Flori de mucigai

~Tudor Arghezi

Reprezentant al modernismului ,moderat,T Arghezi este un innoitor al limbajului

poetic este cel care schimba perceptia asupra poeziei prin introducerea esteticii
uratului.Poemul “Flori de mucigai” este o arta poetica elocventa si apare in deschiderea
volumului cu acelasi nume in 1931.Aparitia acestui volum socheaza datorita promovarii
esteticii uratului:noua frumusete care poate coincide cu uratul so dobandeste nelinistea
prin includerea banalului” (Hugo Friedrich)
Titlul este alcatuit dintr-un oxymoron si surprinde prin asocierea inedita a 2
termeni opusi.Toate ffi interpretat in mai multe moduri:Florile,symbol al frumusetii si
vitalitatii sunt associate cu mucegaiul,urat mirositoare si parazita.Optiunea lui Arghezi
pentru forma arhaica a cuvantului “mucigai” sugereaza vechimea,durata,astfel florile de
mucigai pot reprezenta versurile cat si creatia propriu-zisa
Tema poeziei o reprezinta creatia si conditia poetului,obligat sa scrie in orice
conditie.Volumul a aparut ca urmare a experientei traite de Arghezi in inchisoarea de la
vacaresti si de aceea spatiul inchis in care se afla poetul este cel al intunericului si
tristetei.
Structura textului este una moderna rezultata din inegalitatea versurilor si
strofelor,dar si din limbaj.Poezia e structurata in 2 secvente;prima surprine aparitia
creatiei si o caracterizare a acesteia,iar cea de a doua urmareste cadrul exterior aflat in
concordanta cu trairile lui.
In incipit se afla un verb la perfectul compus ce sugereaza incheierea actului
creator precedat de o forma neaccentuata a pronumelui ce da ambiguitate textului.Scrisul
cu unghia pe tencuiala arata dorinta creatorului capabil sa scrie in orice conditie.POetul
se afla singur in intuneric in absenta inspiratiei divine,Aceasta absenta a inspiratiei este
sugerata simblolic prin 2 enumeratii prin care evanghelistilor:Luca,Marcu si Ioan le sunt
associate niste animale simbolice:Leul reprezinta taria si puterea imparateasca,Taurul
infatiseaza virtutea si jertfa,iar vulturul pogorarea Sf Duh.
Versurile sunt rezultatil unor stari si unor trairi acute in care poetul poate ca a
suferit prevatiuni materiale.”Stihurile de acum” sunt situate in afara duratei temporale
,,fara an”,sunt versuri ale dureri si disperarii:”De sete de apa,de foame de scrum”.
Metafora “Unghia ingereasca” desemneaza caracterul sacru al creatiei iar in absenta
lui poetul isi doreste cu ardoare sa scrie,conjunctia coordonatoaree “sau” sugereaza
contradictia din sufletul craetorului.El nu stie cu cirtudine daca inspiratia nu a venit sau
el este incapabil sa o recunoasca.
Secventa a 2-a are accente simboliste si arata starea de spirit a poetului.Intunericul
de afara si ploaia poetului de a scrie.Comparatia “mana ca o ghiara” sugereaza
salbaticia,forta, dar si indepartarea de actul divin al creatiei.
Versul final surprinde dorinta incrancenata de a scrie in orice conditie.
“Flori de mucigai” este un text modernist datorita expresivitatii si ambiguitatii unui
vocabulary divers.Rezultat al estetici uratului,acest poem ca si intregul poem implica o
tehnica a poetizarii in care tensiunea se creeaza gratie descoperiri suavitatii in cele mai
neasteptate conditii.Asadar,Poezia este indiscucutabil una dintre cele mai clare arte
poetice moderniste prin structura,ambiguitate si limbaj.