UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICA

LUCRARE DE DISERTATIE

Studiul si conceptia de eficienta economica pentru

setul de dispozitive modulate SEM 64

Coordonator Stiintific :
Conf.Dr.Ing. DRAGNEI Mihai

Absolvent :

Neacsu
Cristian

CRAIOVA

Marius-

Stadiul actual al folosirii

Dispozitivielor Modulate in Tehnnologii
De Prelucrare prin Aschiere

1.1

Conceptul de Sisteme Modulate de Dispozitive

1.1.1 Modularitatea in conceptul modern de proiectare a
dispozitivelor

In generale , este cunoscut locul si rolul dispozitivelor de oriecntare si

fixare in subsistemul tehnic al sistemului operational tehnologic.Aparan
deci in sfera fabricatiei produselor, aceste dispositive care concur direct la
realizarea produselor, iar prin intrarea in exploatare a acestor produse , la
satisfacerea unor utilitati reclamate de societate. Dupa cum afirma Ihor
Lmnji [57] scopul urmarit in permanenta de sistemul tehnic al societatii ,
supus dublului system de reglare, economic si tehnologic , este
maximizarea unitatii. Neputand realiza la scara productiei industrial
piesele necesare diferitelor produse mai simple sau mai complexe , intr-un
system tehnic care sa excluda dispozitivele , conceperea si realizarea
acestor dispositive trebuie sa satisfaca conditia de optim.
Optimizarea , adica minimizarea sau maximizarea unei functii obiectiv
sau functii scop , supuse unui sistem de restrictii, vizeaza in primul rand
activitatea tehnica si apoi pe cea economica.
In cazul dispozitivelor pentru prelucrari pe masini-unelte , un anumit
parc existent de masini unelte, un anumit set de scule aschietoare
standardizate sau normalizate si o diversitate practice nelimitata de forme
si dimensiuni ale semifabricatelor, necesar a fi prelucrate, reprezinta
conditiile concrete de ordin tehnic in care trebuie sa se realizeze optimul
tehnologic.
Modularizarea dispozitivelor , ca un caz particular al modularizarii
sistemelor tehnice , reprezinta una din principalele cai de relaxare a
restictiilor de ordin tehnic.
In conditiile unei neingradiri a conceptiei formei pieselor , dar cu
restrictii pentru masini-unelte si scule, rezulta functia obiectiv:
maximizarea varietatii dispoziivelor de orientare fixare. Aceasta
maximizare se loveste de bariera economica a eficientei prelucrarilor in
cazul unicatelor sau al seriilor mici si cu grad de repetare aleator.
Prin renuntarea la dispositive clasice, de sine statatoare, create pentru
o anumita piesa si operatie si trecerea in conceptia si realizarea
3

dispozitivelor , la sisteme modulare de dispozitive, permite realizarea

varietatii (diferite tipuri de dispozitive) prin combinarea simplitatii
(elemente modulate).
Ar fi o greseala sa se inteleaga simplitatea constructive la modul
simplist . Dispozitivele din elemente modulate , rezultatul procesului de
simplificare a conceptiei si constructiei in domeniul dispozitivelor, este in
acelasi timp rezultatul unui process de abstractizare , in masura in care
abstractizarea este o abordare logica a concretului considerat complex.
Este perfect aplicabil in domeniu teoriei si practicii dispozitivelor cele
afirmate in lucrarea Fenomenul Tehnic[57] a lui I.Lemnji:Tehnica
progreseaza printr-un process dialectic de la simplu la compus, iar apoi de
la complex la simplu pe un plan superior. Aceasta cale de realizare a
simplului superior, trecand printr-o faza complexa, inevitabila, intrucat
faza simpla superioara se poate realiza dupa ce a fost cunoscuta
functionarea sistemului complex.Abia aceasta cunoastere furnizeaza
informatia necesara pentrua a se realiza simplitatea.
Pornind de la dispositive relative simple, varietatea constructive a
dispozitivelor s-a impus datorita complexitatii formelor prelucrate sau a
necesitatii de crestere a impus datorita complexitatii formelor prelucrate
sau a necesitatii de crestere a productivitatii prelucrarilor. Odata cu
cresterea varietatii si complexitatii dispozitivelor a aparupt pe planul
teorectic al abstractizarii conceptul de sistem organologic-fimctional si
apoi cel de schema de orientare si fixare, simbolizata international, care
este evident o simplificare in comparatie cu ansamblul organologic.
Pornind de la aceasta abstractizare se operand asupra ei prin operatori
de transformare, se descopera unitatile de baza ale sistemului complex,
modulele revenind prin modul simplu la un simplu superior, combinatorica
acestor module putand acoperi un domeniu larg de varietati, fiind in
acelasi timp, supusa unor legitati care faciliteaza procesul instruirii, atat
clasice, cat si programate.
Teoria si practica moderna a proiectarii dispozitivileor nu limiteaza
libertatea proiectantului in a concepe dispizitivul ci din contra, limitand
desfasurarea dezordonata a imaginatiei creatoare, il elibereaza pe
proiectant de sarcina de a imagina intregul dispozitiv (complexul
4

organologic), deci de a inventa amanuntul, acesta existanda sub forma

elementelor modulate, normalizate, tipizate.
Efortul proiectantului va fi deci de a gasi schema de orientare si
fixare optima care se va materializa apoi in dispozitivul solicitat prin tema,
folosind organologia modulata tipizata, normalizata.
1.1.2 Seturi constructive de dispozitive modulate

Un set de dispozitive modulate consta dintr-o multime de elemente

constructive singulare, care se potrivesc reciproc putandu-se asambla
conform temei de prelucrare a piesei.
Dispozitivele din elemente modulate au aparut ca o extindere a
utlizarii dispozitivelor de orientare si fixare a semifabricatelor la
prelucrarea prin aschiere, control, asamblare(sudura, nituire sau
asamblari demontabile), etc. in conditiile productiei de serie mica si
unicate, caracteristice productiei anuale de bunuri si la care nu este
economica utilizarea dispozitivelor speciale.
Dispozitivelel modulate reprezinta o categorie aparte pe langa cele
special, specializate si universasle. Un dispozitiv asamblat din elemente
modulate are caracteristicile unui dispozitiv special, fiind destinat, in
general, orientarii si fixarii unui lot restans de piese, in schimb elementele
care il compun sunt universale pentru a putea indeplini roluri diferite in
diverse ansambluri de sipozitive in care pot fi montate.
Dispozitivul din elemente modulate este destinat prelucrarii unui
numari mic de piese si, in general, fara repetare certa astfel incat el
exista si este folosit pe timp limitat, dupa care elementele care il compun
sunt demontate si pot fi utilizate in alte montaje.
Pentru a face posibila realizarea unui dispozitiv din elemente
modulate pentru un caz dat trebuie sa existe un set de elemente
modulate care sa permita obtinerea functionalitatii necesare. Un astfel de
set compus din 15.000 20.000 elemente si subanansambluri modulate,
poate permite monatarea a peste 50 de dispozitive simultan.
Avantajele si dezavantajele sistemelor modulate sunt realizate in
subcapitolul 1.3.

1.2

Domeniul de aplicare al dispozitivelor modulate

Dispozitivele modulate sunt potrivite pentru urmatoarele cazuri:

a) Pentru realizarea fizica a unui prototip.
b) Pentru serii zero, la care in general se poate conta pe modificari
ale piesei si ca atare nu este indicat a se realiza un dispozitiv
special.
c) La inceperea unei fabricatii daca dispozitivele speciale de mare
urgenta nu se pot pune la dispozitie in termen.
d) In cazurile de caderi ale dispozitivelor speciale datorita unor
accidente sau uzuri, in vederea evitarii unor timpi de asteptare si
depasiri de termen.
e) In fabricatia de sereie, pentru introducerea imediata de modificari
a unor repere pentru care exista un dispozitiv special dar care nu
poate fi modificat.
f) Cauza modificarii unui dispozitiv special poate fi si de alta natura.
De exemplu, cand o piesa este pozitionata necorespunzator ca urmare
a uzurii unei scule, in special la piese forjate sau presate si la piese
turnate, datorita deplasarii miezurilor se vor obtine erori de pozitionare a
piesei care pot fi prevazute si compensate prin elemente de reglare
modulare, corespunzatoare. Si in aceste cazuri , se realizeaza o punte, pe
o perioada de modificare a dispozitivelor speciale, cu ajutorul
dispozitivului modulat.
g) Pentru evitarea zonelor critice in executie, realizand o dublura a
unui dispozitiv special existent.
h) Pentru executia de piese model, in vederea unor scopuri de
incercari, intrucat prelucrarea pieselor devine posibila pe masiniunelte simple
i) La repetarea executiei neprevazute a unei piese care a fost deja
realizata cu un dispozitiv modulat, fiind posibila o executie rapida
prin reconstruirea dispozitivului.
j) La executarea pieselor de schimb pentru care au existat
dispozitive speciale dar au fost casate.
k) In special pentru productia de unicat pentru care dispozitivul
modulat, datorita timpului scurt de asamblare(2-8 ore), este mai
6

productiv decat dispozitivele speciale anume construite. Acest

avantaj se refera la produse care anterior se executau in serie
mare si care acum, datorita procesului de inovatie se executa intrun numar mic sau serie redusa.
l) La controlul formei si al dimensiunilo unor piese de proba.
m) Pentru sisteme de fabricatie flexibile care in principal se preteaza
pentru serie mica si pentru care un dispozitiv special nu ar fi
economic. Structura constructiva a elementelor modulate, asigura
o posibilitate de aplicare variata, in special la dispozitive de:
frezare gaurire, rabotare, strunjire si rectificare. Pe langa aceasta,
este posibil de exemplu, a transforma un dispozitiv de frezare intrunul de gaurire.
Dispozitivele modulate se preteaza atat la utilizarea (fixarea) pe
masini-unelte neconventionale cat si pe masini-unelte clasice .
Pentru pozitionarea si fixarea piesei (pieselor) exista diferite elemente
constructive (fig. 1.1-1.5).Pentru aceasta exista diverse piese de fixare
(fig. 1.1-1.5), de ridicare, deschidere sau basculare din perimetrul piesei
cu soclurile aferente, elemene de prelungire (fig. 1.4) si altele. In afara de
aceste elemente constructive, se folosesc si piese anexa, ca: port-bucsa
de gaurire, elemente de centrare si altele care conform scopului urmarit
sunt corespunzator construite si se pot combina reciproc.

1.3

Avantaje si dezavantaje la folosirea in fabricatie a

dispozitivelor modulate
In tab. 1-3 sunt prezentate avantajele si dezavantajele privitoare la
costuri, utilizare si probleme tehnologice ale aplicarii dispozitivelor
modulate. Din aceasta reprezentare si in legatura cu problemele de
eficienta reies si limitele tehnico-economice ale utilizarii dispozitivului
modulat, vizavi de stabilirea deciziei de a se achizitiona sau nu un set de
elemente modulate. Caracteristicile diferitelor sisteme modulate rezulta
din reprezentarile din tab. 1.4

In tab. 1.5 sunt prezentate avantajele si dezavantajele modurilor de

asamblare a modulelor intre ele.

Problema Utilizarii

1. Pentru realizarea fizica a prototipurilor.

2. Serie zero, la care in general se poate conta pe modificari ale
pieselor si ca atare nu e indicat a se realiza un dispozitiv
special.
3. La inceperea unei fabricatii daca dispozitivele speciale de
mare urgenta se pot pune la dispozitie in termen.
4. Reluarea lucrarilor in caz ca un dispozitiv special s-a defectat,

AVANTAJE

in vederea evitarii unor timpi de asteptare si depasiri de

termen.
5. In fabricatia de serie, pentru introducerea imediata de
modificari a unor repere pentru care exista un dispozitiv
special, pana la modificare acestuia.
6. Evitarea zonelor critice in executie, realizand o dublura a unui
dispozitiv special existent.
7. Pentru executia de piese model, in vederea unor scopuri de
incercari, cand prelucrarea pieselor nu este posibila pe
masini-unelte simple.
8. La repetarea executiei neprevazute a unei piese, care a fost
deja realizata cu ajutorul unui dispozitiv modulat, realizanduse o executie rapida prin reconstruirea dispozitivului.
9. Utilizarea rapida la insusirea fabricatiei unor piese
neprevazute.
10.
Punerea la dispozitie a unor dispozitive atunci cand cele
caracteristice sunt deja stricate.
11.
Prin montaj mai rapid punerea la dispozitie mai rapida
fata de dispozitive speciale.
8

1. Pierderi de timp pentru montaj la reutilizare. Totusi la 9 a fost

notat ca dezavantaj un posibil dezavantaj, avand in vedere
DEZAVAATAJE

costurile.

