www.referat.

ro

-acest eseu are o structura complexa -este intocmit special pentru cerintele de BAC

Flori de mucigai Tudor Arghezi

Modernismul s-a manifestat imediat dupa 1890 ca deschidere inspre inovatiile poeziei franceze, de tip symbolist. Critul literar care a inteles insa ca nu mai trebuie sa cadem in capcana influentelor, ci sa fim prudenti in a ne manifesta admiratia este Eugen Lovinescu. Acesta a inteles ca doar printr-un proces de sincronizare, literature romana poate sa se adapteze schimbarilor culturale rapide. Tocmai de aceea el propune teoria imitatiei, care trebuie insa realizata cu masura si in doua etape: mai intai se adopta prin imitatie forme de civilizatie superioara, dar apoi se stimuleaza creatia intr-un fond propriu. Toate aceste idei le regasim in lucrarea doctrinara a lui Eugen Lovinescu Istora civilizatiei romane moderne. Eugen Lovinescu pune bazele cenaclului Sburatorul si o revista cu acelasi nume in care au debutat toti marii scriitori interbelici: George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga. Astfel, din 1919 si pana dupa razboi, in perioada modernitatii desi au existat si tendinte traditionaliste, principiile modernismului lovinecian s-au impus. Poezia lui Tudor Arghezi este greu de circumscris unei singure directii. El abordeaza in rpimul rand o perspectiva moderna asupra limbajului poetic, dar in ceea ce priveste tematica poeziei, el ramane un mare traditionalist, Temele diverse care pot fi regasite in lirica lui Tudor Arghezi sunt: universal miniatural in poezia Zdreanta, tema religioasa in Psalmi, erotismul in poezii precum Rada, Tinca sau Strechea, tema esteticii uratului in poezia Testament si Flori de mucigai. De la o extrema la alta, poezia lui Tudor Argezi impresioneaza prin varietate si inovatie, fapt care il determina pe critical literar Al. George s ail considere un classic al viitorului. Poezia Flori de mucigai a aparut in prefata volului cu acelasi titlu in 1931. Flori de mucigai este o arta poetica in care Tudor Arghezi isi exprima viziunea despre lume, despre poezie si despre rostul poetului in existenta. Poezia poate fi considerate chiar o arta poetica simbolista deoarece ilustreaza estetica uratului. Categoriile estetice negative (uratul, tragicul, grotescul, macabrul etc.) devin prin transfigurare artistica imagini care vorbesc despre criza lumii moderne. Poetul isi propune sa valorizeze in poezie toate aspectele realitatii asa cum spune Tudor Arghezi in Testament: Din bube, mucigaiuri si noroi/ Iscat-au frumuseti si preturi noi. In primul vers al poeziei poetul exprima intr-un mod plastic ideea de scris organic, imaginea inedita a unghiei care scrie. Faptul ca poetul scrie pe tencuiala sugereaza ideea de scris etern: La-m scris cu unghia pe tencuiala/ pe un parete de firida goala.

In mediu ostil al inchisorii poetul investeste cu valoare sacra paretele, scrisul sau avand o valoare de hierofanie; firida goala ne trimite cu gandul la concepul lui Ch. Baudelaire transcendenta goala, dar pe care poetul o umple cu slave, versurile devenind inspirate. Poezia scrisa in intuneric este una de forta supranaturala, poetul neavand nevoie de un mediu favorabil obisnuit pentru a scrie. Puterile lui sunt neajutate spre deosebire de ajutoarele miraculoase care au mediat relatia dintre Evanghelisti si Dumnezeu. Dingur, raportandu-se direct la inspiratia divina poetul devine un Mesia care elibereaza lumea prin scris. Sunt stihuri fara an,/stihuri de groapa,/de sete de apa/ si de foame de scrum,/ stihurile de acum. Descrierea stihurilor reda imaginea completa a scrisului total etern, atemportal, salvator si absolute. Metaforele stihuri fara an, stihuri de groapa,/de sete de apa, /de foame de scrum pot fi de asemenea assimilate celor patru elemente ale naturii: pamant, apa, foc, aer. Astfel poezia este arta totala desavarsita caredainuie de la inceputul pana la sfarsitul lumii. Cand mi s-a tocit unghia ingereasca/ am lasat-o sa creasca/ si nu mi-a mai crescut/ sau nu o mai am cunoscut. Arta poestica Flori de mucigai mizeaza pe ideea de inspiratie poetica divina, un moment de mare gratie care se revarsa asupra creatorului. Atunci cand unghia cresre poetul esre ub starea de gratie a creatiei, o stare care nu poate fi determinata de vointa. Cand inspiratia inceteaza inghia nu mai creste si orice efort din partea creatorului este zadarnic. Era intuneric. Ploaia batea departe, afara/ Si ma durea mana ca o gheara/ Neputincioasa sa se stranga/ Si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga. Ultima strofa a poeziei reda momentul trezirii la realitatea concreta, clipa iesirii din starea de inspiratie, cand poetul ia contact cu intunericul, ploaia si durerea. In sfarsit, poetul simte mediul exterior, anost, stingher si rece. Cu toate acestea, el se sileste sa scrie cu unghiile de la mana stanga semn ca nu mai doreste sa se opreasca din scris si ca efortul sau ar mai putea da roade. Flori de mucigai este un poem scris in inghisoare, oar titlul intregului volum este inspirit de titlul volumului lui Ch. Baudelaire, Florile raului. In aceste volume simboliste, autorii promoveaza de fapt, estetica uratului. Tudor Arghezi a dorit mereu sa se vada pe sine ca artizant al versului, sa conceapa poezia ca mestesug, dar cu toate aceste poezia este incarcata de substanta profunda a unui mare specialist, matur in arta versului.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate