Varianta 30

Subiectul I (40 de puncte)

(Tudor Arghezi, "Inscripţie pe uşa poetului")

1. Antonime: niciodată # întotdeauna, oricând, pururea; treptat # spontan,

brusc; au scăzut # au crescut; depărtare # apropiere
2. Cratima - "De aceea n-ai să mori": -leagă două cuvinte fără pauză,
pentru a se rosti într-o singură silabă şi marchează absenţa vocalei “u” de
la negaţia "nu".
3. Polisemia verbului “a scădea”: *Din cauza secetei, a scăzut debitul
apelor. *Astăzi valoarea dolarului a scăzut cu un procent. *Pentru că a
scăzut greşit la exerciţiu, a obţinut un alt rezultat.
4. Funcţii ale comunicării: *funcţia expresivă (emotivă - evidenţiază
stările afective ale emiţătorului); *funcţia poetică (estetică/literară - se
manifestă mai ales în poezie, mesajul fiind alcătuit din elemente prozodice
sau cuvinte cu sens figurat)
5. Antiteză: “Morţi târzii şi timpurii.”
6. Teme: condiţia poetului în lume; viziunea despre moarte;
7. Figura de stil: Prin metafora “spre un punct sclipit de stea”, eul liric
sugerează apogeul, punctul culminant al creaţiei sale; epitetul "sclipit" şi
determinantul "de stea" ilustrează harul celest al poetului şi strălucirea
artei sale.
8. Tema poeziei ilustrează condiţia poetului în lume, iar eul liric foloseşte
persoana a II-a singular deoarece se adresează în mod direct oricărui
poet nemuritor, eternizat de creaţia sa: "De aceea n-ai să mori/ Încă-o dată
niciodată"; "S-a iscat din morţi poetul".
9. Strofa a treia din poezia “Inscripţie pe uşa poetului” scrisă de Tudor
Arghezi debutează cu ideea că odată cu trecerea timpului faptele poetului
se pierd “amintirile, treptat,/ au scăzut, şi-ncet, pe-ncetul”. Prin comparaţia
“s-a iscat din morţi poetul/ ca un cerc dintr-un pătrat”, eul liric sugerează
nemurirea poetului prin operă, substantivul “cerc” sugerând perfecţiunea
creaţiei.
10. Semnificaţia titlului: Titlul “Inscripţie pe uşa poetului” sugerează un
epitaf, o inscripţie pe piatra funerară care eternizează poetul şi creaţia sa
artistică. De altfel, poezia "Inscripţiilor" scrise de Tudor Arghezi constituie o
lirică inedită în peisajul literaturii române, fiecare creaţie din acest ciclu
având ca titlu cuvântul "Inscripţie", urmat de materialul pe care poetul îşi
"ciopleşte" ideile (ex.: "Inscripţie pe biserică")
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
Transformarea unui text din vorbire directă în vorbire indirectă:
Îngândurată, Elena îi spune lui Andrei că nu crede că este bine să fii
singur în viaţă, chiar dacă uneori ai nevoie de singurătate. Andrei constată,
cu o uşoară ironie, că Elena a devenit mai înţeleaptă, dar ea îi
mărturiseşte că nu este mai isteaţă, ci că ieri a terminat de citit o carte care
a impresionat-o. Andrei este curios să afle dacă se referă la unul dintre
romanele ei preferate, adică un roman de aventuri. Elena îl lămureşte că
este vorba despre jurnalul unui mare om de cultură din secolul al XIX-lea.
Tânărul se arată încântat şi îşi aduce aminte de cartea pe care el o dăruise
Elenei, de ziua ei.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Construcţia subiectului într-o dramă studiată:
"Răzvan şi Vidra" de Bogdan Petriceicu-Hasdeu
* "Jocul ielelor" de Camil Petrescu
* "Suflete tari" de Camil Petrescu
* "Iona" de Marin Sorescu
* "Meşterul Manole" de Lucian Blaga
(Dragoş Zevedei)