Lipsa costului aferent materialului si a costurilor de uzinare,

permit acest fenomen.

2. La un dispozitiv se foloseste un numar mic de module, pentru
a mari precizia si rigiditatea.
3. La o exploatare in mediul coroziv exista pericolul scaderii
preciziei.

Tab. 1 Problema utilizarii dispozitivelor din elemente modulate.

Problema Tehnologiei

1. Utilizarea pe diferite masini-unelte.

2. Utilizarea la masini-unelte comandate in NC sau CNC cu

AVANTAJE

sau fara palete.

3. Utilizarea in interiorul unui sistem de executie flexibil.
4. Ca grupe de dispozitive conceptive.
5. Pentru mai multe operatii consecutive simultane, de
exemplu, un dispozitiv de gaurire poate fi utilizat si ca
dispozitiv de frezat, rectificat sau asamblare.
6. Posibilitatea de combinare cu DIN sau norme uzinale
precum si elemente modulate specifice.
7. Combinarea elementelor specifice, pentru operatii de
strunjire.
8. Trecerea rapida la inlocuirea pieselor in procesul
tehnologic.
9. Precizie mare si stabilitate.

DEZAVANTAJE

1. Utilizarea pe diferite masini-unelte.

2. Utilizarea la masini-unelte comandate in NC sau CNC cu
sau fara palete.
3. Utilizarea in interiorul unui sistem de executie flexibil.
4. Ca grupe de dispozitive conceptive.
Tab. 2 Problema tehnologiei-factor de utilizare a dispozitivelor

modulate.

AVANTAJE

Problema Costurilor

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Reducerea cheltuielilor cu dispozitive.

Reducerea cheltuielilor pentru proiectarea dispozitivelor.
Reducerea cheltuielilor pentru executia dispozitivelor.
Reducerea cheltuielilor de manopera, de uzinare.
Reducerea cheltuielilor materiale.
Reducerea cheltuililor pentru standarde si norme uzinale
Economisirea capacitatii de executie in ateliere specifice

pentru S.D.V.- uri.

8. Reducerea cheltuielilor de depozitare si intretinere.
9. Reducerea cheltuielilor de import.
10.
Necesare redus de capital fata de specialitatile
JE DEZAVAATA

dispozitivelor.
1. Costuri mari de procurare a seturilor modulare
2. Depozit de piese tip modul costructiv si costuri pentru spatii
3. Costuri
mari pentru punerea la dispozitie la refolosirea fata
de montaj.
4. Blocarea
de capital
daca modulele nu sunt realizate in
de un dispozitiv
special
Tab. 3 Problema
costurilor- factor de utilizare a dispozitivelor modulate.
intregime.

1.4

Elemente constructive ale sistemelor de dispozitive

modulate.

10

Un set de dispozitive modulate consta, in principiu din urmatoarele

elemente constructive :
1) Placi de baza drepte, rotunde, vincluri, mesesinus care se
ataseaza altor elemente.
2) Elemente de constructie ca, de exemplu corpi cu canale T ,
corpi intermediari, corpi inclinati, corpi distantieri, corpi suport,
cale distantiere, care sunt necesare ca elemente intermediare
pentru a nivela anumite inaltimi sau distante.
3) Elemente de reazem ca, de exemplu: cepi reglabili cu cap
sferic, cepi de sprijin striat, plan sferic,prisme, reazeme
suplimentare reglabile, reazeme pentru gaurire, bolturi
cilindrice, bolturi frezate etc. care servesc toate la orientarea
pieselor.
4) Elemente de fixare a piesei : prisma de fixare, cap de presiune,
capd de prindere, suport de cama, brideU, plate, cu deget,
cu cot, cu cama, elemente de fixare manual sau hidraulic.
5) Elemte de reglaj al sculei si elemente de ghidare ale acesteia
ca, de exemplu, elemente de pozitionare pentru reglarea frezei,
resptectiv a burghiului. Elemente de ghidare ale sculei ca , de
exemplu, port bucse pentru gaurire, balamale, dornuri de
reglaj, elemente de blocare, cala de reglare, limitator de reglaj
care permite limitarea deasupra piesei sau permite gaurirea
piesei lateral.
6) Elemente de asamblare , care servesc la asamblarea
elementelor mentionate la puncteele anterioare: pene canal
T, pene de ghidare, pene de fixare, pene de pozitionare,
piulite crenelate, piulite cu guler rotitor, piulite normale, piulite
cruce, rigla de asamblare, suruburi.
Cu privire la elementele de assamblare trebuie facuta mentiunea ca
exista deosebiri importante intre diferite sisteme de fixare si de montare a
dispozitivului intrucat , elementele modulate se fixeaza intre ele fie prin
intermediul unor combinatii de elemente de legatura si fixare, fie prin
stifturi de pozitionare si fixare.
Aceste elemente constructive disponibile in cadrul setului de
constructie se completeaza deseori cu elemente constructive normate
dupa DIN sau norme uzinale.
11

1.5

Tipuri de sisteme de dispozitive modulate.

Principal, se pot deosebi sisteme de dispozitive modulate, dupa modul

de asamblare al elementelor constructive. Exista sisteme cu alezaj (tab.4,
poz. 1-4) si sisteme cu canale T (tab.5, poz1-6).

1.5.1 Sistemul cu Alezaj

Legatura preponderenta a elementelor modulate se realizeaza prin

stifturi pasuite si suruburi (tab.4, poz. 1-4 si fig.1 si fig. 2).

SISTEM MODULAT

SISTEME CANALE "T"

SISTEM ALEZAJ

Transmit forta

(axa)

SIMPLE

IN CRUCE

Directie forta

Forma

Directia fortei si

forma

Tab. 6 Modul de transmitere al fortei la diferite sisteme de imbinare a

elementelor modulate.
Dispunerea elementelor constructive. Principiul gaurilor la un element
modulat.
Elemente de legatura ale alezajelor.
Nr. crt.
Firma

FIRMA

Blumle Kg

De-sta-Co

VEB

Zoler & Co

12

Caracteristica
sistemului

BLUCO

F.B.S.

M2

Reprezentanta
firmei

O Kraft Kg

De-sta-Co

Beier & Co

Zoler & Co

Sistem
Caracteristici
Transmitere

SISTEM ALEZAJ
Stifturi

Stifturi

Stifturi

Stifturi

30, 40, 50

50

32

50

gaurii

10 H7
12 H7
16 H7

12 H7

9 H7

20 H7

Placi de baza

Rotund

Dreptunghi

Dreptunghi

Dreptunghi

Modul de baza

390x450

748x998

640x1020

380x520

Asamblare
elemente

M10, M12,
M16

M12

M8

M16

Toleranta la
asamblare

0,01

0,02-0,05

0,02

0,02

Pozitionare
elemente

Stifturi
pasuite

Stifturi
pasuite

Alezaje
H 13

Stifturi
pasuite

Marime set

Tip set

Mic

Mic

Mare

Mijlociu

Documentatie

Fara

Fara

Fara

Fara

forta
Distanta intre
gauri
Diametrul

Tab. 3 Dispozitive modulate in sistem alezaj existente pe piata.

Nr. crt.
Firma

Firma

Halder

Denumir

V30
V70

ea
Sistemul

Mauser Romheld

(CSI)

Veb

Wharton

I.M.P.

VS5000

USP

13

Wharton SEM 64

ui
Reprez.
firmei

Halder

Hohn&
Kohl

Sistem
Caracteri

Romheld

Beien&
Co

Lenze&
Co

SISTEME MODULATE CU CANALE "T"

s.
Transmit.
fortei
Distanta
intre
canale
Dimens.
Canale T

Canale
T

Canale
T

Canale
T

Canale
T

Canale
T

Canale
T

Canale
T

30
70

60

100
200

60

48, 64,
96

50
75

64

8H7
14H7

14H7
20H7

24H7

10H7
14H7
16H7

15H7

120.01
5

840x108

297x576
140x128
100x120
Placi de 180x300
0
300x720 395x768 360x360 140x256
baza
370x630 1250x16
305 672x169 250x800 204x380
0
268x512
0
00
Modul de Rotund
baza
Drept.
Asam.
M6/M8
elemt.
M12/M16
de baza
Toleranta
la

0,01

Rotund
Drept.

Dreptun- Rotund Dreptun- Dreptun- DreptunDrept.

ghiular
ghiular ghiular ghiular

M12

M16

M12

M8
M12
M16

7/16"
1/2"
9/16"

M6
M8

0,01

0,04

0,05

0,01
0,05
0,02

0,008

0,02

asamblar
e
Pozit.ele Canale T
Pene
m.
de

Pene

Canale T Canale T Canale T Canale T Canale T

Pene
Pene
Pene
Pene
Pene

asezare
Structura

Tip set

Mare

Mare

Mic

Mare

F.mic

F.mic

Mare

Proiect

Fara

Proiect

Proiect

Proiect

Proiect

Documen Proiect

14

t.
Tab.4 Sisteme Modulate cu canale T existente pe piata.
Aici placile de baza sunt mai stabile decat la placile cu nuturi in "T" si
executia placilor de gaurire e mai simpla.
La sistemul de alezaj transmiterea de putere se efectueaza ca la placa
cu canale "T" in cruce(tab.6).
In cadrul sistemului alezaj se pot deosebi 3 feluri :
1) alezaje pasuite si filetate;
2) alezaje pasuite;
3) alezaje;
Ultimul sistem fiind adecvat numai pentru construitrea de dispozitive
pentru sudura si montaj (tab.5, poz.4) si este reprezentat ca unicat pe
piata.

1.5.2 Sistemul cu Canale in "T"

Sistemul cu canale in "T" , a carui executie se bazeaza pe forma
constructiva a meselor diferitelor masini-unelte este tipul cel mai
raspandit. Canalele "T" servesc la prelucrarea si poztionarea elementelor
constructive ale setului. In functie de forma constructiva a canalelor "T" ,
simpla sau in cruce(tab.5, poz1-6 si fig.3), transmiterea fortei se face in
directia celor 3 axe atat sub forma de contact fortat, cat si sub forma de
contact pe profil (conctact de forma).

1.6

Exemple de dispozitive modulare existente pe piata.

1.6.1 Sistemul U.S.P. (U.R.S.S.)

Sistemul U.S.P. de dispozitive modulare a fost elaborat teoretic si

introdus in practica de catre inginerii V.Ponomarev si V.Kuznetov in anul
1974.

