Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, n care sa demonstrezi ca un text poetic studiat apartinnd lui Tudor Arghezi, se ncadreaza directiei moderniste

/ modernismului, pornind de la ideile exprimate n urmatoarea afirmatie critica: "Arghezi a mbogatit si nnoit vocabularul poetic romnesc [.] prin impunerea nu numai de termeni pna la el tabu, ci si de alte vorbe fara acces, pna atunci, n literatura, recoltate din toate zonele si straturile limbii. Mai mult 121c211b nsa, infinit mai mult dect prin lansarea de cuvinte ca atare, oricare ar fi sursa acestora, banalitatea e ucisa, n literatura argheziana, se ntelege, prin relatiile n care sunt puse cuvintele, prin "potrivirea" lor. [.] Limbajul sau exceleaza mai mult dect al oricarui scriitor romn, prin bogatie, noutate si varietate." ( Dumitru Micu, Scurta istorie a literaturii romnei ) .. Eugen Lovinescu definea modernismul ca o "miscare literara iesita din contactul mai viu cu literaturile occidentale si, ndeosebi, cu literatura franceza", accentund ideea ca este vorba despre contactul cu literaturile occidentale de dupa 1880. La baza acestui proces de modernizare a literaturii romne sta principiul sincronismului ( principiul care asigura dinamica fenomenelor culturale si sociale ale secolului al XX-lea romnesc )...[n sens restrns, conceptul de modernism a fost asociat miscarii literare constituite la sfrsitul secolului al XIX-lea, n jurul unor poeti de origine portugheza, precum Ruben Dario si Antonio Machado; notele sale definitorii sunt "o estetica a sinceritatii" si "un simbolism muzical verlainian" (Irina Petras ) n sens larg, modernism nseamna aparitia formelor inovatoare n planul creatiei artistice, forme care se opun, de regula, traditiei ( traditionalismului ); din aceasta perspectiva, toate curentele literare care au dominat nceputul si prima jumatate a secolului al XX-lea fac parte din modernism: simbolismul, expresionismul, suprarealismul, futurismul, dadaismul, imagismul. "Pot fi denumite drept moderniste, apartinnd modernismului, totalitatea miscarilor ideologice, artistice si literare care tind, n forme spontane sau programate, spre ruperea legaturilor cu traditia prin atitudini anticlasice, antiacademice, antitraditionale, anticonservatoare, de orice speta, repulsie mpinsa pna la negativism radical" ( Adrian Marino ) #Eul liric este instanta care emite un discurs poetic pentru a comunica un sine imaginar. ntre eul liric si eul biografic ( eul individual, eul empiric al poetului ) exista o permanenta distantare. Tudor Vianu considera ca exista trei tipuri de lirica: lirica eului, aceea a unei stari, a unui sentiment marturisit direct; lirica mastilor, aceea a sentimentului prezentat sub o masca straina; lirica rolurilor, aceea a asumarii unor sentimente jucate, experimentate, care nu sunt ntotdeauna acceptate.#n lirica moderna, se produce o destructurare a eului liric, total ndepartat de eul individual, celebra fiind afirmatia lui Arthur Rimbaud: "Eu este un altul". n general, eul liric este marcat n text prin forme pronominale si forme verbale de persoana I. Pot sa apara si alte persoane, care au functie generalizatoare, extinznd sfera sentimentelor exprimate de vocea lirica la nivelul receptorului. n poezia moderna, nu numai persoana eului liric se modifica, ci si numarul, aparitia pluralului sugernd o polifonie a vocii n care distantarea de eul individual creste.#Dupa volumul de debut, Cuvinte potrivite ( 1927 ), surprinzator prin noutatea expresiei artistice si prin tematica, n 1931, apare un alt volum al lui Tudor Arghezi, cel putin la fel de surprinzator. "Efectul Florilor de mucigai poate fi asemanat cu cel al unei lovituri de maciuca. Buimaciti de puternicul soc, unii nu-si vor reveni dect peste ctiva ani [.] Putini au fost cei care, la momentul aparitiei, i-au apreciat frumusetea unica." (Dorina Grasoiu, "Batalia"Arghezi ). ntregul volum pare sa confirme versurile emblematice pentru creatia argheziana, exprimate n poemul cu statut de arta poetica, Testament :"Din