miiloacefe. i~t:elec..
~ t~e'pe1;ltru ,u;ianin,la cun~a,~el'e; ,i a.pli'aare, 8:' ttl?gjl()i). ~ot
~trel; ri~ualurile religioase pot d'evenr obioot'al~ n.ormelorde

in

_en.

..
..

'

Pt'ept~llnci' cipd'~prkctica.l'ea~cest:ofritualuri ,upar'e ca 0 '

'condWie indispensabila pentrurespectare ll' n6r~elor .iuri~ic'e
cardi!'H\le sa'll '~i a color ~dven:tiV:e.,Aceast~se lntimplii'lo'mod
ffre~c" inprimul 'rind' in cQlectiv'iti'lWe 9Je~ar&r <noi'nle juri~
"di\\ec'ardip.ale ,sint:,'p~~ial sau to,tal, ,dederiya~iu~e direct'
rCligioasa. J~' aeeste tiPlll'i~:tl~, ;"ordiI1~ juridicu"" Inanifes/
~i'lile 'roligjoase S~11~:" pEi ,(Ie' ,0 parte prentise t'ClJret.iCQ "diricare:
,cl(wiviY riorp,fel,!3,jw~i djp~~'Qar.dinale" ja.r ge alta' ,pa~t~: riiijlo,ace
,tehni,ecpent:;'u;asigur~rea,respe,Ctarii ,aqestor ~orme.De aceen.'
;, ~l1,:e})JectiCvitatil~ l({Hle,prc,dOWlna" ,Co!1cep~i.i1e: ~i kentalitatea
:1'eJig,i~~su(d:e~e~~mphi;ip, ,EUI;op'a ,nledi~val'ii, sQu 1~~: PQpoa.
1'01'\"" UJ1~i.Ce.) :,de~v:oit~r~~,t~11!1ica . a. I)reptului, :'s,eresimte
, ' tJ 1 ceJl. 'm~tl', largJll1).~B\lra ,de aces to' imprej1J,l;ari~,sistemul'de
, , prob.!-~tiUI1e,~c,aJitatile~i ierJ.lrliia pers,oanelor; c,aliieaFea cfi~,
111,~~or(~i),e,ra~h.ia peq.~pselor, cuprind dl:)ter'r'n)l~ari ~(iiiijlollr,e

If,ese1).Vi,,p1}l>re!igi~as~J'' <"'.;: ,,~,~,:,\~: .. :, ,,",,:

, ~ 'pis~in9,vi:unea "din~~~ ~Q.rmele j~I!idiqe;c~rdina~i cele

\adventiye.n ~ste 'utili.\ ip: disqutiunea;.prezentu pentr'Q "c.lf.
r
daa ~ ne, p:r;6p;wi~m's~, gasim;c,a:ract~rul.j)rQpr,i!J0:1 <.noJ:1Jl elor,
lllrid~e!J., tJ~e~uje ;si't n~,ll~m seam(i:Cii, ,!iceskcarn.cter. nl,l a:p&re
pronuritn,.t, inCtoa:t~p lenitpdi1).eadec~t tn aClM,no}'me care shit
iridreptu,~e dir~~t ,l;l)r,~ g~raJ)ta,rea yievi,i soCiale, !l.aiya. in c~l~
, ~a!'dlnale~ NOl'mol~ jpridice "adventive, ,ri~avind,<iec!~ un,
erect ind~rech "me/Hatl '., pot sa, ne ratiieeasca}r ,aceasta9~r ,
cetaI'e,~au' pot, sp., intirzie prin" ooq1\11'l cinu~ile ' ~junge;rea,
~int~j.,' " ,,' ' " ','; ,
' '
,..,;.;....._

..._ ._.'~

I
,;!'

, &'rot cl1a~est prilej ;~te~obsorva ~l\lntre 'Drdpt ~i Religie' mi'

{lxitita,'in sen~ul,c\.irat;'lil cuvintului;, 'nici" opozitie ne'cesar~, dill' Ijici '
nece!!ara dependenJ1L,~le sillt d!ltl~ tip~i de' ~titp.dinico9rd!>nil:t.e i~tre
ele ,cJar c).istigcte., Istl>ri6e~t.e/ReligiuI).e;J.e; geI1Cralme4t~ .vorpind. ~~i,~
cut. iZY6r al 'vieiif' juridlce,dup~',
~i 'Wlicul izvo~: a(gtndirli
ai'ti6ti~:~t.ii:ntifi6enilOso(ice:,: ,,;,:'\' ' '" .. ,;:,;,', J" ,:t" " . ' , " ' " , '

cum' este

, DJj;F,l:N1J'IA

D.H,~P1'VLUI

.:.,:'~
-~ :,T~ ,,~ -~;i~t;l '.'.1 . "tfJ. '~ .. '.
~
, "Te!,ld'in~a.,~oCi$.l~, ,~xis.tti}n P~,Qd,mq.tliraJ in fif)~are, indivifl
,,';.

omepes,c.),11Jloacele
e.xist:ad~easemenea:

.. '

strlC~' n~ces,a~>e, pentru

sa;tlsfacf;3reU'

(~;,

toat~ diiJ~ '~e,expresitine, toate ca'ik

prin care con~inutuHle,lin"oi 'con~tiin\e 'indiviauale pot fi pro,

:iedtate in.alte contiinve, sint miJ.l~,cu~ prin,?-ordia.l af socie
i'(lvii: oin~neti.Daca intre indivizi n-al' ma,texista" ~i priQinL
.de:ad:'l;ersitate; reglllile Ge Drept ar' fi p'erf~ct inutile;' ~JvOil;
,nat:tmdfi de 11llOl'lilatiune" soar sat.isfacc):irin ee~elalte tipur''. " '
Horme sa'll reguli, aplicate fie 'in societate,pe,ntru iJitf'D'
'8i~i,~ar'ea~i captarea sentimentelor, fie i:o tehn~ea muneii dr
"prodll~Hune,,'fie in" tehnica dcscoperfrii adevahilui, intr-IJ
, a'6.ti\rit.i'itUde de~ensiva in contra primehliilorpaturale etc"
Vom iilcerca acun} sa stabilim cam,ele care nasc 4llJversita:.
tile' Inte~um~e, Ele fiind condivilinea e~isten~ei Dreptului"
yom, ,puteo.: gilsi', in~ sfirl}it, nota distinctiva, a ,~ormei jmtdice
" tntre"celelalt'e' irorine', .
,i::, S:ar''jllitea crede clf,' daca "vla~a !1.6ciala McO'nsista In til-,
t'ima l\rializa numai in cirGulatia'qon~lJ1utu,rilQi'de '!19Dl}tii,i:ita, ~
atunci condit;hi.!iile exi,st'en~ei ~i 'ale, asigurarii 'oi ai' fj f0artiL
iliinple. Totul}i, -iluzia se'risipete"daca adaogam 'ca tot'ce:'DQ
pi'eoeup(t~ t6t ce l}tim; tot ce'pre~uim, tot~e Urh1tl.1~iiTI ~i tot
ce'dobindiq1 este uri conyintlt 0.1 contiinteinoastre';~ 'dac~
l}timca touta luptavle\ii;,cu vict6.. i~le. iinftingeti}e- ,ei,' se
(lh~:-pentr"u llOi', 1ripr'ilriul rind,' pe ,phmul'colll}tii'nvei' l}i ca
beneficii'le~i sUferintele'trupeti', ll1unca '1 consUlnatia1lipsu:,
"ile ,~j ab,undenta pe care If? I)fetfra'viata' s6'ciala siilt n,umai
,,~(')l1secinta~i, t~>aducerea material~ a schirbbului iIiiritai. Ceca
'ce"ttlJiind parte'dintre manifestariie omenei}ti, trece-de' scena'
i)lintri!('~ ~i ceea ce niei nu ajunge8:(),ocupe;n~u'mai este fapt
'~~'c.ial:'Jl1'9P'rill-zis cJ sipiplueveniInent,al vie~ii animale. Ata
'cuI
bundi~i aSUIJra 'unui om pa~mc, jefl\irea acestwa

de

'0

.. '

"

ullo'r'

233

--- ~sasinarea lUi;~~ irotproduoe,riira Bid un fel de comuni

'IaU

care mintala, lara nici un schim}} de "idei" intre victima ~i

agreeori, pentru'ca atacul'acesta, in sine, nu e ~ 'fl1pt social,
.El'po'ate avea cauzesociale, poate ~vea' ~fecte sociale.. ~i, s~
oate 10108i ~e miiloace ,.i ciondi~iuni' procU:rat~ de yiata 8.0
, ciaIa, - dar ellnsu~i sta 'afara de ,eadr~l social? r.RPlinind
un simplu fa'pi brut,:fizic ~ 'animal: De asemen~a faptul &im~
pIual consuma~iei~ui artieo! alim.entar' pO{l.te Ii c,onsacjll~a
unor rapQrturi ~ociale, poate "fj' sav~r~it ~!1 tIlfprejiwari ,1: iJ}
, modalita~i. creat~~~e, societate, darel, prin ~seIf~a w?' E; un
'.

proces'al vi~~F fiz~?lQgi,ce. l.~, , . ' ,,: , " , ' .

~, , Rapol'turilesociallj}, ca: proces,e ,de' schimb-,~i cif,<Jula\if,l U
..idcilor'f (numim\l-stfel, ma~ comod, oon~inut:urile'de con,t:li.n.,
l
~),i:l.ar priteaayea.-loc insa dace. "jdeile \, n-ar. ,prezenta, 0
~numi~a' at!ac~i..?n~,; o. an~n1ita ,,;v.alo,are'~" ldcile intra 119i '
numai i~ II;l.1i.sura iIi careprei~nta _0 imp911t~~a; in':mas.ura
In 'Cfl..re dorini sa leprimim ~i Sa Ie eu,prindem in ,oon~tiinya.
p:~are 1J,~ci;~ '(Jal.oa,re;nu exisi!L, PM.tl'u. noi.
nQastra; Ceep.
.Un con\inut/.de eqp\'-iin~~ noll e ~ieiodataneutJl).. saa in,dife.
re11t, ~i Intotdeaur{~,se:prezinta 'ell 0 ~a:loaI:e,: 1l1tf~J lfid utenyia
n9 astra nul~areD:u~a ~il:\u l-,ar incorpora. 'fot .Gn,lfeintere~
ieaza 111 'Y.ia~a e~t~ 0 val()ar~ :~e care til~dem $'0 p~scrM.m., fikl '
n,e-o insu~un,p.dlcas-o !lDcXam perSOa:I\el sau, "culm to :nostr..u.

ce

Orice interes estc ,te'ndin/~ posesiunI:i

uMi "aJ,Q./fi. ' "

'

"

Aci ,i~lSa, trebuie sa facem 0 nou8 di~ti~c~run~ i 'B.iiIlleui.,

.P~. 9 stare' de luer,uri de 0 ffia:J:e i~npQr~an~a.
.
f" ,~Valorilepe care, tinde1n Baja posedilrtl' se pot".gl;:upa In
dou~ mari, cla~,e":fE)\.ista., valori: pur, conoep~uale ~i v.aloJ~i
sensorio '. motriee" pe Care ~e .mai, ,putem, numi' i' ~IH'JnBMiale.I~,

r.'

'.~mpj.r~ce"sau ,ltma;teriale~l;

,tii:rt!ilic, oinfOl'ma,\ie ,e:tespre Wi fa:pt real, 0 ,compara~ie ~

tica, -0 melodie; sau un' motiv muiieal. c'ont;inutul unui roman ,
san al 'unel (!rame, un, aspect frumosal o'aturii, () Cred~i
religioasa, iata valori pe care nu Ie putem poseda decltmintifl
~i pecar.e Ie numim: varoriconceptu~le.
(','.
V-alori empirice, .sensoriale sau sensorio-motrice alnt oete
a arorposesiune intereseaza si~turile 9i totodatff 'posibili
ta~ile de, ac~une. Un obiect material poate fi numai CUMsClll '
sall numa.i contemplat, dar in ca,zul acesta
n'u e posedat
decit mintaJ, conceptual. Materia: sa nu es'Le posedata declt.
. cind. existaposibilitati de actiurie asupra obiectului sau ell'

il,jutofu11ili, iaractiunea implico. ~i scnzatiunea.

- E, ored.em, de pri.sos sa adaugam cil aUt actiuriea cit ti

senzaliunea fiind atitudini de contiinta; tnsa~i posesiunea;
materialu '8. unmobiect uu poate avea loc d~cit Incon~tiintii:
. eu~~faptd.e con~ti~n~a. A poseda un obiect fara. a-J cuprinde
):ilintal, intr-un chip oarecare, e un non-sens. Dveptul roman
socotea "animus domini" ca pe una din-trc ce~e doua condi~iuni
indi~pensahi.le ale "posesiunii" ~in sens juridic rl;lstrlns)~ Dar
aeest "animus" este intentioJ}f).litatea, care riu poate.fi con
,,
','
ceputa. d.ectt ell un fapt de, con~tiinta.
M'odalitatea primitiVe. ~:i cea mai-simpli(a posesiunii~ s,~u
gestulprimordial de la' ~i prin care ea se incepe, estesimpla
contempiare sensovialK. ToutS. complexitatea pe care opoate'
prezenta orice alta mQd:a.Jitate ,de posesiune- nu ,est.e ,deCit 0'
am:plific~i'e~ ~1 acesteiao. Posesiunea 'conceptua:Ui s~ exercitii
. exclusiv prin 'funcyiunUc intele,ctua.le, cind pose'siunea sen
sOl'i6,motrice 'sau em})irica se exercitii,de contiin~a intelec
livii; a-jntata de func~iunile sensoriale i de cele active., _
acestea implioind vol~tiunea, deci, con~tiinta inten~ionala.. A

el

pc

.C . Posesiuuea ''valorilor;'co~ce;ptuale ~onsta,1n,' :S'impla pre

.~}ta in cOJll}tiin~~:,_~' unor' ooJillinuturi mintlr),le~ lJn

~
..
~\

~,'

V"'" ,

'ard'evul'

I}

VeziPrincipz:i fundomentale de filosofie juridic;j, cap. VII.'

231

-.

,:poseda(materialment~uil' c'reron' tnseamtJ.~ a-I "de~ine,'~jsim

rinau-z' in mi~a (sau' ,putiildu'l simyi) oriCtnd clore~ti ~i :a-I

'ptit'ea minui, a putea act.iva cu el ~i asupra 'lui, cind'

'\

"vrei

."

'

"

" .

"". cind0valorlle
ciat~. p~e,cizat~, ~ele~e ~~i' ~usd)~tem :constata'c9.i pe

coneeptuale pot. il Slmultan posedatede oricite

;'persoane, ,deqa1'ece p~sesiuri\3a. :conceptua1.a , nu. epuizeaz9.

obiec~ul'ei;~, val61'ile s~nsdrialesint' 'epuizabilc'prin c~i'ac

terul mat~rial care-l presupun'omectului lor, ~i decinu pot

.fi supuse posesiupii. simult9.nc~iefectiy.e.~ m\li~multor per

soane.P.osesiune,a :s~sorialli implica acyiun e posib'iUi ~s,!pra

,obiecttl1ui,sau cU',a~:Utor,ullui,implics. mane.vrareadbiectului" \

"pune1'ea lui in rili*eare sa..,U infuncyiune, in v.ederea'scopurilor
'(intentiuniJqrY personale~leposesoru\ui: Ele,"de vrenieC:e
impUcadactivitatea motrice, sint s'payiale *i deci suPv.s~';"iIl~i.
".~id1-la\i~unii";;, e?'-~~tenya lor.~i' deei, ,i dispoI~ibili:tatealor e 'Ii
mitata. De aceea"'*i .,pose-siunea ee S,l3 exercitli asupraJor riu
,poate fi'limitll.tiL.. O pictura" ,iiltr-un fll uzeti de arta; lw~te
,.Ii contemplate. ,(deei pos,edata clirnceptual) de ).tn numa!' ne~
.{,cdefinit de con~tiint'e.c, flira ca.'eo. sa se consume ,cilti~i de putin
,din' cauza acestei c<?nterriplliri~ 'Dar ace~stapQsesiun:e nu'se
,indl'~~pta' asuPI'aobiectultii'p1ateriai:contemplai'~~e pose..
,$iUlleo. aspec'l\llui, e pos~shl1i.ea irriaginei; e~'posesiuneo. impre
siilor subielf,tive pI': care tabloul Ie ' oca1;ioneo.za.~ \Pos.es}unea
,efectiva ~i' maUwiaHi ' (adica empirica SQU stmsorio~motrice)'
~ aeestui obi~ct, posesiunea pinzei pi~t~,te *i a eulorilorde pe'
,: ~,a, a eadl'tllui' sau ehassiului: 'sau,impliea latitudi1~ea'de'a
"muta" obie~'tui 'dupa dorin\li, 'de' o:~ltrlUlsforma'eventu~;l,
eri chiliI' de: a:~) (}istruge,. Deaceea ea nU poate fi a~ribuita
~im~ltan unuinumar nedefinit decon~Ui~te:volitive'~i:active:
Mater~& e epuizabila:,. eOIlSurrtabiHi' ~i: individualito.t'ii:, ',de . '
~eeeari'U e 8usceptibilll, 'deeitd~ 0 apartenentilliniitata; 1imi~
t,atS" aeeseori' chia-r', p'in:a 10. 'exc1usivitate~ .
' .' '.<,

pe

.-~

236 ,. ,.

"

" ,

Pe scurt: "aloriteco~cept~alestnt v(,iori .deapartenentd. ili

mi1ata;..ccle empirice.~all .matericile sfnt valoricle apartenenla
;..
,.
"
liinitata.'
, ' "

'Ap~rtenentava.loIilor materi~le n~ p'9ate fi,' consider'atl,

co. ilimitata deeit inciteva:cazui-i spe.eialo: ehgl. '6b~ectuleste'

de fapHnepuizabil prin, cantitate,a., inc~r'e' e '(}a\' (nu,prin na~

,tul'a'lun,: precum este ingeiwre:,aerul r~sPlfabiI, lumfna 'Iii'

eaJoriile solo.re. ,In anUlpite cazuri ehiar '~iacestea pot suferi
oJimita1'e in a..partenentu d,e 'care 'sin't susceptibil~: aerul res~
pirabil, intr,~o ~mina. subterana, lumina 501ara inLf-O'll.glome
.',',
" , , -, ,- " .
rath) ,ell; e<1ificii etc.
Contingent eie lumii in care tl'uim fae tusa tocmai posesiu
nea yulorllor materiale sa' condiYioneze. dil'ect ~ rigul'os exi~
tenta ,animalii a indivizilot o~elle~:Li. ,I,ndirect, aceasta 'p,o
sesiune condiyioneazu manifestMile pur spirituale ~i pe cale
80cialo: Ceea ce l'ezultli in mod fat.al este ea valorile de apo.r
,tenentiLli.r:n,itata :provoaea intre ipdivizii omene~ti: competi
'linnea.'"

'r. -,'

'.' " .

'

"

~mis la finale secolului ~l XVIIJ'-}ea, observatia

cu':omenirei~,~,daea al~ :trjli'-lw condi~iri~i.s6ciale ferioite, br
. .Malthus a

cre~te numeric:e~I,~'" in progresiune' geofuatricU, "lJ1- timp . :~e

mijIoac,ele de hrana,~nu pot ,crete decJt in: progl'esi!Ine ari't.

wetiea., HH a1' aji:mge 8,3. intre iI)tr~os~lbatiea luptfd'e:~orn,

petitiune.pentru s1-1bsi~tehta, - asUel eil fcricircf;ls-af' schimba
>curindintr-o drama'singe~oasa:. Adeval:l'il est.e ca., ~ fiira'dis
pfopo"tia "dintre J'popula~ia globQhlii cantit~t~a 'totalii; "8
hr~nei,corw,etiyiune~exista,~i 'dec\.Jrg~ din.fa-ptul'cavalorile
celf' mid Ca\lt~(te ea indispeJ'!,s,abiIe.yieW siut tocrn!lrvaloril~
de,:apl:irt~ri.enya lin~itata." ", - " ..... ;:I_~~,. :--.~" c"
'Pe:cind nimic nu contribui e mai rmilt 10. coeziun1\a,'soeiidii
.declt convergenya spre 'posesiunea pur spirii~a~a a'valOl'ilO1'

cOliceptu~le, niplicn)l ?reeaza mai mari."obstaeole ,~cele~a'i

coeziuni, ~,nimic' nu provoaca' dia,ensiuQe, ,i':fdisper~iune:'~

.....

..

':,

";

';".:.'

S37

Vi~;srija-Ia: itt~coinpe#fiunelf ti~" VeJ.nI1W~p.08.6$:UlTlii, ~ale""ilor

aetapanton<t1'tla li.in.itrltiH Ea.: 6' Cl3:~P.'. c:e S:i:fl' llumit~"hrptap~rrttUt

e-xistenta";'cu

(j

formula care .ins~ nu explica de ce

(lxi~;ten.Vf:u

.imn-li13ih
Ri~ h1;~}ta.7,
'~;"
i' ~
--. ,.
Y'
"1.
.:. F;&te:.. dr,~p.t.tc~,:;;pe~de;fo: parte, comp~ti~iunea '~.c,e.as1;a\N~1
li<:' fosk ~l' 0' cond:i~l-eT. car-e: &" pmv.ocati, '~L unel~.aba:nte;; 'deD~\'
manifcestilrili,r: cele rifai\P:utenn~ce:ale,se:n.tinumtuluide' ,,~oli~ .
d~itate,.umana\' {G:onstatarec: .in.,:\c~e~ trrdr~ticienW momir~o.,.,
qi-ani;' d~ odihioarit.;~~iht;.conrmeta~F dB,acek'ai;, "llj~~o.l~u1ui;
_ mutual!' "dincznhlli;~no'astl'e'1;1 dar. e,. fu"tr~a:tJit:. de a-dev.:arat. ca.,
,. ,,~L inl~lint6il Ul).:ui corp social solid~r" conipe:titiunil~~.se p:ot1
'ri~li~a::l'a: f~ft~a~ILiJiaS' din,;,cau~p." a:sel~ja~h cqin~den~~: "v;alorile
-ctlle.;..:.?\ait'~hd.i's:peilsa:bile, Y~e1Jk' a;riiIna:le~ ,siht: to:cma:i(~~le de,.
-f(.