15

In anul 1958 s-a creat la Moscova o intreprindere specializata in

producere de elemente modulare pentru dispozitive. Ulterior, aceasta
intreprindere si-a creat filiale in alte orase, cum ar fi : Novosibirsk, Minsk,
Leningrad, Kharcov, Sverdlosk, integrand ideea de mode3rnizare a
dispozitivelor in peste 1800 de uzine din diferite sectoare ale constructiei
de masini.
In acest sistem o garnitura se compune din sase grupe in care sunt
incluse 176 de tipuri de lemente si subansambluri si 1661 de
tipodimensiuni astfel:

1) Piese de baza

11 tipuri

106 tipodimensiuni

2) Piese intermediare

63 tipuri

677 tipodimensiuni

3) Elemente de asezare

25 tipuri

270 tipodimensiuni

31 tipuri

363 tipodimensiuni

5) Diferite piese

27 tipuri

198 tipodimensiuni

6) Subansambluri

19 tipuri

47 tipodimensiuni

4) Elemente de fixare si
reazeme

Particularitatea constructiei placilor de baza si subansamblurilor este

existenta unor canale "T" pentru asamblare si fixare si a unor santuri
pentru introducerea penelor pe fata inferioara. Elementele care se
asambleaza sunt tolerate astfel incat sa formeze ajustaje alunecatoare.
Piesele de baza sunt formate din placi, coltare, inele corpuri etc. (fig
1.5.9). Asamblarea elementelor si subansamblurilor pe placile de baza se
realizeaza cu ajutorul unor pene speciale introduse si fixate in canalele
"T".Ajustajul corespunzator se asigura prin prelucrarea precisa si ingrijita
a suprafetelor de contact. In locurile de intersectie a canalelor "T" se
executa gauri filetate (M12x1,6) necesare pentru suruburilede fixare. Pe
fetele laterale ale placilor se executa santuri necesare la asezarea
bridelor, pentru fixarea dispozitivului pe masa masinii-unelte.Fata
16

interioara a placilor poseda 2 santuri pentru introducerea penelor de

orientare fata de canalele "T" de pe fata mesei masinii.Placile mici servesc
la asamblarea dispozitivelor pentru frezare, burghiere, rectificare in
vederea prelucrarii pieselor mici de aparate. Placile dreptunghiulare se
includ in ansambluri pentru prelucrarea unor piese de dimensiuni mijlocii
si mari. Coltarele mici compun ansambluri pentru burghiere, frezare etc.
pentru piese mici si mijlocii. Cele mai mari sunt rigidizate prin nervuri iar
pe suprafete se dispun de canale "T". Placile circulare se folosesc ca piese
de baza ca si cele dreptunghiulare si patrate.Pe suprafata lor sunt
executate canale "T" dispuse la 90 sau radial. Central sunt executate
gauri cu diametrul de 25-35 si 45 mm. Grosimea acestor placi este de 2550 mm. Caracteristicile lor sunt : diametrul exterior, dispunerea canalelor,
grosimea. Codificat DA/360 * 60 * 40. Inelele de bazare (fig1.5.9, poz.5)
sunt folosite ca elemente de asezare pentru diferite dispozitive la operatii
foarte variate : control, sudura, asamblare. Inelele au trasate gradatii pe
circumferinta lor, in scopul usurarii asezarii elementelor sub anumite
unghiuri. Sectiunea transversala a inelelor este constanta(45*60) pentru
toate tipodimensiunile, asigurandu-se astfel rigiditate si rezistenta
suficienta.
Elementele de conducere cu fixare si strangere constituie cea mai
numeroasa si variata grupa . Suprafetele de lucru si alezajele acestor
elemente sunt executate cu grija deosebita pentru ca ele sa poata
executa asamblari in clasa a-6-a si a-7-a de precizie. Suprafetele sunt
calite si rectificate. Placutele cu dimensiuni variate putand asigura
exigentele de precizie a marii majoritati a uzinelor. Reazamele constituie o
subgrupa numeroasa fiind esxecutata intr-o gama mare de dimensiuni.

1.6.2 Sistemul V/O Stankoimport

Dispozitivele din elemente modulate furnizate de firma V/O StanKoimport sunt realizate integral , ceea ce spune ca elementele lor toate
17

reciclabile , putand trece in asamblare, utilizare, la dezasamblare, la

stocare si din nou la asamblare.
Folosirea acestor elemente modulate reduce durata de pregatire a
fabricatiei de 2,5 5 ori si durata de utilizare a montajului de 25- 30 de
ori.
Dispozitivele construite cu elemente modulate ale firmei nu necesita
nici un fel de prelucrari complementare, intr-o utilizare normala
elementele setului au o durata de utilizare de peste 15 ani.
Astazi sistemul cuprinde 537 de tipuri si 2936 de elemente de baza.
Eficienta anuala a bazei de montaj din Moscova pentru dispozitive
modulate este relevata de cele aproximativ 205.000 de dispozitive puse la
dispozitie prin cele 150 de filiale ale sale in peste 100 de intreprinderi din
tara.
Ea este deja integrata intr-o productie de 1,4 milioane de combinatii de
dispozitive modulare care se traduc printr-o economie de cateva zeci de
milioane de euro.
Interesant de remarcat ca baza din moscova pune la dispozitia
beneficiarului sau cumparatorilor mini-seturi la comanda, evitandu-se
astfel blocajul de capital. Astfel, pentru asamblarea a 1000 de dispozitive
pe an o intreprindere are nevoie in medie de 4500-5000 de elemente
modulate. Pentru montaj si magazie este necesara o masa cu doua
posturi de lucru.

1.6.3 Sistemul SEM 64 Romania

Sistemul SEM 64 a fost proiectat de Institutul Politehnic Bucuresti

Facultatea T.C.M. si este executat si comercializa de I.M. Plopeni - F.D.S.M.
Baicoi.
Caracteristicile tehnice principale sunt prezentate in continuare.

Variante

Greutate set :

Normala

Mijlocie

Redusa

5500

2000

750

18

(daN)
Nr. de elemente din
componenta

17500

6400

2300

variantei
Modulul de baza

64

(mm)
Canale de ghidare

14 (h6)

Nr de dispozitive
diferite posibil de

50

50

50

L = 600

l = 300

h = 300

realizat simultan
Marimea piesei de
prelucrat (mm)
Precizii obtinute

50

Precizii obtinute

Clasa 7

Timpi de montaj

(ore)

Tab. 7 Caracteristici tehnice principale ale setului SEM- 64 DISROM.

1.6.4 Sistem modulat NORLEM Franta

Sistemul modulat NORLEM este constituit din elemente modulate

standar, reutilizabile, care se pozitioneaza pe o placa de baza prevazuta
cu alezaje pasuite dupa trei directii (A).
Acest sistem permite realizarea de montaje pentru prelucrare pe
masini verticale sau orizontale pentru piese mici , intr-un timprecord cu o
mare capacitate de fixare. Acest sistem este format din module (kits)
pentru diverse aplicatii in cutii (cofraje) din lemn. Toate elementele
sistemului sunt grupate intr-o biblioteca internationala compatibila cu
19

DMT, AutoCAD, CAD KEY, MICROCADS. Aceasta biblioteca permite

realizarea de montaje direct pe ecran.
Acest sistem este comercializat de firma UGAP Franta in trei variante
constructive:
- Set modulat nr. 2.000.006.164 continand 164 de module. Fixarea
si centrarea pe placa de baza se realizeaza prin stifturi cu
diametrul de 12 mm si suruburi M6, cu alezaje pasuite la p=25
-

mm. Se poate utiliza pe masini verticale de capacitate mica.

Set modulat cu numarul nr. 2.000.006.185 continand 185 module.
Fixarea si centrarea pe placa de baza se realizeaza prin stifturi cu
diametrul de 12 mm si suruburi M6, cu alezaje pasuite la p=25

mm. Se poate utiliza pe masini orizontale de capacitate mica.

Set modulat nr. 2.000.010.164 continand 164 module. Fixarea si
centrarea pe placa de baza se realizeaza prin stifturi cu diametrul
de 18 mm si suruburi MIO cu alezaje pasuite la p=40 mm. Se
poate utiliza pe masini de prelucrat la capacitate medie.

1.6.5 Sistem modulat POLISOK Franta

Sistemul modulat POLISOK (B) este constituit dintr-o gama completa de

elemente modulate standard reutilizabile. Ele pot intra intr-o gama larda
de combinatii putandu-se obtine dispozitive foarte variate.
Aceste elemente modulate modulate permit realizarea simultana de
montaje pe puncte de sprijin, pe pioni centrali, pe plane inclinate. Este
comercializat in 2 game:
- Serie 30 pentru fixarea de piese de dimensiuni mici, avand in
-

componenta 214 elemente.

Serie 60 pentru fixarea de dimensiuni medii si mari, avand in
componenta 256 de elemente.

Toate elementele setului sunt grupate intr-o biblioteca in format

electronic compatibil cu DMT, GMP 2D, AutoCAD.

1.6.6 Sistem modulat WDS WHARTON Marea Britanie

20

Sistemul modulat de prindere Wharton se remaca prin :

- Refolosirea elementelor standardizate Proiectare speciala, ca si
precizia de fabricare, permit asamblarea si reasamblarea
dispozitivelor, in functie de variatia dimensionala si geometrica a
-

pieselor, mult mai rapid si ieftin decat a celor clasice.

Precizie In esenta sistemul consta intr-o placa de baza (cu 1, 2
sau mai multe fete active)superfinisata si care dispune de o retea
longitudinala / transversala de canale T , care permit asamblarea
unei varietati de combinatii de elemente pe toate cele trei axe (x,
y, z), cu o precizie dimensionala de pana la zece microni. Aceasta
caracteristica permite pozitionarea de piese cu geometrie

complexa cu aceeasi precizie.

Rigiditate Este asigurata cu diverse elemente si dispozitive de
strangere. Acestea permit un acces usor si rapid al sculei

aschietoare.
Fiabilitate Sistemele WDS Wharton livrate acum 30 de ani sunt
inca in stare de functionare la diversi clienti.
Ideal pentru sectiile de prototipuri, compartimente de dezvoltare,
pentru productia de serie mica si mijlocie, cat mai ales pentru
punerea in valoare a utlilajelor CNC si in special a centrelor de
prelucrare orizontale, sistemul WDS Wharton este disponibil in 3
variante constructive:
- Mica Modul 40 mm, cu filete M8 - M10;
- Medie Modul 50 mm, cu fielete M12;
- Mare Modul 75 mm , cu filete M16;

Principalele domenii de utilizare ale sistemului WDS Wharton sunt

industria aero-spatiala, industria de autovehicule, industria energetica s.a.
intre firmele care utilizeaza curent acest sistem mentionam: Ford Motors,
General Electric, Lockhead Aviation, McDonnel-Douglas Aircraft,Boeing,
Sikorski Helicopters, Westinghouse (U.S.A.), M.T.U. , M.A.N. , Siemens AG,
Daimler Benz

21

2.1 Fundamentele teoretice necesare realizarii aplicatiei

Proiecarea unui dispozitiv utiliznd metoda SEFA-DISROM, se poate
finaliza prin completarea unor fie paaport SEFA, avnd ca scop
determinarea n fnal a schemei de orientare i fixare optime (SOF-O), pe
baza creia se poate realiza montajul dispozitivului din elemente
modulate.
Completarea acestor fie SEFA de proiectare se poate face sub
asistena calculatorului, n regim conversaional, dar necesit consultarea
din partea utilizatorului a surselor bibliograflce [ ], [ ].
Realizarea fielor SEFA presupune parcurgerea urmtoarelor
activiti, precizate pe fiele paaport cu A0lA09, dup cum urmeaz:
A0l - Schia operaiei pentru care se proiecteaz dispozitivul presupune o schi a piesei, diferit de cea din planul de operaii, pe care
se trec informaii legate de:
suprafaa de prelucrat, cu precizarea formei, dimensiunii, poziiei
relative fa de aceste suprafee de pe pies, rugozitate;
tipul sculei achietoare.
A02 - Evidenierea condiiilor tehnice prescrise piesei - presupune
stabilirea condiiilor (cotelor) liniare sau unghiulare care determin forma
i dimensiunea suprafeei de prelucrat, poziia relativ ntre suprafeele
de prelucrat, poziia relativ ntre suprafeele de prelucrat i alte
suprafee de pe pies,
A03 - Selectarea condiiilor - presupune stabilirea din cadrul tuturor
condiiilor impuse piesei, a condiiilor determinante (C.D.), adic a
condiiilor (cotelor) care exprim cu certitudine o poziie relativ ntre
suprafaa de prelucrat i alte suprafee de pe pies. A04 - Geometrizarea
condiiilor determinante - presupune transcrierea geometric a condiiilor
determinante, ca condiii de legtur ntre elemente geometrice de tip
punct, dreapt sau plan.
A05 - Selectarea extremelor, obinerea extremelor dependente - const
n clasarea
extremelor n extreme directoare, legate strict de suprafaa de
prelucrat, deci de scula achietoare, i extreme dependente, legate de
elementele geometrice fa de care este determinat poziia suprafeei
de prelucrat prin condiiile determinante
22

