SIMPTOMELE DE ORDIN GENERAL

Frisonul

cu

caracter unic si solemn, cu durata de

jumatate de ora pana la o ora, este intalnit la
inceputul pneumoniei bacteriene;
de o intensitate mai mica si repetat apare in
supuratiile pulmonare, pleurezii, mai rar in
tuberculoza;

in pneumonia bacteriana urca pana la 39 - 40, prezentand

un aspect de platou, cu variatii mici de 3/10 4/10 de grad,
mai ridicata seara, dureaza 5 10 zile si se termina adesea
in criza, mai rar in liza;
in pleurezia exudativa tuberculoasa febra urca seara la 38
- 39, coboara dimineata cu 1, imbracand un aspect dintat
si scade in liza;
In bronhopneumonie, tuberculoza pulmonara acuta, abcesul
pulmonar apare febra cu oscilatii mai mari de 2 - 3,
neregulata
in supuratiile pulmonare si pleurale pot exista si 1-2 accese
febrile pe zi; oscilatiile mari dau curbei termice un caracter
intermitent (febra de supuratie)
in tuberculoza pulmonara incipienta intalnim o stare
subfebrila, cu valori de 37 - 37,5, insotita de transpiratii,
inapetenta, oboseala

SIMPTOMELE DE ORDIN GENERAL

Transpiratiile
apar de obicei in perioada de criza a pneumoniei;
intensitatea lor depinde de starea de toxinfectie a organismului;
infectia tuberculoasa,prin toxinele elaborate de bacilul Koch,
determina transpiratii abundente, mai ales nocturne.

 este

deseori intalnita in perioada febrila a

bolilor acute pulmonare, dar de durata mai
lunga, insotita de oboseala si pierderea
accentuata in greutate in tuberculoza
pulmonara, cancerul pulmonar si supuratiile
pulmonare.

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Durerea toracica
rezulta din participarea pleurei in cursul diferitelor procese
parenchimatoase sau datorita iritatiei nervilor intercostali
nu este apanajul suferintei aparatului respirator, putand fi
intalnita si in alte afectiuni ale organelor din torace sau abdomen;
durerea iradiata (extrapulmonara) isi are originea in pericard,
miocard, aorta, mediastin, afectiuni vertebrale sau abdominale
trebuie determinat: modul de debut
intensitatea
sediul
iradierea
caracteristicile sale
junghi,crampa,bara,arsura
evolutia
permanenta, intermitenta,
paroxistica
cauzele declansante
circumstantele de aparitie
semnele asociate

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Durerea toracica
pneumonia franca lobara
embolia pulmonara
gangrena pulmonara
cancerul bronho-pulmonar
pneumotorax
pleurezia sero-fibrinoasa
colectii purulente pleurale

Junghiul ester extrem

de brutal, insotit de o
dispnee foarte
accentuata
Junghiul ester
violent, transfixiant,
cu sediul in dreptul
mamelonului,
atenuandu-se si
disparand de obicei
dupa 2-3 zile

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Durerea toracica
la femei, in orice durere toracica vor trebui controlati sanii,
pentru a elimina un neoplasm mamar;
junghiul reprezinta durerea de origine respiratorie sau pleuropulmonara, de intensitate mare, care se insoteste de greutate in
respiratie; se accentueaza prin tuse sau daca seJunghiul
exercitaeste
o apasare
pe regiunea dureroasa; se intalneste in pneumonii,
emboliisi
accentuat
pulmonare, pneumotorax, pleurezii;
persistent,
pneumonia franca lobara
coexistand cu o
embolia pulmonara
stare generala
gangrena pulmonara
grava si
cancerul bronho-pulmonar durere violenta care
nu cedeazafetida
la
expectoratie
calmantele obisnuite

pneumotorax
pleurezia sero-fibrinoasa
colectii purulente pleurale

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Durerea toracica
pneumonia franca lobara
embolia pulmonara
gangrena pulmonara
cancerul bronho-pulmonar
pneumotorax
Datorita patrunderii bruste a
pleurezia sero-fibrinoasa
aerului in cavitatea pleurala,
o durere de o violenta
colectii purulente apare
pleurale
extrema care imobilizeaza
bolnavul si care se insoteste de o
dispnee marcata; totodata
bolnavul ester cianozat, are
pulsmic, tahicardic.