'

(.4'

~-

........

apaI'teneii~a:lilnitttta.'8au'exdusiv:a:~;tY; '.' .,~ "

.: ~; ..
''Sblh;Hl'ritatea' gvlipului,cQe~iUl1ea'S!l1. Il\f'es~:,~;nu .poate)
li~ garantati3.', ~i? organi:zai: dec1t:p1,ih e:xisl1mtaunOT nbmn6:,

Cllr8f;,sff slLRri"ine::sau' sa:~ at~n'U'e~2Je,coinpe:t~tiu,n~I~'"s,au'IIl,acarr

-~fect~le lor,antisociale ~i <:lispersiv~. De aC,eea u~ grup; sociak

n;).. ex1Stia."ca:atkn~{ QlH gmll' organic ,~ii:dei-'6fi r,eia ti""'i'i:i peIima
nootif,;:dh.ci~''di:n.',mOlnentul,: c1J1d'asa~epe:a. norme;:l ap.ar Ca,.

unaIiim ace.eptia..t6'~ ~)mpus~:.caiul).litBitjpdiv;iduale."Gee.~:: 'C8J

destmineaza::'piihie.1e trusiltu,.rj tl1i}~zionomia '!uui: grpp.soQia),
c~rfS;tltuit?"este>.tJo{Jlnai, nor-ma sau 'si~ten:uiH de': ~lOr~G'; 'car~i
aW'ef'Bctul~:dea' 8;tenua,com:poti~jUJ;16.a'~ :F.,ara.'ele" uile~e :rapol'~'
tun soda:le; Elfenterer~i>&por.iH:l.i:Ce" e~J?t;o~abiL P:ii S~lpPti pro~~
d\leej dar ny~'poalie' sa a:.par.a,: totu~,'ac.liltllsiS"tew< sta~'iOllal'~'
de" rapoi'liiri- sociale'~ oal'O consti.t'Uia:, viafa' unei" Oolect.i;Y:it<l~j,
stabile, ca':',: tHhu};, cla.nul~, 'na~iune8:L"'" . - ,
. ' . . ,i.
1aj.iltne;;deci,aj:tJ.n~i: in lala solutiunii: pere.are o'.'Qautani:;
tm-e:l'~iuri&te'a: s;au,,!fiiG,tor~~' icp;-'lle "pericliteazB.\;:RosibiliMtea:
r

~,:~xistel).~ii> a!::soCietii~)f

l}h ,i1llpotriv~:, .~iireia,".,Dr.epbul

,.W'8,,

~tina~ira" ,s..g' .ilsigur,li;- e~t-o~:' oump.e.tHiunea:' ~entJ.l.u;: poses~"

. ttn~a':' valorilqi'" dtf flpwten(Ul~31~limita4Jii::"Inv-eri:lhld ace.!l.s~

tprvp,o-z~Jium~,;.B..m'~put-ea 'fleHu,o:e im;jMe,pttt :-t;~e~defirt~ie ;'8

1Drtlptlilm: r}ijrep'trihlr.(fiatun,rii:io~totttlittttdle:ntJr.me/d-e.

'U;ne,"ilestiruttctsa "asigure posibi7itdteaifJ.i~(ii. "slJoidle ;prin ',!.~

'nuarea' :ro,"-wetip'iunii ws:cute :4Im't,irillinta./(Je .:pose$iu1le ;.:;a
tltilor."ilor .lie ap:drtene~ra'lim.itdta: ;:eForlJutla ])
. ~intreb~l1eace :se ~'ridi(}a . acum ,'este,;aa66.,ac.efl.,st;licacr.ao.
iteviza.te <~ :isuficien.ta., ,daca,.,aG.eas~~ ;,jdiferal\ta..specif~lii!." !4iJi.
,tj~ge, ,~m:.lI'm~lefjunidjGe .,~~~toateicilelalte ;nqrm~ ,;:~f)c~e. '.
. (Oupa, "i"Cell:l:e:nte:r.iol' ::e~puse, .ne 'i.amintin'l ,:caialn;ro.vea,:.iln,
, :piimitlrtn:d \sii rmai inter.calam dnacel:j.staJormura :ter~enii
'p;r:in-fcare ,:se 'v.a 'distingenorma luridica de monmel~fa o.Cftf,6r .
elaborare'logled e mai laxa ~i d~ ,cele s care mu 'se. ,;impun
. ,co~~tiilllei '''Ii .J'a~iunii ,printr-.o" :serioasa. rpretentie,. de
justf,Jie.; "
.
.
. ,J)~fimtia,3.per.:f~d~a;va ':~rel:iui. sa~ini1 seama_ 'tns8. .~j Ide .
f3,pt~ .ca-.mei Jogicitatea,nici justi~ia'nu ,sintdesayirit
,tealizate"lniJ)z'ep't, cj ;numai'conditizmi ideale:ale,sale.:S,e .
"poat,e .:,~p,une foa ;;:realiz:are:a'unui ;maximum. '(de Jogimtate fln
:stnuc,tur,i\ '1Ji :~a.unuj :ma,ximum cde tiustit-ie ]n.continut,co-o
<$tituie":~ormete ~.de ',bazii;'ale :;edffie:afJi"norme.lar (de ;tDr~Pt.
A'ceste:.condiliuni +.disting "Dr~ptul 'de ~alte>norOla.~iuni ,oa-re'
. pot apaPHa'uneori\in ,mod. teX"cep~ionaJ;tn;V:iaya' !,c6le(l.tiV:it~.
,~ilor ;a:vind ',,tot '::desttnatiuni .:sociale ,~i 'Qutoritace !darn:~a:-,
:'Vina.de del :~pr.etenJia de'a ;:f ace .dreptdte, ,,Astfel~sitit-: <o.ndo~i
, man~ele 'etnislkde.:comandame-fiiul ,unei .ar~attl~:de ,;oc,qp8<~ie .
. ~1J~,u:,nia8uHlejrepresiveiln <timp,tiLunor, grave '~tulb.~:r~itreV'n.
'1f""
".""' " ...', ':,.
;' . ,. ,. ,. .;' , .. ;. , . ,
'U)'10n11re.
.' ' ,'.
, ~,.~ ~_.
. -::0.::.
~
~
.......
.f..v':..~;
" .. ~.
:... ,,'
"

',' '1n;8] "clo.flea 'rtnil :'este 'nepesar,'sa:fa-cem ,;alstm~ffl Antra

'mitl,lra organica ~i sistematica "a totalitatii 'care''''constituie
~Drepttil ,~i:iaspectul !de,~simpIa icolecfie"'fol'tu.ita ipe"C8r:el:-ar.

"puilta 'aIM. :totaliMte, ,de 'nor"me ;sochile,~precum a'r;fj ,'regrilile

. "8~.mnriituhii . ,;cod 10.1 manrerelor'\
':lll ,;p()lite~~i"
.'B8U"';:li.l
,
,

"".e.tichetei". OrganicitateaDrepttilui decurge pe 'de o 'parte

..din' structur.a sa logica,' :~di(j~ din, 'faptuL ca . tlOrm13le care
alcatuie~c' ordin~a juridica sint deduse' dintr-un ,numar ,de
~,principii" 'fundamentale (a~a cum Dreptul, roman,.' s-a fpr,.
mat prin dezvoltarea ,,i interprerarea Legii celor XII tal)
1e). De Rceea putem considera Dreptul oa un ,;sistem dedue'.
tiv", termen care evoca, sfol'tarea de,logicitate fal'a fia imp'
'lice reducerea la unul singur, a principiilor de )aza. De. al~
parte, or-dinea juridica esle 0 totalitate QJ'ganica~ gratie
faptuluj "ca ea corespunde, unei anumite colectivitati : uni
tatea 'grtipului sQcial crEiMZU unitatea ordinii juridice dupa '
cum Ia rlndul sau. unitatea ordinii j uridice' creenzii unitatea
. grupului sociaL','. ,~~
,"
',',
"
lnal treilea l'ind,,....tocmai rj'entl~11 ca adev.arata naturli
aDreptulu~ trebuie diutata in destina~ia sa de aurmiiri'
"\In maximum de socialitate,' asigurlnd infiiptu,ire~ ei iinpo-'
. iriva facto1'ilo1' ,coll'trarii; tocmai pentfu eil esent,a lui ~re
buie cauto.t,a: In normele cardinale, pe' pind 'cele advehtive
au 0 destina~ie', suplimelltara, auxilio.ra,i nu au prin ole
lnsele adevarattil carapter jU~'idic, definl\ia pcrfeota: trebilie
8,~ inlature confuziile ~i sil' precizeze destinatia, Sa 11U se.
,uite 'cil. 'tot ce este rea:lizate voita omeneascu, servin;d lmp
linirea unui scop, are caracter de constructie'tehniclt Drep
.tul, de asemenea (cum am arat(lt in voltimtil Principi~
I ,damenlalej, poate i consider'at ca ata're.
D,ar desth~a~ia
sau ,scopul p~ care-l urmarete .fii~ld Qaract'er' 'esential intr,o
'eol1struc~ie:,telinica, definitja unui _,asetnenea obiect tl'ebuie
sa, se 'refere ,la e.a: pri~" enun~area destinatiei sale's\), face
4efin~~ia: 'logica' exacta a unui obiect tehnic, deci' i aceea
.a Dreptulqi:
"
',.'
' "," i '
tntr-al :pat,pulea rind, pJ,item co,nsid~ra eo. ,sta'bilit prin
tt.~ simpUt Qxplica~ie' terminol~giea ,sens\ll ,p,e: care-I: :dam
'cu\,lntuluLcompetitilj,ne,.. ,:i,. ~.guFJ.le tiin(i ca, e!,' se, refel'~ la

{un

vue

nascuta din, tendi!1~a. unanima omeneasca

. de, ,a doblndi pOl;icsill l1 oa' ,valorHor" de apat:tenentR liJn'j.~
t,ata, aa' ineit putem, si:mplifica .form!lla" qefinilQrie, intl'e.~'
iluintind in locul a'cestei in tregj' pe~icope: . 'iel~m~m ul : . cOiti~
:peti~iune: ,Mai mult, tnsa: :ctim am :aratat ell factorul cUl~e
p'ei'icl~teaza coeziunea' i viata sociala a'ste tocmai aceast!l
oompetitiune, este de la sine inteles ell 0 ac~iune ''d~ garao
tare '~iasigurare a vietii s'ociale' hu are sa se tnclrepteze deci~
. :tn -contra acestui factol',astfel ca e suf;cient sa vorbim des
pre garantare sat! de 'asigurare, pelliI'u'a ~e in ~eJeg; fa' ce
. ne. l'eferim.
'~l '
, , ,
tn ~fh~jt; ~ot, 0 simplificare necesaril a 'formulei rioastl'e
definiLorij poate' fi ohti,nuta prin suprimarea 'califi6ati!VI1,
lui pe care-l primea termenul n01'013 eilld aJ'lHal1l en e vodw
de' norme~e actfllne. Calificatiyulocesta esLe 'pll~OllaS~it;., .
deoarece numai activita1.ea. ae~iunile, pot' ri' supuse ?!nM
nOI'me. __
c~ '~ceste c1rcumstan~,ieri ~j ,simplificari ue eXi)I'esj~\
credem ca gefini~ia cea mai adecvata 8" Dl'bptului ~I;'l'i
c~a care:l-ar, infatj~a ea "lms~tem dedil~lir de norme so'i~
,ale destinaie ca' prinir-un l114ximunt, de" J~lstiti~, realizabiZd
'sa (i')igure lpt ,maximmn
sociaatate /nl,:-nn ' grzip ~~o'i/ll
det~rminat" .. ,.(FormuHl '11.)"
',.
,,' ,,':"h,
Desi~ur:,~nulti ,dint~'e co~ cf'. VO~ c~no,a~'te acea~ti'i d~fr
,Bi{ie, v,or fi, surpriil~i 'de abseuta OriClll\oi" ami'ntiri ,,~e~pl'e
'sanctiune, a qric.ii-rei amintil'i despl'e caract~rul ,eoe)ccl~iv
"aLDreptului-., Ac.eastil omisiune est~ tnsa:. jU'~tificatil> i>en1;Ju
':motivele care" Ul'meazii :
' . ", ' .
.. ,,' ,

de

"A. ,San,ctiunea'nu poate defini Dreptul,p~nt,;u' 'ctor:r~~

,alta ,norma :socia1i1 ~ e~te izhitil de, sanctiuni., ,~' ..,' :
. 'B. Sanctiilllile jU~'idiee s1nt fixate ~i, "~U;:l~: s:a-~pus~' {)I'g~,~
',- nltit:e,''':- dai" fixitatea ~i organj7;area, lor' uu ~ste efeetua~
~.

'.' ..r'I.,...
,

",

ztl

.,

7_

..

,18. liittmplare, ,arbltrar'~ci ,tot 151'in' norine '<leDrept:sano-,

.~iunile'Sin,t>'~i el~ norme destinate S'a~sjgure -nof'mele,siri\

deci ni~te, norme juridice adventiveS -0 'bunl1 'l}i ~ornpleti,
definitje a Dreptului (deci ~ 'Sisteml,llui de 'norma ~uridi~
tre'buie 'Sa aefineascaimplieit,~ sanctiunile, decinu :se poal;e
s~rvi de wnceptu) de sancliul}e penti-ua"'defi;ni eu'-el ,Dr~p; ~ "
,tul. Considerenteleacestea :sintcele ';care,;s-~u~'OPllS deAn- ,
,re'!/,s, 1mp6tdvadei'ini1iei DreptWl,li ,dtipaTlwmasius.. '"
"
'C.. Jdcea ,de 'asigurare ,sau ,:de'g.ar.antaI'e'impli~a.j sen~UI .
'Unei ~eventtiale actiunide constringel'e: 'Nu poyi ..:.conc~p8 ...
asigtirarea pacitsocial~Aarii a presupuM prin 'aeeasta: .in"tre~
,(})ui.ri~area,: 'tuturol' mijloacelQr ,ncesare ", (~!.I\f~a iridoiala,
necontra.dictorii c1,1 insa~i ideea
Drept).'
.
'D. Este,:'falsa vech'ea~i extrem ,de'acreditata .eonvinger.
di'puterea ~l..eficacitatea Dr.eptului aI', sta, nlImai in,sanc~i
unea "ex.terioara.. (Logicitatea ~i jllstet~Il" mayarp,ar~ial~t'
it- ordinii juridice.)11J ,ra.Il).in fal~a de repe.reus4i.ni, in, j}eea
\. ce pri've~te aplicarea ~i re~p~etar~~ :(l0rmelor sale in sode-,
tate.. Di~potrjva:, ~ceste .:. calitatI 'j~pun ,cOI}~tiinle}or 'Ome
. ne~tj:~r:CI::eeaza9 nevoie, ihterioara, 0 exi.gen1'ii suf!eteascli
8. . 9bepienyii'> ~O:)UseG';ent~'J"'1qgica, &i '.J\rstl~ia~ exereitii 'irito
deanna un; asc.epd.ent puterIh;, asiJp~a v.oiri~ei iridlxiduale. ','
~j colective,"ele, cuceresc moralmente ~i,' eODving. Este' ',un
adevar uJjor de eont~6lat in experien~a ca poruncile 00lemai
arbjtrare. ~i _c~le. mai: irationale (bazate d,eci' 'mai'muTt pe
. contjm:t"a fo~~ei decit pe' 'logieii 'i ju.st'itie ) sint celeeare

_ .incita ~i ispitesc II!ai,pu~er.p.ie pe individul omeneschiacte

:de nesypc:nere. A~ (i. fuclinati

cre,dem ,ea 'lbcI\1ffi ~ din

cauza.
ordin,ea, de'Drept pozitjvanu 'apare nidoda:ta :~i

niei tuturcr cll abs~lut JUS,La i ea ab.solut consecventia,'1Qgi

ce~te,' ,tocrr. I).i :d.e aceea' este 8,iiita sa recurga.lasanctiuRi

. coercitive;ll,l' forta brut-a. :0 doyadii .in a:eest ,seits '0 :.coosti~

tu~' .,fap'tur<ca 'norm~le ,morale,oric1t
d~ 'nlipsit~
-de '~ll"Qi"
.
'
," .. .
.

de

so.'

ca

2-\2

~f[je" ai' p}t!-ea;- o.ricit sint eIe, ch;iar" inc,~pabile' de refire

siooe~i coercitiunebrutl!1a, totui. exercita in mod in.~0n
tes:tabil;'- d~ca' nu; totdeauna '~kastIpra tut:uror I, eel liut,in

asuP~~4 oiultor p~rso;me ~i iI)' unele: imprejurari r efecte' iohi .

bi,igare,i"dirigJlitoare .importante. ,Fapte de tnalta 'renutl-'
~re,tP'dezinteresare,'(iesp.bl'imajertfa, de' dev'6tament' l}i: de
v;eritahil:icfealism; '6ricit dec.rare ~r f~, n1,1,~stnt numai de, do
meniul literaturii- d apar, eu irrsis,tei.\W, chia1' ~i in a~a'-,zisele
epoci ,de cras materialism.~i de gl'p.va: depresiun.e! moraUt.
Chiar fara. apari~ia acestui fel ,de 'fapte,gest1,1rile care vadese
"mustrares.: '-de" 'cuget t,;9;U unele, hnpJ'esionante ,dezyitluiri
post mort~m" 'a;unei> clare i profunct:e eon~tiin1e mot.ale,
stu.t' s:ufiqiel'}-te spr~ a clovedi ca' exista.. porme deconduita.
Care influente.aiii.puternic: activitatea noastra exclusiv
prill cqnfJingerea, ,prin credinla pe care. 0 'avem despre ~al(}a
~~4, lor. ,Aspira.~iil swe just4ie ,l}i spl'e ,!ogieitate" c,are ol'ien
.; teaza ,intpde,a1,1na Dreptul in' dezvoltarea i edificarea sa,
n-ar IJlai .l;lve,anici 0' ra~june de a fi da.ca n:ar contribui
~cJ! -IS: ,validitatea ~i 'la, forta " practic~' a' normelol"
h

,i,'

juJ.>i.dic~.

,,- ",/,,' '

j'"

,"

,.,

'

. JE.'Chia:r'faJ~' ~\r tntHv-izij 'o!Jlene'~Wpu~in "$ensibili ll.l '

prestigiirl"logieii, ~ial just;i~iei" chia'I'f~l1a eu eei; recilcitr~nti
~irebeli in ce, prive~te exige~ltele de puriLmoFala;' ester era
nat a, 's~ erede c:asanc~i:\lmia oa insD:~i, adieu 'd.esfa~urarea
. ef~ctiva,de: fi)l'fa brutll,poate garanta respec.tare~ llorrnelor
.dw'Dl'ept. Ori: dC,;'c:lte. oli,norma de,.Dl-ept.a.p'are.;ea{respec~
Wa gratiee4clusiy 'saIWthinii:, san,c'Uunea nu maiare de: intel!
v'c~it 'efetiv~ .Aplicarea etepti:v:a a~anctiunli dov()(;lol}te co.: nor~ , '
ntl1.n;,-a' {:()s.t .respeetata: I;lici'ckiar,:atuue.ea eh1d, aIliemnva;,rea }le
tlepsei s't'il tea tn, .spr.:iijinul 'ei:. Cino Q; -notll.1a pr~vazu.ta c.1,1 sane- '
lluni impune pesp.ectal'ea numai, gr,a ~ie,aces ~$:llla, ,resp,ectarea
'oo:sc'produce gra~ie'fa.ptului brut al sa'llc:~iunii ci gl'atie can
filiilQ:c',sulete~ti ale,celui' care se teme de 'pedeapS'.a., Putem
.p;une, ,tiirw 8.'p.ut.eafi,contr.az.ii, ca: imjirejuiarz:le clnd- Mrm.a
~

de cea l11ai ,.desavtr~ita cinste ~i huni:i-cl'edin t,il,

aUta vrenw, cit comp~tifiunile. ramin inevitabilc.' 'l\stfei,
exista. ~i..,fa~a.. ,sanc~iurii, .s!ln~t,iun(la nu-}
"

DREPT,
MORAVURI!;II ~fORALA
,
.

tn cea mai impol'tantil scriere filosofj~a a sa, Der Zi'>Jeck

im, Recht, Rudolf lion Jhel'ing a fo:;; col dinlli care a.racut

distinc~iunea iIl,~l'e punctul de' vedere care convine studiu

lu~, naturii inellte ~i cel care convine studi'ului fiin~eIOl; vii.

'Explicarea .de care slut susceptibile fenorn~nele naturii

inertl'l e' nUlrlui explica~ia cauzalu; cea Cnl') cOl>espunde vietti
ca_atar~ e explicaFa, finalistii, adicu .coa care 'se refera uu
la eauzele mj~carilor, ci la SC9pul'ile sau destinat,iunile 1,01'.
-Dre'ptul, ea produs sufletesc i l'e'llitate' sufleteasea,' nu
poat.e 'fisupus altui studiu tiin~ific nlaiadecvat deGit eelui
'care vafi lndl'eptat spre, cautarea scopurilol' ordinii juri
~.jce, ad.i.::a a' resortU1>ilor. suflete~t! care-i determinii apari
tia l}i existent,a. Nu e locul aei su l'ezumam glndh'ea lui Jbe
ring, dar putem sa ne 'marginim la considerarea '. solutiei
.genel~a]e pe' ear.e el o'propune 'problenie~ Dl'epttdui. Dupa
..Jh:ering, scopi.ll'.ile, omene~ti
reduc toate la egoismul ome~
nese. 'EgoismuJ, creeai~ Dreptul, egoismul 'creea~a mOl'ala,
'liisaacest egoism esbe altul 'decit eel pur individual ~i. SEt
.Ilumete;.. altruism. Altruism e :egoismi.I1 filtrat ,pr~n viala
sociaJa, ,prin' Istorie, prin euHurll. Probabil,hisa ea,aqtorul'
;aeestei teorii . nu ~i-a dat seama suficient 'ofl prin aceasta
filtrare ~i prin profunda sa spiritualizare, egciismul~i-a sehjll1~
:bat" nu numaf intinderea sferai sale de ac~iune, ci' ~i natura.
Caea 'ceo ra(nlne 'in, picioare tn tot oazul' din teoria
mai
lliS ~ste accentuarea .caracterului f.,Qleologie l}i fioa}ist al

;se

de

.1""

--'

Drop Lului i diroo\ia teleologica po' CaJ~' trebuie s-o 08:dEJpte'

cercetarile ce Val' sa-i ,stabileasca natura, In definiyi~ ~pe
care am propus-o, acest caracter ,finalist oste evident. ;De
nItrel aceastoc definii-ieeste 0 emendare ~i ,0 complet8fa ,a
colei preconizate de Jhering. Fara precizarea destinayiei
BaJe, Dl'eptul nu poate fi definit pentru ca, existenya .sa este
determ-inata exclusiv de: aceasta destinayie. El este. ceea
ce esLe, numai pentru ca' are de lnd-eplinit unscop, are de
.'
realizat 0 mis;une.
Moravul'ile, .ca produse aproape ~,naturale'l pentl'\l .cl
sint spontane (pen~tru cil' instituirea lor nu decurge dintr-o
inten~iune con~tientii), se pr~teaza JTI.ai blDe, se' pretea~li
completun{li 'studiu .pur sociologic .in sensul pozitivist.
Ele ne apar ca' suficient explicate ~i "inyelese" .atlinci cl:n,d
Ii se' cunOBC cauzele carele 'produc'; cauzele ~i circumstanyele
care le'"determina apari~ia, precurri~' legile BatUl'ale,ale .
.'.
t,t
.,.,,'
'
evolutiunii ,lor. ' .
...
Sub r'aportql acesta, Dreptul ~i Morala se situeaza In
. tt;.o categorie aparte, diferita de ceca ce, printr-un
destul d~ curent;- s~ ponte Dumi: "moravuri"..:,
;
Raporturile dintre Dropt i Morala, disclltate nesfll1it ,
de la Thomasius incoace,' au fost ade'seori, mai mull, intu
neeate decit elucidate' din' cauza confuziunii care" g.-a .fiicut
mai ales intr~a doua jUI)latatea sec;oiului alXIX.lea' intre
"Morala" i "Mor'a--vuri". Vom preeiza deoi, aci, cl' mora
.vurile sint norme sociale uzuale, a carOl' aplicare tr~ce ado-,
seori peste Iimitele tinui grup datei'minat ~i a CarOl" aane~iune
e.ste Qifuza. ~le au en efecte: uniformtzar-ea ~ relativ$ soli
dUl'izare a }ndivizilor.. Ele ~ugar'anteazil viata sociala~dar
conturea~a 0 oarecare fizlonomie degrup. Ela nu ImplinaRO
un scop cautat ,i ()unoscut, dar sntisfae automatic nnele
nevoi psihologice. Morala, in sensul cel mal precis a1 .cu..v1n~
tuIui, consistil,}ire"tlY,' ,i ea', tn:ti-~n total da norma dal'8Xpli

termen

>

248<,

carla lor nu poate fi cQuzala 'ci, .'totodata,

de' tip deductiv

~~ion.al ~i d-e tip teleologic. Ea nu decurge din' cauze n.ato.

pgihologice~i' sociale, )ei dinmoti~atiuni ~i principii.

rme,

lmpel'atiyele ei nu slut decretate, de grupul social, ci direct

fl' exclusiv' de convingerile interio-are,. personale. Fara a fi

. ocrcatiune colectlva, cum sint mora:vuI'ile, ~i f&ra a-i detine

puierea obligatorie '~in. pr-esiunea' ~ coercitiune~ grupuhii,

imp:el'ativele morale dobfndesc totui 0 consacrare' colee

liva, un' consens colectiv, tn parte gratie identitaW 'form,ale'

8 spirit,ului omenesc
pretutindeni i; ~n parte,: dat~.rita

adez,iUnH IaanufuUe principii genel'ale relig~oase sau elilo

aotice.
e~iteriu1 distinctiv Intra' '1noravur~ ~i iinperativel'e mo
rale" Pr<>pri'u-zise eta l,n aeeea cit prohihi~iunile ~i coman..
dauleritele 'care. q.>lcatuiesc prh,na gr1,1pa de. ,nprme sint re,s
;PeCtate de fieenre ihdivid pentru evitarea blamului, a deza
,robani ,i. a sanc~iunilo.. coJective, sau iovers, peotru oh~i.
:rea l.ltmi.gest de'~aprobal'e sau de lauda. In scurt, mor&
vu';'le' slnt ,r~spect&tepentru sll.tisfacerea opiniei colectiye,
'4 opiniei allora, pe clnd imperative]e morale stau mb gunt
&larea 1}i controlul scrllpuJelor de con~tiiJlVi personalS..
Deps~birea intre 'ele nu e deci 0 deosebire de "continut"
ci . e mar mull, de ordin formal: acelea~i imperative care
l1I1oori slnt I'esfiectate exclusiv, de teama ,d'ezaprobarii ce10r
lalti se' pot inrtiune :tlDeod voin~ei individuale prlIl scrupul
de cpn~tiinta. tn cazullntti jndividuJ cedeaza moravurilol';
~Faoilea, t~i impuTj.e aplica'rea ~preceptelor morale. Este .
~t cl un i1;nperativ care ,se-respectUnumai pentru scop'tll
'ft a' evita dezaprobarea sao pentI'u a provbc'a (fin partoa'
.altora gestuti de admiratie, va ramine eu to:Lul inoperant
Itt cQzurJle clnd actiunea urmeazii $~ramina ignoranta,
ueuDsa apre6ierii sooiale. Obligati:vitatea ,i' destinatia sa'
.'"baracter"exterior, '~i' numai 0' apreciere tot exterioara

de

".