A06 - Explicitarea extremelor dependente implicite, dependente

presupuse, explicitarea tuturor extremelor dependente care apar sub
form implicit.
A07 - Ordonarea extremelor dependente explicite, presupune o
clasificare a extremelor dependente implicite n ftmcie de numrul
gradelor de libertate preluate piesei, respectiv de frecvena de apariie a
acestora.
A08 - Simbolizarea informaional a extremelor dependente ordonate se realizeaz folosind simboluri informaionale pentru diferite elemente de
orientare, n funcie de natura geometric i tehnologic a bazelor de
orientare.
A09 - Combinarea simbolurilor - duce la obinerea schemelor de
orientare tehnic-posibile (SO-TP), cu observaia c o schem de orientare
tehnic posibil preia piesei un numr de grade de libertate egal cu
numrul condiiilor care determin poziia suprafeei de prelucrat n
sistemul bazelor de cotare.
n continuare se completeaz fiele SEFA, pe care se stabilete n final
schema de orientare optim (SO-O). Acest lucru presupune parcurgerea
urmtoarelor activiti:
Determinarea eronlor de onentare admisibile;
Determinarea erorilor de orientare reale (caracteristice);
Selectarea SO-TP, obinerea SO-TA;
Calculul forei de fixare, stabilirea SOF-O.
n continuare se va face o prezentare n detaliu a activitilor A0l - A09,
aceasta reprezentnd de fapt o adaptare a variantei moderne de
proiectare a dispozitivelor de prelucrare pe maini unelte, SEFA - DISROM,
pentru cazul de proiectare a dispozitivelor din elemente modulate ataate
setului SEM - 64.
Proiectarea schemelor de orientare tehnic - posibile ( SOF - TP
)
Analiza orientrii semifabricatelor n dispozitive a scos n eviden
faptul c aceeai baz poate fi orientat n diferite moduri, folosindu-se
diferite elemente de orientare.De aici rezult ideea unei multitudini de
variante tehnic posibile pentru o tem dat, din care proiectantul va
reine una singur : varianta optim.
AOl. Ridicarea schiei operaie

23

Aceast schi, spre deosebire de schia din planul de operaii, este o

schi de lucru pe care se trec mai multe elemente necesare stabilirii
schemei de oirentare optime.
Schia operaiei trebuie s cuprind un numr sufcient de vederi i
seciuni din care s rezulte suprafeele ce se prelucreaz i celelalte
suprafee ale piesei, ndeosebi cele prelucrate anterior. n prima vedere
sau seciune trebuie s se reprezinte semifabricatul n poziie normal de
lucru pe maina unealt.
Pe aceast schi se vor reprezenta succesiv urmtoarele elemente :
- se evidenieaz, prin ngroare sau cu alt culoare, suprafaa sau
suprafeele care se prelucreaz la operaia pentru care se proiecteaz
dispozitivul ;
- se reprezint poziia centrului de greutate al piesei, determinat
geometric sau rezultat n urma calculului, precum i greutatea piesei ca
vector, pentru a putea stabili n ce msur semifabricatul rmne n
echilibru pe reazeme ;
- se reprezint cotele de gabarit ale piesei n stadiul n care se gsete
semifabricatul n cadrul operaiei n cauz ;
- se reprezint cotele de poziie relativ ntre suprafeele ce se
prelucreaz i restul suprafeelor n ordinea:
- fa de suprafeele prelucrate anterior
- fa de suprafeele neprelucrate
- se reprezint cotele dimensionale i de poziie relativ ale suprafeei
(suprafeelor) care se prelucreaz la operaia respectiv;
- se evidenieaz condiiile de form i de poziie relativ ale suprafeei
de prelucrat;
- se reprezint semnele de prelucrare n ordinea:
- pe suprafeele prelucrate anterior
- pe suprafeele neprelucrate
- se reprezint schematic sculele n dreptul suprafeelor care se
prelucreaz, marcndu-se prin simboluri micrile sculelor i ale piesei,
folosind n acest scop axele de simetrie n lungul sau n jurul crora are loc
miscarea;
- se reprezint prin simboluri forele i momentele de achiere pentru
faza de prelucrare considerat;
- se numeroteaz toate suprafeele piesei, vizibil, ntr-un mod care s
permit identificarea uoar a orcrei suprafee;
A02. Evidenierea condiiilor tehnice prescrise piesei la
operaia considerat
24

n general orice pies este proiectat pentru un scop anume,

determinat de rolul funcional al acesteia din ansamblul dtn care face
parte. Potrivit acestui rol proiectantul a indicat pe desenul de execuie al
piesei, materialul, dimensiunile, precizia dimensional, de form, de
poziie relativ i rugozitatea suprefeelor.
n conformitate cu desenul de execuie al piesei, pentru operaia
pentru care se execut dispozitivul, se vor evidenia toate condiiile piesei
necesar a fi respectate n cadrul operaiei pentru care se execut
dispozitivul. Acest lucru presupune:
- stabilirea cotelor i toleranelor suprafeelor care se genereaz n
cadrul operaiei ct i a poziiei reciproce a acestor suprafee;
- stabilirea cotelor i toleranelor pentru condiiile de poziie relativ
ntre suprafeele ce se genereaz i restul suprafeelor asfel:
- ntre suprafeele ce se genereaz i cele prelucrate anterior;
- ntre suprafeele ce se prelucreaz i cele care nu vor suferi
transformri;
Toate aceste informaii se trec n tabelul 2.1.1, cu meniunea c n
rubrica "de unde rezult" se trece fie opiunea "desen", dac condiiile
necesar a fi respectate apar n mod explicit pe desen, fie opiunea
"subneles", pentru condiiile necesar a f respectate care nu apar n mod
explicit pe desen.
De asemenea n rubrica "descrierea condiiei" aceasta se exprim clar
prin cuvinte, fr posibilitatea de interpretri diferite. Necesitatea indicrii
corecte a condiiilor este reclamat de faptul c, neluarea n considerare a
unora, are ca urmare n etapele urmtoare, limitarea schemelor de
orientare i n consecin, posibilitatea pierderii soluiei optime.
Tab. 2.1.1.
Nr.
co

Descrierea condiiei
(n clar tehnologic)

ndiie
C1

De unde
rezult

C2
:

Cn
A03. Selectarea condiiilor - obinerea condiiilor determinante (CD)
25

Dintre toate condiiile (cote) evideniate la punctul precedent, trebuie

s se rein pentru analiz, numai acele condiii care definesc poziia
reciproc a suprafeei de prelucrat n raport cu celelalte suprafee
prelucrate (neprelucrate) anterior. Astfel se definesc:
a. CONDIII DIMENSIONALE (Di) - se refer la dimensiunile i forma
unor scule achietoare, i nu sunt legate de procesul de orientare.
b. CONDITII DE POZIIE (PR) se la poziionarea suprafeelor de
prelucrat n raport cu alte suprafee. n cadrul lor se defnesc :
b.l Condiii de POZIIE RELATV PRIN CONSTRUCIE (PRC) serefer la
construcia dispozitivului;
b.2 Condiii de RELATIV PRIN ORIENTARE (PRO) se refer la condiii
legate de procesul de orientare. n cadrul lor se definesc:
b.2.1. Condiii DETERMINANTE (CD) - se refer la condiii care
determin cu certitune o poziie reciproc a suprafeei de prelucrat n
raport cu alte suprafee de pe pies;
b.2.2. Condiii ECHIVALENTE (CE) - se refer la condiii care determin
sub alt formulare aceeai poziie reciproc ca i condiiile determinante,
reducndu-se astfel cu acestea;
b.2.3. Condiii INCOMPATIBILE (CI) - sunt condiiile care se exclud
reciproc cu condiiile determinante;
n cadrul acestei etape se selecteaz condiiile determinante n
conformitate cu cele artate mai sus.Selectarea se poate face ntr-un
tabel cu cel prezentat n continuare :
Condiii de poziie reciproc PR
Condiii
dimensionale
Condiia
di

Poziie relativ prin orientare PRO

Poziie
relativ
prin
construcie Determinante Echivalente Incompatibile
PRC

CD

C1
C2
:

Cn

26

CE

CI

A04, Geometrizarea conditiilor determinante - stabilirea extremelor

condiiilor
n cazul cel mai general generarea unor suprafee plane, cilindrice,
conice, etc. poate fi considerat ca avnd loc prin deplasarea unei curbe
generatoare, n lungul unei curbe directoare, implicnd asfel necesitatea
unei micri relative ntre cele dou curbe. Generarea suprafeelor, din
punct de vedere al geometrizrii condiiilor determinante, este legat de
anumite elemente geometrice (puncte sau drepte) coninute n planul
director sau generator.
Elementele geometrice legate prin condiii poart denumirea de
EXTREMELE condiiei i pot fi din punct de vedere geometric puncte,
drepte, suprafee.
Din punct de vedere al posibilitilor de legare, se disting ase cazuri,
prezentate n tabelul 2.1.2.

Tab
Spea

Extreme legate prin condiii

Spea condiiei

condiiei

Extreme

Extreme

1.

Punct

Punct

P-P

2.

Punct

Dreapt

P-D

3.

Punct

Suprafa

P-A

4.

Dreapt

Dreapt

D-D

5.

Dreapt

Suprafa

D-A

6.

Suprafa

Suprafa

A-A

n cadrul acestei etape se preiau condiiile determinante n clar

tehnologic, se determin numrul de ordine al suprafeelor care concur
la realizarea condiiilor i se trec n tabelul 2.1.3
Tab. 2.1.3.

27

Condiia

Extrem

Condiia de legtur

Extrem

Cl
C2
:
:
Cn
A05. Selectarea extremelor - obinerea extremelor dependente
Considernd dispozitivul ca o parte a sistemului tehnologic i innd
seama de definiia procesului de orientare se constat c n acest sistem,
exist un element de referin, scula achietoare, deoarece n raport cu
traiectoria tiului principal al acesteia se realizeaz orientarea suprafeei
de generat.
Suprafaa de generat sau elementele geometrice ale acesteia este
raportat la elementele geometrice ale sculei (traiectorii, axe, puncte) dar
i la alte suprafee de pe pies prin condiiile determinante de poziie
reciproc. Rezult c extremele condiiilor sunt raportate la aceeai baz
de referin, adic, scula achietoare.
O condiie de poziie reciproc ce trebuie respectat n procesul de
orientare este o legtur ntre dou extreme ale condiiei, dintre care unul
se afl cuprins ntre elementele geometrice ale suprafeei ce se
generereaz, suprafaa ce este legat direct de elementele geometice ale
sculei. Se definesc astfel dou tipuri de extreme, aflate ntr-o relaie de
condiionare:
a. Extrem DIRECTOR (independent, de referin ) - legat de suprafaa
ce se genereaz deci de scula achietoare;
b. Extrem DEPENDENT - legat prin condiia determinant de extremul
director;
Avnd cele dou tipuri de extreme, se verific care din cele dou
extreme ale condiiei este dependent i care director, observaiile
trecndu-se n tabelul 2.1.4

Tab. 2.1.4.

28

Condiia

Extrem

Condiia de legtur

DIRECTOR

Extrem
DEPENDENT

C1
C2
:
:
Cn
A06. Explicitarea extremelor dependente implicite
Extremele dependente pot fi exprimate sub form explicit atunci cnd
pentru exprimarea extremului nu se apeleaz la alte extreme dependente
i sub form implicit, atunci cnd pentru exprimarea extremului se
apeleaz la alte extreme dependente.
n tabelul 2.1.5. se prezint schema general de explicitare a
extremelor, n funcie de cazurile de determinare geometric a acestora,
iar n tabelul 2.1.6. pentru cazurile cel mai frecvent ntlnite, pentru
suprafeele implicite plane sunt prezentate mai amnunit posibilitile de
explicitare n acest caz.
Tab. 2.1.5
Eleme
nt
Ti
p

Element
geometric de
determinare
3
puncte

P
1
dreapt

L
+

Amplasarea n spaiu a elem.