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Durerea toracica
pneumonia franca lobara
embolia pulmonara
gangrena pulmonara
cancerul bronho-pulmonar
pneumotorax
pleurezia sero-fibrinoasa
colectii purulente pleurale

In faza de
inflamatie uscata
junghiul toracic
are un caracter
difuz, si nu
permite initial
bolnavului sa stea
pe partea
afectata; mai
tarziu cand apare
colectia pleurala
aceasta impiedica
frecarea foitelor
pleurale si
junghiul diminua
in intensitate,

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Durerea toracica
pneumonia franca lobara
embolia pulmonara
gangrena pulmonara
cancerul bronho-pulmonar
pneumotorax
pleurezia sero-fibrinoasa
colectii purulente pleurale
persistent;

junghiul este violent si

durerea este superficiala,

accentuate
la cea mai mica apasare

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Durerea toracica
lipseste in afectiunile bronhiilor (bronsite, astm bronsic), in bolile
pulmonare cronice (scleroze, emfizem) sau in leziunile pulmonare
localizate profund;
se insoteste si de alte simptome ale aparatului respirator: tuse,
expectoratie, dispnee;
in afara durerii pleuro-pulmonare exista durerile care tin de o
suferinta a mediastinului, coloanei vertebrale si sistemului nervos,
precum si durerile iradiate la nivelul toracelui, de origine
abdominala (afectiuni hepato-biliare, splenice, ale diafragmului sau
subdiafragmatice);

Dispneea

reprezinta dificultatea
de a respira;
se traduce subiectiv
prin senzatia de
sufocare sau lipsa de
aer, iar obiectiv prin
modificari ale ritmului
respirator si uneori
cianoza tegumentelor

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
-Polipi naso-faringieni
Dispneea
-Edem, spasm al glotei
reprezinta dificultatea de a respira;
-Crup difteric
se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare
sau lipsa de aer,
-Tumori laringiene
iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza
-Corpi straini in laringe
tegumentelor
si trahee
Exista 4 tipuri de cauze.
-Compresiune prin
I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara
tumori
obliterare partiala a cailor aeriene superioare
invadarea arborelui respirator printr-un exudat
invadarea arborelui respirator printr-un transudat
constrictie a bronhiolelor
diminuare a campului respirator
diminuare a elasticitatii pulmonare
diminuare a amplitudinii miscarilor respiratorii

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Dispneea
reprezinta dificultatea de a respira;
se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare sau lipsa de aer,
iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza
tegumentelor
Exista 4 tipuri de cauze.
I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara
obliterare partiala a cailor aeriene superioare
invadarea arborelui respirator printr-un exudat -Bronsite
-Bronhopneumon
invadarea arborelui respirator printr-un transudat
ie
constrictie a bronhiolelor
-Pneumonie
diminuare a campului respirator
-Congestii
diminuare a elasticitatii pulmonare
diminuare a amplitudinii miscarilor respiratorii pulmonare

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Dispneea
reprezinta dificultatea de a respira;
se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare sau lipsa de aer,
iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza
tegumentelor
Exista 4 tipuri de cauze.
I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara
obliterare partiala a cailor aeriene superioare
invadarea arborelui respirator printr-un exudat
invadarea arborelui respirator printr-un transudat
edem
pulmonar
constrictie a bronhiolelor
diminuare a campului respirator
diminuare a elasticitatii pulmonare
diminuare a amplitudinii miscarilor respiratorii

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Dispneea
reprezinta dificultatea de a respira;
se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare sau lipsa de aer,
iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza
tegumentelor
Exista 4 tipuri de cauze.
I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara
obliterare partiala a cailor aeriene superioare
invadarea arborelui respirator printr-un exudat
invadarea arborelui respirator printr-un transudat
constrictie a bronhiolelor
astm bronsic
diminuare a campului respirator
diminuare a elasticitatii pulmonare
diminuare a amplitudinii miscarilor respiratorii

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Dispneea
reprezinta dificultatea de a respira;
se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare sau lipsa de aer,
iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza
tegumentelor
Exista 4 tipuri de cauze.
I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara
-Compresiune a plamanului
obliterare partiala a cailor aeriene superioare
prin lichide (pleurezie,
invadarea arborelui respirator printr-un exudat
hidrotorax);
invadarea arborelui respirator printr-un transudat
-Compresiune a plamanului
constrictie a bronhiolelor
prin aer (pneumotorax);
diminuare a campului respirator
-Inlocuire a plamanului prin
diminuare a elasticitatii pulmonare
tumora;
diminuare a amplitudinii miscarilor respiratorii
-Micsorarea spatiilor
alveolare