H"

--

pOf\te atrag~ 'ptmeretJ: ei in pract~~a, Di,mp0,triva(,cind .,norm,a .

de ac1,iune este imp~sa ;,ca SCfUpUl. P~': con~tiinta,< eav,a

,ti,nde<.,sil se aplice, ,h,ldiferent. de opipiile straine" jndiferen,t,
" d~ 'aprecierile ,persoane1Qr lnconj~J'il;to~re i num~i,.tn ,cai~:"
apesta ,~epoate vQrbilnsens"corect~i rign,ros ,despre un ,om'
,~1~~0l'a1" ~i de~pre "l'Il;or~Hatea" unei ac~iuni.
" , ,:'
, ,Moralitatea. adevarat8"cqnsl,sJa in guvernar~a., ac~iunj}or,
pri.n 'S9rUpul!l de.,'co.n~tiintiL .D,e- aeeeil ,exista persoan~pro~
fund)mQr8,lirs~u amoralf, in fondu,r lor s\,lfletesc~ cate m~n~in
v~etii ~~PUf"t~di lpr l.m,;asj:J,~c~, de- perf~cta cQnforqlitate C~l
mor~vprile;G~stu!ile,: lor nupI'ovoaoa niciodatil reprobar ea
sau "scaildalul" ~t1ta vi'en:H~ c,t ~tju carepronareasau ,scan
d&lul pot,veni. peritrU: aceste pe~so'ane, morq,~"urile Znlocuies.c
mpl:ala.: lnsa, Cind per~oanele- acestef!.se ga'sesc 'sau so. cr~d
. hi s1tti~~ia de impiinitate,,i 'de imunitate con'tta .odcarei 'n~<
, pli5,:ct::~'i~ cle s)lrsa 'social~, ,oric~ 'gest le: d,evine ;P9s~bil, orir-e
, ac:~il.llle Ie p~re. p~rmis~. ,Friul interior lipsind inlyial, iarcel
exterior fijn~ suprimat, ,apa,:rep1-a', de moralit~~e, di~pare ~a~,
c~.ea ,ce ramine. -r~ mai ~. dec1t bru:talanilllaluL. Qriott de IPk,
zantrop ~i ,pesiriiis~' a~- Ii, cineva" e gr~u sa afi,rnle C;.~. p~~titu7,
di!l~ c~ ,ntr-a~erar, toyiin~i.vizii 6mene~ti so. situeaza" ~n
c~zul"aces,~a, ,c4' tOJ.i a,~ f;i':c9nd~1~i numai, de "mol'avur( i~r'
-Illf de ~,mol'~W:, E"cu :atit ~ai g'reu, e nhiar lin~bsib?l sa l,"O
afimw -oa friul;,in,terior ,a'r fjc9mpJet lJ1Cxist~mt i cu singllrii
societatea consti'1ngo.~i 'orienteazii actiui1i1e Iloastie, " ' ,",
In sens psiho]ogic ~i, i.storic-evo.lutiv, 'e. 11isa adeviirat' eli
~ol'avurile au aVl~t prio~itate ~~s~pra ,mor~lei: con~tiip~~"
~o~~Hi so. pIne 'c~ ~i-a, facut apariyia ,po'lume i Ci'i se de~"
,:"olt~ in fil?care -dintr~ .noi'datorita "iI;lP~i~ul .rind ,pl'esi)ln:ii
89 cia1,o.,: ea
fiQ in~eriorizare, a con:~tiintei colective,o su"
blimarEi
a
'ei.
tn
spiritpl te6riilor
sociologice
deazi~
. '. ~,~
-',. .
.
. .....
"". ~ ceca .ce,
~
'tir.a~fectiv 'co~~~ii,nYii:.: colectiva,;,apreciere 'col~ctiv~, a ,fost;
~i ,es~e, p,rivitcle primitivi ca apreciere ~j' COIltiint'i:i. a divini~
I

ar

...

"

',',

,.

;.

, ' .

.....
:-

....

_-~

,\,

_ . . . .

,~ii .. Cinel" prfmltivul attibuie ',ze'itii'~jj"snl~ 0 amim'ita ju~e.~' ...

'ta" 0' prohibi'~iune' 's'au ,un 'com'andamEmt, Heestea apa:rti.(l''

~ootiv" grupuluiisocia);' ci)Jl~tlin~ei' sociale. Acest factor sau.

lrincipiu normatol' ~i ordonator ,care'~ eOIl~tiinta cOlectivii'

~ care' In, jud~cata subiecti"iJ a primitivului apare ca fiind

a eu con~tiint-a diviD'll, se transtnut:a cu incetul din' exterior

, interior, din' "Macrocosmos" in ,.Microoosmos''. ' DllP~ cum

tr-un aparat fotografic un peisaj rIM) s~ filtreaza, prin leu
.1.Hli- irldip:lensillni, reduse dar pastr1nd ace]a~ipl~QpOrW ~
'apor~uri ca-n, imaginea vlzll'aJif directa; dupa, cnmse fix,eaza
~ p'l~ca 'sen~ibila, ast'el in,con~tiint,a inqividu:aHl, se organi- '
zellz~ ,~i. Sf) fixeaza in lin;i genera]e .un s~stem de norme~i
orientari ale vieW, sub radia~iunea con~tiin~ei eolec~iy)
p~h;it~ '"Divinitate". De atunGi inainte, con~tiinta m'oraJ..il
loate a"p,al'ea ca"Voce a lui Dumnezeu". Ea pastreazauneori

1t~:ad'e,;~r:in 'aspectul siiU: interior un .cal'acter de e~teri9-:

'It:ate': ol'dinele 0.1' par a veni de aiurea, de dill colo do subiec-:

,iyrtat~:'Ir!ip;'esia, aceasta e ~xplicabila: in primul rind con-',

tiinta mo~ala' Sf) dezvplti\: s\lb actiqnea. celei '9.oleetive; ~n',

f,doilea 'rrn'a; in mod~l sau de a fUlicl,iqn'a', 'in m<;;dul'cUI~ so

efectueaza j.udec~tjJe ~i ,aprecieri,le'sale, en procedeaza,(scil'

ihdu-se de apara;tul ~i de I'egnlile ,logiciL"'In~iiv)dut.eare~ s~
pop~uce exclusiY,~upa iridicayiu~ile ce-i 'vin' din, grupul so~ .
cial, ;nu are. sa j'udece singu,r ci, so. sup uno. paSty, fie ~e frica, .....
~e din ambit,ie, (ie dip cauz,a acelui ascendent Ii~masurat d,e
care so. bucura in fa~a fieci'il'uia dintre noi, dai'mai ales hI'
ia~a Qmului in ,,,stare de n'attiral ' tot ceea ce a.Par~' ca 0 sen~
'nta a vtuturor"~, ~ndividul care: nu s~ 'conduce, dupa' nici 1m:
elde ilox:m,:a' Rrescrisa'j 1uereaza dup{nmpu~siuriile i"afecteli'-:
sale. $i-Iitr-un ,caz '$i-n eel/Halt, 0.1 0. subiectiv in det.ermina~
$~unile sale. ' Ce~ care' conduc!l' insil '({upll scrupu~e ~61'~1~:
~bui~ s;l'deduca logic inferent-e adecvate diverselor cazurj.
'1 n,are 'sa ceara altora con~jnutul sau modalitatea actJuni

ea

'so

__

'.

'~

lQr.sale,I'ci t~ebuie 8-0 g1l.seascif gata;,prepeteryninatl" tn nOf).:'

, 'mele pril1Cjpale, fix~, c,~,e~,se iIllpun;;minW s~eJn; IlIod Ii,eco~
di~ionat~ Nici, a'-rbitr'nl"U1, inqividual,: nidi' contingeii-~ele, 80~:
ciale,uu' mai' influenteazi'iJ, hotaririle' ,sale'; ,cr aceste'hotUlJ1ci"
'd~curg In mod categoric"scutit~;, de' labi1itat~a:' e1TI.piri~ulUi~.
de ~ joaui ,implilsiunilol" ~i ,8:fBc~i'Unilor' subieetivej de- aceeS'"
ele ~i, apa1' ea transcenden:t~, p8;r 'lr,'nu~ mai ,i,i' ;;,di~ lumBa
aceasta" ,~.
;
, ' , ' ~i\ , i'
'
, ~
'. '
..
Deriva~iunea;"'a~easta:, se faceprhr: proee.deele: caracteristrc,fJi'
al"El"'Rafiunii, 'prin'; r1ed4~tiime,' De aceea, ~,rrioralal"; pro~riu,
zisa h:u poate~ r(de-cit '0 mqralif rat:ionala. (), moral~ b~~at'~ ,
pe~ sent,iment,nu poate ciist'a: d'eeit,9wconditiir ca,sentimen1ie"
lor '~a Ii so' fi fixat, a'riterio~anumite-valorr aClicK' sa Ii'se" rf
,:d~~retat ,unpr-ealabiI'criteriu 'de' apreciere a' sentimentelor;
Da!' 8;Cea,stcf ire!l:du~e ,implicit' niotala~-sul)'oriz0ftturile Ra-:
th~i.i;. ,
, '<I ':';~?6:, 1, ,'>~: ;," ,
y' ',1" ',':.' '~" ,
;SJdf unglPhr'acest~1 descoperim o<a:p'ropi~re ihtte' norm:er~
:QlOf~le', proprip-:zii;e 'i irorrtiele~,'dh e~ep,i, amb'el~' presup,W1
,o'derivatitirie logic.i~: din ',principii 'd'ate, :spr~: de~,sebire;' do'
"m9ravmi'" ,cal'e"<:\orisi'stif II). pl~escriWunr'~b.ci~ly' lipsite' d: ~'
vizlbila .. i' rezistlmtii' iiiTanti:6r& Ihgica', '" , .,'" .. , "
, Cal~a' 'de" ~~jldc, intre, Dr~p,t ~,f ~dr~.:uri, 0 ~h1~'-aceM~j
totalitat~. -informade .pres(ifip~iuni s?6ia~e'l d~ orjgine" ~i" d~
naturi diferite,'care'se.'denume~telrqutefm~nuld~ "c1,1tl.lm~'~':'
',k'
'ul< p,aUl,l:ut~,
-v_o~ ul'" '" , " ,
,sau ,,9lCeI
~.;:. ',,' ,:., ,,'.. ' ,
' .,
. "
" - ,
, lI,CutuPla"',~ f.Qst, .ebiectul"une~, ex~gerate pl'eocup,ar~. ~}'
al, unei exaltari Rpfoape rriistiee d~mpa:rtea a'dertm~jlor celo1\'
m:ai ent;tizia~ti,at ,,~coli~ istorice<t" L s-a atr~b.uitglo1'ia de a'l
fi' adl,3varaia sursa, a; dreptului, :de' a reproie'n.:ta enianat;li3:~

~ ceam~ gUlla,a "con~tiin".eid'uridiQe,'" 'i: dfL i!e'tlprindetin gr-a;.' ,

dul 'Qeluiai.- in(l.lt ~i- .p,ulJ' caraeM;r;?Je:, esen.}iale, , ale 'Qr,ep..,

,.;

.t

T, G: ",

, , tul:uh, , ,'>-;

..

"'"

,..

,0 examinaresistelm'Qtica ;aneaJititt--ii'ne 'V8''8'juta s~con

:ammai 1nt1ilmarea Je:herogenei:tate~de.el~mente Cf! 'a1.6a-,
,uies,c 'eutu1l!-R, Alatu~i de nOl'me, 'earoI'aaspectul '~~i d~stj.n.a
'a~:jutidicanu Ii ,se ,pot contesta, Cl,ltuma ,conJinerjtualuri'
:ligioaseeare nu,se~vesce1tu,~i de Pll~in pentru"garantarea U '
xiIll.ei socialitii"i prin, atel1uarea compeiitiuriii~ Ea'con
,ine lJresn:riptiunicompletlipsite de snnc~iu.qea "o.rgahiz~ita','"
ar ~i complet Ilpsi'te de 0 justific-are logiea-: Multe dintreele'
t norme arbTtrare, irr\puse 1a 'inceput, 'prinforya 'sau vio
:enla -~i consa'crate apoi; c'u vremea, de ,,,traditie",
J.:uristul ,.r:y.s 'KorkoUlwfJ ~i ,sociolo'gtil ~belgian Em. Wax
eiler au ariitat' odiriioara. care e ,proeesul prin care unele
stitutiUlji 'se C1'eea~a prin simp1a traditie. Teor-ia a fost
auaia" de curtnd, de catl'e Albert Gdlloway Keller (din New
ork). Ea se po'ate rezuma Gain asHel: 0 imprejurare noua,
eqbi~nuit'a;'poate'p'r-ovoca in:tr-un grap reactilini dnerite'
partBa 'diver~ilof'indivizi.' Aceste~reactiuni VOl' fi aprecil1te:
m:a,i"mul~sau':ffiai puVirl Teuiilite:'Cu repeta:r.ea"impj'e}ura
; ~i au ;tilte~ioare'1e' repe'lla~'i, ,~n 'a''U'um:rt mod' ,de ia, re'actlona '
'tinlksir-8econ~acre"calj,indc~l 'm.ai''bttn pe duct 'celelalte
'or~;fi l)ara~ite, D daM:conaa:cra:ta\c:8; singurau'tilii ,I'ea(jtiun~a'
easa devine act a'u,tomatlc, ruti-ri'ar. 'Rutiila i~i;dcibinde~te
en fncetul 0 au-~or.itate deaa nattlra tnCit 'nimenl"in gl'Y:P 'un
:ai ,poate'concepe 0 'S'uprimal'o-sau'o's'ubstiturre cu ali mod:
adtiunein nfrzurLsiniilare, Asupra ei'se ereeazB.r"c:u vrernaa,
~gende.' Ajunge sa,' fie:atrih1iitii~-'unqT''PE1l'soa,ne :de mare pres
"'gilj. 'tnliiuntrul, grupului, ,sauchiar. ,,<iqintei ~'diine". AsHel
spectul,'sau :adOl1ayiumm. 'pentTu autor satiifun~~tor.,!atr~ge
Ipt "consedn1-a ,indiS'cut8:bilii- :respe~u'l p-enrtru'opera 1ui,
iea 'per.itrn u7Julsau lohic,eiul ce ase '-atribuie.Negre~it,'0
ernenaa ata:ar~a reactiunii de mai suslu' brediJit~!e religioa-se
JaW]i~Sigi.u1 u,nul, 'persqna;;j de tIrane infIuenyaN.a ,avM ca

, 8l'e.fapWl6u, gt'upuls0,cial va ~c01:lSider.a'drept '"aacraegiu"

2Sl
2l)Q}:

,.ol'i eel pu!,irt ea un gest" dedl;!solidari.zQfe 'sociaHi,'deci de du~

manie, orice der'ogare de 'la .t.raditia "consaorala:.... Atunei,
sanctiuriea va trebui ,sa interv.ina 'cll severitate.-',
A~adar, pe 'scutt,' 0 re~cF~ne-. corsiderata devine,' utila,
$e C'onsacra ca exclusiva, 'devine-cibicei; r~trnaj tl'adiW'l ~tin'ta
'Iii obligatorie, ,d~ci: illstitu~ie' OcI'Qtitli prill :sallc~illI~f.
iiationaiitate int~a in erii:ar~a unui !)implu.6biceiu la gra,d,uJ
"de ins,titutie' se ,poate,u~or'Jinagina:i, totoda,t~t uqr 'se :p6a'te
con!?tata car"j u'stitia" nu are' de c~ fi intotdeaUIia un' riteAu
'\iespectat' ill 'acea'Stji, gellez8. a ill!3titutiilor"~uluini~re':' De',
acee,a din a~bitrarul ;qespo~ic a"fputut rarnine"alntre eJemu1te
',,,estigii. Pr~~en~a' lot in p.~\rim~niur juridic alpopoare}or a
j:mtut seryi en 0 probif despre\teraci~~tea::;teoriei der~y"~ii
>Dreptului .din for~a. ,
', , ;

,C~t~ma ,;juridicA"este de~l' ,0 'pa'rte' di~".rrio!~y~~l'~;'~i

~nume acea parte care invir,tuteil,ulluiSel,de jlle.rtie",poate
.persista ~nglol;>ata ih co~plexul ordinii juridice all1ri~i;qQlec
" tivit~ti: dar care se distinge' de Drept'll1 propriu-zis '~prrll. ~~r
'glutea sa ~i prinmodul sau de elan,ora,re: irational ${lip$.it.~~
,,,intentiunea cQn~tientii _~i expresa Ii norni'at,iuriH.: Cut~ma juri
. dica" intercalata ,in Qrdillea de Drept, propriu~zisa', ra,m,lne
"cutuma" uumai prin originea e1. Prinfaptul,:c,a In:mod ~n~
.tentionat ~i pentry.' anuUlite motive ratioriale ea'a fost ~te
. ,rioi admisii ~i pastrata triordinea de Drept,eadevin~\norina
~lrjliica propriu-zis8., la fel ea celelalte." " , '..
, Fin~JitatB:i interitio~a~~ st.ll. in e~e~~a i:>.reptulu~ i-C~is.
tinge de "moravuri~' ~i', "cutujlla"~' In. defini~ia Preptului po'
eliream propus~()",ea ~ste implicati'i. .in terine~ii e~e\ expri!11
4,estina!iu,nea, iarconcl.3ptul r~~iqn~lita!ii 0 tnt~it prin ~~un.
~arell ,(in aceea~i definitio) .~ deductivita!ii Drept~ui~,. .
'. Dad"finaJitatea: co~tie,p. til '~i' ra!ioJ;lalitatea .dieting. Dr~p .
tul.de "I;Iiorayuri", este u~or' de remarcat oa tocmai a\Jeste

etta

252

'

'

'-i. ;" ~//

f-Calitat i, d_eparte. de ,8, distingePrept~I,.de Morala; le.~int 'co

mune 'amindorura: '" , " . " ),', " -, " .' '," ~," ' J '
, Finali-tate~' con~tienta' 'i . r'a.~ioIlQ.litatelf ,ca- insuiri ,de,
s~rllct.ura se gasesc in .ambele,,:dar direqlia, sensul' sau obiee,
tul finalita~ii lor difer'a: normele mo~ale nu 'se indrea'pM ,~i
rect sau' imediat.asupra s9cialitatii. Sopialitat'e.a foI0se~,te
din ele, mimai in mod reper9~siv: .lntrebareape/cQre ~io '
pune, acei ,ce-i sc<;mteaza moralmente acti~J~jle' flU 's~ ~ef~.rii
m~sura in care ,ele pot fi fayorabi,le m~xlme) , ?~ch,litiiti
, umane~' ,eise rpfe~a.lq ,nasura 'in, calle intell~iunile; ~j'actiunile
sta,u' ,iri.,armonie logic~ eu ailUmi:f,e principii ,j" I)OJ'mc de a
car?r: valoare e conyins t in a dlror val oare crede.' De acee.a,
c.ineya 'po.atesa-~i faca ser.uptile eli priYire Ia siml)leIe sale in
tentH netraduse i11'acte ~i poat~ merge pll1a la aspr:e 9az.Uri
de con~tiinJaca proul,jSalavin", din l;omanui Confession de
minuit al 'lui Georges Duhamel.
'
~" " Dar ,aeeste scrrtpule au cara~ter exclusiv, rrlOl'ai ~i niciodb.ta
';juridic. .J uridice~te, putem judeca numaiac~uhi'le efecti~e.
"sau efecbuabile, pe ,cin'd ;inteIitiile:s'iiu simpJole incl1.nari' cit
atare rami~ s:Lraine de,apreci,erea juridica:"91nd ciney'a:' jl1
qeca -tPt~l~! a,riticipatiY di~pu:nct de: vede~e juridicul1ete
tedinte sau irrtentillni, 1e prive~te cil: traductibile 111 acte sau'~,'
'p,eptr~,cazul eilld ele' soar implini. Nimertl'nu,v8 :plJtel:l', fi
acuzat .iUridic'e~te de 0 simplii intenpune, a:: unui actjli~it,
citaYrei;n~ ~nteil~iunea nu prezintul111 inceptit,d-e' exelJtit1ire
sau riu,'se manifestO. intr-ull' chip ,oarecare (cll-'in: ,cazril' Pto.:
f~ra.rii
mneriinlari), Mi.lstrare~, de cugot: pc c_a're'~j-6,p_o~~e
faGe;einevapentru inQtiYul ca iar fi' hu'trit intr~ul1 moment
dat 0 inteM,ie ilicita rill 'f decit"'o rrfust}'al'e'.mQrala:~'~op6nsta
tare 'pe care con~tjinla, sa 0 .face despre .irico-nsecvenla' ac~lei
mtentiUaFr,cu 'ptincjpiile sali' no~meIe' admis,e, de elirisU'~i,
u 'tarie. E o.-repi'esiune' ir:p.potriva'contradictiiio}-}ogice' caroia
le'putom'cll:eodatii ceclli din"moth:~'ext)'[iJ9gice, e 0 rt:a'c~iune

la

40

--

Care sint, :!l~ele norme; ,cum ;aj:ung~ ,~on~l;iiH1a, sa '~ ~le,

100111 sa disculiim-, Ad

utem observa1nsa ea orice injusti~w, fjind 0 4nconsecv-enyi'

ata. 131,1' normele de drept, aste, implicit, imorala"pentru ea

.imoraleste..t ot ce c~mtrazice normele deconduita de 11 CarOl'

yalabilitate ~i 'ohligativitate s1ntem co:rivin~i. lnace~ts(ms,

'ara~i, 0 eiHcarea principiilol' generale df,l DI;ep~ 'estn impJi'cit

f);ur.ala., ffal'a lea D'ciHcare;8. p:rincipiilof MQllalei :sa -fie 'implicit'

iitjus#tie.:pe ,Meea .ptrYi ;rafulne uneori imunAa1iaeu leg-ea,

,tunci cind 'calci MoraIa, ,,i d~aceea 'sanc~iunile Dreptidui

~Jl se exe-roita pesteto.t uncteeop~tiint-a'morala i~ 'ap'lica
'~probiirHe sale.

