DREPTUL

TRANSPORTURILOR

SUPORT CURS

1. Aspecte generale privind activitatea de transport.

1.1. Obiectul, importana i organizarea activitii de transport
Parte esenial a activitii economice, activitatea de transport const n acele
aciuni prin care se organizeaz i se realizeaz deplasarea cltorilor i mrfurilor n
spaiu i timp.
Prin sistemul naional de transport se realizeaz legtura ntre producie i
consum i n general satisfacerea necesitailor materiale i spirituale ale societii. Prin
urmare, obiectul activitii de transport const n deplasarea n spaiu de mrfuri, bunuri i
persoane.
Se consider c transporturile constituie o prelungire a procesului de producie,
pe care l continu i l desvrete, iar prin aceast activitate de transport se adaug la
valoarea mrfurilor. Prin activitatea de transport nu se creeaz bunuri materiale; aceleai
mrfuri deplasate n alt loc capt o valoare superioar.
Activitatea de transport este strns legat de dreptul constituional al cetenilor
la liber circulaie n ar i strintate.
Normele generale aplicabile transporturilor rutiere, feroviare, navale i aeriene,
componentele reelei de transport de interes naional i european, precum i atribuiile i
rspunderile autoritilor competente de reglementare, coordonare, control, inspecie i
supraveghere cu privire la activitile de transport i la mijloacele de transport sunt
stabilite de Ordonana Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, aprobat prin Legea
nr. 197/1998, republicat n M. Of. nr. 552 din 11.11.1999 n baza legii de aprobare,
modificat i completat prin Ordonana Guvernului nr. 94/2000 i Legea nr. 51/2002
privind aprobarea acestei din urm ordonane. n acelai timp, dup cum vom arta n
cele ce urmeaz, reglementri specifice fiecrui tip de activitate de transport pot fi
regsite n diferite acte normative speciale.
Principalele obiective ale sistemului naional de transport sunt:
a) realizarea conectrii tuturor localitilor la reeaua naional de transport;
b) asigurarea dreptului la liber circulaie a cetenilor;
c) asigurarea liberei circulaii a bunurilor;
d) asigurarea efecturii transporturilor care privesc sigurana naional;
1

e) asigurarea racordrii lui la sistemele internaionale de transport;

f) participarea la dezvoltarea economic i social a rii.
Dezvoltarea sistemului naional de transport se realizeaz inndu-se seama de
urmtoarele cerine: promovarea programelor naionale de realizare a unei dezvoltri
durabile a economiei naionale; nevoile de aprare a rii; asigurarea unui nivel ridicat de
siguran a traficului; eficiena economic; asigurarea condiiilor de conservare i de
protejare a mediului; utilizarea raional a energiei; respectarea conveniilor i acordurilor
internaionale la care Romnia este parte. n toate raporturile generate de activitatea de
transport protecia vieii umane i a mediului este prioritar.
Sistemul naional de transport constituie parte integrant a sistemului economic i
social i are urmtoarele componente: infrastructurile de transport rutier, feroviar, naval i
aerian; mijloacele de transport; operatorii de transport i ai activitilor conexe
transporturilor; sistemele de management al traficului i sistemele de poziionare i
navigaie.
Modurile de transport sunt:
a) transportul rutier;
b) transportul feroviar;
c) transportul naval;
d) transportul aerian;
e) transportul multimodal i combinat.
Fiecare mod de transport are n compunere infrastructura de transport, mijloacele
de transport, operatorii de transport i ai activitilor conexe transportului, precum i
sistemele de management al traficului i sistemele de poziionare i navigaie, dup caz.
Infrastructurile destinate desfurrii activitilor de transport sunt cile de
comunicaie rutiere, feroviare, navale i aeriene. Infrastructurile de transport sunt
destinate desfurrii activitilor de transport, activitilor conexe transporturilor i
activitilor privind administrarea infrastructurilor respective. Infrastructurile de transport
sunt de interes naional i de interes european i mpreun cu sistemele de management al
traficului i cu sistemele de poziionare i navigaie constituie reelele de transport care
pot fi de interes naional sau de interes european.
Mijloacele de transport sunt mijloace mobile, cu sau fr propulsie, amenajate
pentru transportul de persoane sau de bunuri, special destinate s se deplaseze pe o cale
de comunicaie rutier, feroviar, naval sau aerian.
Operatorii de transport sunt transportatori, romni sau strini, care au acces egal
i nediscriminatoriu la infrastructura deschis accesului public. Prin transportatori se
nelege persoanele fizice sau juridice, autorizate s efectueze transporturi, interne sau
internaionale, de persoane ori de bunuri, n interes public sau n interes propriu, cu
mijloace de transport deinute n proprietate sau cu contract de nchiriere ori leasing.
Operatorii activitilor conexe transporturilor sunt persoane fizice sau juridice
care efectueaz activitile ce se desfoar n legtur cu/sau n timpul transportului.
Utilizatorii de transporturi au acces egal i nediscriminatoriu la infrastructurile de
transport de interes public, pot alege liber modul de transport prin care i exercit dreptul
de a se deplasa, au posibilitatea de a efectua ei nii transportul ori de a apela la serviciile
unui transportator liber ales.
Statul sprijin dezvoltarea i funcionarea transportului public, subvenioneaz
sau, dup caz, susine financiar transportul public de cltori, garanteaz libera iniiativ