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Dispneea
reprezinta dificultatea de a respira;
se traduce subiectiv prin senzatia de sufocare sau lipsa de aer,
iar obiectiv prin modificari ale ritmului respirator si uneori cianoza
tegumentelor
Exista 4 tipuri de cauze.
I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara
obliterare partiala a cailor aeriene superioare
invadarea arborelui respirator printr-un exudat
invadarea arborelui respirator printr-un transudat
constrictie a bronhiolelor
diminuare a campului respirator
-Scleroze bronho diminuare a elasticitatii pulmonare pleuro-pulmonare
diminuare a amplitudinii miscarilor respiratorii
-Emfizem pulmonar

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Dispneea
reprezinta dificultatea de a respira;
Cauze
care tin
cutia
se traduce subiectiv prin senzatia de
sufocare
saude
lipsa
de aer,
toracica
iar obiectiv prin modificari ale ritmului
respirator si uneori cianoza
-Fractura a coastelor;
tegumentelor
-Nevralgii intercostale;
Exista 4 tipuri de cauze.
-Nevralgii frenice;
I. Cauze care impiedica ventilatia pulmonara
-Paralizie sau contractura a
obliterare partiala a cailor aeriene superioare
muschilor
respiratori
invadarea arborelui respirator printr-un
exudat
Cauze
din vecinatate
invadarea arborelui respirator printr-un
transudat
-Pericardita
constrictie a bronhiolelor
-Ascita
diminuare a campului respirator
diminuare a elasticitatii pulmonare-Tumori abdominale
Meteorism abdominal
diminuare a amplitudinii miscarilor-respiratorii

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Dispneea
II. Cauze care altereaza compozitia sangelui
scaderea hemoglobinei (anemii)
blocare a hemoglobinei
prezenta in sange de substante toxice - toxine microbiene sau
substante toxice
medicamentoase
III. Cauze nervoase
leziuni ale nervilor senzitivi ai respiratiei
leziuni ale zonelor reflexogene
leziuni ale centrilor respiratiei
boli cerebrale - tumori, hemoragii, meningite

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Dispneea
IV. Cauze care tulbura circulatia pulmonara
hipertensiune arteriala
leziuni ale valvelor aortei (stenoza aortica, insuficienta aortica)
leziuni ale aortei toracice (aortita, anevrisme)
scleroza coronariana
leziuni ale valvelor mitrale (stenoza, insuficienta, boala mitrala)
miocardita
Bolnavii dispneici iau pozitii comode sprijinindu-se in maini, cu
capul si trunchiul flectat indarat (pozitia de ortopnee) cu scopul de
a inlesni actiunea muschilor respiratori accesorii
Din punctul de vedere al ritmului respirator, dispneea imbraca trei
aspecte:
dispnee cu accelerarea miscarilor respiratorii;
cu rarirea miscarilor respiratorii;
cu miscari respiratorii dezordonate, aritmice

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea

consta dintr-o respiratie modificata, voluntara sau reflexa,

cuprinzand trei timpi succesivi: inspiratie profunda
inchiderea glotei si punerea sub tensiune a
aerului inspirat
expiratie brusca, violenta, cu deschiderea brusca
a
orificiului glotic si un zgomot caracteristic

tusea de origine respiratorie reprezinta o reactie de

aparare care are drept scop eliminarea unor secretii
patologice de la nivelul arborelui traheo-bronhoalveolar (exudat,puroi, sange) precum si a unor
corpi straini inhalati; prin eliminarea acestor
produse patologice se impiedica o infectie
descendenta si se mentine permeabilitatea cailor
respiratorii;
actiunea utila a tusei poate fi depasita si in acest
caz trebuie combatuta (ex. tusea iritativa, continua,
din stadiile initiale ale inflamatiei cailor respiratorii;
tusea de origine pleurala, in cazul agravarii unor
leziuni pulmonare, in insuficienta cardiorespiratorie);

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea
ASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE

tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tuesa
tusea
tusea

umeda
uscata
voalata
bitonala
sonora
paroxistica
chintoasa
sincopala
emetizanta
cu timbru metalic
matinala
vesperala

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea
ASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE

tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tuesa
tusea
tusea

umeda
uscata
productiva, are un caracter harcait
voalata
datorita aglomerarii secretiilor in caile
bitonala
respiratorii;
sonora
apare in boli ale bronhiilor si
paroxistica
parenchimului pulmonar;
chintoasa
trebuie administrate expectorante, in
sincopala
vederea curatirii conductului bronhoemetizanta
alveolar de secretii;
cu timbru metalic
administrarea de inhibante ale tusei
matinala
poate produce bronhoplegie,
vesperala
hipoventilatie alveolara si blocarea
bronhiilor cu secretii.