, :p41mita~ din neoia de' consa(f;,--eiltalogittfl dirr9;~a ca, ari~: putea,

su~easca ~isn le',decl',eleze,:nu.e Rci

, n:um) un fel de "instinct" de conservare a BuTut SRli a' unitJ~

~ijf' spiritohrl nostrll.' E' ,UIli pl'O'ceir care,conteazit.f'n ,aea.< "mai ,
ip;ll1ta,
In' viata spirituaUi i 'l~a de cape: 'riiei' tiinta>, '
ni~ dl'ept.at~,a, niet morala' ,i chial" nier. a.ctivitate'll prM,tie'a.
~,v
.. to' n~ar', ptreR
: taxIS
" t'a~ ',', . ' . '
, .J.Ua~,a
pe ,orlen,tV
:arl'Ie IIUD;yU:y..

'maslrua

b
" ()r.oar.ea deo cont1!adicti.et estefundamentul sufletesG" aF iu~,,'
, t~~igt ijus:tipa este. un:ul dhltl'e aspectele,. n-evdii llo-astre:', da~
c,QnSecve:ri~a lOglca:: Este'"jnstf < 'ceea e.e sia f~ pei?fecta con-;
, se.cV'enta ch;'un'!mijieipiu admis,'fie' ac,e! prinerpj:u-'o: simpJii'pl'e:'
'H~d~r~ a;" uD.ui,p,aragraf, 0 norma' juridTc:ibldinilia, un priIlci;'
,pill ;;.C:9hstl~u~ional'\'un' prineipin: de. hlatta mQSOne" .sociala','
ori uri i'mper~tiv.categQric; .adicit'oexigen~a a:'xi0matic:ii~'
aprioricil, a, gingirii ornerie~ti til.', genere, '
'
- " '
" Valo~ea DIoralk: implicaconseeventa fat~ 'cu a:n~l.'

_mite principii: 'sau norme d.e: 'eon.d:Uitii'::perSonaJiL Ol'i~e:"

ac,~iUhe,,~j, ot,tc~.'iiitell~iuneca,re" cout'raziee 0"eollV'irrger!l l'ela;
ti.va la,vaZoa".ea: {~i, u<epi:: la Obligativ.ita;j:;ea)'U1lui amimiti- in.,
ativ , iapal'('l,:'~a ,;reprQbab.lla", in 'fa~ru 'con~tii.t:ttei. Repr0~.~'
- hi.\itaLe,a'aceasta, e' unul;~i acela~i}ucl'u.cu:rea0t;iunea~represiv:!i.
'd,e:care'apl YQrb:i.t.. attine.aOili. Eunica sap.(J'\;iuhe pe, ~ll!re' ~tI&'
~i ..B:oate::s-();~, apllee:, COii~tiinya:m:orala;; d~. uneQri sancFune~,
'ac:e;ista atinge in tensita~i insuporta-bile ,.' e.,a "p:oate dev0!li ();,
ver.itabiJil' torturur p,e.,care< este firesc' ca 'uriii':oamenfsir pl'&!"':'
fere' s-o, s.chinibe;cu oria,a aHibsuf.eIlint'iL A~R'se, explidi gas::'.
tur11e de autQdenunta-r~e' a' crfoonalilol'J neclese(),peri~l~ ~ eel.;

.P:ef

,de autopedepsil'e.
," ,".
' ,. : <,t"
' r : t . '_'
Astfel, 'i!1 sensul,~iguros~~)cuyintu1ui,;'Morala
,j,n'total'
norma generate; ale 'Goi:ultil,t~~~ practiJce personale (:uh total
eSp, n.or,.m~e, intra, ,~at'e: stiUl ,~i; ee'1e,'cUl'e:' seer,r.elera la' i1'lsa~i ,cQn<-2, '
str.uivea ~i apre~ie.rea:i' nm'm~lQr d,e' acjitmej',;. care' see ilnpu";'
ro.~ii.nteL Cit a.osolut' ralab:ile: !Ii; irfJ;piicii exclua/erea:,' opici1'rei~;

de:

. c(it,Wiazl;eri~, '
2K,'?'~'

.'~.

., '

p,entru a -intelege 9i maie~'aCt raporturile dintre Drept

Morala insep:s niguros, 'mai esteun fapt important. de re'
ar-cat: ,Vaea MOllaia este un total ,de norme prac~ice care se
:.. l'pun con~tjin~ei ca absolu't valabile, ~i da(J~ intre aceS'te
orme'se.-cupriQd i celece tre:huiescnespectate)n constMiil'ea
. aprecierea Ilormelor :de 'acti'l~ile,' B~tede lao '.sine in'Ve1es' ,di
s~i elaboraea Dreptuiui ml sepoate sustrage ,de l~ judecata'
orala. 'De aceea, llaalvatuir'ea'~istabilireaordiiii~cle~ Drept
prezida intotdeauna" principiile 'mOI;ale ale 'celor ,care Q alba-' ?
'''uieso. Drep,tul
se ponte ~le9i 'hiciodatii departn de'MoraIii; ;
gi-Uit9rul.nu va_:putea' decretapentru al~ii :disp0z1;~iLpe .tcar-e
'->ll~'~iin tasanu':le '8.cc.epM.,.pentru :5ine;:altfel .0 ,8:Sellienea"de- ,
[;OJ!etarear sureri ,de RceJa~iv.iciual c0:ntradic~ieri ilJ> fl sir,nul.'
iaD." jmoraUCi. iI1justa.
'" ,;~
"'.,
~ .1
T
,
'scurt., n:u,'e ade-val'atca Dreptut s-ar" opune 1\1or:a1ei.'
.:Del ,Tlechiospune ca8.dey;ar~:ta :op.ozivie ..illtreele ,aT >i ,
iUnci dnd unWar' :comanda C'ee,a 'ce :eealana: int.erzice 'sau

;iceversa: ,De asemenea, nu-eadev:ar.at :uief :cQ. 'D.reptul' :a-r

.el'iv.'8 -din' Mora1a,pentru:ca n u t.o~ce' co~stituie t>reptul O'ate

. :ex-plicat;<prii,h 'e8: :filr.a !~ii contr-aiica Mtml'la, sint nesftr..

ifi

'

:nn

In

inie dr~;pta,ad.opthO 0 singuradireetie ,drept: norma a de

$e~nului s~~.;Dedu.cVi~logica este,JQ.e asemeriea, un pareurs

total indiferente Moralei: ,ea

poata reproba.
(

SENSURILE .TERMENULUt
"Dl1EPT"
'
. r
l'~
\

".

-,

't~

....',

~iestul

Cuviritul "Diept" are

'intreb1.iintarea uzuaHf
multe 'sensuri~i;,eu toatii inr'\:l,direa 'dinll'e elc, destuLcle

ii
" diferite pehtru aputeada roc'
1a,diseut ul'ai

,'multe ori m'ai

0 examin. are /.l.lor
are"d'eei

ri
o
"irn.portaoya 'sa
,'exllUnere
"EnCic1 pedie' jl:1 .,.
diea".'
-;" '
, '," ,
.
.
'
. "- .
hi primul rind
trebui sa distingem intre sensul adje~
tival
In sens,nl adjectival ar tl'eb!li:
'. sa
iIltrebuinyarea' concreta
_.
;s.e"poa,te
,pre '0: s9 tie 'dreilptli,'
o'ju..decata
despre--iC)
1u
t
pOrUHea dreapta" de,spreo proeedare dre9,pta; t9 "a~a' (JUJn '
se
despre,o linie dreapta, despre 0 ci;ntfirire
despre' o,masurlitoiu>e dreapta. ';', .') : "" , '. ,.;: :.: '
sensuri:le
se
prin te'rmeni identiei;
,' .
se
pr.esupunerea,cK trebuie' sa.)i existind9 a.finifa,te
Sensurile care seservese de
termen -trebure
-so: se, fi ,prezentind
judecayii
,dind anumit'etrasatriri comune S;luca.fiind'eorespunzatoiiie,
.unor-condiyiuni'
'acosta doua categorii'de,sensud,sta.. 1ilsimilaritatea dintre
'linia, drea,pta ~i:: aeducyio. 199iea;' Linio.' dreapta:. une~te:dou~)
'p;un,cte,fara .abateresp're unattreilea;~linio.dreapta"c!1 drM~ ",
j,pept.. ca parc1.irs spa.lAllleste,un ,feLde aplicare abstract(1.\~ ~
_,unei TtOr1ne scutit:e4e"orice ab~teri: cele~ are de"des~inD~t;:;Q '

,de

pu~in'sub~ile.,
'~ntr-o
ya

mintal 'adeeyat uiiei; notme:attt de scutite. ,de abatOli.Masu

cori'lpara '
1
tnseamna pune'faya-n faya doui'i obiectri; un1l .'e'"tipul",sau
lInitatea-, de"masur,a, sau',.modeluL ;':'~rmcaza ~. s:e~onstata
anen :deUilalt"se .abate, sau nu de'la ,,,!iorma" c~hii din:tii,sau
asccoa~tata; ea.rtitati~ (dnd punetuLde yedere a1 'compa
ra~iei 'e' qAn,titativ), rcpetarea primului')n al 'doilca. AstfeJ;'
,;metJtul'" este un' prototipQantitativ, adica 0'. norma~ cantita
tiyn; deiextin<;!ere a unei 'dimensiYlli ;'ino.sur,arca' ef'm~trul
esteceonstatarearepetariiaeestei norma intr~o a1t,i1difuensiulle
datil. t;ntre~no~iunea dEl justi.\ie 'lcca"dc'" egalitatc' ex. ista 'de
~seril.eiiea,0 oarecare afini tate, d~n' eau,ze~naloage.," Atunel
'eind 0 dimen~iu~e A no apare e~ ogala cuoaita B, constat~m
,ca" til (LC privestecantitatca sa, A pOIl'tEdicQnsiderat:
roali
'iat~sa,u co~str~it dup~ a:cepai-no:ma,ca.~i R Egalitatea ju
ndiQa: sau so.ci:ara dintredoioain.;:lni este- supurierca10r la,"
nornteid~~ice,e()ea ee'presupune:.pilstrar~,'pentru ambele,
io~: cazuri,., ,3 u'lloiconsecvEmt el\: ,:a6eea~l. norma de trat'4-,
menL
" ' ,':'
'::
,"'~ A~ada~, 'in' adindirriea coh~tiintei, termenii; drept, just,'
'l}l re,6tilinial'
prezintaca Indieiudsimllaritlltea sau unita,tea:
unei ,nor/tw: A:eeastii coinGid~nta !!- ~nsurilor a p~ieir.J.Uit sub-_
stituireu voehiului'~t:eimen l?tin "jus't, prin ,tei-menii 'Qoi: ':
"drept" ,<';,droit" l.~"diri-t'to<', '"d.er~eho",""reclJt" ,);right~.'etc.
',qtwiv:ati Jte din "r'cciu!i" ~i';,'diree~us"~;' fiE~". d,in radiea1e1e'tnr~ditc ,,",',' '. ~:'."
,',
' . - ' . ' ". ":,,,'

rllr~a;,dntarirea':1\1nt' rri~~~ . ;,Co$p'ara~_uni"';gar. a

~i.'laConf}lz:ii ~i
',d~
"

t~i

'

~i cek~}lbstan\:ival.
ial;5.~i
faeerrnQistino~ia~tn.tre
(~patiaUi)
~~, intrebuintareaabstr,ae~a'j (s\.lflet;~~.sca)
."yor~1,d~~7
despr~
p~eapta,~
vorbe~te
dreap~li,
D~ca
'~~kstea '~xpriroa
na~te'
ti~tre ele~'
ace1a~i'
ra~iuniisau
ot:Uene~ti capo~.e,"
simila,re~.:Se' p'are'~ca:elem,~ntul comun~int~:e;

co.

. ,

"

" "

'

'\

'

.>,

se

'~ri~ 'substa~tlv~eu:,'ace.siui:'~dje~tiv,,;:~~die~.
p~i~ i~'idic.a~~a

unUl car~cter csen~lal"la rang}.Il dc.sul),stan~a, c:JeM ce 1ntot

,deauDf;I. 't,rebuie. sa fie ',privit', ca po'sedind ,atributJul de )!_(Irept)',
senuine~te . "Drel),t~l"~i,n s~m~'111atjn~1~i ,.jti~i,::' ,',,:-:
.:',

,~.,'

.'

....

<

,'.

"

.'

'

.'

, ' 25'1
,

11 - Fllosofle l'o\nl\n~ascll;, vol."JV

,

,~

. .

'.

, --:Simsul s~h~\,a~tiva1 con~ine ~i li1' trejaccDp'Fj' lil,i',re,;ite, care

iacobiectul unorinde1ungate~i'inmnse ttiscli~runi. In 'ex

,'pr;eiii precum~ste: ,;-Ilre-ptul ~i'Vj'l-Toma:r).", ,,~storr8'Dreptitdui

>italiari~':; "brdine de Drepe" 1 t~;Ilmenul 'l)!cest~ '8.-'I'e )~~ceP1Jia a

.c~el nefitUpe ,am da't.:.o 'fii "a:~ :analiza:t-\omai.>na.i:Ji).te. EJ .eS,be

., "tG-taJ.itatea >sisteJnatiea ,de norme sociale,destinate :caprin

.tr-un ImaximllUl ,de j.u~t~.\iiereroiza:l>ila ,iii), ,asagure un max;im.uJID

de ;s0cialitate intr-un ,gru,p ,determiq:at':. Acesta ,~te ,se.nSl1~

',,'obwctiv" a1 suhstanti\Vu1ui""Dr-opt". Sin i :1nsa 'e~pr.esii 'CR
'. u:rmatoare\e: 'fla-,~i .re;v,enclica. Wl Dl)ept~", ,,8 .,av~a UJ.l Dl\~pt
1l;Sup~a u:tn~i bu~,~' l'''~ 1eza uIl( prept,.al ,c1:li;v.a'~. etc...hl;.tr.-al ca
rol' 'contelft terlootlul-. tl0.l;ltr,u are, ;:evident, alt i"}.~ele~~ la:m~me,:
'ln~elesu:1 ,;;s{ibiec~.i.~"~)n ;snr~it" llU e,gr~u' de,. eo*sta,it/!.!t c'a,
ac~lai ~'erII1en 'are tnc~ ,un"ti-ve1es1' d~curs dip sen's!uro1?iecti~~
.dar .ad~p~at unei intrebuin1-1iridiferite, anum.e: '~n sensuI .d,e,
'~iiDVi 'sau~ de ,ma't.eti~ ',de, sttidiu. Ptill ;ex,presiile :"Faeulta,l,e
',1_
n. ' " " ,,:Jlc~~ymt'
\.'
'+,', inwr.ep
' n. t",se ',lll,~e
~. 1ege, ;plloprru
.,' VOl','h'"
'-l
~, 'wre,pt,
'Ul,~1
:
: IFa9ult~e -G~ ,~tudiul\sl\u-ti~n~e}e ';Dlle}Jlt;\ilui, l1ceR~iat 'in ~ti3ri:.
~w.e Dre,pt~hi~.Tot',a:s~fel, cin'd,se'vorb~~tede "bi.reptul oi:w,il;
':()o~parat" so j.q.teJ~g~ ,,.tiin~a lcomparata':a Dre,ptului ',civjl'~
'-sa~ ,;~tiiri\.a Dr~'p~U1ui ~i:vil, pr~data in mod campara},'''... A!\:t~
feloriee alta ,'denumil'e'.care se r~fera la Drept in' sensul d(!
lP,.aferie' de:'studi~,nuoon~ine nQti~neade Dre,pt,ia sensu I .
ohiectiv ,pe .care L,ham~d'efini'\i maisus,: 'fl~~ e :nimem :pro,f~~01'
de pr,ept ci~i11n' ,sens,ul~obieetiv,'~i:in .sensul 'dldactie6:-~tiin " '
!tfic. 'J)reptu1 civil.carese :pr~da este;.tiinta ,de,~,pre norme-le
j:uridiee civile, 'dar n,u -e <wiar- ,n@rma~iun.ea jucidica,:ea in~a~i,
realizeaza indiguirea ~i ..orientaI:e,a ',vie,tiL soeia,le: 1n":aces;IR~~
, ,- distiI,lctiuni, ".prohleina eeR mai ,. eqn~~pver'8ata eite abee{l. a .
; Dreptului subiectiv, ~i,a raportufilo,.sale eu 'nr~ptlilQbi-
- eet1v: "
'
, ".,." ,
'Pentru a reu!}i sa' formulam de'finitia "Dre,ptului" in sens
subiectiv'\ sa ne amintim' pa peIitr.:o a gasi definitia oelll'i
J

ieotiv am 'P0rn.j.t da lao 'C9n:.~t{lJttH'ea, fiflaljtafi,j ae.estuia.

vorbi,nl1' de asigurarea maxililleil soeialita~i ar, unui
gfup."ne-am lleferi:b. 1a de.stinaVi.~ritlal' pe' care"o au' normeh~
j,Qri~e, d~ a' iI!lIatura Sall atenua 'eomp_eti~junea- ocazi{!>naM .
,fievalori1~de apaIltenenl\la 1,iim.itaM.. AstfeI', nOl'm"ele reg1emen-
,tea~a cur~ul intereilelor, a~ic,a. a. tendin'~elo:c de posesiune'in- ,
dreptate.~s,uma, a~est9,l1 ,valpri~ ,Deosebi:1i de defini~ia 1a: care,
pc-am OPll~t,. l\l'utem. '(lecir sa callaeterizam' Dl.'epJtulobiectiv
'lji ca "un total.de norna, so.ciaJ,e, 'des.tinat:e: sa; gll\fanteze in te-'
resel~r,refe~~toal'e la valm?ile1 cW~p~I';eIWDta.limitata.'" Falilem
in: ae,eaStilcal'acferizare, {care;m~..io! def.in.,LW~ completa), dis
,tinc~iulrea. ill~Te, norm,ale' s~ei8J&. car.e", 'ga'F,ant~aza" ni~tEl'~ in
.teN~" :i" intere.sel.e care' sillrt'_garan:1late pr.in n0rme, soeial~~
Di6tille-tiunea, ace.astai, 'e: una ~iil.ceia~i,CUi. distincpl!nea dintre
"DlTe"t~l ohiectiv" ~i "Dreptul' su.l>i.ectiv;" .. Astfel, \1n. Dl'ept,

'.\n~ec"

subieetia,'

este

un,

inter.e~ gara~

printr-o' rwrma, soc.iulJi;.

.De ,/M'leea, a deelaraca dneya are'_un drept (subieet1v) asupra '

IW>.1lIli hUDJ,; in6emneazl,lr _adeew8 el1 are;, fl:\,f13,fitor lao aool
bun,,:' un:, intere.s,(cie: pO&esiurpe): pe Clll'e' ~tm:i.te' 'norme
.S0,Cla},e, irl,gaXan;te'G'Za. p~itliW-l1nlOalieeaq.e;gf8.dr d~ obllga..

tivj/ea:te~

:,'< :'

"';:' ;, '." :" '

,I

' ,',

'

.' , Orioo int~r,'~&ca}le este,' ~;ilU' care' par~~ nta.:car-;' garantatr

de 0. Ilorma socralii 0\1 oareeare puteri; de obligativitate, ne'
d~ ~0n~jIlg~1l:ea (:s.~u:~acar,.il?1J}a) 'unui~ DJ'epll. esubi;ee'~lV:!):
A~seoJll., unele pl'lllClpl1 ,cal'e ne' pa,r HOlla' e-aJar trebm" ~a f~6
unapim ad,~p,t,ate;, ,pe' :iDtemeiaza, aceastli> eonvin'gere cln'd'
.aeele<,principi~N)ara., ,JP'aear idea1rilentleun inteJ'es~ 'I?e ase.meRet esteAndispensabiJa" delhnitarea "lritre; principiitesau
Jlormele~c,@ns.aCrllte "de:~tl??:ul'so(Jia.ll, ~i, celle C:~~e, eireul,a,' tn mBd'
eurerit, ,ca' simpla';Mzidera:te teoretioe ~ar.a veritabila con~
gllcI'ar.e,,~i sane~ionar.,e }ulTid~'Ca. Din,cauziVca:' aeeasta d.eli'mi.
ta.re"qu. se face:totdea\)na/suficient, numeroase confuz-ii oo.i
Rui~sc" ig,sensUl'~1>p6sibile~o 8;le Dr,eptJuJur subieetiv. Al}<'f, de,

258

i,

25I!t

,-,

jJ':'

A~1.w~\ '~1-1'p'6tni~~~, ~r,ico{e,i. ll,~gi~la~ii:' P.9~itiJ,e" ~~~.et!Ci~~!j~,ttt~; ,

.Ij/?"\/ :,p'1~t~..~a!.l,bQ.ntaj~~)~~au.:?n}~. 'C~r.e:_~~~~I1~ ,~.pr~Clan:a, fj~_erc_ot~r.,

ea ;:~!~plu

lilt: .' " ".,

'I'.. . . . ~:.z; .;.(~rm .ll.)ele.. lot::f..ar.a, multl}A}s,.crlll:H~~re) i'Vor?."}s\{; un~orl:.~e~p'r.

,.un,.,.gr.ep.t.al>~p1u~ ~e' "L1bcJ'tate'\:Q.Q; ,iD.lieptu1'~~'; c:te !}'f~c~. to~
~'! "q~J:r~\~. v?~'b. cs.c' desp~.c Dr~p;~~l ~~~SO~l,lt ~ea ~tra~:-lde: CQl'~ s"'a~ .

It ..,:'

!l.

'Ir-'

. p;l1jealfre,Yal~ 'Bil1~ .*1, In~r.l1 Crlm1':1a~1~ c.?nd~i~I!~~i '~a: ii~~ar;t~)

dfls~e..,altc. ":I?~ept~:1".'~(lbs91~t~!P!xn'.c~~e:.<U,t?lV1dU~ ~~at .

I!.'