i autonomia transportatorilor i asigur condiiile unei concurene loiale ntre modurile

de transport i ntre diferitele categorii de transportatori.
Ministerul Transporturilor coordoneaz modurile de transport printr-o abordare
multimodal, innd seama de capacitile existente sau de cele prevzute pentru fiecare
mod de transport i de promovarea unei dezvoltri raionale a transporturilor combinate,
cu respectarea reglementrilor specifice fiecrui mod de transport.
Ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, Ministerul
Transporturilor are urmtoarele atribuii principale:
- elaboreaz strategiile de dezvoltare a activitilor de transport;
- elaboreaz i supune spre adoptare Guvernului programele i prioritile de modernizare
i dezvoltare a infrastructurilor de transport deschise accesului public, aparinnd
domeniului public;
- asigur administrarea infrastructurilor de transport deschise accesului public, de interes
naional i european, aparinnd domeniului public al statului;
- asigur tuturor utilizatorilor acces egal i nediscriminatoriu la infrastructurile de
transport deschise accesului public;
- asigur beneficiarilor de transport dreptul de a alege liber modul de transport,
transportatorul i mijlocul de transport;
- sprijin dezvoltarea i funcionarea transportului public;
- stimuleaz libera iniiativ i asigur autonomia transportatorilor;
- asigur condiiile unui mediu concurenial normal n interiorul fiecrui mod de
transport, precum i ntre modurile de transport;
- asigur efectuarea transporturilor militare i a transporturilor de intervenie n caz de
calamiti naturale sau n alte situaii deosebite;
- elaboreaz politica economic n domeniul transporturilor;
- elaboreaz politici pentru dezvoltarea transporturilor multimodale i a transportului
combinat;
- asigur gestionarea proprietilor publice i private ale statului din domeniul
transporturilor, atribuite n administrare prin lege;
- aprob sau supune spre aprobare Guvernului, dup caz, tarife sau taxe de utilizare a
infrastructurilor de transport deschise accesului public, aparinnd domeniului public al
statului;
- clasific reelele de transport de interes naional i european, n conformitate cu
standardele naionale i europene;
- autorizeaz funcionarea porturilor, aerodromurilor civile, grilor i a autogrilor;
Ca autoritate de stat n domeniul transporturilor feroviare, rutiere, maritime, pe
apele interioare, aeriene, multimodale i combinate, Ministerul Transporturilor are
urmtoarele atribuii principale:
- elaboreaz proiecte de acte normative i aprob norme tehnice destinate asigurrii
compatibilitii sistemului naional de transport cu sistemele de transport internaionale;
- emite norme tehnice obligatorii pentru construcia, modernizarea, ntreinerea i
exploatarea infrastructurilor de transport, precum i pentru construcia, inspecia tehnic
i exploatarea mijloacelor de transport;
- emite norme obligatorii de atestare, certificare, liceniere i brevetare a personalului care
lucreaz n transporturi sau concur la sigurana traficului i stabilete condiiile de
suspendare sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licenelor sau brevetelor acordate;