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea
ASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE

tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tuesa
tusea
tusea

umeda
uscata
este scurta, repetata, are un timbru
voalata
aspru, oboseste bolnavul producandubitonala
I insomnii;
sonora
trebuie oprita printr-o medicatie
paroxistica
sedativa;
chintoasa
este intalnita in afectiuni pleurale
sincopala
(pleurite,pleurezii, pneumotorax), la
emetizanta
inceputul unei traheo-bronsite, tumori
cu timbru metalicpulmonare si tuberculoza pulmonara
matinala
incipienta;
vesperala
poate fi de origine nervoasa
(neuropatica,isterica), voita sau de
cauza extrapulmonara (otite medii,
iritatii subdiafragmatice.

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea
ASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE

tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tuesa
tusea
tusea

umeda
uscata
voalata
bitonala
sonora
paroxistica
chintoasa
sincopala
emetizanta
cu timbru metalic
matinala
vesperala

stinsa sau ragusita, este intalnita

in boli care afecteaza corzile vocale,
fie prin producerea unui edem (crup
difteric, laringita), fie prin ulceratii
(tuberculoza, neoplasm), sau atunci
cand bolnavul este extenuat;
tusea devine afona cand se
produce o paralizie bulbara sau a
corzilor vocale.

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea
ASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE

tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tuesa
tusea
tusea

umeda
uscata
voalata
bitonala
sonora
paroxistica
chintoasa
sincopala
emetizanta
cu timbru metalic
matinala
vesperala

este o tuse pe doua tonuri si o

intalnim in aceleasi situatii care

determina vocea bitonala, adica in
iritatia sau paralizia nervului
recurent stang, compresiuni traheobronsice produse de un anevrism al
croseiaortei, dilatatii ale atriului
stang, tumori mediastinale

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea
ASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE

tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tuesa
tusea
tusea

umeda
uscata
voalata
bitonala
sonora
paroxistica
chintoasa
sincopala
emetizanta
cu timbru metalic
matinala
vesperala

zgomotoasa, cu timbru
latrator,apare in special la
copii in laringita striduloasa,
iar la adulti in
compresiuniproduse pe
trahee si bronhii de catre
adenopatii, anevrism al aortei
sau tumori mediastinale

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea
ASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE

tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tuesa
tusea
tusea

umeda
uscata
voalata
bitonala
sonora
paroxistica
chintoasa
sincopala
emetizanta
cu timbru metalic
matinala
vesperala

poate sugera obstructii bronsice

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea
ASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE

tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tuesa
tusea
tusea

umeda
uscata
voalata
bitonala
sonora
paroxistica
chintoasa
sincopala
emetizanta
cu timbru metalic
matinala
vesperala

este o tuse cu timbru

cantator,in accese, specifica
tusei convulsive, frecvent
intalnita la copii;
mai poate apare in compresii
mediastinale si in unele
dischinezii traheo-bronsice;
se caracterizeaza printr-o
serie de expiratii fortate
intretaiate de o inspiratie
profunda, suieratoare care se
numeste repriza.

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea
ASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE

tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tuesa
tusea
tusea

umeda
uscata
voalata
bitonala
sonora
paroxistica
chintoasa
sincopala
emetizanta
cu timbru metalic
matinala
vesperala

este urmata de pierderea

cunostintei;
se datoreste fie unui colaps
respirator dinamic al fetei
posterioare a traheei, fie unei
mariri ale presiunii lichidului
cefalorahidian si a venelor
jugulare care va avea drept
consecinta o micsorare a
intoarcerii sangelui venos si o
cadere a tensiunii arteriale.

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea
ASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE

tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tuesa
tusea
tusea

umeda
uscata
voalata
bitonala
sonora
paroxistica
chintoasa
sincopala
emetizanta
cu timbru metalic
matinala
vesperala

prin efortul ei duce la varsatura;

se intalneste in tusea
convulsiva, tuberculoza
pulmonara, adenopatii traheobronsice si la ceicare isi inghit
sputa

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea
ASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE

tusea umeda
tusea uscata
tusea voalata
tusea bitonala
tusea sonora
tusea paroxistica
tusea chintoasa
tusea sincopala
tusea emetizanta
tuesa cu timbru metalic
pneumotorax
tusea matinala
tusea vesperala

in caverna tuberculoasa si

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea
ASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE

tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tuesa
tusea
tusea

umeda
uscata
voalata
bitonala
sonora
paroxistica
chintoasa
sincopala
emetizanta
cu timbru metalic
matinala
vesperala

caracteristica pentru bolnavii

bronsiectazici, bronsitici cronici,
cu bronhoree si cei cu abces
pulmonar;
in cursul noptii acumulanduse secretii abundente in
cavitatile formate in plamani,
dimineata prin schimbarea
pozitiei bolnavului secretiile vor
irita zonele sensibile tusigenesi
va aparea accesul de tuse;
acesti bolnavi isi factoaleta
bronhiilor.

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Tusea
ASPECTE CLINICE MAI IMPORTANTE

tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tusea
tuesa
tusea
tusea

umeda
uscata
voalata
bitonala
sonora
paroxistica
chintoasa
sincopala
emetizanta
cu timbru metalic
matinala
vesperala

insotita de ascensiuni
termice este de obicei
uscata, determinata de
iritatia mucoasei bronsice de
catre leziunile tuberculoase

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
expectoratia reprezinta eliminarea pe gura in timpul tusei a
secretiilor patologice acumulate in caile respiratorii iar produsul ei se
numeste sputa;
sputa este compusa din secretia si exudatia patologica, de obicei
de origine bronsica sau pulmonara, corpi straini si produse de
descompunere a tesutului pulmonar saliva, secretie nazala,
faringiana;
expectoratia de origine bronsica este rezultatul unei hipersecretii
bronsice de origine infectioasa, alergica, iritativa, sau functionala;
expectoratia de origine pulmonara este determinata de doua
mecanisme principale: necroza sau supuratia parenchimului
pulmonar (tuberculoza
pulmonara, cancerul bronsic excavat, abcesul
pulmonar);
exsudatia sau transudatia alveolara (procesele de
alveolita,
edemul pulmonar acut);
uneori prin expectoratie se pot elimina produse patologice (puroi)
din pleura, mediastin, colectii subdiafragmatice deschise in caile
respiratorii;

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
are o mare valoare semiologica putand transa uneori diagnosticul
unei afectiuni dupa caracterul pe care-l imbraca; astfel o sputa
ruginie este considerata caracteristica pneumoniei pneumococice,
in timp ce o sputa in cantitate mare, care se stratifica pledeaza
pentru o supuratie bronhopulmonara;
pentru a ne putea da seama de aspectul general al sputei,
aceasta trebuie recoltata in vase de sticla gradate, iar pentru
examene bacteriologice va fi recoltata in recipiente sterile;
este bine ca in anumite situatii (cu exceptia cazurilor foarte
grave) sa nu se inceapa tratamentul cu antibiotice inainte de
efectuarea unei antibiograme;
la examenul macroscopic al sputei trebuie apreciate urmatoarele
caractere utile pentru diagnostic: aspect, consistenta, culoare,
miros, cantitate si stratificare care reunite pot da diverse varietati
de sputa;

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
ASPECTUL SPUTEI
sputa mucoasa
sputa seroasa
sputa sero-muco-purulenta
sputa muco-purulenta
sputa numulara si globoida
sputa purulenta
sputa sanghinolenta
sputa pseudomembranoasa

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
ASPECTUL SPUTEI
sputa mucoasa
sputa seroasa
sputa sero-muco-purulenta
sputa muco-purulenta
sputa numulara si globoida
sputa purulenta
sputa sanghinolenta
sputa pseudomembranoasa

este incolora, transparenta, are o

consistenta gelatinoasa, aderenta de

vas;
contine mucus secretat de
glandele cailor respiratorii;
este intalnita in bronsite acute,
astm bronsic, pneumonii

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
ASPECTUL SPUTEI
sputa mucoasa
sputa seroasa
sputa sero-muco-purulenta
sputa muco-purulenta
sputa numulara si globoida
sputa purulenta
sputa sanghinolenta
sputa pseudomembranoasa

de obicei abundenta,

spumoasa, alb-rozata, ester

caracterizata edemului
pulmonar acut, consecintade
cele maimulte ori a unei
insuficienta cardiace stangi;
mai rar ester de cauza
renala (bronsita seroasa
pituitara a renalilor sau
datorata unei iritatii prin gaze
toxice

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
ASPECTUL SPUTEI
sputa mucoasa
sputa seroasa
sputa sero-muco-purulenta
sputa muco-purulenta
sputa numulara si globoida
sputa purulenta
sputa sanghinolenta
sputa pseudomembranoasa

este frecventa in

supuratiile bronhopulmonare (bronsita fetida,

bronsiectazie);
recoltata intr-un pahar
conis se depune in 3 sau 4
straturi care de la suprafata
sunt: un strat spumos,
aerat; un strat
mucopurulent; un strat
mucos; iar la fund un strat
purulent grunjos;