"""\' :.' ,I\

'. 'c;,; putea,g~s) ~eQr~ JUStlhC.at 8AS~';P.,U~8: l~'. ,90n.f~C~ c;.U.:;.i~treo.ga :

soei{itatca. -p;mehea~cii. ;~ ,: de-~~ec'ontestat~ ca,~nl:ai!l~ine~ea. ;ca
.
i
"ill.: ..: .r ,~
Z\JrHl.v~oin~de:jlfae.e im'!>'llefl3rire abuziv~:laR@~iunea~d.~ ,;Drept \
' 0 ~~,'SP1H,!,;',c.a'unt ":P:fJ~~J \~,~b\ie.Q~i\ ~~~e-:j, un .~~t~r.ef gl.\r~nta.t .
p.rlI~t.r~,().I.\prmo. &Qcl~)a':'f,,:~ ;g.~({};:ne~es'!ir'He:.' Ii.or,m:~~ar;e~l. ga~
" ,ranteaz3. 50.< fif} cu..ad'flyr(rat,},~Qi~Ul .'Qita. 'V.reme este. vo~ba
'. '..
d~t v' credi.nto.' cqri3nta,:.pur te.()re~~cii~,puri4eolog1Ca,citavreine
'1' '.

[I.':' ""

llif. ", ~',.~' '~d~o>gilXa~eas~k Ii~. ~e" at!~"'~:~d~.Sif fn~riQ.r~~ 'lfi.ua1Q~a~p.t~t~;'

f~1 "

'oJ

"

.~~:,;~~~~~a'pra~.t~c~ ':,a.", C?~ec~l:ltaz~~l)::;::~}abll~~I;\'~ea. ,teore~lCa.. ~~ .

sa

,J,.
~a~p~~':ol:ree~o~?,:un~1~~p1~ltC;~.~-11~;da;:c~~~t~~e~
'?e.p~~.ll~~PlU"
',.', 'lur<~d.llil'll'P6'j~!l~j).)-~~!Cl~eya;~p:O(ltJl~Oa,'iq.sp~;~a)u.nur
!J)rep.l; ' ..:
:.'.,'. peat,e.~aY.e~,. i<lcolQgici~\e;/prniectul ~Iitiii lJr.&pt,,,dar,:..pu "Ull '."
. p~~p.t:.~sup~~~ti:\. v,edtabil, .in~~s~~sl:l~ curo.k. Alll~:p\~.t~.a:.df}~~,
~'" ,si.\.:ydi~tinge~,;.,'}Q. q~m~n! u1r-. Drept~.l ui:sub.iectAv, dre,pt~ril.e.
, /~fcfti~e 4e ,O~)~lcon:jf;lft,ur{\le~~\i.tr~lu~ie,sa,l1c.i~c:~ipiliinJIl~fi .'.

~.a~eea ,eo' nUmipl"atunci.; ;,D\,~p1Zc~'!b.iect'iv conjoctm:al", e

:. I~Pl\i:t: 4~:'v;~.e~,~JP.,porlan~a ::,91, G~prind.e,~nt?oti, bi,&t,are, pot~n" .

. \iala, tl'{lp.~(or!Iia!,i, ~adfC(lJ~,'alo,reo.lit~~ilbr" s.Qciil-l~;, Marile. ,

... ," ,( ~i~gar~,de:1~oire,;ref?rp:l,.isJe~i,}~Y~0Iu~i9ri.ai:~,i:st~kQtintaie',
.t'fP, y,'"de .~fil'IIl,area ,p~r jd~ol9gie~:~iA~ci 9.o:ri~~~tQ\!l.!a,,;a 'un?r ;Drop~ .
'... "~~~,l'~nca n~OnSll~rll~,e,:"a,}.ulOx:.a,spl~l}.~~l,de QreptW'l. Jvlqlta
" ~~ell,.1e 1;1~~l.e)de()l~gii,~l~~ .1i,psit,eA~.p;tl'Jiert;lo.,.reali~atoar.e,' f~e'
'" Q~ ..~\l.;;s,i~~,ttIlPii1~p'arM!t:e,
d~:)JV:aI1ea~a~~.,s.9ciala,.fie ~a,
>

i.,~cy~p~a~~,fiiI,\d, d~5e.1.~, !p,~~ 'tn\,11\e"~pit,it,?,,nri. ,~y. (~t~\f}i'~p:in'i

..~~C~}!--1;~)~r., Cl;l~l~~yl!e ,nfq~s~a~.l):s;pr~~ s.~', r~ahzll. iIl.:o~.dm~.~,

j..~;i1~<?a: ~(~.c~i:':~: q~~~1il!~;.<:a, :!?iWlila '/,lec.epyie; cure.Qti'i~ .sa~'>,
26,0
.
.
'/

19? c.oIl1;.uJ?:. ,"~rbal~o !1sex:ne.n'o,a' idP.oJogie:se:peat~

p1ehnge peste: decenll l,~%C~rJ in Y~ll:ta, \Jn1Jl popor,:' sau' a

!riai iritiltoro:; care oyisef!.,~a f~r'~. s-o ~:rtli~sci1 ~i.q afiqna~ib'a

~.9.~pli?fl, <,pi~~ ci~~ :8.e ga.se,te?ine:r3;: <14:resp.. de~ v~~~a:~,eQ;

~etlCul!ll\ .~reiI}d~"l 1.,adu9indu-l ill aJl~~or un ent.u.zla~m:eo- . '.1
lectiy.atit,:M intcns incit.siHnfringa iner\ia r.utinei L;barie- .'
rolepe cure le'opun bene.fieiarii'vechiuluiregim.Sti'irile acostea .
~irlt, deJapt, faie'embrionare.prin'care tree aproape toate. ideo
, logiUe,;. tut-urol' Ie" cste n~cesara 6 perioada .degesta~j'une In.
,care existent~ lor e" pemome~t, aproape to.tal iIieficace to,
Jlaporfuiile sO!-Jinle."Ma,i muit ehiar, se,PQat"~JpJ,implacadupa"
c-e~o id:eologie s-a raspindit ,i astB:t,uit cityii' timp,.tn.~puh~io\'.
:Vita'1~tat6a!,.ei'
,fie 'g.ravprimejduittiau\<:omplet inabl.l~ita .
'. de an)imi(e:conditi'uni'sQciale 'I!-mbiante.:Cite: ideologii, cite
pl;,9gratn'c .:sociale iCite utopii" au l).,vortat ,astfel rteliisiIid
'. nimic. realiiat i~toricete. Altele, se acrediteaz6. "i; .so.. l'E\o,1i;
,~eazii;,par.yial{ aR incl(:dall' nuter9' sim~ltan i 10. Dneptuii:
ofecbiy e"':~h:,la ~:dreptur!'(;oonje.otur.aler:;Adese0ri;';:jdeolpgiile 'so .
montin, in entuziasinutq9loctivgra~ielat'~di;Ppr utopie~, iJ.1eu.
lizabile;care da::m~lta yrenie 'mirajul unQr inliiptuiri ce,tl'C-'
bl,lie _su'wina '~i' sli completeze jiri.siIrile 'unuiregitn cenul}iu,
tno:diocru. .fn tot~azul,~drepturil(!s)nt;dintr-un anumit punet
. d-e.'~edcr:c'~ llezulto.tul. nu numai 8.1' uriei lupte intre 6amcni,
cj ,~i acel,alunei slec~iuni.intre ideologii. Selec~u'nea aceast.a
;hnplidl ~o~ndelu'ngatit.dis~utie,propaganda, lupta; implicii fra
n}.illtari soeialo de m~re durat~'~iintensitD.t~t Id~616giil,e:tr;,iiesc,
,~i,(~le,'1up't:a: pentru d9minati~rmQr ,.ca- ~i (iinyele':o.rg~mic,Q, "iaJ\
'vi~ta lor 0 aqe.s'oepopee CQ,ptivAnta. Ide010giQ, Revoh~~i(ji fra'n
.~eze a>fpst ~~!1ceputa ;prjp, sec'olu1 a1 patrusprezbcelea" 'a;-ayut
'0 IU)1g~ perio~da: de ,gestayiurie; apoi'uj:l,m6men~ deafirnlo.le
explozivu,. un triumf rasunatOI1 i'odominayie plina de auto~
ritatc. Azi se gasetefntl'~un impas graY ,'1)1~r-q perioada pri
mejdioa'S.li ~i ~u~pu~.em.~tLdac~;va ie~ivindec~t.a ~i restaurata,

_imp: de rii-:zhoi e8tJ~ 0 insta:lar~ a"unui n~il? m.t.eres s~0i\al tae'~ta

~e Ii 81Pf 0 v.iziona armata~.inlOcul vecniului interes social, (a~ela;
l\l perl~je;'uriot' particulaii Sa profite ,diJli exereitar~a unei
anu~ite~unei. d~ p,oou.c!iu?~ care '?l'os_ea I'a a-proyizionatea' '
punlicnltl'l' in genere}. Da,ca mel" propqetatea nu ~ste un Drept
sul)ieetiv, C1 d, fUl1e~june (deci oohlig,atiooe)sq i al a, se lB-, '
~dege eil ni'ei'UJI'al'tuI pu va. mai put.ea; fi preconiiat sau sus
f"
t
'
.
-'
'
,
)(In.u.. ,
.'
"
. -'.
."
"
~~ l'iu~~~ Hans K4sefl, reduCe DreptuJ su:Biectiv"l3.
ee:L QIDe,ctiv ~ p~ntru motiv't~ ca niei:un. DJep.t,' s\1:qie~tiy. "~U

'deilu...va fhtz':h:,)ita 'Re!ltr~ ,citvat,mfl <in ~'t;&f'C doe la:t:el.l~:a, 'S,a'\f,

de, Ullva SU()(lIl'lDa,cl:eTill'itiV'. C-()1'l'oel1~ 'Sooja:l~ a cl'e*t~II\l1:s'fllitl~
'\ui; awea :a 's@cilifisro~l'ui marx:ist, :Coa fascis't.a i ''Oea'1'fl:5-1sfa:,
"'f}teziritia 1st>&r~oolfle ~isit1l'dIDi 3Illall<1l1l.ge. Fifec8'l:e,\e :8ia'U~a:toa'1':e
de'criterii pl'0pTii in 'aIegel'ea ~i .gaTa'1\tar;ead1.veTS'etor i'l'lt~ese '
~sil>ile.. Fie~aooi.deoiogii,ti oore,spundie ,u,n ,a\l\l1Umit'SisteUl;:at
. ord~D'ei iuri-dice; Ilentru: ca ~fqecllre 'Pr~(;l~ama \me:le v,ai0,ri ~~ '0
anumita.,im:rbie ~ V:a~Gril@r.., lI',efu.ziri-d1tot~dat'a alt:of~v.a10T-i
'or~oe rJ8Cti:\noa,~r.e.'Pute8n, 4e,:a,ci,<l;f\. bme~am ,s<,u~ii!m~e.a'
~t-gblem~i ,~e:f~tualfe~a ",a.p6l''tul flintr.e 1J~e,pw~ 'S~biecl\Jiv
~lo;;e:p'tlll ,o.hii~iv:"Daea,:~~,pu.ne :iintll\~'bar:ea :-'c'ar,8. i~t~:ri"
mOl1oial,!iC8Ii'e :a~'f}rioli:tatesaucail'.e 'pd'meataasui'>1'-8. iCelui~
1a1f, ,:~'tUnoi ~ntru ':fi~ealre t:ezase',po"t g,~si argum.ente. Bupa
unii aut01;i.,[IlIi'.fl"Ul4te:eu Loon~DUiguit,j)re;ptrilsu.bieC'tlV mla:ci' nlll
" ,exista-, flU e:xJista.,,'dreptuti", exisit9. .;;J)l~Clpt'lllJ, adicas'iUgl1f
Dr.e,ptu'l obaectiv !Q~eo,:re8!litate ip>o~iti'Va, \e'l'eon~inin:d i~;e
r~tiv~ie ,ll1i ga\l'$.~~e,;s.ot~:da:rit3:~jS.()cii,'a1e'~'. :aaCia :unele illte
,rese inilliVid:Q'ale.isi:n.1t )ap&r.~t'e !}i ~a:ra1Jtti\te ',~n.,;n(Wme -,jnri~
diQe, ,aoeaS'va se ,!ila~~ ~aptllfu~ ,ca., ~l3rejnter.es:ul &ocieM'W.
, .,' 'ca.aooie,qnlbeVese iW'd:lJ1il!uale sa fie 'll.~.QitJe. De in-data 'oe in:.
, . '~r.esulsooi8,il 'ar"fi ,sjtu1, 'p>l'oteja.w.eD.:trehuie- 'Sa~inoote:be, ,en~
,tiU ,.ci'i .atu.;n:ci. pll'eoc~parile eu ,eal''aet,flf V'eI"Sonal n\!., mai pot '
oonta .in \f~va, ,irinpeTat:iV'~lOJ." m;~jor,e" Aa, Ide, '8~j;np:lu,' tpl'(\)-

prietaw~:' i'lIl;~i1V'mduala "itM.;P:cime~e

tOro"0\iIr.e!}.. i'Jil'ti'ic.ade<:,i~

ae

,ca

pOQteJi ,afillmat

pentru en 'eo. \es:lJe 9.,,;func'Yi'!i'ne socia~a": 'eris~n}a !Bi sei~l}te . ,

. soc~e:ta~ii .intl'6gii. Soci.~t8kea. .are in1Sa ~ !p;l1ti~~a ~i J.)reptul. -de
ar.o, limi1;a, ,cindUit~l'l?eieei D_ger.., ,dar :lI.'tll ;ijFfacultaitea 'cd~ ,a
ooFls\tri,~e pe ,c,inev,a 'S:a:~i '~Ker.ci\tie tfu~ritri'Qnea :de'r~r.reta~.j
P

{de pHd~ p.l'lti ,1llIl:&suri:le in :ContJra ,ahs'ertibeism'llllllli, JlI1n l'>:P:li:- .

. g~tii\"ita:tea mundi agrili~e ;a .}It'Hprj:etarilor .agr.8.l'i <ete;~ ..atunm .
'(i;j~lcl, 1 tiirn,insuficioota ,exploa,iaa-;esau .valor1tf4c:al'e ;B. hun,u,rilot;"l
il:e~urg ine01ilv~niente socia::le :serigas Rec,hi~~i()nl:l:lYe~ '.\Unor
t'~bric~. de pr~du-Sleali'l~,1}efi-\:;afe,' cm.eta'1:ur.gwe., 'textile etc. in

e.,

""
\.

- ,'262 "

~a.u ll"reti.~.~ecit pebaJZaautoFi.ta~ii:-~t~t.

Grice Orepet ,e,D.llept de sta.t. Aceasta atrllg~ 0 ap-ropieJe de.

vecnea. ~0nc~p-~ie a .lui HeRel, _dupQ eare p"a.rtilmla~ii pot avea
dre'ptw'ilinii fafw de aJtii, sub. pl'otec~i1!UleQ. statl1hli, dar nu
Ie, p.ut. avea. ta.~a ~u statUl:'~ contra statulm, p~tJ1U' ea fl..'a,v
av..(}a.' c:in-e s.a.-1 cO'*tin~easea, nici. sa-} gar'ante:lJ~ ~ nici sa
C(;)ll$trhl.g;a. ,.e Sta.t. Lnlespootarea lor. " "
. , ,
,Te@,~iile acestea f~c ~ms'a 'g'l:e~eala (le' a uita l a--n strll~tu:rt\
ulIIJui .sis-tem' just. iattral; c'~ eleme~ .illdi&p~1lS'alliJ,. e~>ndi~ia'::' . .
jU-S'bitiei,"Pe dea;s:l1pfl8i (}riG311Ui alit .~~llliter,es, de' stat; Dllejrtut are 1
des.t~II.rutia snp'l,ema'<le' a l'eailiza' ~n maximUlJil de soeialiltate
p'l'i11tll-un: D:l.8iXemro de jus1!i~ie, iar statul e destmat sa orga
'Di~ez~~ !}.i s~ prl!lc:U1H~\,~jl(}aeel~ de'e'xist~'nW ~i de respec1iiue,

a. Dnept\1bi.. Peftt-r,U' e:vitai'ea ooe-i inj,u~~i~ii,.:tlJ!l- lie polite, d:e-, '

sigW1",sa,enifictt st31t.1Uii -p~lJ)\l)m e~ atlmi,.Ill;;1!tlW: mai g:a1ta.nte~

'nimie <lia j~\iUS:t}~ie, suh nici'Q f'OI'm8l ~iia'nic1.uil c~z~,Dall exis

tenia '.stat1i~~ nu-~'1'lil:l:lli, 3lIIe ra;~ne-'de ati..da.~el

-Ufmi

re*te; pfin'prept~ UJ;l. maximum.de- j ustiVe posihila, daea in

teresul ,'~,: cle~i" Qd'$: 8,aI)!>itlla,ul's.tatul.), e:, c(!}mSid~lt&t- ell

:u~iic'lil'r al'itelllu III j}:rr~rtulnl: ~i d~lfa ~aJa cO: statu} un p8.11tiou13r

n~ p~Qa:te'3;v.:ea ,;d'l:e'ptul't~' Q~ re"fffillldroat. ::rdieea,d:e selidarifate

s'Q.ehHa e: de' a1tfel, un- p.l!lneip.iY> e:xtl'em d,e vag. Trebuie e3

'

'

nu

..

.ohre~ !i~;d~finJh{;pril1';,v.Jrpl~;n1a:j'bl'itii~ritl-? A~u~c,i'devin~"

"efctrem;'de,Ja.hila;~i;o~pdCip~sij./tEa' e' O~lre ';~,I'l.teresl1l'rea:l' aI'

': ,~oleGtivlta~ji:'~, inl;lifer~nt" .~~ QP~nii'le",~r',~urente~e'Ce;' v.aria~a
. d~J~ zi: la zi ?-A\~n~i, c!ne '~re; c~dere.a, ~,i:p~t:e:~e~r.s~': Jl(~ttl.r~~ca:"

. hi :~eco?-Si8M ,acost~nter~s,r~aF:iu Y0~te:1>r~n ,,~O'~idal'itate

socHl.lii~'se, in~e'legece,ea: ec nOl :am ,num~t te~4i:n~aspre Illa -:
Xlma socialitate? '1 n:'c3:zUl 'acesta:nu'trenui'e sa" se, uite' ca iii,
trecondiWle' sOQialiitiW': sM: ",ipsa'~i ,~eV:Qi:t:~d'~'~~jus'ti~ie>~xi-;
, geI1~a, a tuturorspiri~elor,: o:rpeneti, ,'in c0~ti'~aic~i~ dr ,cart:!,
;', hu"e~;pbsi:hi1a',viQ~~:s.~cial3:!:lIr.~rgimi~area: -oplii1ii J~r,idi9~:,n~' '

. ,.>intr~ nui*.ai corisi,d,ereht~leref,eriWar~ la'g~nttliti'ife d~ eJc~~t~n~:~'

, llle,<orgallismului,'. c61ebtiv,. 'il-u''i.n'tra:/ d:c,!"pl1aa,,'~um8.iTnte~!,'
" r~sill;D,iatefi8.1 al::~tatul~itc(intrlf'~! ,~o~siderent,ele',"d(6r,dinf'
. ,spi'riti1[l.L,,:Yi~~~}l,~,stat: ,~i v.iata,Nri;diea>s~nt ,cerute in pr,imu)' :~
find- de: cea:;mai:-profun'da exigenVi.,'spe0iala omului:' d'e old":"
, genta:,ji,e~ Ii tr!i'"ca::om"ca~iiri~a.s pirituala; tn; 8lujbajlcestuF.'

.,:scop';sta':'socra1i~atea'eh.-insa~n inslujbaspci!lIita.~ii's~ij,;Drep~~

,.,tul,"in, s-lhlha ;Brrlptu)ufstii',syatuI,"Cindheveia 'db ',,:~~ta1spP ",

" 'rit:m!liJ,;es,te celdihtii in'ter.cs, cari,tre1)uie, garantat, a'Cestp.:Q8&
L i Q~l ~dirit~i; Dre,pt ,supi,ctiv':,e.~Dreptu,ls,u~iMtiv, fur.idameni'at.; >1.
1

: .'E;lM,refl}ra~lJl:pos~~unea,unei:~v.aJori carejol:l.te fi'. u~or,'r~pjtu,;;

p~rti:iiLsau,~otal,:ca,tl)-:po8.t~d~cisa facu' 'QhieCt,ulullci gra!e' '

, competi~iuni ':,sintaU~ea interes:~:.0e.','pot 'detern'lin~;pe'unil: 8tH,
, ,: a,duc,u; 'v~taniar~,v~etii~sunete~t:i;.,sau'spiri_tu~l~,a>a'ltoi:n;:'l.ntte~,'
~'" altc,cazuri :;8ta~u1;~a:p'artndu.i "int~l'~sul~" poate a,d1Jg e dispqc-"::;\

,zi~ii: arbitrare" inoo'hi,tabi'e" care sint:Gontraziceri"ale' ilev.qii ile\ . '

,)justi~ie'~ (.adi~avde6on8eCven~a: ftl.ta;~u une~e.pr.incipii Mrrtisc',l
fie- ,ele ideolog'iGo,',;fie ~:apllor.ioe' siu 'jrte.l\ent'e ,g'ih:dirii .. o'me'-" .
iieti}."';.: ' i ' ; ' ; ,~,.~; , :,'
, . r',' :<, ":: '\;; """"',
:'~
') .','pin'celesp.~se,~aFfl\~~cs.a:r,puteacr.ede ca n.cordii~ 'Drep:J
tului ,;suptectiv~:,primatul; a,sup,ra':celui,opiectiv. ~J ntt.. ~dev at}
oi ~:~ .P1J\e~!,atyihiIi: arg~tp:~nt~Flh v.r~~toar,~: de ~~relJ:le., ,ce;
,statuI" ~l".prdmea de ,t>~ep.tpx~s_ta' pilntru,a garan,ta. IJ;l~_eres~l~

"

'

,I

'

"

;jn~j"'~dui;J;f~1:b..~{"me inter~~ul 'lie. ~ t,rtii:ca 'p,m;:de tri'ii!!piri;.

~t-u'lmelite1/ar{ ~rm9rc'ii"exi~ten~a Drept\llui obieoti-v'e,l;te 811b-,
'Qrdo'ifa,ta ce,lei, a' Di"e,ptol\J,i' 'sul;>,ieotiv. ';(: ',:'.,.;,;'" ' . :,,'~\ "'~;
. ~~: ':;A~a:~.ti1. allgunJ.~nt~~i6f~e~t~''.b;lS~ def:eitlioa~ll~ ~E.~ '~u pripd~ ..
"0 '~oX).f-u~le'fp~r-te.ra~pin,dlt~~,p:e care ,:~e ,~nt,eineHl.Za, ,toh~e
teoriile c~te -subordone~za. drep~u,l obiectiv:<c~I1-It'~1.!hicctiv:.'
.A'S-Hel,Sale.m~ ,~i C~ch(~i Ripert,:oonsiderind'Dreptul~ubie~::
:liv,ca -'9;'realitate ultitn~, "g&sesc:, eli :'pc 'aceast( ,teali.tat.e. so;:
'aprUinii~ intr?aga :construc~i'a.,jJrl;1iIiii;de" Dr"pt; ~e' p~u.ne'iris.A
:iI1:ttebarea: :cum,ar:put~a,Drep1uhupiectiv, l:\8. fie b.'r,ealit>at(),
'qlHma" fa:r~ ~'fi euprins]ilt~-u~ai.ste)I! de'ndr~e,'aI~:U~~p~ului
. ,bbi.~tiv,) Qn drept fluhiec~iyroricurearft el, l'Or{l( co ,;,;',
j:Ioare:~~ar- re;fe~j:,el"n:u~este' dectt'~~5nt~r'e,s, gariliitat. ptin,tr- uri
'factor si>~ljirlitordar farifgara.n~ia,diI}. aceastii:p'nrte., n'uilyt?;m ,

'd~-a '-f~ce'cu'un'"i:>rept\ oi,oo 'unsimplu~ "i'nt'eres",subieQtiv, '. ,

hatut'de,t6~ie:v,in~uii.1 "~ineoGr9trt d~ tiimi6. Ace1 facf01~ spri.'

ji'(lit~:;~n~rma',ciar'eoj ~stifica s'a.~"conSfi~te~te )n:ter~sill, ,trebuil:i . ,

s~\co~1iii'( '9 g'ai'a:il\ii:,,1rc~fisth:-icqnsi~t~lf:a~w,tii

;~npli,b'ar~!;\ ',01
~'.
J..
I

ef~ct,hf~,'ih<Vla~a:s09la~a '-(sub,'puter~a;,san..c~lUnW');'cit. ~j. in

'.':"\'lo"

':.