- organizeaz examene i autorizri i emite atestate, autorizaii, certificate, licene i

brevete pentru personalul din transporturi, precum i pentru operatori;
- emite norme obligatorii de liceniere i autorizare a agenilor economici care efectueaz
sau vor efectua activiti de transport ori activiti specifice siguranei traficului i
stabilete condiiile de acordare, de suspendare sau de anulare a licenelor i
autorizaiilor;
- emite norme obligatorii de siguran a traficului n transporturile rutiere, feroviare,
navale, aeriene, precum i pentru transportul multimodal i combinat i supravegheaz
respectarea acestora;
- emite norme obligatorii pentru efectuarea transporturilor de mrfuri periculoase;
- acord sau retrage dreptul de arborare a pavilionului romnesc navelor sau aeronavelor
civile, n condiiile legii;
- aprob survolarea spaiului aerian al Romniei, decolarea i aterizarea aeronavelor civile
de pe/i pe aeroporturile situate pe teritoriul Romniei;
- asigur dirijarea aeronavelor n spaiul aerian al Romniei i a navelor n apele naionale
navigabile, n conformitate cu reglementrile naionale i internaionale;
- aprob aplicarea reglementrilor specifice adoptate de organizaiile de aviaie civil din
Comunitatea European la care autoritatea romn n domeniul aviaiei civile este parte;
- exercit activitatea de registru, de inspecie i de control n transporturi;
- acord permisiunea de intrare i de plecare a navelor romneti i strine n/i din
porturile civile romneti;
- stabilete condiiile de nmatriculare a navelor, aeronavelor, autovehiculelor i a
materialului rulant;
- asigur certificarea de tip i individual a mijloacelor de transport;
- supravegheaz navele, indiferent de pavilionul acestora, n apele naionale navigabile;
- ancheteaz evenimentele sau accidentele grave produse n activitile de transport.
Transportul de persoane sau de bunuri poate fi att transport n interes public ct
i transport n interes propriu.
Transporturile n interes public, denumite i transporturi publice, sunt cele
executate de persoane juridice sau fizice, n condiii nediscriminatorii de acces pentru
teri, pe baza unui contract de transport, contra plat.
Contractul de transport se ncheie ntre transportator i beneficiarul de transport i
se probeaz, pentru transportul de persoane, printr-un titlu de transport nmnat
pasagerului, iar pentru transportul de mrfuri, printr-un document specific de transport.
Contractul de transport poate fi ncheiat direct cu transportatorul sau prin
intermediari de transport, autorizai de Ministerul Transporturilor.
Transportul n interes propriu sau n interes personal este executat de persoane
fizice n vederea asigurrii deplasrii unor persoane sau bunuri, precum i transportul n
folos propriu, organizat de persoane fizice sau juridice pentru activitile proprii
autorizate, cu mijloacele de transport pe care le dein n proprietate sau le folosesc n baza
unui contract de nchiriere sau leasing.
Transportul n folos propriu de bunuri i de persoane trebuie s constituie
accesoriul unei alte activiti economice executate de persoana care l organizeaz, iar
bunurile transportate trebuie s fie proprietatea acesteia ori s fie rezultatul activitii sale.