bube, mucegaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi." Poezia care deschide volumul din 1931 poate fi considerata tot o arta poetica. #La nivel stilistic, titlul se valideaza ca un oximoron, care pare a copia modelul baudelairian din Florile raului, deoarece asociaza un termen din sfera semantica a frumosului - "flori" - cu unul din cea opusa - "mucigai". La nivel semantic, din punct de vedere denotativ, titlul fixeaza imaginarul poetic n sfera spatiului nchis, umed, specific nchisorilor, propice "florilor de mucigai", pete de culoare n cadrul unui univers tern, mohort, dezolant. n sens conotativ, se valideaza ideea ca n orice existenta sordida poate exista ceva frumos, "floarea" devenind un simbol al

nasterii frumusetii din materia imunda. La nivel metatextual, titlul avertizeaza asupra formulei lirice uzitate de poet, estetica urtului, confirmnd ideea ca "Arghezi a mbogatit si nnoit vocabularul poetic romnesc [.] prin impunerea nu numai de termeni pna la el tabu, ci si de alte vorbe fara acces, pna atunci, n literatura, recoltate din toate zonele si straturile limbii." ( D. Micu )#Incipitul are caracter declarativ, verbul de persoana I identificnd eul liric subiectiv: "Le-am scris cu unghia pe tencuiala". Lexemele primei secvente poetice contureaza imaginea unui spatiu nchis, a unei materialitati grele, elementare, un spatiu interior, ostil. ntunericul sugereaza claustrarea, devenind laitmotiv al poeziei si al volumului. Se descrie un spatiu al singuratatii absolute, din care lipseste pna si gratia divina: "Pe un parete de firida goala, / Pe ntuneric, n singuratate, / Cu puterile neajutate, / Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul / Care au lucrat mprejurul / Lui Luca, lui Marcu si lui Ioan." Adjectivul obtinut prin prefixare negativa - "neajutate" - este ilustrativ pentru conditia eului liric. Animalele biblice, secundanti ai celor trei evanghelisti, lipsesc din existenta creatorului arghezian. Versurile acestei strofe contureaza un imaginar al temnitei, respirnd accente ale "substratului antropologic" (Adrian Marino), dat fiind faptul ca poetul a fost nchis ntre 1918-1919 la Vacaresti, ca urmare a publicarii pamfletului Baroane. #Perspectiva este moderna, unul dintre elementele definitorii pentru lirica modernista fiind imposibilitatea interpretarii ei liniare, textul oblignd permanent la reveniri, reconsiderari. Cursivitatea este asigurata de folosirea consecventa a ingambamentului, procedeu artistic prin care se continua ideea nceputa ntr-un vers n versul urmator. Din punct de vedere stilistic, aceasta prima secventa lirica este lipsita de artificiul metaforizant. Expresivitatea rezulta din caracterul surprinzator al asocierilor, procedeele artistice fiind putine, pentru ca, n cazul lui Tudor Arghezi, "mai mult dect prin lansarea de cuvinte ca atare, oricare ar fi sursa acestora, banalitatea e ucisa, prin relatiile n care sunt puse cuvintele, prin "potrivirea" lor" ( D. Micu ). Asadar, dintre procedeele artistice, apar: enumeratia - Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul" - epitetul - "firida goala", "puterile neajutate". La nivel sintactic, absenta complementului direct din prima fraza a poemului creeaza ambiguitatea sensurilor, specifica poeziei moderne. Absenta determinantului sintactic pentru verbul "am scris" este justificabila n mai multe moduri: complementul este exprimat anterior, n titlu ( "florile de mucegai le-am scris cu unghia pe tencuiala" ); complementul poate fi considerat lexemul din versurile urmatoare: "stihurile le-am scris cu unghia pe tencuiala". Avnd n vedere simetriile sintactice, se poate stabili o relatie de echivalenta ntre florile de mucegai si stihuri, ceea ce presupune metamorfoza artistica a unei realitati ( florile de mucegai se transforma n stihuri ). Artisticul ca modalitate de iesire din contingent, ideea ca poezia nseamna atemporalitate constituie principiul organizator al ultimelor versuri din prima strofa: "Sunt stihuri fara an". Perpetuarea n timp a creatiei artistice - "fara an" - conserva