.......,.

....

,'..".

j."'

'."

<;.

l'

, ';al~bilt~~t~~\~a ~og~?a;prin:?~r,e,:se, i~pu~e:'d~~~?t oori~tiin~e';' ",

~lor.tn '4otcazul; Mra onQrmli,c,are e luoru,dl~~lnct de "int.e-' .
r'esul~' persort~l ei. ins u~i; f~ra deo ,norma
Sa .i:jps~ifict1I' ~i .
, sa-i dea Q"valahilitate "obiectiva", 'intercsul -subiectiv mi
con:fuildii ,eu un Dreptsubiectiv. ,Shit: ~i po~ sii'<fie irifinit de;

rn.Jllte'intercese suhleCtive, persolla~e" Ill.ai;rnul~-,ori ma,:i :pu~m.

durahile; m'a'L:rnult pri m~i 'puyjii -rugi,tive~ pe'care pimic'rH,l,

Ie tn(Ireptatet,e ,princip~ll~.i nimip nu Ie, consacra socialrrtellte~

aCQst,ora,,"hi}l,11p,n~)ec'one~a' calit'a:tca' no.' DrepturL 'As1Jel ..

Dreptul s~bfe~tjv ,nu, pste anterior~el:ui ~~iectiy~ ,el,~ni e"c~1'

primordial l}i;,:mi~:este fundamefitul" ordinii~'juridice. PriDior,

'dial sepoate
sp!i~e ~t' este'intere~urifidivid~al;da.r peste e)

~
~."
asupra' lui: l"PElDtru ,orgariizarea'"-} tii 'inter-vine, norma. Norma

eina:i'fntii'OCiea~hirie ~i)o':exigeil~~' u ":l~"ji'spiritiuale, a min\ii

car;

.' _ "

.'

1, '"

,',

,'''' -

se ":'

"'":

'

...

. ,

~'tl intel'etu~ ~ st8.l'ea. a:eeaata, ea. conduce viata indivi

duaHi.'lJl\'JI ea: lro pJloieet~za,; se nepercuteaZl9., in via,~a e~leo.
tiva '~idevineordonatoare9,1tl:l-tregii. Vie~b o:m::ene~. Deriv81ta"
" in paule', din legile'fugi'ee ~i 'din p0stuIl:'ttel~ neeesare' a,.le,gi.Q.
dirii, dar d<iIiivatil ~i. din. div~rse:, crediin~e sa:u i~e(?J@gji, mai
mutt ori mai puti,n rationale; norro:a~iu:nea,~rQci'a:li1 a activitiltH .
.devine ordinea de Drept. A,.ceasta, gatanttnd sau consfinyinj
unele dintre interesele indiYidu~(p,e 'baza unei selectfuni
dupa criterii. ce va.riaza,)" ~a tr~s,rormii interesele' selectate,
,in ll.drep,t UUl subiec.tive w La rh!,.dullor, drepturile subieeti~e
fjlc ea Dlleptril obj:ectiv sase ~PJice1 satriiiascB.; sif 'pr'e'zinte
o important~, sa aiM: 0 ra~iun~ de a fi. Filra dl'e,Pturile subiec~
tive eare'ihtl'Il.1n:jp~gpatie contig,eIit~l@r yietii ~'gratte fina
litlitil@r, Qm.ene~:ti~ tDreptul oJ>1'.ectiv Ii-w fi decit os-lima de
enmit-ati aMdine', 'sterpe,c.a numerele de pe programul unel
reI)I:ezentR~ir car.e n-ar rrd'estinatQ; sii- mai' aipa loc: Pinaeenu
intra-n jpc inler-e,se-, -intreg. Ureptul' obiectiv e' une.~tlfodaf
de po'runci, ing:aadiri '~i' interdi'ctii care nu prives'c pe'nimeni.
D'rep:tuI obiectiV' are 0, r'a~fu.ne de- a ifi: ~onsacJ:'area ~i a'P. 8i'8rea
celui: sUbi-ectiv~, Cel s.umectiv-' are' ~i el tina.: vrC'~a ..soeiala: ~i
Un ultJma~alizaJ\vla.t~ splrjtualij. D'ar el are ~tounie~. sursl;,::.. .
IDr,eptul ()hi~ctiv"
,",,,'
.
-

,\~'

.,

R0LliL SOCIE'l1A'JlU ,~I AL };Nl),liVlE>~Lm tN GENEZA

,
D~PT.ULU1
.

Existenta

'/

'

Dre.ptullU &.it&-. aUt de; Iegata

cOO via~~ ~i.. tie

. cone~p\iile' B.MStltt Qur.eBt~i. in.eit a pu~~' prob1'ema QI!igil1i:i

. sale: t,useamn:A t depl,i.." pl'intJl:~pn,llll" s.W:~tUr,a inapojr expe
nien~,a; ~~. re~tat.. sQ.eiftla. d:ttt4. N~ eX1ata nid popor al:u~
Sa' f,ie' G,0.$p1et. tip.si,t d~ n~r~e, ~ .tip, j.w:idic t pe~tr.u os. nu
erista
S(i)~ialal in, call~ 'sa, nu se ppatli: dis.tinge
". .
. colllctilV,i,tate,
.
. ,
,
~

un

2Si

266
/'

pUlin 1!rusatll'l:ile v.agi '~i m~sigU'l'e ale 'unei orga'Jl'izar.j a

inLereselor.. A vorbi d~l'e,@rigin9a ftrleptului inseam'Ha a
. v000i '.oes;pre dll;}oepuJiul societavii ,.IIma'ne, &nseaffi"laa ,c8uLa .
~i ;a.. PI1BSiUp'W.JI1e e,xi-s.l\tmta' momOOl''tuhti oind s'aef,ectllat 'tl'e
'oell~ade aa fO !tal1e a-s0cit:la fi a~jUritllica" 1a st!lrea 'SooiaHi ~1
;.~. IiJl.oepultur~le ;&bsolute s1Jnt ,tnsa gIleu' de 'sul'ptins,
fie cl1iar,~ m'Ol'dinea fizica, cu ,atilt mad :gre:u ~ll qea i:>,i~logica,
.in cea !p'Sl'holog.ica ~i'"'llcea sOt.'iaqa. Plecind ,de ~a 0 ana1ogie.
eli! a'Parit~a :a it >eeea oe e ,p,rodus de. 'ffiunca:~ sf'Of.~area sa~
omul a'l'Ef ,telildtill~a de a 'Iexplic'ainaoela~i drop ~iapar:itia al
tar il'eali'tiltJi: ~le-i par 'eil. .t;rebuie. 'sa se 'fi facut'lntr~l.rilanu
'mit mom~~t '~~, sa"fi lnoep1'.l!t-:/il:, ex~ita, tot a~a 'C'\iI:m :0' nui~, de.
";~l\1n ilfwepe a 'e'KiSta 'dilli '1ll:0mentul ci'll'd ai r~pt vlastarul
~li'fl ~rb!U'Si, '~i It,@t .a~tl cum sdnteia ~i~nefjte 'dintt--o 'data din
.amna.r. en a'tit ma'i'. multL oint!!.. ev-0tba de imprejur8.rile ~o
.crale': ,e0nce.p~iile oel~ mal simpliste ~i ma~ la indemina:'ori
dire1 iInin., concep.Wle oe apar if). nrod nat:ul'al, spontan, de
~:nda'M 6e -mintea incepe. sa' se~1ntrebe, sitflt 1potezele ''''care
~nfa"iijea,,~ sooie.tatea fji institutiile ca
produs analog -'.
.calor'indus'kiale, ell un ihioru 'V-oit ~i facu't in mod intent io
nat. )De ,aceea,~ in 'veehiine ~tiin~ele 1lociale nu '.s-au putut
C0'ilJ.S,t,i.t'Ql: .'tOt ce sepetl'ec~ 'in -societate e privit ca de.
C'urg,tltl ;din: arbitTarul 1(lIft01 a sat) al't0ra, din arbi'trarul Ullor
stapin'i~6rl'p'O'ternici. sau al unoI' legiuitori plini de presti
. giu. Drepltu], unei 'cetilvi,,;s~u 8.') unui popol' incepe, dupa
aceste ,()onc~p'yii, de lla un Selon; de la \1ll.LyC'ul"g, ,de la un
1I-1oise f}i . .~ parea 08 ar If;i tI'ebuit sa tf.ie radical d'iferit, 'chiar
0p.US, daca. oin~a fleglUlittwilbr 8r ,f.i fost alta. De aceea pra
Mem~.;Ori:g,inilo:r ,era 0 simpUi O'hesbl11n.e i.!"tor~ca., Numai de'
ctnd ''''s-'aerMs oonSitatarea ca lnreaHtatile sopi'ale interYlne
~i .rohil unui. factor "n,atnr-aJ", aJ unor detffi:~lnarj straine
(~l-e vobiny3., :al UROr ,oaul'lc impets9'na'1e ce' prodl1e .automat
efe~',te "necef;8.Te ~1 ~ne~+tR})i'le, ~ nllID.ai de,' atunei Trroble
'001,

/'~

~e, ~r.iginH c{ eVQ}utiei .~6ci~tlitii (cu 'institu~iunile;ei)~lU':.de.

. v:(}niti;y'!3I'i\~bil(f'. pr.o'J.)leine'*tiittlif{te. ~ -',r' \." ' ; , , '
.~/"
~' ,.'i .~ ,A~' atatll~ 1nc defini1iuhile Iji cara'cteri~~rIEl' l105Btre .'an~
, ~, . terl-o~re,: ca Drept~l esteln tot,cai'ul' tilt 'prod,us':riiiteii~iOnat
. '.~il'ati{)tlaU~'~,arparea cii~n Qaiul:acesttl ar'trebul. sa.;n~'ln
t6arce'nL,hi ~titudinile' cclor vecbi'~i.sa, 8lJprhnam; cel'cet~- '
rile so.ciologi~e, asupra oI;'ig,i'nilor,. inlocuindu~Ie; ..exPlusiv~ ~u
.du,te1e.pe care nile oter4 lstoria.; Totu~, azi 'ne dam se~in'a
lea insei ati~udiniJe de 'VOiDtB: al~;uhei p.ersoane -Bau. ~le unci :
colectivitati, ,y~ria~'a . in) a:un;trqI-" unor,. limite ,foarte', <lepar
'tate intre..:ele, ,~i.a6e1.e li.m~w si~ttr~sate' ,de ca~eirtl1!ltiplelc
. ,eirc*msta:nt,e~e y,~ata,:'de'catre n~merQ~i 'factopi, precum
';sint:patUI~a. fi,zica, iparticula'ritatiie ,r~siale';~nev:oile ivietii .
.' ac!u..ale".condtWI9.';morfologiQ~,ale grupull:ii, traditiile';l ob i -,
cei1Jrile-'exist;entef; ,sentiment-ele. 8aq~pasiunile d~mlnante, ,
.cledintIl1e ~i iP?~logiile curent~ :etQ., Q norI\la,juridic?!.,'esto.' :
.;;lnt.r':'~d~v.~r:;>decl'et{l~ad~ ;q~n~v!l.car~ aglndit-o""i- care ~q.,\~o~
, .' i~~te'l;rea:,'es~~'ap~i';ac_ceptntfiO~Fur,~l\~ii':gei;c-ot~cjyita,t.e, ':'.
';.' ..: .,slu'r';nic(iniT.cn\iuJ.l~,~ .SlJ,u:,' c0l!structiunea'~ei~ j'ni(l,i: fl.9C~p~a7
I;ea :'sa\} consacrarea. cL socialanu"au::loc decft -subanumite
t c?ndhio~ari.,~i"'$odalit~ti .. :Astfel;,.caract.eruI:v91~ri:tarv
.~i.
'I'a:~ionaral' Drcptulu~ l,1:u.exoludc de, fel, 'ci, dimpptriv8;, pre
:- shpune fo~oq~ta.cali~a:~ea.:sa, de; f~pt 'oaturaJ,:sociologic.'_ In
.ic~lc ar4tate' '9-e"~oi maj inaint~, s:''a puttit vedea,' de pilda,.
, Il\gaturade~ eontinui~ate din~re,moravurile jUt:idice 8a:~ eu;
. . '.' ;,~tumii1hrfdi,ca ~i ,9rdineaac"Dtept p'r()priu-zisa.; Am ,ar~tat
:~'?~" .... ~.apoj, ca:anullJ.it~ :;praptici'. uzdale PQt;,de:veni,;juridicl'<Qu~"
;~ il" :r"~; .~::irt~r-duP~:. :ce:.~Q,.atut"mai :~n,~ticontinut,U:l. '~i. 'd~~ti~a.l~a.:~~f \.'
['I ' ,al,ta natu.r~:: .rehglOlJ,s8;, maglcB:, etc.. adlCil '~xtraJ,u~ldlCa: '
[lie '.e~rpetuarea lot, ,in: ,uzul 'trli5!:iYional'. p6at~: s~ '~i infa~iat;"o:
. lungtlb,vcata de vreme :un. asp.ect,cu. tQtulcopfui ~i 'ira~io
'nal ~i. so, fi fo~:t .~fectuJ .unor~ cQnj uncturi str~ih61~de ,6ticein
. te~yi9nalita!e.'~Foart9'
mult'e eodifi6ari veahi
repre'zinta
faza
.
...
.
.,
.

~.

,",'

,ae~as~ai de ,~eh.~lq2it<.lte' juddiGa.iri. care: intre .nOi:meic .j 0

ri.qice,,i ecle;.rel:i'gio'awsau c.w.tiJrQ,IEi nu.:exista 0 sqfieienta

d.i~cri,Illi1'!are.. .th Zen-'A (iesta,}ca:rt,ea~sfi!lt8" a vechilo.r Pci'~i,

:in "sp~Cial in~IPI:imu~,fiH!I,'e ~~ext-' . gintre, colo.ce.. 0. compun, ~i

anu~e: ,,;,Ven~j!lacl" 'se in:~ilt1ess~pfeSqldp~iuni: cJ.!.,ca~acter Fe,

;'.ligias,,. cucaracter: rtloral,:~cel'(mi()nial ~i ju.ridie,: aHi.turicu

pre,scrfp~iuni s.upel'sti~ioM!3,.Cuinsint ,btiiiiioaribcele: c,ar.e,c'c

'cemarlda.:-oIriului ee~ trebui~v .s'iiLfaea cU'!lngbiilo 'pc' c~re .~i

.,Jle... taie;:~i alilturi cu fbarte-: aml'inun~ite:,sfat~ri~privitoare lu'
,x 0rot'erea' ciinilor. ':Chia~, -in' ;v.echile 'nOlliltx'e;pravile 'se ,h'lUl
":' ri~_~d;mi~-turi' anal?age:. de-;':9at~>d~stuL d~' :heterogen~:i)'!la- .
, ,~t\l,i+cil" 'dispozitiuni 'p'enale)s~ga:.sesci;prescrip~~iuni r,~f\3rj
:/t'o~~~ J8. anumit~;eercmoniale~~ll.l.i date palehda;ristic~ Accstc
,,': 6odif~cari sint'oglindiri ,ale,.f.ll:~elo.r'istorie~'i~ ,care; Dreptul
, exista' rudimental' "inglohat' ,in cutuma, insuficient: dif~ijen~
jiatd'intre,j'moravul'i" .EI, .oa oricc.fiiIi!a in-stare eqlbrio
.'j'm~a, 'poseda:' '0 'parte}din.;)m~terialul.sa.u:,prQpriu/clar. I1U

~'e..\tt;le,t::nici:;bt>nbUl'iit'sl,1fiti1ent~;in'00nforniit~~_:~c\p,partieu

. 'larita~lle,,'form:ale,l:l.le."starii ad\ll~e,';;:~i Dle( deplio. ;separat

:din organl~tri:ul'inHhlntrul9a;ruia"S-a.zamislit;.(:: ';':: :"

;",:' ~ ."tind' ~vorbe~te4espr~\~ l'~portu:ri1e dintr'ei.Drept,' i' cu ,

'lupl.a '11.U1- 80 poa~e 'uita' c~ o,contril)u~ic 'dc"prima)m:pprt;intii
'ufo,st adus~,in, problema origin~i Dl'eptullii'.de ;catro .:ade
r-entii ;;$eolii' istorice\'~'- Dupa"ace~tia;' .in ft:unte' .cu, Salligny

, ~i-.pllChia" Dreptllk,departe' de Ii, un ..pr6dus' arbitral:, al

degitiitorilo.r~i'de'partc'de'Il'~e 'efectua,prjn d.educYiile aprio- .

:.rlce'ale teoreticieni16r{eite. un.pro,d~s lato'ric, 'lntocI!iaLca 9i

'limba; Dupe. cum in'lexipul i ~i~ II grg,matica /u'n.ei 'limhi .se, anii

s'edimentate'toatJ;,'\i~ci~itudiJ;tilfF}8torice' p~ ,c.ate' l~~a suferit.'

.' ,ttn pupor- in dec~rsul.\vicW sal~~de'1l:i cQle mai .indepartate
" brigin,l" dupa' CU'IT! hl1imba ,se gasese,co.urilc tuturor ;part.i- '

,culafifaWor' sun~te~ti ale pbpotuhti, r~percusiunile tuturor

',ohicei'uriloJ,'''s,ufej.i~te16r;~~i ,aspira.tiilor ,sale, ale felului sau

se

:a

.de ~ ,~di ~i' w1e :fel'IlJ.l~i s~ de~a \foi, - la lel,,,4.n I)re;ptul

_ unu. 1 ,'0p'0r starulesc. ,~l tr.w.eee, "boate, llCeste urme ,care fac
ca: 'Dr:ept~'l sa l~e tntr-ooev:a'l' 4t -sa, ,,f@~m;a~iU!lil~ orgatlllca
'pr.op~ie; 1:n:ali~ahiila'i}i negoof&,hua ;.de '}<8., popor 'la 'popor:
Suprimar.ea'" tuLec>mv.azacu ,jl),ianliputar.e" roa~~ schil0'lire;
, ;., .iar iuypootlUle8.rtie ahllJe~ "ee~Yalear",a 'eu 'a1i:IAA-r~a -artiticia-Ja
a unU(i OJ1gan' stdiD. 'DlOO!}l'tul :eI'ete. ,i<ae ;{&J'Jli>,ea:.d ,tJI, !pO-por
~~i ()rkcta en, 1JOp()1'lU,l., :a~a eum-:"Ql1e~te ',tise'r'CAI'meaz,a hr.at ul
~alil, oom1ll1. ~ea ce~14eib~m,ina' fe1ul ;de',I!i.'fi, ,ce.e,a ,ce~Uol,Qta"
Tate ,a~peci!il, \t~am~ele.;' pai\tW1Mri$ij.~:ij~; ,dii1eE>threl~.este '
,
,v'~'
~ JII_'t I
v
,.~.
"7 lk
. t"
..
. I'D:Sa!}l ,n,r,ea ,-s~ eases, a ,O,JH'l,I\!?Ul,:,;"<{) sgelS~." ",SpU-l
tul'B:I~~ionilll"Z',Ace&ta,~,@fOI1acal'e r~~te,,~agj~~a tn,
la~'Fltrul ,eoleoti\!'it:~~~ t!ll'tre:gl'll;P;~ 's(}olal ~ ,~ce&t" V GJk'8~'
. "geist''.,rapOlitiil, ~e :;a.cel,a~"~~a Wu:tre, 'un.~ga.D, ,al eQl1PIUJui
~i !f,u~itJ.nM 'sa. Ade~a:llata s.1Ii!rs'~ a !D~p;tuiliUi ;fiind a.eeJ~:sta
"c0n~tiiDc!a ,c01eo\biW'a";' 1sQt ',00 '-Ilil4deo:urge';cl4ntJ'-ins\\l .est.e .
'~leriHmt ,de impnmtut,"e5te: "",conp, s1main"; <e~ ,oo$;taeoJ.iJil
. des:ra~uraFeii,) f~-Bc.f'~~;'SA:ni:tQ~sa"':a 'Vi~~' ,'~a\1i.~le .. Dar"
'a~etulta' 4n'Se&1Ilna, .iiLupa teoria ~e(j)lili :is1lGriee ,cfHI'.eptul'
este ,;per ,ex'o~h!tiam~~:,~cuill~ti>\in !ptfimul ,.riJip .;-,out'!-ma,
~j in' tot:~ea:zui 'e J~ed-u.ed>i~~J: .la ()Ui/;ll/'~W.. t;Jl'tr"'&~e3:r~ J:.I~aieri
1113a mql~ .dooit: 'in "{}:ub\:l'm~ ,nl~,. ,~~p}istre'a,zii ~ ,IlUs~.~',al\a:ta.
.mai olar earacterele ";'SPll'i1nti.ui n:a~iOJ~al". nCutunl,a" ,e"'01 u
'ead.;6' data<riu popclrw. .:~md timpl'll,~ -ev:El1~menteles~le
adue;sohimoari .~ {lond1tillile~de \7Ja~a ale' t~0;p0ruJ:ui~ c"spid
tiol na1ioRat" 'l'eactOO~zi ~i ~. ,de.te~p-ta, l\lln,d a.tiiudinile
c.ar.e.-i $thi mat Jf.ir6l}ti~ ,Wacestea, .~~v:ad in-m@~carile
pe eare"le ll\l:ferJ1~ Clu-neul ,joutuma" .~P.~od.u~ele i.uri~ce
a~e ,;e.on-Iftiini <ygleotive'~",c~,:,~i pJ:'@dusele].m,gY~s.tice; ca~i
'arta ,P(lpvJar.~ ;sauiiteI\8Jtura p(}pUl&r~ poa:I.'ia "excl;u-siv ;re
,cetea ;oo!ee-tWli ~ .po.por.ului~ i .niciQd;ata 'pe ,ac~ea a vreunei.
jp,diVidmta.1Ji: La ,erearea ,aee~tor p-f.@duse in4iv,i.i;l,u'l,nu
part~ciipa
,deott p.mn {leeR. ,clf iritr-ins,ul}
.poart~ inS:ul\Ilri colec:"
.
.,
<

'.