Elemente
geom. de determinare funcie
geometrice
de planul implicit
explicite pe pies
3 puncte
- Cuprinse n plan
convenabile de pe
- 2 n plan i 1 n exterior
pies *
- 1 ax ** + 1
- Cuprinse n plan
punct
- Dreapta n plan i punctul
- 1 ax ** + 1
exterior
punct
- Dreapta intersecteaz planul
- 1 ax ** + 1
i punctul exterior
punct
- Dreapta paralel cu planul i
- 1 ax ** + 1
punctul n plan
punct
- Dreapta paralel cu planul i
- 1 ax ** + 1
punctul n exterior
punct

29

- Dreapta intersecteaz planul

i punctul n plan

- 1 ax ** + 1
punct
- 1 muchie + 1
punct

1
R

punct

- In plan

- 2 axe

- Una n plan i una taie planul

- 1 ax + 1
- 2 axe
muchie

- 1 ax + 1
muchie
- 2 axe

drepte
c
F

- Ambele taie planul

- 1 ax + 1
muchie
- 2 muchii

c
A

u
r
e

- 2 axe

n
t

- Paralele cu planul

- 1 ax + 1
muchie
- 2 muchii

- n plan

- 2axe
- 1 ax + 1

30

- 2 axe
drepte
p

- Una n plan i una exterioar

planului

- 1 ax + 1
muchie
- 2 muchii

a
r
a

- 2 axe

- 1 ax + 1
muchie

- Exterioare planului

- 2 muchii

l
e

Tipul extremului

Forma implicit

Forma explicit

PUNCT

- Centru de simetrie

- Centrul sferei

DREAPT

- Centrul unei seciuni

- Axa de simetrie

- Vrful conului
- Axa unei suprafee de rotaie

- Linia centrelor unui

alezaj
- Plan tangent
PLAN

- Plan diametral
- Plan de simetrie
nelegat de alte
suprafee

- Plan ce conine o suprafa real

a piesei
- Plan de simetrie legat i de alte
suprafee reale de pe pies

Pentru explicitarea extremelor dependente implicite se parcurg pe

rnd urmtoarele etape :
- se preiau extremele dependente de la punctul anterior i se trec ntrun tabel de forma tabelului 2.1.7. Pentru explicitarea extremelor se
folosesc tabelele 2.1.5 i 2.1.6.

31

- n cazurile mai complicate cnd explicitarea nu se poate realiza din

prima ncercare se trece de la forma implicit complicat la o form
implicit mai simpl (parial implicit) i apoi la forma explicit. Pentru
explicitare, ca indicaie general, se prefer:
- axele paralele cuprinse n plan;
- axele paralele cuprinse una n plan i una exterioar;
- axele paralele exterioare planului;
- axe concurente n plan;
- axe concurente paralele cu planul;
- plan paralel;
- o ax i un punct.
Rezultatele se trec n tabelul 2.1.7.

Tab. 2.1.7
Condiia
determinant

Extrem dependent

Extrem dependent

(form iniial)

(form final)

C1
C2
:
:
Cn
Observaie : Semnificaia notaiilor folosite n tabelul 2,1,5
* - Acele puncte care ndeplinesc una sau mai multe din urmtoarele
condiii :
- s fie pe o suprafa prelucrat anterior
- s poat fi determinat clar, ca poziie, prin cote i tolerane
- s permit accesul uor al unui viitor element de orientare al
dispozitivului
- s fie astfel ales nct fora de greutate s creeze o reaciune pozitiv
pe elementul de orientare
** - Prin ax ngelegem o ax a unei suprafee de revoluie
A07. Ordonarea extremelor dependente explicite
Orientarea unei piese n raport cu un element referi (traiectoria
tiului principal al sculei) se poate realiza prin legarea unora (orientarea
simplifcat) sau mai multor grade de libertate (orientare complect).
32

Numrul gradelor de libertate este impus de condiiile determinate. n

concluzie, pe primul plan trebuie s stea condiia impus i apoi gradul de
libertate. Numai n acest mod se pot stabilii corect situaiile care reclam
o orientare complect sau simplificat i se pot evita situaiile de legare a
unui numr mai mare sau mai mic de grade de libertate dect cel
necesar.
Remarcnd faptul c ntotdeauna un extrem al condiiei, i anume, cel
director, legat de scula achietoare, este materializat prin nsi scula
achietoare, rezult faptul c satisfacerea unei condiii determinante se
va reduce la materializarea extremului dependent al condiiei respective.
Materializarea extremelor, care pot fi puncte, drepte sau suprafee, se
realizeaz prin simbolizare pe schemele de orientare.
Cum ns pentru o anumit prelucrare exist mai multe condiii
determinante i deci mai multe extreme dependente, apare necesitatea
stabilirii unei ordini de materializare (simbolizare) a extremelor
dependente explicite.
Astfel pentru stabilirea ordinii de materializare a extremelor se parcurg
pe rnd urmatoarele etape:
- se preiau extremele de la punctul anterior i se verifc dac exist
sau nu extreme dependente explicite care se repet;
- n cazul n care se gsesc extreme dependente explicite care se
repet se face o ordonare a lor, ncepnd cu extremul dependent cu
frecven maxim de apariie i continund cu celelalte extreme n
ordinea descresctoare a frecvenei. Justificare acestei ordini este n
legtura cu necesitatea de a satisface ct mai multe condiii pe unul i
acelai extrem, ceea ce va duce la obinerea unui numr minim necesar i
suficient de elemente de dispozitiv cu avantaje tehnico - economice
evidente.
- n cazul n care nu se gsete un extrem cu pondere de frecven n
raport cu celelalte, se ia pe rnd fiecare element specific singular, i
innd de natura lri (se determin cte grade de libertate ale piesei le va
putea prelua), se va face o ordonare a extremelor implicnd criteriul
numrului maxirn de grade de libertate.

33

n continuare, n tabelul 2.1.8., sunt prezentate, pentru cazurile cele

mai frecvente, numrul maxim de grade de libertate ce pot fi preluate pe
diferite tipuri de suprafee.
Tab. 2.1.8.
Forma geometric a suprafeei Mrimea relativ Grade de libertate maxime
PLAN

CILTNDRIC
CONIC
SFERIC
CANELAT

FILETAT

Intins

ngust i lung
Lung

2
4

Scurt
Lung

2
5

Scurt
Cilindric lung

3
3
5

Cilindric scurt

Conic lung

Cilindric lung

Cilindric scurt

Rezultatele se trec n tabelul 2.1.9

Tab.2.1.9.
Ordinea

Extrem

Criteriul de ordonare
Nr. grade de libertate

Obs.

Frecvena de
apariie

I
II
:
:
n
A08. Simbolizarea materializrii extremelor dependente ordonate
n cadrul acestui punct, folosind simbolizarea informaional i innd
cont de felul extremului dependent ce urmeaz a fi materializat, se indic

34

pe schia piesei variantele posibile pentru fiecare extrem dependent n

parte, fecare simbol fiind nsoit de o cifr de ordine.
Pentru a realiza corect variantele de simbolizare a materializrii
extremelor dependente, se parcurg pe rnd urmtoarele etape:
- se preiau extremele dependente explicite i ordonate de punctul
anterior i se determin natura geometric a extremului respectiv, punct,
dreapt sau plan;
- se asociaz extremelor simbolurile corespunztoare;
- se asociaz fiecrui simbol un numr de ordine;
- simbolurile vor fi trecute pe schia operaiei pe suprafeele care se
vor folosi la contactul cu viitoarele elemente de dispozitiv. La trecerea
simbolurilor pe schi, se va verifica numrul gradelor de libertate, ca i
natura acestor grade, preluate la simbolizarea fiecrui extrem .
OBSERVAIE: Toate extremele dependente simbolizate, leag grade de
libertate, folosind pentru orientarea piesei n dispozitiv suprafeele
principale, adic acele suprafee care sunt legate prin condiii
determinante de suprafeele ce se genereaz. Simbolurile folosite n acest
caz vor avea punctul (punctele) complect negrit, indicnd prin aceasta
realizarea unei asa numite ""orientri principale"". Mai pot apare ns i
alte dou cazuri de orientare i anume:
a) Orientarea AUXILIAR - folosete acele suprafee care NU sunt
legate prin condiii determinante de suprafeele ce se genereaz.
Simbolurile folosite acestei orientri sunt aceleai ca i n cazul orientrii
principale cu deosebirea c punctul reprezint un cerc al crui mijloc nu
este negrit.
b) Orientarea SUPLIMENTAR - folosete suprafeele care NU particip
n procesul de orientare al piesei, elementele de dispozitiv preconizate a fi
folosite pe aceste suprafee au rolul de a mri rigiditatea piesei, de a
contribui la stabilitatea piesei n timpul prelucrri, de a micora forele de
strngere.
A09. Combinarea simbolurilor. Determinarea numrului de scheme de
orientare tehnic - posibile (SO - TP)
n cadrul acestui punct, ntr-un tabel centralizator, se trec numerele de
ordine, preluate de la punctul anterior, ale simbolurilor, grupate pe tipuri
de determinri i extreme, i se procedeaz la combinarea simbolurilor
astfel n una i aceeai schem de orientare nu poate fi simbolizat dect o
35

singur dat fiecare extrem dependent, ndeplinindu-se asfel numrul de

grade de libertate preluate.
Combinarea simbolurilor se poate realiza ntr-un tabel de forma
tabelului 2.1.10.
Tab. 2.1.10
Nr.

EXTREM

EXTREM

EXTREM

SO-TP

II

III

Simbol

Structura

(1
(r+1
(r+q
(s+1
(2) ..... (p) (r)
......
(s)
....... (s+w)
)
)
)
)

1
2
3
:
:
n
La atribuirea numerelor de ordine simbolurilor este bine s se respecte
condiiile:
r = p + 1; s = r + q + 1

Aplicatie

Realizarea reperului Port-perie M3 - 1000

.1 Analiza constructiv-dimensionala a piese si stabilirea datelor initiale

necesare declansarii procesului de proiectare.
36

3.1.1
Analiza
formei
piesei

3.1.2
Analiza
dimension
ala

3.1.3
Analiza
materialul
ui piesei

Familia 8

Carcase

[mm]

[mm]

[mm]

97

162

235

a>

Pmax

Spatiu
gabarit

a1

[mm3]
3692790
mm3
Rmax = 240N/mm2;

Fmax

HB= 75

J=Are plan de simetrie

3.1.4
Analiza
greutatii
piesei

G=4.107 kg; =8500kg/m3

xCG=73.04 mm

Vol=0.00048318 m3

yCG=0 mm
zCG=29.7 mm

3.1.5 Precizarea suprafetelor ce urmeaza a fi generate

Caracteristicile explicite ale suprafetelor de generat
Sup.

Forma

Precizia Dimens. Precizia Pozitia Precizia

formei [mm2] dimens. relativa poz. rel.

Plana

0.2

97x40

0.1

90

0.05

25

plana

0.2

97x40

0.1

90

0.05

25

Ra

Pres.
spec.

3.22 Date initiale privind caracteristicile fabricatiei in care se va incadra

dispozitivul.
3.2.1 Date privind volumul de productie.
37

Nij=36.7
3.2.2 Date privind caracterul productiei.
Puc=1 luna
3.2.3 Date privind constanta fabricatiei.
m=1
k=
3.2.4 Precizarea tipului de dispozitiv ce se proiecteaza.
Alegerea dispozitivului de tip D.E.M.
3.23 Date initiale tehnologice referitoare la operatia pentru care se
proiecteaza dispozitivul.
3.3.1 Date privind natura operatiei.
Operatia : Frezare
3.3.2 Date privind regimul de aschiere.
kFx

kFy

kFz

kMx

kMy

kMz

Obs
s =0.025
mm/dinte
v = 188.5

81.53 N

130.45
N

m/min
n = 600 rot/min
Fz = 163 N
Mz = 8150

65.23 N

N*mm

38

FV=FX
FH=FZ
Ftr=FY

39

3.3.3 Date privind masina-unealta.

M-U
Tip

Caracteristici

Masina de frezat
universala

Constructive

Functionale
sr = 0.026
mm/rot

L = 300 mm
Cod : F.U. 36x160

l = 1100 mm

n = 600 rot/min

H = 500 mm

.3.4

t = 1 min

Date privind scula aschietoare.