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
ASPECTUL SPUTEI
sputa mucoasa
sputa seroasa
sputa sero-muco-purulenta
sputa muco-purulenta
sputa numulara si globoida
sputa purulenta
sputa sanghinolenta
sputa pseudomembranoasa

contine mucus si puroi;

este alb-galbuie sau verzuie;

este opaca si se intalneste in
bronsita acuta in faza de
coctiune, bronsitele
cronice,bronsiectazii,
cantitatea mare de mucus
caracterizand hipersecretia
bronsica

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
ASPECTUL SPUTEI
sputa mucoasa
sputa seroasa
sputa sero-muco-purulenta
sputa muco-purulenta
sputa numulara si globoida
purulente
sputa purulenta
sputa sanghinolenta
sputa pseudomembranoasa

variante ale sputei muco-

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
ASPECTUL SPUTEI
sputa mucoasa
sputa seroasa
sputa sero-muco-purulenta
sputa muco-purulenta
sputa numulara si globoida
sputa purulenta
sputa sanghinolenta
sputa pseudomembranoasa

cu aspect cremos, culoare

galben verzuie, ester intalnita in
abcese pulmonare, colectii
purulente pleurale, colectii
subdiafragmatice deschise in
bronhii, tuberculoza cavitara

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
ASPECTUL SPUTEI
sputa mucoasa
sputa seroasa
sputa sero-muco-purulenta
sputa muco-purulenta
sputa numulara si globoida
sputa purulenta
sputa sanghinolenta
sputa pseudomembranoasa

este o sputa mucoasa, seroasa

sau purulenta care contine

sange;
apare in pneumonia gripala,
edemul pulmonar, cancerul
pulmonar, infarctul pulmonar,
abcesul pulmonar, bronsiectazie;

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
ASPECTUL SPUTEI
sputa mucoasa
sputa seroasa
sputa sero-muco-purulenta
sputa muco-purulenta
sputa numulara si globoida
sputa purulenta
sputa sanghinolenta
sputa pseudomembranoasa

contine o parte lichida in care

plutesc parti solide sub forma

de membrane, in lambouri,
alcatuite din fibrina coagulata;
membranele iau forma
bronhiilor (pseudomembrane)
si sunt intalnite in bronsita
cronica pseudomembranoasa si
traheobronsita difterica

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
CULOAREA SPUTELOR

albicioasa: in perioada de debut a traheobronsitelor;

nuante diferite dupa particolele ce le contin:
albicioasa: la morari, cioplitori in piatra;
rosietica data de pulberile de fier, siliciu: siderurgisti,
zidari;
negricioasa data de particolele de carbune: mineri;
cenusiu-verzuie: in perioada de coctiune a bronsitelor;
galben-verzuie: in supuratiile pulmonare;
verzuie: in tuberculoza cavitara si in ictere (datorata pigmentilor
biliari);
ruginie: pneumonia pneumococica;
cu striuri sanghinolente: in pneumonii virotice;
rosie-deschisa: in neoplasme pulmonare;
brun-murdara: in gangrena pulmonara;

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
MIROSUL SPUTEI

este fad;
fetiditatea deosebita este datorata florei microbieneanaerobe
asociate cu fuzospirili;

CANTITATEA SPUTEI

depinde de intensitatea procesului inflamator-supurativ si de

puterea cu care se executa tusea;
uneori cantitatea de sputa poate ajunge la 300-500 ml in 24 ore,
alteori cantitatea este mai redusa;
unii bolnavi, in special copiii, isi inghit sputa;
in unele afectiuni bronho-pulmonare expectoratia ester redusa,
mai ales in stadiile initiale: pneumonie, bronsita acuta, neoplasm
pulmonar; bolnavii adinamici desi prezinta afectiuni bronhopulmonare grave, eliminacantitati mici de sputa;
in alte afectiuni cantitatea de sputa este mult crescuta: bronsite
cronice cu bronhoree, bronsiectazie, abces pulmonar cronic

SIMPTOMELE FUNCTIONALE
Expectoratia sputa
CANTITATEA SPUTEI

in unele colectii pleuro-pulmonare sau subdiafragmatice care se

deschid brusc in bronhii (pleurezie purulenta, abces pulmonar,
chist hidatic), cantitatea de sputa este foarte mare, eliminarea
putandu-se face sub forma de vomica;
vomica reprezinta o evacuare masiva, brusca, prin efractie, a
unei colectii lichidiene, de obicei purulente, ;in arborele bronsic;
este insotita si precedata de chinte de tuse;

A. TRAUMATISME TORACICE FARA INSUFICIENTA RESPIRATORIE SI

CIRCULATORIE ACUTE

1. Contuzia toracica
Durerea se calmeaza cu antalgice sau cu infiltratii de
novocaina, de obicei pentru durata scurta;
Durerea dispare complet dupa 2 4 saptamani;
2. Hematomul subcutanat
Reprezinta o colectie serosanghinolenta care se produce
atunci cand corpul aluneca tangential pe o suprafata dura
(accidentele rutiere);
Colectiile subcutanate trebuie evacuate prin punctie sau
prin incizie, urmate de un pansament compresiv;
Neevacuata colectia se poate infecta sau poate produce
tulburari prin resorbtia de la acest nivel a substantelor de
degradare, toxice

A. TRAUMATISME TORACICE FARA INSUFICIENTA RESPIRATORIE SI

CIRCULATORIE ACUTE

3. Rupturile musculare
De obicei afectati muschii mari: pectoralii si marele dorsal;
Imediat dupa accident diagnosticul este usor, la locul
rupturii observandu-se o adancire determinata de absenta
muschiului in spatiul respectiv; ceva mai tarziu acest gol
este ocupat de un hematom si diagnosticul este mai dificil;
Durerea este extrem de vie;
Apare impotenta functionala;
Tratamentul consta in sutura musculara, care se executa
numai intr-o sectie chirurgicala;
Dupa interventia chirurgicala se face imobilizarea regiunii
actionate de muschiul respectiv, timp de 2 saptamani
(bandaj cu fasa simpla sau ghipsata);

A. TRAUMATISME TORACICE FARA INSUFICIENTA

RESPIRATORIE SI CIRCULATORIE ACUTE

4. Sindromul de compresiune
Este caracteristic strivirii toracelui pe o
durata mai lunga
Se creeaza asa-numita masca echimotica;
Tratamentul consta in repaus la pat si
repaus de vedere, in cazul in care s-au
produs si tulburari oculare, precum si
tratamentul leziunilor coexistente;

5. Fractura unui numar redus de coaste

Fracturarea a 1 3 coaste, mai ales daca nu sa produs o deplasare a acestora sau o ranire a
pleurei;
Bolnavul acuza dureri care se intensifica in
timpul miscarilor respiratorii sau ale bratelor;
Apar crepitatiile osoase;
Examenul radiologic poate decela focarul de
fractura;
Tratamentul consta in repaus
la pat si antalgice (inclusiv
infiltratii cu novocaina ale
nervilor intercostali
ai coastelor fracturate);

A. TRAUMATISME TORACICE URMATE DE INSUFICIENTA

RESPIRATORIE SI CIRCULATORIE ACUTE

1. Fracturile pluricostale fara volet costal

Traumatisme grave;
Datorita durerii provocate coastele fac miscari de
amplitudine mult mai redusa decat in mod normal, ceea ce
duce la grave tulburari de hematoza si in consecinta la
insuficienta respiratorie acuta;
Tratamentul consta in administrarea de analgezice, nu
morfina; infiltrarea nervilor intercostali;
Nu vor fi aplicate bandaje toracice;
Se administreaza bolnavului oxigen pe masca sau sonda
nazala cel putin in primele zile dupa traumatism;

A. TRAUMATISME TORACICE URMATE DE INSUFICIENTA

RESPIRATORIE SI CIRCULATORIE ACUTE

2. Fracturile pluricostale cu volet costal

Voletul costal reprezinta fracturarea mai multor coaste
deodata, coastele fiind fracturate in cate doua sau mai
multe puncte distantate intre ele (fracturi bi sau
multifocale); se creeaza in acest fel o suprafata care
nemaifiind intim legata de restul grilajului costal exectuta in
timpul respiratiei miscari inverse (paradoxale) fata de cele
normale;
Consecinta acestei miscari inverse este reducerea
accentuata a campului de hematoza cu producerea
insuficientei respiratorii acute, inclusiv a insuficientei
circulatorii acute;
Tratamentul greu de efectuat cauta sa anuleze miscarile
inverse ale voletului costal prin crearea unei legaturi
mecanice intre volet si restul grilajului costal;
Infiltratii intercostale cu novocaina si alcool, oxigenoterapie,
vitaminoterapie, antalgice, reechilibrare hidro-electrolitica;