, ' ,

t:fv-e, iclentiee la' tot,i, m:~Mb.I]1 ~U!PUhlj,' saw la a:p~oape .tot i

(e,x;c~ptii~e,I)11!l P9t sji- cllmteze, pentl'u ca:rii:miD'.~noF>el1a.mte:

efeete1'e lor, se ~tletg, se 'flier-d' sub, ae~iuooa nivelat0Rl'e a
multirmiJor C01a1ll'pI)Cte ,~i steilelilti;pe)..., ~
, '.
It t.ns~ adevarat Ca', dupa ce 'mai' FRtii!, in, f-az.a p,rimi<ti1'a, ...
a. vwttii', urrui p'0'P'~r, 'of'diIrell jul'idifJ.al,~ e~a~i~-ea: ~eleeti'vu
a, mas~, eu. illeetul ~Wlc~i\ineQ legialQl.1li'Va tiim.tle, sa.. .se le.eah
~ze in lIl,g9.<lIle s~~ilaJ4zate;. a,g:llfe~a,poat' legislatoFu1 ~i ju
risc9Jirsu1tul:" eu misiunea d~ a e(i)F}.tj,LI~ ~ perfectiona ope'l;a
incepu,ta @ "SJjlh'itul Ilaf.i(lnalf~. In: i~to~ia.. Dtep,tuilw. <!'omaQ"
aees,t-e dou~ m.omentlil' se de~Uln~.za'v..Mit;pret(;>rul~i ju
Hsconsultul Con.~iRua sa' luereze,. isa, ci:zelez:e""a.ceta,~i m.Elte~
rial tradi'~ioI,l.a1 a1 Legijl c~lor XUTable,coQ,creti.zarea, ",spic
liIui / na~ionar._ Legklatorul .i jUBisconsultul: Si.mlt,! n13g1'c
~i~,.'spirite individuale,; tosa, vl8.st~.!'e ale aceluia~i,kl'unc11i,
cr,e~?ut,e din 'llcelai sol, ~imI~rite 'in aeel~;i spirit;, organele
ae,este.a . diJeren~iate continua '.~i rep-rezin:tii 'efe.Ctiv acela~i
))spirit:n;i:~iprial", looalj,.;at de~ dat.a:ac~alilta, -in:tre -indivi:ili', .
:.d/lP pa~trind:-- po~ibilitatea . ac~lorafiv:'direc~iye ~i a acelora~i,
Con$:iept!i.MuJI,c.a: legislatQv.ur~i, ~i ,a :hll~iseons~tului' ramhle
valab.iHi; ~j ,(~culida pen~ru ~ viata na~ional.a' numaj .atita
:yre~~.ci:t ea pi:lJstreil,Za:~ contaetUl ideal cu contiin~a ,colec
tiva,eita vre,me ~se ins.pidi. i decurgearmonic din orienta
r.ile i exigen\~ele profund; sutleteti ale intregii, Iia~iuni. .
" Aces,ta este, punetul de vedere
,,~cQlii istltiee", dar.
impQtriva lui se pet ,ridic~ numeroase obie.(,l~iuni. ,Mai in.-,
tli" 9 mare obieetiu;ne dEl .tapt: tranllplan.it~re~ institu:~iiJop
j,u'ri'4ice"de lao unpopor; lao altUl,depaJtede !l fi, 0 an.o~alie
~i. un" rau,; se intil~*.t~,tn tstarie c.a: ':In,rant c,urent .i natural.
Mai,precis: ea e un,fap,t care se. produce spon.tan't pe cleR'
su~r.a voin~ii eOl1<lucat(fl~ilor..COntagi";1Jlea iml-tatin poatoe
fi eo~sidera.t8: ca:: un,fenomen. natur.al r~i de'i,atinsa. aplica}'e
in v;ia\asoeip,la. G<!'Jbriel Tartlc~, stUdiat .pe larg acest reno-

l'h

al

.C

'210

..,'.. :

~'

,,>'.

~'

271

~ ,,,

,(

s~le trebpie p.mipti.tliodattl'f Jilai

lnQlt';celi iirt,.ltuIat~- Les ,t~'al,tsfofmation.s Uu: :Dr6it"in ,"cliro.
'mai a:l ~s; "se ved e: itnport!1I?-~a,' ~oeste-i~ coil.tagiunn~i ~!\jiyee .
"

, .." '...,,.

... ..., .;,

,..'

men', iar .(ljritrc". S<;lrierile

",' '

.,

."

.;>..

" .. ' ", ..

'in ev;oI~~i&/i8toriea, a iiJ.stittl"iUer, juridice ;l~ diferire pQpoar .

'Dupa: cum, -~'otivcle 'l}ipr06~d~le' ,de ar;tii:popull;l.ra-tr~c"
'peste grani~ele' natienale iputindu-se':p'roPMa' in'', 1ll.e~i~r:i'
.de, rase QU tot\J,I ~terogene, tOV8'~a;o,aser:hiin'atoal~t:l,infiltrn~
,\iUIlf'o$ffiotiee .seconstatif~~OI"'lntre lirD.bi~e 'varbi~e pe t()
rltorii v.oeine,, fn\~e "p'opoare a1iat,e.!}i ',chiar,de 14 '~n~pop'oJ' ,,'
'vasal 'l~ cel'domrnant. Acesf, din ,ur.rha: eaz e.Jires~cs~ ,se pJ:e-,
-:zihte.'atunCi :~ind". cuueriyli'.,poileda' jh~titu~ii' inaihtate" ~i. ;
'"
celor
cazUl'l'de traIlsplaJ).tar~ !il cnre'vom~~l1lten~tOnata:-~l r~~l
\hl:ea'individu'ala~nu inte~vin 'i~n.'i'od'vizibil,se~ ,bunose! in
lstorie' _henumarate a'(foptaxi _dec,retate intentionat'''de'catre
care
. jQ.~t~9u:pce~ula~a~nc1t';ca 'iji cuv-iritele, 1m,prun1u~ate dip
'al.tldi,Ih"bi/iri~titu,Wl~~.trtl.'nspl~niate ,pp~.' ri:de 10. 0 vre,Il}e"cOil;
-~SldeT3.te'ca' autohtanc':" NU''rrrai 'departe 'decit cnzu,l" adbptiirli'
cod)Jlui. Nap~leoti hi aoi, ~ove(h~t'e ca teoriile $col~i ist:oHcl) ,
".con\111' 0 d:oz a de e~~ger~re.: Ceea~ee "a ,(jonstitllit,,in mare.
. pa'rte, .su~cesulji atr8,c~illne.a lor e xi'lo:i mult' iluari~~ lor, dc', "
~Olilaritl~m~,~i ~il;tlcisI1). ;naWHl 01- .~imai put'i:n' vcr~cit~ten :>

" lor ,~ti~n~!fi(ja., CompaiaWl is'pititoar~'dintr:~;.Q:dojrt,ui:ea unr}~ .

straine .
uri?i o.rga!,\ strain;"
'

, .para~ie c'ar~' ,decllrgc natura,r 'din ~epc.tl}ta: ~firmare ,aU!~ni-"

ta~~i' tfrgariioe' .dint~e:' Dreptji...,popor; i'ctista : d~civeeL',( .
InuIt in ~l'\un:a, te~ei '1.storice:; progre8e~e;.pe tlur~ ll;H.~: .;re~i-, ,- '
':tat, fiziologia -~ove:desc' cu:,:un~le ,tesuturj ,,~i ,organe \'ii PQt~;
'. fi':triinsplriritate,. gi'ef~te'de )a'o, Nnt~ la -altaaRa lI}cit 'tr~":
ieso\porfect iil noul-~meUiu' ~i lricieplin'e~c .ra.raire~Jfunc~iu-
: ,'QUe :c5.r~ora 'le:.au, tost' ~es~i:na:te. ; Se"inyelege--,)tntf:~ grofe' ,c~r~'"
'rhu' prind;,sinftransf\uduni de:singe caI'e~l)o.'t, prime.ldui v'iata'

chj~t.s~peri;6af~,

':~l~:~~~c(rito:rl6r..];t~os~~W~de~?c:~~t.~

.?9~du?at~rW'pORo~rClOl'~, ~d.~ptaH:'pe

institu.'i~i

'~zlil"l~' cop~firt':

*.ihitr~buinvarea

co~'

nu

272

/:"-

..

~.

.'

c~lor",c~ Ie '. prim~sc, dl,\.r accasta dOYede~te. Qa adaptilrile

~cest.~a~ sj..n,~ .S\}P.us,~. ';l.nor, ,aIl~?lHe, c.on~li,Vii1J)}' .i,~u!aI" unBle
1Il'ColB'PatI.J:)lhta~l. $tl}nt~ S0C1Qlo.gl~1 nu e' aZ] inca. Q.m de .
avartsa'~irc3.. fiziologiaspreu putea dn q1aC!lr: unele, 'i!1dtQa\ji

'E\lgure 09 privire' la-compat1bilita~i~e ~i 'la iricornpatibi1it'a~

. . FIe dl'l :catc' D,htrebutsase ~ina seama , dar cum acestea exista..'

ca: J'(~~iit~~i p~zitive;::putem afirIn.a: :ca' .~int: destule . ~'anse

. I~:i',hl,:iit?r ~a se descop~re t~.meiuri'e ~i metodele 11noi' c~r-'

, ce,tilri stiiiltifice asupra L19r.~.',

'Fie zis in treacat. cit un aseme
nea p-rogresnu~''.''a putlila. fi'insa. rea1izat pina ctn.d nu seva

, fj';stabi1it'c.a re ecr,iteH\lr'dupa~c~re se'V'll' putea judeca d'aca

Q "gI'ef~'i)'este sa:u:~u' I'eu~it~, ca~e rl:lzu)tat poate ~ficonsi

!lerat'pD. .fa\rbr~bil ~i. care en defavol'abif. ApreCier;lle' cur~rite

sl~t' ait'fc~ ;totulrelatlve' ~r subiectiv~:'care'Tesd&i'ologul

k.'

.;...,...

' .

-.

. , . . . , -. , ' . '

-.

car~ va'fixa crit~riu1- obiectiv';~~,tHnWic?'~ ~.J,;',-:' ',.,.', ' '

.... E~te, <llrept' ca via~a' S?9i~ra 'creeo.:tadate:,~(cOhC6pte,

~dica'diveT'sd Gon~jnuturiilIliritale', pe Gaie "rndivi;l~i ' izolat

le~ar _fi er~at. E q:rept '91\, .In cea mal ;mare:pal'te; l,nte
lect~l' .iridividua) l;lste, m,obi1at, *ic;>r~en91\-pr{I) acviuneap~

.c~re societateap, ,e:x:~r'Qit~, aS~PI'~lui.'Mal' m\J,lt:' e 'drept ,d1

far~ ,actiunea sociaJ~\asupi'a h)div.idulul,' nlcin:~mfi "ceea

l1U

,
_.J

;c~' ~l~t;w;'sp.iriti.t~l.~e,~te ..>-Spi~itUT"~il1;di~iduarriu'

se

.~fifu1a' .. ' .

'~ lli,nu: se dezv,olt~' fara a:cyiuI!ca, .~i ,irad~ayi!Jne8, ~ocie~aW,

~'.

,'" a.dic~a spirite16r !inq.()njuratoare. Dar.,.aceste acl.evar uri nu .

. exc1qd' totu~i pa,rtea decontribuvie ~i d~ spontUnei.tate a

'.iudividuhii to..complexul'sJiflctesc a1 ;,intregului" social. Un

. flinte c SIlU o''PpeZ:ie pop,ur~ru,' un :ijlOtiv d~'~rta. decor,ati~~"

, ~,I)Qp.ulur~'i ;unpJ;Ovei'l;l .. s?-u 0 .miJ.~lma,'d~ 'p urta.rf3 'il:1 ;iu~a,

un. mo~l ge a,apr~~in unelelucruri.. ~a1,l pn,J)l'oced~u. speCial

d~' produc~iuneal unui ,uitic.ol induitrja1,;':- oridt ar i ele
de. ruspindXte~ oriett,ar-fi de lnrad~c~n~\e,~uzita:te ~i.. cons~r;
y,~te in visyu '.colec~iv ii~ .xiu pot so. fi aparut de la.orlginea lor
din ~~9a~l?' ~,aR~te)e~eo4ata.' 'Sorgi!1iea : lo'r prilIli~iva (oriciL
~

xima'\ii~ ~mn~?i~i 'c@ncep~m~r

,

,~i,oljdte

depu~

de mod'esta, arli,
J}lodHidhl "succesive, soar fi
,
tntru perfecyionarea lbr)' trehuie sa se gaseascalh 'seapar,a'
rea crea~(')are a' (mei singurec(jn~tjinte iridi'vidual'e, jrebuie
, "ca'ineva---SU' fi gindit, "el\ ~ingllir., prin sine ~i" pentfu sine,
mal intti, glbma, ifonia'el!igl'am~t,idi cefortneaz8. ' fondul
stl:igaturhffl,flori, sau adevallul practi.c
for
lnea!"'" fondul' unui prover}), qaie a,
ul1iversal6unoseJt.
pi',D,d
copoara, uneori d'e peste zeci'd:e
seoQle; d'a)' fiecafeJ~j llfe ~vorul primit}vJntr-o,con~tiintaind,i~:
vidua1[~"C~~s.ul Ounarii':,poartli ap~ ~dj:mate de pe unbazin; de.
~ste'opt stite ~e mii' de'kiltmetr~ pa'tra~i'; ea 'e' intr-uri sens
,a1
tre.!$'
vot:. at sau,determmaL Bll).eint~les" este un oareea)'e gra~l
d'e, arb1trar
in"'detecqlluar,eii,"Mestui'
',iz,vor:
po;:'
,
,
'
'
~, ~ denumirea
,.,'"
'
, pularaeare, s-a i9 tins .a!ropra intregul ui fluviu a fos\ 'aceei:t
, a ,pirrul'l.l,i din,gel\\v.ar~zwald, dnd se 'pu~ea prea bine ca'aeea
stili' f~Voal;e sa~t fi' revenit/altuia, di'ntre .c,Q!1fluentiisaiinhi
ali. To~u~i' :~'l acel~ ~W~ aye~' i'ridi'*id'lia}itat'eas a ., Cind apele ,
, unui; ,flu~'iu" ar" f1 lQrrnateqireet Tlumai din 'picaturile \de'
q,c-,p-e'I)'
ea
'se,
''
Jlturrci licel n\tviu 'ar"fi' ihtr:adeva(
pe' pantli urn}i
produs \ intregii at-mos.-fere, a yinutului~ 'un' reI' de'imagine
ul
concretji a:II,l.dd'uiUi~ Qum'~eoala i~torica"explica formarea'
primitiya
,a
a alt8r
,duse ..populare):' Nicf un fIuviu insa'; ,dintre cel~ perrnariente,
,"care yi't\ foc p'e
globului, nu e
astJel:
plarealae~ ce: ~~alela sa: me'aFga pir;ra lll,:.ac~st d'etaliu;, niei
un,a' dintre in:stitu~iile stabile, niei unul~ Uintre Dunllrile spi ~' \
ritu'ale, ,ale. omeI)irii',.- din ,~ft~ V1n )oe iIi Tstorie I nu iii 'natere,
prinle'ala contributie' ,sine~ge~ica. I}~' 'simuItana , a ' intregi1.
atrnosfere'spi'rituale a u,~ui grup. 'De cite 01'1. intr-o ad\mare,
p~f>lica s-e i,au d'eciii\ll,',se f'ormu1'eaz a'eereri', se redacteazll;
mot
,' ele? pot 'coresI>Unde intl'-adevi'ir' en
h1ni

l~nei~an'tlmiLe
~~ele aceste~' pop~lare

~e

arun~,

pr~(lu.~ui~hi4r~c a,Qest~i)~

t~,r~~oFil1l~i ,t6t1{~i.'are, u~iu

,

pXq~ie

\~numiHl su.~~afa.til,

;.

~iroiur'~e ~curg~,d!e

~ acoJferi~,'

~j ccil~cyiva j)'N~ptului (~i,'d'e.sigY1r, ~i~

Mr~il-e
ror~at

/.

pro

~i rnti~~

parecareapro~
'.t

274, '

'\

,':!.

~mu0ar o,et0~,

'11 nani 0:6 sau

ale'IDa'Jorit~~n,,dar 'cautirra~'hlne su~sa lor 'te a:1a '0 :Mom gasl
laWJ:nl'si~ut'jtiirltre'pal'~ici;p~aI].1~, lljutat, poate, ,de 'inca ,tHl

niie nlUUaT dintr:e'iei ~~, I,e'tn~aT.ea:'~ :eomp1-etarea ,jgrmulei

'9,' emis
,tdatabordl

qftime.
tle,'ton" ~ 'e verit.a.hilu1 conahca:torsyn:jtualIU intregrilui grup

'(
jri -ceia 'ee
tgestul acesta)" "cmaI' dbunOi

" c1ntleu'sau farav,olQ'Sa ~~rs?a.na 'sa 'Fiica a TamaS, ,cumva,

'1n um'bra ,*ieinU ~~~i~" 'purtl~d.ideea '$aqa ~pe '0 fiiclie, az
:vJila iraUia1hmile ei-peste ml1l\lme.Qnd IDul~lmea a..:aderat,
e aueseo mai cqmQd dliiar pentru con,,~uciatorii 'et' S~() tn
'fi\;~ie.ze iipe ea caautoare. Astrel na~te ilutia Mes'tor,cr:ea
,~i:unrcoleetiV'e. :Qnm. 's-Ilr ;p\l<tea "tnsa ,eoneepe co. ,0 'melodie
;po,pula-r.a 'so. \fi fost.
tot, ;puporul?
~~l' i tre'buit.ea 'to~i ,s-o i .cintat latiH, 't:ar~ca nioi unul sa
11';0 i inv~tat de"'}a attril. Aces';flrp't ~ine 'de 'dQ;Jl);~riiu'l 'mira
c01el<ir ~riu 'e' nimeni cQre' siFl 'ia drept <v.er'QsiJ#i'l. 'Foa-rte
muJte-dintre ,,,seritinyele inye1e,pte"sau din'tre ,p,-,ovelb.ele
'pl'~llU.puse ea izvotite ,din ,,,in:\(:Slepeit!n~a 'cole;ctiva a",}'lopo
fioe
r\tlui" i~i au oeJ.ginea"bine",stabiIita'J;l 'Uri'el,e opere ;fi1oso l
<slfU literare 'de pater'niiate' tina-ivid~aUbiriest.abiti:ta.,iflliia '
'io"zileie 'uoastl'e up.elecrea\iuni
me
'"/se ,sociaJ.izeaz.a sub 'oehii
'd.:evenind bmruride'do
'nidI' eoroun.. 'Deo'rigine '
"de
ele posed
de' a
,de 'la' :p:opor }ar
llopor, ,dill'
'lini1?a'
autoruluilo
"e aproa,pe i,ntdt<;leauna llitat, ,ele' -dev.in,;C'ria~iuni np,onirne"',.
Se' '.face . ~ttilici' con:fuiia:lntre prov-enien'ta anoriiml 'i' pro-'
vetirenta ",cole6tiv~.'CdlectiV'i'tatea""''Prj.m~~te'In':patl;imoniul
sa'Uce~a ce :nif'mai,poarta riici' -u-n 'rlume individna'l l~l'eci!'
!1 ~igur, 'D~t ~op.tribu~a e{ectivia 'a eon~tiin,ei' 'in"iividuale
niu: a'fos't priri ,'aee-ast:a pur,~i' simplu~n dla'ta: ea 'ramine e3
31e
'Verita'bila '80rgin'te a tu'turorc;eaViumlor
spirilJu
,cape cir~
.
'.

'C~l' c~
e~1,p\1~in

',i~eea: !fundwneIj't~a 'es~

p-l'iv~te.

1ntr.:aaevlir'a:lcatuit~de

'ini:liv-id~ale:se:gehera1iz~a~a,
'JJo~tii;

r~centa :~au 'origine":str~w~e'he,

a pa~lc1,llarita'tea
:p'el'egr~na
'lirribii~ri
:~i, oun,i'ri~:mele,

. c~l!al.n.,~'~e~iuf

, . . '

,-

\:..

..)

'..eel ~e, ef~~a.;~ 'f9~~a\8a ~n,i1i~la' un p~~ce~t.~orili Ba~:..

s,oc.ia~,:~ 9rl~~,',~r~~~iyn~.:p,bP:uf~rlt;fii~~ "~~},:~r(\

ftt~hrp.~~~:t:~~urirJ;~~:~ii;l1;t~ht:~~~:lri4i:~6i~~~t~~~:

rln'eo. el~~'01nor:~~, 11lrl~~C~", 1J)~~t~ig pz~L ,pe:p,.U~o;tl J~ifI,g~:

:'rJnd 'intra, ,,~u1!.urpple~'n,atl<ma:le,pi'~pit: d~: a:!lC!mmiLa~! f1;~~l'
venitj,trebule'sa fi iivorlVdintr:-o minte de. om,car~'.s~O fi .
. gitl dit, .'B~ fi"bumpanit, s~o, fkv.oit:~l s~o, fi";forin~ufa(peiitru>' - .
,.\"' .ii. 0 1mpuiiia'ln min~ile ~1' inililile. c~lorlal~i,.Ori!31t": ,mo-'~
" ":d~st'arfi'fQf{t~L'orif1t '~leduitat: ult!=lrio~~"oniu1'a~~la'~~a !:f~~t,: '
,u~ i~g:iu!to~,)!-lriliQr~a.p~: care a)acut;6'2erco~tirtu'~sa;;co~~
:~kibui~: de'dincolo ~do mo:artEl-' ht o1rni'uirea 'popot\ului,~caruia'r. ....,

de;

/'

.. ,l".":l~:'

. ....

,<

;<'t" , ".:

,'>'" ':'.'

'.

", ."

.1 a," ( arUl
-0.,
, "
' ,.'''''
,.' ,... ,,.,. ' . .
.. ,. ;
-'."1 .;.""
'.~;.....'.

""fatiL,d~9i

' ..

: ,,'

'.'

!
~" ' ,,'.:
.~."",'

, . '..... , '.. " ,

'.
'
.
.. ."
.,!',
", -:;." \.".,\., i

, .

odgi,n~!J. ,:~r~plul':lF, nupoa~E}.~tt(c,exclusiv

ca

'".J.....

! "

'r.i~! yoin~~'.:s~tl. il,eon~t~,inta<i,col??t~Vj):~~~.;;-.et;~';1'~P?a:~e.,ri~.UlY

pNdliS -'.exc!uslV...:<na1-ural.' car~. sa. a,para oumal, prIll ior~a"

J~ei'urilor riuni.8.-(4ih ;,suiletu~ }l,~~iona.l~' *i, p~ "aeas~p.r.a,;Y.Qi~~: .

\~ioi' iridividuale,ei,'fie ',6i-t

'de' 'p'utin/ '9Hce :~ofiU~~ :'ofi~,

irisU(u~l~
>fUiidiea pa:8treaia"e~rmi,,~opec.eteo. ~fritli care.
~':'.'
f...'
'.' ,
",' - -(

a zamislh:'~ d~ lafucept.. De,ac~eat[~fieeare dintre e1e"intin:'

:,)oilali~ateai!a~ion~litatea' autorului "'e.i, j!crsista, .en, e}e: .
..;rrien-t, funMiV-~nt\\l" orjgin!lr .~~.i~4estructibil. . , ',,;" " " .
;'N U trHbuie ,sa -ric,' \nc9ipl1im:,~1nsa cli; .pr iil uyeastii. argu
. ~m~nta're ~x.punerea cl1estiunli,~ste'ep~iz,ata.. ~i,: problem\l .

'..

'.

.,..

..'

,.,

S .

"compl~t, rezo~vtl~a:I;.uciuril~iij.a~;.au 'o;:~fat~,: :Este:::a~ev~r,rl:.t

~a .porIlla~ ~~.' D~ep,\.tre~e: s~ :~~ ,ai?~. ?rJg~~~a 1?depa~~a}a

'," intr-un creler 'mdlldual sau

tn ,clteva 8,s~m:enca ctelere
~
carel,lr Ii cpl,abqrat" sau sar fi e()mpl~tat recip,ro$pestc timp
, 'I}i peste spa:1i~u;' ~ ~d~varat ca, to' ii~~s?l'aces:ta" autor ~l Drep~ ,
,', tuluLest~ 'individul,.i~rnu,8piriturnational~' suu "o90n~tiin!a
.'colectiva'<. D~ ;a~ea~ta, afin1,lare nu. are' 'valo~e;-al>soh,lt~;' Ci
le,za' .opusa . po~te~idic~ ,:,t'~li .9hi.e.ctiun1:noua~, C9~~~iin~a i
"iildividyala ~te,; ~i e8>un,,, produs. sociat gel, ce ,cre~aia.,'tn '
forma sa' initia:H'i, 0 pO,ezie care ulterior deviQe po.pplar.ii, ~i
","

."