Freza frontala de tip B 100x75 I SPUN 12.03.08 conform STAS

9211/2-86/K20 cu
D = 100 mm.
z = 6 dinti

Cod

Co
d

Caracteristica dispozitivului in

Valoarea cu care se afecteaza tb

legatura cu timpul de baza:

tb

datorita dispozitivului:
td

Dispozitivul nu influenteaza timpul

de baza

Caracteristica dispozitivului in
legatura cu timpul auxiliar (tda):

Valoarea din timpul auxiliar total

afectata activitatilor legate de
dispozitiv (tda):

Dispozitivde orientare si fixare :

2.1 -piesa se aseaza si se scoate
manual din dispozitiv

0.58

2.2

0.41

Dispozitiv de orientare si fixare :

-piesa se aseaza si se scoate
manual din dispozitiv, strangerea
40

se face cu un mecanism cu cama

Dispozitiv de orientare si fixare :
2.3

-piesa se aseaza si se scoate

manual din dispozitiv, strangerea
se face cu un sistem hidraulic

0.28

Co
d

Caracteristica dispozitivului in
legatura cu timpul pentru odihna
si necesitati (tdon):

Valoarea din timpul pentru odihna

si necesitati firesti afectata
activitatilor legate de dispozitiv
(tdon):

3.1

Dispozitiv cu actionare manuala

0.03

3.2

Dispozitiv cu actionare hidraulica:

0.04

Co
d

Caracteristica dispozitivului in
legatura cu timpul de deservire
tehnica (tddt):

Valoarea din timpul de deservire

tehnica afectata activitatilor
legate de dispozitiv (tddt):

4.1

Dispozitivul nu necesita reglare

4.2

Dispozitivul necesita reglare

0.02

4.2

Dispozitivul necesita reglareq

wiwtemului hidraulic

0.021

Co
d

Caracteristica dispozitivului in
legatura cu timpul de deservire
organizatorica (tddo):

Valoarea din timpul de deservire

organizatorica afectata
activitatilor legate de dispozitiv
(tddo):

5.1

Dispozitivul se curate numai la

sfarsitul schimbului

0.1

Co
d

Caracteristica dispozitivului in
legatura cu timpul de deservire
tehnica (tddt):

Valoarea din timpul de deservire

tehnica afectata activitatilor
legate de dispozitiv (tddt):

6.1

Dispozitivul se fixeaza pe masa M-

41

U cu 2 suruburi manual. Se
prelucreaza 3 suprafete si la
prelucrare participa un dispozitiv
6.2

Dispozitivul nu se fixeaza pe masa

masinii de gaurit. Montarea
dispozitivului: manual

tdnd

Nr

Cod

Cod

Cod

Cod

Cod

Cod

Crt.

tdb

tda

tdob

tddt

tddo

tdpi

2.1

3.1

4.1

5.1

6.1

7.65

Da

2.2

3.2

4.2

5.2

6.2

7.48

Da

2.3

3.3

4.3

5.3

6.3

7.381

2.4

3.4

4.4

5.4

6.4

6.67

Da

2.5

3.5

4.5

5.5

6.5

6.65

Da

42

tdn

tdmax

<
tmax

0.14

Da

3.24 Evidentiere conditiilor tehnice impuse.

Nr.

Descriere conditiei

condit
ie

De unde rezulta

(in clar tehnologic)

T=0.4 mm intre S4 si S5

C1

Din desen.

(la cota de 15 0.2)

T=0.1 mm intre S5 si axa Z-Z

C2

Din desen.

(la cota de 52 0.05)

C3

C4

C5

T=0.6 mm intre S1 si S5

Subanteles

(la cota de 97 0.3)

(tehnologic)

T=0.6 mm intre S3 si S5

Subanteles

(la cota de 52 0.3)

(tehnologic)

T=0.15 mm intre S2 si S5

Subanteles

(la cota de 39.50.1-0.05)

(tehnologic)

3.25 Selectarea conditiilor.

Conditiide pozitie reciproca - PR Nr.
conditie

Conditii
dimensionale

Di
C1
C2

Pozitie relative

Pozitie relative prin

orientare P.R.O.

constructie

Deter
m.

Echiv.

Incomp
.

P.R.C.

C.D.

C.E.

C.I.

*
*

C3

43

C4

C5

C6

3.26 Geometrizarea conditiilor determinante.

Conditia
determinant

Extrem

Conditia de
legatura

Extrem

C1

S4

T= TS4

S4, S5

C2

Z-Z

T=0.1

P2(S2)

C3

S1

T, S1S5

S1, S5

C5

S2

T= TS2

P2 (S2)

3.27 Selectarea extremelor, obtinerea extremelor dependente.

Conditia
determinant

Extrem
director

Conditia de
legatura

Extrem
dependent

C1

S5

150.2

S4

C2

S5

970.3

S1

C3

S5

39.5+0.10

S2

C5

S5

520.05

Z-Z

3.28 Explicitarea extremelor dependente implicite.

Conditia
determinant

Extrem
director

Extrem
dependent

C1

S4

C2

Z-Z

S5( S2)

C3

S2

C5

S2

44

3.29 Ordonareaextremelor dependente explicite.

Conditia de
legatura
Ordinea

Extrem

Nr. de grade
Frecventa de
aparitie

de libertate

Obs.

legate
I

S4

II

S2

III

S1

3.210
Extrem

Simbolizarea materializarii extremelor ordonate.

Simbolul international
Element singular

[6]
S6

[7]
Reazem reglabil

S2

[4]

45

Element dublet

Element triplet

[5]

[1]

S1
[2]

[3]

3.211
3.11.1

Selectarea tehnica obtinerea SO-TA.

Determinarea erorilor admisibile.

Conditia
determinanta

Felul
erorii

Toleranta
prescrisa

W=(1/2...1/3)

c1

liniara

0.4

0.2

0.2

c1

liniara

0.1

0.05

0.05

c1

unghiulara

0.15

0.075

0.075

3.212

sim

Extrem II

Utilitati
C1

Selectarea economica a SO-TA, obtinerea SO-O.

Extrem I
Nr.

Ea0=T--W

C2

Nr
C3

Extrem III

Utilitati
C1

C2

46

Nr
C3

Utilitati
C1

C2

C3

b.
[1]

0.4*1
0.4*0

[2]

.8
0.4*0

[3]

.6

0.2*0
.8
0.2*1

0.2*1

0.2*1
0.2*0
.6
0.2*0
.8
[4

0.4*0

0.2*0

0.2*0

.6

.8

.8

[5
]

0.4*1

0.2*0
.8

0.2*1
[6

0.4*0

0.2*0

0.2*0

.6

.8

.8

[7
]

0.4*1

0.2*0
.8

0.2*1

Nota :
[1] - [5] - [7] sunt variantele optime.
3.12.1

Determinarea SO-TP.

Bazare principala

Nr.

Extrem

SO-TP

C1

C2

C3

Nr. simbol international

Simb.

X
X

X
X

X
X

X
X

X
47

10

X
X

X
X

11

12

3.213

X
X

Calculul erorilor de orientare reale (caracteristice).

Lanturi de dimensiuni

Ecuatia lantului de
dimensiuni

Eroarea caracteristica

C3; S1;[1]

=arctg

J max
2l

l=97 mm
Jmax=0.08 mm

C3; S1;[2]

=arctg

J max
2l

l=97 mm
Jmax=0.1 mm
C3; S1;[3]

=arctg

J max
2l

l=97 mm

48

=arctg

0.08
97

=0.0473

=arctg

0.1
97

=0.0591

=arctg

0.15
97

=0.0886

Jmax=0.15 mm
C5; S2;[4]

2
= T OM
+T 2OC +T 2MR

TOM=0.1

= 0.12 +0.0152 +0.052

TOC=0.015

=0.1128

TMR=0.05
C5; S2;[5]

2
= T OM
+T 2OC +T 2MR

TOM=0.1

= 0.12 +0.012

TOC=0

=0.1005

TMR=0.01
C5; S2;[6]

2
= T OM
+T 2OC +T 2MR

TOM=0.1

= 0.12 +0.0152 +0.012

TOC=0.015

=0.1016

TMR=0.01
C5; S2;[7]

2
= T OM
+T 2OC +T 2MR

TOM=0.1

= 0.12 +0.012

TOC=0

=0.1005

TMR=0.01

Nr.

SOTP

Eao

Ero

Ero<
Eao

Eao

Ero

Ero<
Eao

Eao

0.2

0.02

0.1

0.08

0.075

0.02

0.09

49

SOTA

C
Ero

Ero<
Eao
*
*

0.02

0.08

0.02

0.08

0.02

0.09

0.01

0.08

0.01

0.08

0.01

0.08

0.01

0.09

10

0.01

0.09

11

0.01

0.08

12

0.01

0.09

50

 VS S ,
V S
R

FS S VS

FR R VR1
2 VR 2 VS FZ S 0

M A 0;

40 S VS R VR1

G F F V
R
X
R1

40
S 40
2

Date : G 483.18dm3
FZ 163 N
VR1

FX G
1 R

FX 81.53 N ;

81.53 48.31
VR1

VR 2 VS FZ S ;
1 0.1
V V

R2
R1
VR1 36.91N

V S+ 36.91163 N=S
40 0.1 V S+ 0.3 36.91=S 40

V =126.1+ S
{4 V 40S=126.1
40 S=11.08
S

4 ( 126.1+ S )40 S=11.08

36 S=11.08+504 S=

515
=14.3 daN
36

S=14.3 daN OK S=250 N

3.214

Determinarea fortelor de strangere.

Forta de strangere
Fs=143 N

Nr.

Schita pentru determinarea

Ecuatii pentru
51

Forta de strangere

schem
e

determinarea
fortei

fortelor de strangere

fixare

143 N

Determinarea schemelor de fixare tehnic acceptabile

Determinarea S.F.O.
Schema
de fixare
optima

Nr. schema

Nr. simbol

Criteriu de
optimizare
Economic

Schema de orientare si fixare optima

S.O.F. O
Nr.
schema

Numar de simboluri
[1] - [5] - [7]

36.91163=S
{40.01Vs+Vs+0.3
36.91=S 40
VsS=126.1
Vs=126.1+ S
{4 Vs40
S=11.08
4 ( 126.1+ S )40 S=11.08
515
36 S=11.08+504 S=
=14.3 daN
36
S=14.3 daN OK . S=250 N

52

PBD 024 - 1 buc Placa de baza a dispozitivului.

RSA 064 - 1 buc Reazem de sprijin auxiliar.
CCT 002 - 1 buc Corp canal T.
PSE 180 - 1 buc Prezon.
POI 037 - 2 buc Pana de ghidare si strangere.
BSU 160 - 1 buc Brida de strangere.
PSE 080 - 1 buc Prezon.
PGR 012 - 1 buc Piulita cu guler.
SPF 014 - 2 buc Saiba plata de fixare.
SCH 012 - 1 buc Surub cu cap hexagonal.
Selectare tehnologica:
2x3x3=18 var

S2

SC7

S8S9

Nr
SOTP
(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

18

(6)

(7)

(8)

*
*
*

*
*
*
*
*

53

54

0 < 0
1 2
r0 = + T CD
2 3

( )

1
a
Ex : T =0.2 0= T =0.1
2
1
T =0.2 a0= T =0.4
2

r (c )
0

(
n

B 0 BC 0=

T l i )

i=1

abaterea de forma cu BO
J max BO EO

( 1 ) r0=0.005
( 2 ) r0=0
( 3 ) r0 = J 2max
Pt turnare :
r0 =0.01 a L

r0 = ( J 2max ) = ( A sa ) = A 2s 2 As a+ a2= A2s +a 2

r0 =l max= A sa
r0 = A 2s + a2
d=( D min )as
f . g . STAS 230075
a
+0.01
d=( 49.97 )0
j max =500.301
0.3 Cota nomi nala
j max > T ajustaj cu joc
j max =T ajustajintermediar

55

(!2)

r0 = ( 0.1 ) + J 2max
2

56

 ABC tg=

Tm
T
= m
52+18 70

2
ADE tg= = r
97 2 97

r =

2 97
Tm
70

S=F
V s=

M A =0 F 70=S 18
V S =S
V R =S

57

F s= s V S
F R= R V R S V S + R V R +V R 1=G
F s + F R +V R =G
1

Ft =163.07 N
FH
=0.4 F H =0.4 F t =65.23 N
Ft
F tr
=0.8 Ftr =0.4 F t =130.45 N
Ft
FR
=0.4 F R=0.4 F t=65.23 N
Ft
FV
=0.5 F V =0.5 F t =81.53 N
Ft

58

59

Frezarea suprafetelor plane 40x72 mm. (A si B)

Conform itinerariului tehnologic suprafata ce se prelucreaza este

145x72.
Rugozitatea obtinuta dupa turnare : R z=50 m
Adaos de prelucrare :t=1 mm pe o fata.
Tipul de scula :freza cilindrica cu diametrul D=90 mm, z=4 dinti, tais
din Rp3 (placute demontabile) STAS 2216- ...... / Rp3.
mm
S d =0.12 mm/dinte .
Avansul : S d =0.12 0.2
dinte
S r =S d Z=0.12=0.8 mm/rot .
V r =S d Z n mm/min(Viteza de avans )
Viteza de aschiere :
C Dq
V= M X V Y u
KV
T t 1 Sd t Z P
pentru Sd > 0.1 mm/dinte :

0.45

V=

74.3 D
KV
0.33
0.3
0.4
0.1
0.1
T t 1 Sd t Z

unde ; K V =K MV K S 1 ;T =180 min ; D=90 ; S d =0.12mm /min ;

K MV =0.7 ; K S 1=0.9 ; Z =4 dinti ; t 1 =1mm ; t=72 mm
V=

74.3 900.45
0.7 0.9=84.7 m/min .
1800.33 10.3 0.120.4 720.1 4 0.1

1000 v
1000 84.7
; n=
=299.56 rot /min .
D
90
rot
.
Se adopta din gama M.U. : na =200
min
Turatia sculei : n=

Se recalculeaza viteza de aschiere : V =

V=

3.14 90 200
=56.54 m/min .
1000

D na
1000

Se calculeaza avansul pe minut : V f =S d Z na

V f =0.12 4 250=120mm /min .