momentul elaborarii - "Stihurile de-acum". Enumeratia prin care se prezinta caracteristicile liricului din Flori de mucigai are rolul de a puncta ineditul formulei artistice abordate, estetica urtului: "Stihuri de groapa, / De sete de apa / si de foame de scrum, / Stihurile de acum." n legatura cu absenta ajutorului divin n creatie se dezvolta sensurile metaforei "unghia ngereasca". Creatorul ncearca recuperarea inspiratiei de natura divina, dar ostilitatea mediului face imposibil acest lucru: "Cnd mi s-a tocit unghia ngereasca / Am lasat-o sa creasca / si nu a mai crescut - / Sau nu o mai am cunoscut". Perturbarea topica din ultimul vers al primei strofe este o caracteristica a poeziei moderne, care are, n text, rolul de a evidentia pronumele personal, substitut pentru "unghia ngereasca". Prima strofa, avnd structura polimorfa, se organizeaza n jurul ideii de singuratate absoluta a creatorului, claustrat ntr-un spatiu al temnitei din care a disparut orice speranta ( ipostaza amintind de dantescul ndemn "Lasati orice speranta, voi care intrati aici" ). Se prefigureaza o stare de revolta, prin folosirea conjunctiilor coordonatoare "si", "sau". #A doua strofa, un catren, propune imaginea unui univers exterior, la fel de ostil ca si acela din prima strofa. Spatiul interior si spatiul exterior se afla n consonanta: "Era ntuneric. Ploaia batea departe, afara. / si ma durea mna ca o gheara / Neputincioasa sa se strnga. / si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mna

stnga." Verbele la imperfect transmit ideea continuitatii starii de dizgratie a eului liric, perceputa dureros. Mna, motiv central al textului poetic, prin semnificatii, devine simbolul actului creator si al destinului artistului. "Neputincioasa", mna inspiratiei angelice refuza sau nu poate "sa se strnga". Ca n majoritatea textelor argheziene, atitudinea nu este de resemnare. Refuzndu-si destinul, creatorul arghezian se revolta mpotriva propriei conditii: "si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mna stnga". Ultima sintagma, simbol al directiei infernului, valideaza noua formula literara, reafirmnd orgolios estetica urtului. Textul devine emblematic pentru un limbaj poetic care "exceleaza, mai mult dect al oricarui scriitor romn, prin bogatie, noutate si varietate." ( D. Micu ) Poezia are valoare de arta poetica prin atitudinea sfidatoare fata de un mod de a concepe scrisul. Proclamndu-si dreptul de a-si alege destinul - "m-am silit sa scriu cu unghiile de la mna stnga" - eul liric arghezian realizeaza n acest text una dintre cele mai emotionante si mai dureroase confesiuni despre rolul menirea artei si a artistului. ntregul volum va sustine aceasta atitudine, confirmnd unicitatea si proteismul glasului poetic arghezian. ##### Poezia Testament de Tudor Arghezi deschide primul volum al scriitorului Cuvinte potrivite aparuta 1927, este o arta poetica prin definirea metaforica a creatiei si prin exprimarea conceptiei cu privire la procesul poetic . Este un text programatic si inovator potrivit perioadei in care acesta apare, perioada interbelica, iar din aceasta cauza apartine directiei oderniste.Testament aduce perspective noi in incercarire de definire si autodefinire. In poezia Testament sunt prezente idei privind dimensiunile estetice, etice si sociale ale creatiei, regasim identitatea intre planul autorului si cel al eului liric.Opera dezvolta un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si despre viata poetului, despre menirea lui in Univers si despre misiunea artei sale , intr-un limbaj literar si particular. Poezia apartine directiti moderniste pentru ca impune forme noi in cadrul creatiei artistice, produce adancirea lirismului si ambiguitatea limbajului particular, construieste metafore socante, potrivit esteticii noi prin care elementele uratului se transforma in frumos. Testament se incadreaza in directia modernista prin rolul asumat de poet de a crea si de a reflecta asupra creatiei sale, un fel de lirism voluntar. De asemenea interesul autorului se