<

,1..'

'

"

"

"

r,I

""t" ,o','
nqr~a;d~ ,.-~,c"lUnE>~r~; .,!PC~P~i.~4~~o!3~r~l}l .~ener~liztnd~~~
, ~~,?~e~u~n~et.1lL?<,.~,~t}l~!i}}atl(),~a,HI:~, ~~bll.,:s~n.t,~~~16
!ndlVl:dua,I'ei -datfIecarc, 'ca atar~, este iJe .fapt 9 r~z\lltantl
a'influentelb(~Qcialc in~re: .bar1ul" tr~W i prhi .care' 8-0: for
o . m~~ ,a~a cum:,,~st~ ..FiEicarecoritjin~a'"in'di~iduaHi ,irifa~i~eazi
.~~ rasul1l3t ~ af"grupullli',,;,unaspeet, ,,0' ;iint~~pI:etal:'e" ,spoojali
n, h,lediu1ui soc~aL:Fiecare indiv'i<l' e 'UJl., 6ol~, .o. perspectiva
unicj1, din c:are poate..il,v~i~t~ ,i'.':eunoscut~'soCietatea.Prin
.ori()e ges~ :efeCtuat ~,pr!n orice idee.:~mi!la 'de :un indi.vid,
'societates."estei adevaratul subiect care, se-.manifesta, ea

prlntr-o prizma nou~< cU"un :1Jol~fit '.p:arti()uiar~ Astrel, un

produ~ /de, .arta;, 0 'ilOrma' j~tidica,:' ~. ~qrm~ia e . r:a~iune,
.emis~:. i ~bnstrNte" efectfv '~e;indi:v~zi, n~. ~1n~td~C1t pr.esta~.
. ~iunr pe "care 1~' realiieaza, 80ci~tatea,pri,n dif~r-itelesale
. .instr~ment~" Qare, s1nt')ndivizii,:, Ei 'lmpri~':1rr;PFesta~i~ile
. ~,Qeis:le :,lIrmele ~linQr,;p~t:~i~~l.!lrj~p~i '(s.a~,c~l\~.\e,~!,~ic_i .. de. ale
lor,. ca un:'f~l de."empreinta digitllJa" sliu.~a,unfel ~e "marca
a fabricii~'.. ,tntra Q.Ce~tea~ aHi.turi.c~ div~~ele s~nme:.d~st~ne
t,iye .ale '.fieco.rei pers:onalitati; ~8a;u . :' ip,tentional.i1atea ~ '.
rd1io.nalitatea; aeestea stnt insa-:semnu,l, cl~tin.c~i.", e#-perso- .
nalitdt#: .o!fl'en~ti in genere, n~ aU~e'careiaJnpart,e .. tn ~hipul
ll?esta,.~.e~a;.u~i"e~~alista r~citigli ~e.l' pu~i~. ,111 parte terenul .
pe, car~' s,e/p~rea; cil'::1-pierde eu" totul}in fat~ tez.ei ,~ndividua
liste. Aa. pum se prezinta "chestiunea iri~ilsamblul ei; am
b~le ~~ze sint, din' c1te,'o anumit'a: .1a(ur~;' 1~tem..eiate. A.de
~ 'va,ru}. ~.in~r~ete,/e. lp. acomodarea~~i ..concilierea 'atit.udini
l()r ~l:trep1e. ,,,,Dreptul .e"simu}ta~ un' produs in'<J,ividual ti
~\1Qlect'iv, c,a .insa~i contiin~a .0meI).e~r;lca' in' genere. 'Coleo
',tivititea i; ingiyidualitat~a 'nu; 8iI).~ opuse, uJ,la alteia' pnn
se ex'c1ud ,reCiproc <ii stilt' rea~ta~i"c,orel4ti"e:. mel una~.

,.pqat~~f~"afirma;ta farlJl~eJ{lJt~, ~a i ~~.t.eaJ.a~~ tntrepl;:

-wi. t centl\~l
un.:u:i, c~rc,Ja~a ge circumferin~a 'sa.
.
.
'~"

VMTA'f,)RlWTUILUI
>,

\
\

'~"

-;.l'

- Cu'toatains\rficien1a pllnctnlui "situ ,de 've-d.eTe'~'cu .'t,o~'i~

ei~g'erarea ;in caTe 'aa'lunecat, te'Ori,a'~colii istorice ctiprilide

i 'Ilrtllt.. adevaT;-yn, special 'estle' 'indTeptatitii~pTbp1er~a P1'

'Cate '0sug~teaz~a< ea intre geneza. ~via:tRDrep'tultii. deb
',par:he" lilt genez'8. ~ via~a fi1ntelloi, 'orgamce, de 'afta. 'fem'ra
~colii"isIt0rioo ,a igst emis8.( 4e Sa'V'i:g,nyi,pl'i:nibi\~tl.:"~a

(Bernf ',/Unserel' Zeit fiirGes,eizgebwng -:und Rochiiw.:i$sens

cfiaflJ ,ap{~ruMij,n ~.s14., La, data Jaoeasta, Jl19:Sc:.;m8.1le,;8.Vlri;f",
. preoc~pllT~a ~ 1n~t.a'fil9i. :pe:n~rll, }studi'uJ. Jf~nGilt~nelor v,iletii:.
, lnsui ,deimmirea"de"Biolqg.ie" ce g~"a destinll-t~tiin~ei..aoes~ ,
,teia .dateazlLdin ac,ecfI;i epoca, Ea,se ~pare ca' II ,lost folosita '
pentru,primu' oara' ,in ,180'3 de riattlralistu1 'gerril~ri" Tr.ef't
'ranits, Tot at~nci,-' in' '1:869; a pUhlicat Lainarck ':celeb-d{ ~ra
"'soriere. P'liitosopniJe' 'Z'oolofjiqup.,unde dezV'dltaie'ot'i'/i. -tT~nf;
",f,@'marii "in'ceteijic,treptate, a' spetifiJorde V:i~\ui.Wa'l'e. JPa!a.-,

~~sind vtlc~e~ti,t"dini 'CSire; llrimlii)'ot~zeilell':e.fer-i'toa'JIe,~a"l,Dr'elp,,'

. t:ul ,~l;ltt:l1ra,l'.'" ,eiiuta-um: Dl\ejp't ~~me:ntU;l 'eterJl~,,~m.~abi:li'
. _unri-v.er.sa( ,Savigny adyee In,domeniul ,~tiim:~er jmidice, ,0'
" tendintJi analoaga ell eea 'adllsade biolo.gi~t.ii din, vreme~
, . aeeea: tendin:~a :d~ 'a studia Dreptul in .prefacerile,~i.n ge-,
rteza sa. 'Teoria. lui referitoare la depimdenya in care ~e ga
sete: Dyepth'1 fata cu sufletril 'P0poru~ui pr'ezinta 0 viidita
an~logie eu :te~a "d~pe~de,n~ii ~~ adapt~rii vie~,uitoarelor
'rata c.u medni1 m<lOO31i1ratGr.PentJru' Savlgny, Orept'Ul ~
formeaza-in m:@d na-t<ml'aq '~i,,~~c~e~e)ca ~~'I'ba.~;cimpie". Aooast~'
imagine 'tl's:deazu ,a;fip'itayiile '~dirii, ~'I'li' Sar,J.i~Yi ,Qu .teo-,
ri,j:}~, :Ja:mardlciene': ,iea, tafban:cilttpie",: adiCa 11en~ f}i' conf@rP'l
,cu,'JegHe naturii,daT totodata gratie'WIlor impulsiU1!i sp'on- :
'tane '~i interioal'ei -se .de:zv:oit~ ,~i ;S'8' t~ansI(')l'm8. ~i'Sp'llc'~il~'
animate, dar ~ a.ite 'ma'ni$estari a>le viet;i, intire ~ca,re, ,g;e nu
roara :~i OI'ept~1.
" ,(
"
,':
_. Atitll'd,<i:nii ~i...Lal1larck, ~.n ~iol()gie, ~i {)~JIOOpuBide,-deci
aceea a lui Sav:igny '~i 'Pwchta ,h\ Drept....Qi'l'l'd, ,aupa' jufi.l:~.

"t8(te de ~e~<i, BiQiQgia'suf~i&~i~ntat'.tnf)i, lReptul~ ti~elizll

;in,s\fi}iq~-~ ,noil~ ei puneM, 00, vedel'e~ As tiel, ,&!pA "ee,

Is, t85!!)i ptin, sJ}'I'ier-ea-, Sft de:-Jifl,8.'re J'i.~sunet' despre o"igtneti ,
~'p~(tiilor" -CT~7'res 'D'(J;~l!li;1tl imrod1!lCe in ,~tim.ta. teona ,,8'elee.
, .~iuriiin'ftiuraile'" h:a,71ata Pc" ;;'hi"t& pentru' ensten~".'1!oate
Iam.iie' de tiint<a "M'l'e'se'vrefera',JI8:" ,diferitele as~e- $J~
vj:e~i.i, .pI~ee1'lin.:' 'P~ih0fugi&I' ~sQ~r{)toga'f'~ :Etj~, 'P?litwa i
deaigur: ,~, }~tiin~a Dr~pt".lUf,," ImpTl,ltnlltifun ~irril1tl:} asema:
il.libtior'''(;lu( ~(j'~~ at ;Iu-i- "l>alrWi1i,."'Di'n6:~e' s~f.iefB~ ft'l,'r~ din
Mell6tll categoFie:,"'Ja:c'e pa'Pte,,,cundBcuta:,Kam/Jf um's ' Recht .
a, !llii ,Rr!-,z:, v;, Jltering,.,J~a a:)'1'"~I''tlt<iupa ,vi-eo -tFeizlec.ide
. oo.i!\de.l8! &Pari~i'Q sel1ierii, lui 'P'at'.wi'n,,' intevV#l ce fuses,e' neee:
",' sal" ,pen,tI!~-'rasp~ndirea', imbra~i~a-re~" apl'o.llpe~;Uriai1ima i
, 0XpluaMliea'dm tiGate'punetel\:l d'eved:ere ateoriildi' 'danVi:
ftii!tle. DGpa cum via-t;a tn' '~n'6re ,e" c.'i lu-ptii '~ntiriua, dupa
~'litlt nUl exiahii 'manif~8.tR{le de:;'riQ~a' care" sa .nu fie totodata
, tIn:'P~6M de Illptr8:; a,stfet!>repttii, 'd-ep-arte;'de'a IF UIb pttodUs

',:lim~~t

.a) __lst~i'eii'::a.~~a-rte'

ae',"a,"se; ro~"n,,~i'n1le~iorlat,

illleorn,tient, f~ltiii 'du~;~rie '~t'f~r.& esten:eaJaj',Q'eparte deei de

I)' Clteflte-- in' vaie-,,',cao 'ia,l'ba' in e~pi~r&itnt0~deawa un- fJ:uct
,ll;t l'tiptei ~i u'ltpf!il~i de-! fupta. Nu e*istiii nief uiT Drept (su
~);ieq:tiVi) caiesa;' ~ Ii (}i~lligll't' .cau~' IQz, fa,Joterle'. ,Pentru
. recutl~~terea tui, pentl'u', intiiod'iice~en-sall:: ttrsci'h:;~e'a:" Jui
'h'lJtre Jiorm.-ele'[)lleptuilli oJ>.ieetiv; treIND6i'slf ,se'1 ,de pus in .
@i-i~~H~8JZ,.tn-.del'1ltllgate s~r~m,.al);ige;'nJplle, treb:ure sa s'e Ii
aa(}l'ificat ~-emasur.ata. en.~r~~',.<~ $e' fil fftd'u,p&tiia'pus~sul-e
I'infe.-:,i.,atlifese,oci',
"s.ase'
'ti, 'ad1is.,
j.-ert1l0,'
irh.t ,'oe' ,~. :s'h~. ,,,Nu
.,
'Ii.
,
.
simpfu rutinil ~ j~.irtfil 'es,te- ee6si ~'e' faure~t~ eea- mal- puter"
niea' lega.flwia ~tr&PQPOF' ~ D11ep4J1.dl' sa:u~, ziee' )'hering.
tn~a, eltiU:leeuDose,ute' de"le~," dirept'Ul,'ilew slnt sUI'SI de
1 ~.eRe~Qtulrar8!"C~ZIll~, fllNi ,siIin~a.:i l~ ti,o~ta 'agita~ia ,~
ft.(i)astre,' in t@Qoli.& gp~jile,'~i:, Gl;tieJ:relt~,,'se' polite intrez!ti ~
I

'

. nic(J)'Jl6ll$tnit<,
Voil'\~a.'de:
"cunser.vare:.'. ....
a- 'DReptrilut.
, '.

.l- ......, ['or:;,

.
',_'.- :....., .
~.

l'

~'

lbrect ....

. 'in~ir~t,' .fje~are.iucr.u~~e ,;VOr,bp~jj~..d~~Pl'~ ,U.ft ~i'~'P;~ri~':is4;!j;-)",i;'

,ie~te~:'s~re.u~, drept~,,~un,9a~p~~f~.iolltlIa :!.o-s((t'..cr.eat?fr,e"d~i" ' ";i
9r.epturl,' Ct~tlg'!Jl- mil~er!l:\l, I'Il}.phy'a,'rta~tep.e, 'dlhdI'ep~url" ebel~'.
tuiala ,nn' ~ai ,puFn; ;Jnsai:".i!l~cMl)ri~a'l,.ls~I\lnJ.d,~"bdi~n~;'
hitrucit', aU' :loco hi "lurriea, ;ace~'sta;' 8;ta Pi-i)fttl:. 'do~dtocletatelt '
O,Il,leileas:ca, stnt 'ingragite .~i ,.impletite, cu., ';Upeh) 9re ptur.V,' .'
Da.r"drepttirile ,~cest~a' n~,ar: f.i ;i.-n,u,. ne~l1r,;mopila:.,astfel;via~.ar" \
..daca}iecare~dintre'riej:" i!'1-;~a~urkdffQr~tei,dB;r:,'I'fG~il:V-9,' n~lWl' ',,:./
J., Ii': ve'~nic' :anima~Lde,:~1ent~~e~tul":ju.!ititii:Ii :9Q.r:e~'ne+-solicita;" ',; ,.~\
1~~p.9q~nc~,~te';;i1e;lmpinge :p.il-tima"SB.,:v;eghem:'~i~;S.ih14PMIri,:i"" "
, ".~~iltU\r,e~~n,9a~e~p,,:<p.r~Ptul1;1i:;,:' Qric~".,~a~Gllr,e",,~':'DieptuIui,"':' ~,;
,. "e.in ,piim~l rind, pontru ,ra~~uge.R: ]1O'llstrar~.o:.-d urer9asif coiF.:z, ,)
,trid~cfi~. IQgica. ,C:4i~r ~ d~ca>' intur-t;'s~!.,: mat~rio.Ue.i!it es~~ ',de'
, ,~~ '" mica ",iliJ. por~taxi~a, j~ju~~iH'a: .te,' r~y:olta..r,' PliI.l~t~a;,ref~za'i S~?~,'" ;~,
,~ ( " i ' ~dmiva.t!lt1cum.refuiik'.~a',.adIl,l~~ii:'~Ca;:2:X:2~, " 5;:',Inl~iti~itv ",tV
: t~.rpi~ca.~i.< t"e .,hl.~tr.je~e/ epi~r~",Cind.:, p.u~~~, atin~epej~tiI,le:,ei.~ l:<~
" '.'~~ingerp,e .ll:~tu,I.. Ea".e.;;~u'ati.~;~~j '~~itr;!I).,~t~r~~:~'a~-rt<;li~e~~()'.,';~;~.
. :: t!l~t;a:r{}a:,Y1fs'~~ae;,lil'nt tile;:} ~})te/d!'l,;"Ctt:;l,1)J.~ t;~n ual ;O::cl:Q,e~n;~';.~l~":
' ,de': tdei 'sa-~ ,principii; c?ntradic~~r~i, "-ci ,impHcB. 'q 'ries~c'otire';c:
, aper.sot1al~ta~li om~me~t~1 .e .uIf feI",a~:,;ucidere~!, hV~ftgie, ~e,
~chiva]entul.simbolic ,iiI !1nui'-'Qmor. :A~a ~se,expIjc'iLd'e' ce,
rr:ul~idintr~'n9i;se-j~de.~ai~deIu~glft, fara sa'aib~, uIi'pre,~:,
.': )pron:u~~at interes 'Il).a~eria..I: de,.a p~'ratipi ,pe:ntr'1,1" n~~oia d~"
,'''-'dr~ptat~, pentru,a.m.bi~,i.{l:qe ;a,~ .~dro~il(Cllinj).lsti~ie~\.: E"ade
:V:iir'at'c~ :ac,ea,s~a",n.ev6!e d~ just:iH1, tmbro,ca un~ori~:a.gpete. i
.mqrbid,e' ~i. dezon.<irjl.biI~~';deci ,rjdlole j: 6a~. ea e"tmeori e.fe,c~ul"~"
mlO'r' .ttimyrar.~ ,; lflin.t~Je s~u;:,ceL pu~inal. 'unei nervozita~i
tl~spe~te. ,JJneori ea,'nu ,e deQit im-:supt.erfugiU. sau un inijloc"
reprobp:])i)'~e ii,ltirtiillai'e sa::u "de ~nta.j;- ,:.. dar cazurile, aces<'
'te~ 1m iI.lt~neca ni~io din' frumw,Eltea',:,iinalHmea. :.-vefita:' ,
bilei. i, sincerei.'~,~.voi: spitituille .de jusqtie'.,D~:.MeeJi, l)'Ipta;,<
'p~ntru"'prQpt;'8, p..entru, -Jhedng" j)oezia carac'ter\1l~i.: I)reptul.:. .
.e~p.eilttl, ~l,: idealism, .rrti alfanteziei ci,aI ca.r,ac~~rliIuVC~ej., j,

",.<',

"

,,'

"

..

"

. ;: ',d.?Pt;C~.~P~l)~,~!,t:O~t-~!A): ~,:,p~i~;~~,,:,S',.m~t P'':?S~~,~:.,~;

'.( a:parli\c~n,~~~lO~~r.~,~::m.~r9-li1 ..;!:1' .~i!llteQt~l,A~l~j. la~~fara 4f~p.t.t" ..

'" c~4~:,p~tte~.p~~ ,anlmallt~}l~~'i'.t .. ~r>e~~~~re~: ~qr~p,tuI,U1.e~~e/,

.' odatorlC QQutoconserv.aru' m@ralcj lar'r(mun~area totalil J~

. ~C:e~si~~ (~~i, )ri~r,-lid~~,ai:ixPP9~~~'!fi("~ar ~yo~!~i{~ 'od~inioara);

~'!, e,st~ ';sh:n~c~deren; m,or~!t\".,;,;, ;,,::. ~. 'r;i~, ;':'j>,.>,.':)'.. '"'I :1;:' '-:' :, \ .

i,e ,; ~utom', 'c6n8ta~q~;' acu1l}..:,;.~it .JUpt~";M~a:~t~r,a,) 1:t;l:!i~VlZ1101'f

"penttu ' 'v~~i,di:tar'efJ. ~i ;oPFner.eii).!;l1)~:p.(ur!Ior'cl~!", ,J,!p.tl\."po~.j " ..

'poaIielOi: "pimtru ': perfectio~ar9a.-;,pr,djniid ~J'id.ie9 '~~i ,.,lp,l.&turtl;- "

/ , i, rJ~a. ipjusii~ieir..;avc;)p'ro.fun~9.
:'~,~ip~~ri{c,u .:~lip~a;,cont~ u'n"
." p'rin.cti~e f.i-in~a v,i~'i~i)~~nyine te~~JJJ'?I:~\e~ij'j~~;~e\ad~:p.te~~~:.,
~.diuIui, 'dupa,
~x,ig()n~~kl
,interiQar~;;.. A1;ltf~l,: depa:l'te"de 'a.~ .fi.
~
..~..
t'!-U.;tot"dat' ,~i oimuabH,deci,;;ljlort;::-'Dl'eptuhe":uIJ,, orgunis)n.
v:i;~,}n c:ontinu~ ~re~tere,. . PT.~(aoere.;~k:a.d,ap~a~e ..,Fi~9~J'e;prec,:
":' Ia.o.ere., Q. mediului -social. trebirie,' sQ'aducl1;,o'. aoomddatef:,,ci.
."

.,0;;

'. . .

... ,

.-.

.._

"',

'.

.,

.t

__

l>~repetcu8iuq.e tI)/vr,eo Ja\u~l\("ll :J)r.e,~:tii-ril'i-,.':d~I'~:fioo8:r:e>F~per_:t':

,. '."

. ,'"

.", ,.;:

".

. ....

, ) . 'I

C.USlUn(J- sc'l~lniba:cevay"cit,d.e

"...

..._

~ .l,,~

:'\ .

"'. ''-.1

ptilin, ~tl.eJntr~()., il?-a~~ra I-mper~."

;:',o.epti..bi1~.:'dtQ:,s,P.i~jt,ul;;la~~eg~~h~kt.e.W~:iI~l"QQ~J~seqs,s~ne
- j J e.a.n Crliet (hl 'JA.pie dll1)mitJ ;~Oric~. di'lo~i~ie, i~edit.ii'

introdusu,.de l~g~ 'pQate- .~eYoI)ii prinrasunetul ,sa'u.juI'isPf u

-ete.n~iaI"a.supr.a interpretaiiL:t9xt~ior ~I.lte:r:iotire,.: 0 sUfsl)i.: de

l~~,ine~irr pentr.u'.-,!o\!l;IuI- 'l,),~i!ptulJ?:~':'. ~;' :vo~n ,unt'ei~. nOll.

i.JlseB;lp..;na .n ~eface, Ivtel"'~: in:tr~ag~Ieg18IatIa.:.'. ~Gon6tatarea
acea~ta;p.un,o ~,~i'l'lia~"muIt)~ ;ved~fe;~ariaJQg,i~ ,d~Ptre:Xilfta, .

Dt13 ptl,llui ,~ Y~n~a .organi~~I9r\ JPtVitifde!Jpr~ic.ar:~cterul

. viu i, mobil. a:I Dr.,eptului ~onsti~uie .o,s!\I~t~r.iLgararitie a~
,j,uris.t-)lIui. ill ~~>ntr.a ,9ogll,latisIl1uI1,1.l ':'par8.g~af.eIQr ~ .. 1n.~pontra
.igoI~~~i~i;."texteI9~. ~n"YigoRre'i .. :JU:ris,t'el ,insu~'l' Jheting a
?r~frr~~..t~u ~curar9a j~ri~H Ij~ 'ajuta cq, ,nim,~p.Ia'ev,oIutia ~i
' p~.dep~ipn~rile jD~ept~I.ui;?'9i"~d~1I).p()!'r.iv~,,,,,do ~b!S:~! ,ej. -st.n~
C?el ca.-fe, so opunqu ~al.'}e: Ia orJ,ce
SChl~b!1pe,
'!l::legdor. -TmuJ.i
~
~
'.pcin,profesi~nea 1.0r ,sa(se ,p;ronun.te",despr~ q~eptatea. wiei

,...

''/''.

'

,"

, J , -_"

t:; I

, ,I

'''1'.

,.

...

~~U2;~,: e~i:'pierd.i~~~Ieg~~~a ,pef1Jr:u',~9~;pe. tr~,oe ~~~o ~

'I'

'