C. COMPLICATIILE TRAUMATISMELOR TORACICE SI ALE

FRACTURILOR COSTALE

1. Hemotoraxul
Reprezinta prezenta de sange in cavitatea pleurala
La percutie: matitate, la ascultatie: nu se mai aud
zgomotele respiratorii normale;
La punctia toracica se evacueaza sange;
Examenul radiologic este util, dand informatii si cu privire la
cantitatea de sange precum si la unele devieri ale
mediastinului;
Tratamentul consta in evacuarea sa prin punctie-aspiratie,
pentru se evita compresarea plamanului cu insuficienta
respiratorie;
In caz de hemoragie masiva se completeaza tratamentul cu
compensarea pierderilor prin transfuzii de sange;

C. COMPLICATIILE TRAUMATISMELOR TORACICE SI ALE

FRACTURILOR COSTALE

2. Pneumotoraxul traumatic
Reprezinta prezenta de aer intre cele doua foite pleurale
Prezenta emfizemului subcutanat, a pneumomediastinului;
Tratamentul consta in inchiderea de urgenta a plagii
toracice: in afara spitalului se aplica de urgenta un bandaj
compresiv, cu scopul de a nu permite aerului atmosferic sa
exercite presiune asupra plamanului; in spital se intervine
chirurgical;

A. TRAUMATISMELE INCHISE (CONTUZIILE)

Pot sa produca leziuni numai ale elementelor constitutive

ale peretelui abdominal sau leziuni si ale viscerelor
abdominale;
1. Leziuni localizate numai la nivelul peretelui abdominal
Echimoza
Hematomul supraaponevrotic
Hematomul subaponevrotic si rupturile musculare
Seromul
Tratamentul :
Numai cand exista certitudinea ca nu ester o leziune de
organ intraabdominal se poate sta in expectativa sau se
poate evacua hematomul numai prin punctie;
In caz de dubiu se face o interventie chirurgicala prin care
se controleaza si cavitatea abdominala; de aesmenea ester
indicata si pentru evacuarea hematomului si pentru
suturarea muschilor rupti;

A. TRAUMATISMELE INCHISE (CONTUZIILE)

2. Leziuni ale viscerelor abdominale pline

Sunt cuprinse toate leziunile organelor abdominale: ficat,
splina, pancreas, rinichi, mezouri;
Aceste leziuni pot fi: simple, care nu dau o
simptomatologie
alarmanta mici hematoame
periviscerale;
complexe, rupturi complete sau
partiale ale organului parenchimatos (ficat, splina,
pancreas, rinichi) sau hematoame sub capsula sau fasciile
de invelis ale organului respectiv hemoragia interna in 2
timpi, cele mai frecvente fiind ale splinei;
3. Leziuni ale organelor cavitare (stomac, intestin)
Simplecontuzii ale peretilor cu sufuziuni sanghine
subseroase (echimoze, hematoame);
Perforatii urmate de peritonita

A. TRAUMATISMELE INCHISE (CONTUZIILE) - DIAGNOSTIC

Simptomatologia:
durerea,
varsaturile,
scaunele (rosii sau melenice);
La inspectie:
Echimoze;
Abdomen meteorizat, semn de iritatie peritoneala care
determina o distensiea anselor intestinale;
Contractura abdominala, cu abdomenul excavat
Abdomenul imobil cu respiratia
La palpare
Localizarea locului cel mai dureros;
Apararea musculara;
Contractura musculara

A. TRAUMATISMELE INCHISE (CONTUZIILE) - DIAGNOSTIC

La percutie:
Disparitia matitatii hepatice;
Matitate deplasabila in flancuri;
Punctia abdomenului
Tuseul rectal +/- tuseul vaginal
Examenele complementare:
Hemoleucograma;
Examenul urinei;
Aspiratia gastrica;
Radiografia abdominala pe gol;

A. TRAUMATISMELE DESCHISE (PLAGILE)

Sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism

care intereseaza si deschide peretele abdominal;
Plagile pot fi: nepenetrante
penetrante
perforante
Organele lezate pot fi:
organe pline: ficat, splina, rinichi, pancreas, uter,vase,
mezouri;
lezarea acestora produce hemoragie;
Organe cavitare: stomac, intestin subtire, colon, vezicula
biliara,
vezica urinara;
lezarea acestora produce peritonita;
Rezultatul este un sindrom abdominal acut pentru care este
obligatorie interventia chirurgicala de urgenta cu
explorarea minutioasa a plagii;