indreapta spre raportul dintre inspiratie si tehnica poetica punand problema cuvantului, a capacitatilor acestuia de a re-crea lumea. Tudor Arghezi opteaza pentru o poezie moderna construita din strofe poliforme , cu o prozodie inedita. Textul este considerat o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre arta literara si despre aspectele esentiale ale acestuia. In viziunea lui Arghezi , poetul este doar un creator orgolios si dublu determinat.El deschide relatia paternala cu un cititor abstract, pentru care aduce un mesaj trecand prin generatii succesve.El este un fauritor, slefuitor de cuvinte care filtreaza trairile neamului prin propria sa constiinta. Rolul poeziei este cel de transfigurare a orcaror aspecte ale realitatii prin cuvinte si imagine artistica, Arghezi considera ca orice aspect al realitatii, indiferent ca este frumos sau urat , grotesc sau sublim poate fi considerat material poetic , asta pentru ca dupa parerea lui Diformul produce surpriza. Fiind un monolog adresat , lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica, transmisa in mod direct iar la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii (marcile eului liric : nu-ti voi lasa, eu am ivit, le-am prefacut etc.) Tema poeziei o reperezinta conceptia asumata a poetului de a echilibra tensiunile dintre Slova de foc si slova faurita in creatia cu valoare testamentara. Poezia-carte e o treapta spre cunoastere, un hrisov ( hrisov = act domnesc in Evul Mediu) al robilor cu saricile pline/ de osemintele filtratre prin fiinta poetului, Motivul central al textului este acela al cartii, care simbolizeaza ideea de cunoastere, are legatura spirituala intre generatii, pentru ca in ea se oglindeste seara razvratita a stramosilor ce au urcat prin rapi si gropi adanci , dar si ideea de truda , de mestesug , de pasiune, Cuvantul carte are o bogata serie sinonimica in text: testament, hrisov, cuvinte potrivite. Atitudinea poetului reiese si din restul morivelor care apar in text:

- motivul tapului: care sugereaza pe o parte fortele demonice iar, pe de alta parte, sacrificiul , ispasirea tuturor pacatelpr savarsite, prin magia cuvantului. - motivul revoltei: imbraca forme semnificative dar nu dramatice Durerea noastra surda si amara/ O gramadi pe-o singura vioara; Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte/ Si izbaveste-ncet pedepsitor/ Pdrasla vie-a crimei tuturor, ceea ce contureaza ideea ca poetul constientizeaza care este rolul sau de parinte, creator de noi universuri inchise in cartea-treapta. - motivul metamorfozei : al transformarii uneltelor de creatie ca sa schimbam , acum intaia oara/ Saba-n condei si brazda-n calimara. TItlul este o metafora care ilustreaza foarte bine conceptul vizat,cu sens conotatv exprima ideea de mostenire lirerara act oficial adresat urmasilor -cititori. Incipitul este conceput ca o adresare directa a eulul liric catre un fiu spiritual Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte, / Decat un nume adunat peo carte , opera sa, o treapta spre cunoastere, apare motivul mortii care acentueaza ideea ca atat creatorul cat si urmasii sai sunt raspunzatori de pastrarea valorilor continute in carte. Compozitional , poezia are cinci strofe, alcatuite dintr-un sir inegal de versuri; peima strofa are opt versuri (o octava, contine monologul adresat al eului poetic catre cititorul abstract ) a doua strofa un catren (patru versuri) a treia si a patra strofa sunt strofe polimorfe ce construiesc ideea ca lumea se metamorfoseaza in dimensiune spirituala , strofa a cincea o octava (reintereaza ideea ca poezia se naste din tensiunea creata intre har si mestesug.) Opozitia robul-Domnul se regaseste in versul Robul a scriso, Dmnul o citeste si reda relatia dintre scriitor si cititor , in care robul -poet si a ajumat statutul umil , de truditor al cuvantului. Elementul de recurenta este metafora carte care are un rol important in organizarea materialului poetic Poezia Testament ilustreaza unitatea de conceptie si de viziune a lui Arghezi asupra exstentei!