60

Obs :
Turatia adoptata a sculei < Turatia calculata (viteza de aschiere).
Avansul pe minut adoptat > Avansul pe minut calculat.
Diferenta mare la frezarea de finisare
Daca apar vibratii se micsoreaza:
- Turatia sculei.
- Avansul pe minut.
Calculul fortei tangentiale:
C t X SY t u Z
Ft = F 1 q D W
K MF [ N ]
D n
unde : C F =226 ; X F=0.86; Y F =0.72 ; uF =1 ; q F =0.86 ; W F =0
D=90mm ; t 1=1 mm ; t=72mm ; Sd =0.075 mm /dinte ; z=74 dinti
HB n
K MF =
; n=0.55 cala fonte
190
HB=75
Rm n
; n=0.3 pentru Rm=240 N /mm2
sau ; K MF =
750
F

( )

( )

226 10.86 0.0750.72 72 4

Ft =
0.71=210.32 [ N ]
900.86 1
Puterea efectiva la frezare :
F V
N e= t
[ Kw ] ; N e =2.78 [ Kw ]
6000
Verificare regimului de aschiere stabilit :
N e < Nm ; =0.8randamentul masinii de frezat .
N e < 0.8 7.5 2.78<6

Selectare economica:
61

S2

SC7

Utilitati

Utilitati

C1

C2

C3

(1)

0.4

0.3

0.3

(2)

0.4

0.3

Utilitati

C1

C2

(3)

0.8

(6)

0.3

(4)

0.8

(7)

(5)

0.6

(8)

0.
4

0.
3

0.
8

0.
3

0.
4

0.
3

0.
3

0.
8

C1
C2

S8S8

C3

C1

C2

K1=0.4
P.60

C3

K2=0.3
K3=0.3

Coef de
pondere
Utilitati

:
1
0.8
0.6

62

C3

Practica proiectarii constructive a

dispozitivelor din elemente

modulate SEM-64

4.1 ALEGEREA SAU PROIECTAREA ELEMENTELOR

CONSTRUCTIVE COMPONENTE ALE DISPOZITIVULUI

Pe baza SOF - O determinat anterior, se trece la proiectarea propiu-zis a

dispozitivului, care ncepe cu proiectarea sau alegerea elementelor
componente, pe grupe organologice.

4.1..1 ALEGEREA SAU PROIECTAREA SISTEMULUI DE ELEMNTE

CU
ROL DE ORIENTARE

Propriu acestei etape i este alegerea sau proiectarea elementelor sau

mecanismelor de orientare corespunztoare SOF - O a dispozitivului. Acest
lucru presupune parcurgerea urmtoarelor etape :
a) Pe baza SOF - O, a schiei operaiei i desenului de execuie al piesei,
se identific bazele de contact ale semifabricatului cu viitoarele
elemente de dispozitiv;
b) Se identific, pe baza simbolurilor folosite pentru orientare, tipurile de
reazeme necesar a fi folosite pentru materializare n dispozitiv;

63

c) Se aleg elementele i mecaniamele cu rol de orientare din structura

setului SEM -64 (tab. 4.1 i anexa 4.2 )
Aceste elemente mai poart denumirea i de reazeme de orientare i
sunt utilizate pentru orientarea semifabricatelor. Forma i dimensiunile
acestora sunt determinate de natura geometric a bazelor de orientare.
n caz general n categoria acestor elemente intr: reazeme pentru
suprafee plane, cilindrice interioare i exetrioare, conice interioare i
exterioare, sferice interioare i exterioare etc.
Tab.4.1
Nr.
crt.

0
1
2

Denumirea

Cod

Dimensiuni

OBS.

24 x d

Anexa 4.2

Bol cilindric scurt 6 ..14 BCG 006 - 014

BCG015-018

24 x d

Anexa 4.2

Bol cilindric scurt 15 ..

18
Bol cilindric frezat

BFG 006 - 014

24 x d

Anexa 4.2

Bol cilindric scurt frezat

BFG015-018

24 x d

Anexa 4.2

Prism de fixare ngust

PFI - 044

44x44x40 cu

=900
6

Prism ngust

PSI- 038

104x38x16 cu
=900
110x64x16 cu

Prism ngust

PSN - 064

Prism de strngere

ESP 090-120

axbxa

Anexa 4.2

Bol cilindric normal

BCN-062

24 x d

10

Bol cilindric normal frezat

BFN - 034

24 x d

11

Prism fix normal

PFN - 064

64x64x84 cu

=900

=900
64

12

Prism fx mare

PFM-128

128x64x64 cu

=900
13

Prism fix mare

PFM - 096

96x64x64 cu

=900
14

Cep de reazem cu cap plat

CSP-010

25x19x 23,5

15

Cep de reazem cu cap

zimat
Cep de reazem cu cap
zimat
Cep de reazem cu cap
bombat
Reazem de gurire

CSZ-010

25x19x 23,5

CSS-011

25 x19x 23,5

CSB - 020

25x19x 23,5

RGF - 008

30x15x68

16
17
18

65

ALEGEREA SAU PROIECTAREA ELEMENTELOR DE

STRUCTUR INTERN

Elementele de structur interioar de tip corpuri de baz reunesc pe ele toate

elementele de orientare i fxare. Aceste elemente au fost codificate cu
iniialele CTT, CSI, CSM, CIB, CDC, CCT, CBB, CIL, urmate de un grup de trei
cifre care reprezint numrul de dispunere al canalelor T dup limea i
lungimea corpului. Elemente modulare de categoria corpurilor de baz va

66

conine n final urmtoarele tipodimensiuni de corpuri (tabelul 4.3 i anexa 4.4

):
Tab. 2.3
Nr.
crt.

Denumirea

COD

Dimensiuni

OBS.

Corp intermediar nclinat

CII015-300

76x64x0

Corp intermediar

CII016-024

76x64xh

Anexa
4.4
Anexa
4.4

Corp nalt cu canale

T perpendiculare

CCT003

192x76x64

Corp nalt cu canale

T perpendiculare

CCT003

128x76x64

Corp intermediar ngust

CDC016-024

64x38xh

CDC032-048

64x38xh

Corp ngust cu dou canale

T
Corp distanier lat

Anexa
4.4
Anexa4.4

CTL 032-048

76 x 64 x h

Corp distanier lat

CIL 058

76 x 64 x 58

Anexa
4.4
-

Corp ngust

CIT 001

64 x 64 x 38

10

Coip ngust suport mic

CSI00l

64 x 64 x 38

11

Corp ngust suport mare

CSI 002

128x64x38

12

Corp suport mic

CSN00l

76 x 64 x 64

13

Corp suport mijlociu

CSN 002

128x64x38

14

Corp suport nalt

CSN 003

192x76x64

15

Coip suport normal

CST 002

140x76x64

16

Corp suport mare

CST 004

268x76x64

17

Plcu intermediar
pentru bloc

PIB 004 - 010

66xl6xh

Anexa 4.4

18

Plcu
intermediar
cu canale T

64 x38 x h

Anexa4.4

19

Plcu intermediar lat

PII 020-060
PIL020-060

67

|76x64xh

1 Anexa
4.4

68

69

4..1..2. ALEGEREA SAU PROIECTAREA SISTEMULUI DE ELEMENTE CU ROL

DE FIXARE
Avnd la baz SOF - O, n cadrul acestui punct se urmrete fie identificarea
din setul SEM - 64 a elementelor cu rol de fxare, ce pot fi folosite direct pentru
materializarea SOF-O, fe proiectarea integral sau parial a elementelor si
mecanismelor de fixare corespunztoare SOF-O.
Pentru realizarea acestui scop se indic parcurgerea urtntoarelor etape :
1) Din tratarea etapelor anterioare se extrag toate informaiile referitoare la
SOF-O, cu precizarea bazelor de contact pe care vor fi aplicate elementele de
fixare, poziia i plasamentul acestora.
n ceea ce privete direcia i punctul de aplicare al forelor de fixare,corelat
cu poziia reazemelor, fa de punctul din care sunt acionate, este bine s se
respecte precizrile din tabelul 4.4
2) Se decodific simbolul blocului de acionare, stabilit de tipul constructiv al
dispozitivului, i se alege din set, soluia constructiv, care prin adaptarea
poate rezolva problema. Tabelul 4.5 ofer posibilitatea alegerii tipului
mecanismului de fixare n funcie de tipul acionrii.
3) Se decodific simbolul blocului de transfer stabilind fie din set tipul
constructiv, fie stabilind soluii constructive prin adaptarea celor existente la
specificul dispozitivului.
4) Se decodific simbolul constructiv blocului de execuie (tab. 4.6) stabiiinduse tipul constructiv i se alege din set soluia constructiv, eventual cu
adaptarea lor la specificul dispozitivului.
5) Se calculeaz elementele dimensionale, pornind de la valoarea forei de
strngere, definitivnd soluia constructiv pe baza valorilor calculate.
Din punct de vedere al forelor, respectiv, curselor realizate, un sistem de
fixare poate fi considerat ca fiind compus dintr-o nlnuire de cuple
elementare, nct, dac se cunosc relaiile pentru acestea, se pot determina
cu uurin relaiile pentru orice sistem,
Considernd c pentru o cupl elementar (cu filet, pan, excentric, etc.)
relaia dintre fora la intrare Q i cea la ieire S este de forma :
Si =Qi x Ki (4.1)

70

71

-unde K: este raportul de transmitere al forelor, raport care

nglobeaz i randamentul, rezult c pentru un ansamblu
complex relaia dintre fora de ieire S i cea de intrare Q este
de forma:
S = Q x K1 xK2 x ......Kn
(3.2)
-unde n: este numrul de cuple elementare care compun
sistemul complex.
Relaii similare pot fi stabilite i pentru curse. Astfel, pentru o cupl
elementar se poate scrie relaia ntre cursa de ieire ei i cea de intrare
i; de forma:
ei=ii xmi
(3.3)
iar pentru un sistem complex
e = i x m1 x m2 x ...mn
(3.4)
n care mi este raportul de transmitere a cursei, iar n - numrul
de cuple elementare.
Avnd n vedere aceste consideraii, n tabelul 4.7 se prezint
schiele i relaiile de calcul ale forelor i curselor pentru cuple
elementare cu unele indicaii dealegere i calcul al parametrilor
constructivi.
n tabel s-au notat: S - fora la ieire din sistem; Q - fora la
intrare; e - cursa corespunztoare fortei S; i - cursa
corespunztoare fortei Q.
6) Se aleg sau se proiecteaz elementele de acionare a
sistemelor de fixare. Momentele realizate manual cu diferite
capete de antrenare sunt prezentate n tabelul 4.8
TAB. 4.5
Felul
acionrii
Manual

Complexitat
ea
Simpl
mecanismul

Combinat

Tipul mecanismului de
strngere
urab
sau piuli
Excentrici Elemente
clastice
uruburi i prghii
uraburi, pcnc i
plunjere Sumburi i
hidroplast (ulei,etc)

72

Numrul de puncte n
care se poate face
Intr-un strngerea
singur
punct
sau, succesiv, n mai
multe puncte cu mai
ntr-un
singur punct
sau, succesiv, n mai
multe puncte

Mecanic

Simplu

Combinat

Motor pnenmatic
(strngere direct pe
pies)
Motoare i prghii

ntr-un
singur
punct
sau, succesiv, n mai
multe puncte folosind
unul sau inai multe

Motoare i plunjere

Motoare

Motoare, plunjere i

73

74

Principalele elemente modulate apartinnd setului SEM - 64, cu rol de

fixare sunt prezentate centralizat n tabelul 4.9, respectiv anexa 4.10.

75

76

77

4.1.3 ALEGEREA SAU PROIECTAREA ELEMENTELOR CU ROL DE

ASAMBLARE
Aceast categorie de elemente constituie cea mai numeroas i variat grup.
Suprafeele de lucru i alezajele acestor elemente sunt executate cu grij
deosebit pentru ca ele s poat executa asamblri n clasa a Vl-a i a Vll-a de
calitate. Plcuele i uruburile de fixare au dimensiuni variate putnd asigura
exigenele de precizie.
Tab.4.1
1
Nr.
crt.

DENUMIREA

COD

DIMENSIUNI

OBS.

Piuli cu guler rotitor

PGR019

M12x 14

Piuli hexagonal

PHN 012

Piuli cu sup. sferic

PHC018

M18

Piuli nal pentru

strngere
Piuli randalinat

PIF 012

30 x 12(M12)

PRI012

40 x 12 (M12)

28x10 (M12)

Piuli cruce

PSC015

Prezon

PSE 050-550

M12xLxLl

Anexa4.11

SSC 004

M4x 16

umb M4 cu cap cilindric

cu cresttur pentru
pene de orientare
urub M4 cu cap cilindric
cu cresttur pentru
pene de orientare

SSC 006

M4x 16
-

78

79

4.1.4 ALEGEREA SAU PROIECTAREA SISTEMULUI DE ELEMENTE CU ROL

DE GHIDARE A SCULELOR ACHIETOARE

Elementele de ghidare a sculelor sunt utilizate la dispozitivele de gurit, de

alezat cu alezoare sau bare de alezat i, mai rar, la alte tipuri de dispozitive.
Ca elemente de ghidare a burghielor, lrgitoarelor, alezoarelor simple,
lamatoarelor etc., se folosesc bucse fixe de diferite forme, iar pentru ghidarea
barelor de alezat n dispozitive pot fi utilizate buce fixe sau rotitoare. La
proiectarea bucelor nestandardizate pentru ghidarea burghielor, parametrii
acestora se aleg corespunztor indicaiilor din tabelul 4.13.

Mrimea h a distanei dintre suprafaa frontal a bucei i suprafaa piesei

pentru burghiere i alezare cu alezorul se alege din tabelul 4.14.
Tab 4.14.

80

Principalele elemente modulate aparinnd setului SEM 64, cu rol de ghidare a

sculelor achietoare sunt prezentate n tabelul 4.15 i anexa 4.16.

81

4.1.5 ALEGEREA SAU PROIECTEREA ELEMENTELOR DE LEGTUR

CU MAINA - UNEALT
Elementele de legtur ale dispozitivului cu mainile - unelte se aleg sau
se proiecteaz avnd n vedere dimensiunile meselor i respectiv axelor
principale ale mainilor pe care se monteaz, urmrind ca aestea s
82

asigure o poziionare a dispozitivului pe maina - unealt cu erori

minime.
Elementele de legtur modulate aparinnd setului SEM - 64 sunt
prezentate ntabehi14.19
Tab.4.19
Nr.crt.

Denumirea

Cod

Dimensiuni

Ureche de fixare cu trei guri

UFP 003

96x48x48

Ureche de fixare cu cinci guri

UFP 005

160x48x48

Obs.

4.1.6 ALEGEREA ELEMENTELOR DE STRUCTUR INTERN DE TIP " PLCI

DE BAZ "

Aceste elemente au rolul de bazare si fixare a tuturor elementelor cu rol de

orientare i fixare n cadrul dispozitivului proiectat. Elementele au fost codate
cu iniialele PBD urmate de un grup de trei cifre care dau indicaii privind
numrul canalelor " T " dispuse pe cele dou direcii ale plcii de baz.
Exemplu: PBD 022 defmete o plac de baz cu dou canale T pe lime i
dou pe lungime.
Plcile de baz aparinnd setului SEM 64, su codul i principalele dimensiuni
ale acestora sunt prezentate n tabelul 4.20.

Tab. 4.20
Nr. crt.

Denumirea

Cod

Dimensiuni

Obs.

Plac de baz

PBD 024

256 x 140x64

Plac de baz

PBD 022

140 x 128x64

Plac de baz

PBD 036

384x128x64

Plac de baz

PBD 048

512x268x64

7 canale

Plac de baz

PBD510

640x396x64

9 canale

Plac de baz

PBD612

766 x 396 x 64

1 1 canale

4.2 PRECIZIA DISPOZITIVELOR DIN ELEMENTE MODULATE

83

4.2.1 ERORI DE EXECUIE ALE SUBANSAMBLELOR DIN ELEMENTE

MODULATE

Precizia reperelor ce se execut n dispozitive modulate, depinde de o serie de

factori, dintre care, dup opinia autorului, determinani sunt:
- schema de orientare i fixare;
-modul de obinere a condiiilor fiincionale (construcie, reglare, prelucrare);
-precizia setului (modulelor) din care se monteaz dispozitivul;
-rigiditatea construciei dispozitivului modulat.
Subansamblele de orientare din elemente modulate sunt formate din dou sau
mai multe module dintre care mcar urml este modul de orientare sau un
modul care n ansamblul respectiv ndeplinete rolul de orientare.

Pentru a obine pe pies cotele cu toleranele impuse, trebuie ca toleranele

cotelor care nchid lanurile de dimensiuni corespunztoare ansamblului s fie
mai mici dect cele prescrise piesei, aceasta avnd n vedere c la prelucrare
mai apar i alte erori. De obicei, toleranele Td ale cotelor de nchidere ale
lanurilor de dimensiuni ale dispozitivului se iau procentual din toleranele Tp
ale cotelor corespunztoare piesei. Frecvent se accept valorile:
Td = (1/2 1/4)Tp

(4.3.1)

pentru dispozitivele utilizate la prelucrri mecanice pe mainile unelte, iar

pentru dispozitivele de control se poate ajunge la 1/10 T .
Toleranele Td ale cotelor dispozitivului se repartizeaz de obicei, pentru
dispozitive speciale, sub forma unor abateri simetrice fa de valorile medii ale
cotelor piesei de realizat pe dispozitiv. Atunci cnd, cazul DEM, se ine seama
de faptul c unele erori influeneaz cota de realizat pentru pies ntr-un
singur sens (cazul uzurii) toleranele Td apar repartizate asimetric fa de
valorile medii ale cotelor piesei.
Erorile de poziie ale suprafeelor de orientare n ansamblu DM se pot
considera ca elemerste de nchidere ale unor lanuri de dimensiuni.
Pentru rezolvarea lanurilor de dimensiuni pentru ansamblul DM se pot utiliza,
dou metode:
84

a) Metoda interschimbabilitii - utilizat n cazul n care cota real de

nchidere, care trebuie s se ncadreze n abaterile prescrise, se obine prin
asamblarea unuia sau mai multor module, far ca acestea s necesite ajustri
suplimentare. Acest lucru impune ca elementele componente ale DM
(modulele) s fie realizate n cmpuri de toleran n concordan cu precizia
impus piesei pe direcia cotelor determinate;
b) Metoda reglrii - const n modifcarea elementului compensator ca valoare,
prin deplasare sau introducerea unei piese compensatoare de mrime
adecvat. Ponderea unor elemente de reglare poate s complice DM, dar n
anumite cazuri este justificat de uurina realizrii arhitecturale a DM.
Erorile de poziie menionate mai sus sunt, n caz general rezultatul:
a) erorilor de execuie a modulelor (vezi Tab. 4.10);
b) erorilor dimensiunilor liniare;
c) eroarea de la paralelism;
d) eroarea de la perpendicularitate;
e) eroarea datorat asamblrii modulelor ntre ele.
Pentru simplificarea calculelor, prezentate n continuare, lanuri de dimensiuni
pentru ansamblul DM au fost considerate lanuri de dimensiuni plane. O
asemenea simplificare este admisibil fiindc erorile calculate n lanuri reduse
n plan sunt puin mai mari dect n lanurile spaiale iniiale.
Tab. 4.10 Caracteristicile principale tehnice ale setului SEM 64
CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE

VALOARE

Dimensiunea caracteristic de baz - distana

dintre cananlele "T"

64 mm

Dimensiunea canalelor "T" i a canalelor de

pan pentru orientare i fixare

1400,018(
H6)

Dimensiunile nominale pentru filete i guri

filetate pentru fixarea elementelor

M12

85

Dimensiuni nominale pentru filete i guri

filetate pentru alte elemente

M6, M8

Toleranele la dimensiuni nominale pentru

suprafeele active i funcionale

clasele IVVIII
ISO

Toleranele pentru condiii de poziie reciproc

clasele IVVI STAS

7393-1985

Toleranele la dimensiuni unghiulare pentru

suprafeele active i funcionale

307/ 1

Ajustaje uzuale pentru montajul elementelor

H6/h6

Rugozitatea suprafeelor active

Ra: 1,6;
0,4
Ra: 3,2;
6,3

Rugozitatea suprafeelor nefuncionale

86

BIBLIOGRAFIE

1. Bragaru, A.
si fixare a

- Contributii la teoria elaborarii schemelor de bazare

pieselor in dispozitive de lucru pe masini-unelte

2. Bragaru, A.

- Bazele optimizarii schemelor de orientare a

pieselor la prelucrarea in dispozitive pe masini
unelte.

3. Bragaru, A.

- SEFA-DISROM. Siestem si metoda. Teoria si practica

proiectarii dispozitivelor pentru prelucrari poepe masiniunelte.

4. Bragaru, A.

- SEFA-DISROM. Sistem si metoda. Problematica

stadiilor de fabricare, omologare, exploatare, depozitare,
reparare, triere, reconditionare si casare a dispozitivelor
pentru prelucrari pe masini- unelte.

5. Bragaru, A.

Bazele
optimizariiproceselor
construvtie de masini.

tehnologice

de

Stancescu, C
6. Bragaru, A. s.a. - Cercetari privind clasificarea si
dispozitivelor folosite in constructia de masini.

codificarea

7. Dragnei, M.

- Proiectarea dispozitivelor. Orientarea si fixarea

pieselor in dispozitive,vol 1.

8. Dragnei, M.

- Teoria si practica proiectarii dispozitivelor. Orientarea

si fixarea pieselor in dispozitive.

87

9. Dragnei, M.

- Teoria si practica proiectarii dispozitivelor.

Mecanisme de fixare a semifabricatelor in dispozitive.

10. Stanescu, I.

- Dispozitive pentru masini-unelte.

Tache, V.
11. Tache, V.

- Dispozitive pentru masini-unelte. Proiectarea schemei de

fixare

Bragaru, A. orientare a semifabricatelor.

12. Tache, V.

- Indrumar de proiectarea dispozitivelor.

13. Tache, V.

- Constructia si exploatarea dispozitivelor.

14. Tache, V.
unelte.
15. Vlase, A.
tehnice

- Elemente de proiectare a dipozitivelor pe masini- Regimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme

de timp.

16. Dragnei, M.

- Dispozitive din elemente modulate

17. Dragnei, M.

- Tehnologii si echipamente de control

18. Sturzu, A.

- Tehnologii si echipamente de control

88