Transporturile n interes propriu de persoane sau de bunuri se execut fr

perceperea unui tarif sau a echivalentului acestuia n bunuri sau servicii.
Persoanele fizice sau juridice care efectueaz transporturi de bunuri i de
persoane, altele dect cele n interes personal, se autorizeaz de ctre Ministerul
Transporturilor. Evidena autorizaiilor se ine de ctre Ministerul Transporturilor n
registre unice, pe moduri de transport. Sunt exceptate persoanele fizice sau juridice care
efectueaz transporturi n regim de taximetrie.
Tarifele transporturilor publice se formeaz liber i concurenial pe baza cererii i
a ofertei.
Specificul fiecrei categorii de transport impune ns o organizare proprie, care
variaz de la o categorie la alta.
Transporturile pe cale ferat, auto, navale (fluviale i maritime) i aeriene se
realizeaz de ctre agenii economici (uniti specializate), crora le revine obligaia, n
temeiul unui contract de transport, de a deplasa in spaiu mrfuri, calatori i bagaje.
Specializarea stricta a fiecrei uniti de transport rezida din necesitatea profilrii
ct mai adecvate specificului categoriei de mijloace de transport pe care le are n
proprietate.
1.2. Clasificarea transporturilor
Transporturile se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume:
A. Dupa obiectul lor:
a) transporturi de marfuri (bunuri);
b) transporturi de persoane;
c) transportul de informatii;
B. Dupa mijloacele de transport folosite:
a) feroviare (locomotive cu abur, Diesel, Diesel-electrice, electrice, vagoane);
b) rutiere (auto si tractiune animala);
c) navale (maritime si fluviale);
d) aeriene (aeronave);
e) speciale (conducte, funiculare etc.);
f) combinate (cale ferata-auto, auto-naval etc.).
C. Dupa asezarea cailor de transport, transporturile orasenesti pot fi:
a) pe strazi (tramvai, troleibuz, taxiuri);
b) in afara strazilor (metrou, cale ferata, suspendate).
D. Dupa itinerarul parcurs in interiorul sau dincolo de granitele statului:
a) transportul in trafic intern (local);
b) transportul in trafic international (intre doua sau mai multe state), care la
randul lor pot fi:
- transporturi in trafic international de tranzit, cand transporturile se
efectueaza pe teritoriu unui stat strain numai in trecere.
- transporturi de peage, cand transporturile au punct de plecare si de sosire de
pe teritoriul unui stat, insa parcursul transportului trece si pe teritoriul altui stat vecin.
E. Dupa cum transporturile se executa cu un singur mijloc sau cu folosirea
succesiva a mai multor mijloace de transport:
a) transporturi efectuate cu un singur mijloc de transport;

b) transporturi in trafic combinat, cand transportul se executa cu doua sau

mai multe mijloace de transport, de catre mai multi carausi in baza unui singur contract
de transport.
F. In functie de interesul social:
- transport in interes public ce se executa de catre operatori de transport
licentiati in conditiile legii si in temeiul unui contract de transport;
- transport in interes propriu.

2. CONTRACTUL DE TRANSPORT ASPECTE GENERALE

2.1. Noiunea contractului de transport
Contractul de transport se poate defini ca fiind acel contract prin care un agent
economic specializat (numit unitate de transport, transportator sau caraus), se obliga, in
schimbul unui pret (taxa de transport sau tarif), sa transporte pana la destinatie, intr-un
anumit termen, calatorii si bagajele lor, sau sa transporte, pazeasca si sa elibereze
destinatarului, marfurile sau bagajele ce i-au fost incredintate in acest scop.
Din aceasta definitie rezulta ca indiferent de categoria de transport si obiectul
transportului prin natura sa, "contractul de transport este o institutie a dreptului civil
caracterizata prin existenta unor raporturi patrimoniale reglementate potrivit principiului
echivalentei prestatiilor".
Potrivit codului civil, contractul de transport apare ca o locatiune de lucrari,
alaturi de contractul de munca si de contractul de antrepriza, fiind reglementat in art.
1410-1490. Codul civil aplica in materia transporturilor raspunderea contractuala pentru
carausi si capitanii de corabii in cazul pierderii marfurilor predate, fiind exonerati,
potrivit art. 1475, Cod civil numai daca vor putea dovedi cauzarea acestor prejudicii din
motive neimputabile lor, de exemplu, forta majora sau cazul fortuit.
Contractul de transport de marfuri este reglementat si prin dispozitiile Codul
comercial din 1887, in art. 413-441, iar contractul de transport maritim de marfuri si
calatori, in art. 557-600, sub denumirea de contract de incheiere.
Codul comercial cuprinde dispozitii referitoare la documentul de transport,
dreptul autonom al destinatarului, raspunderea carausului, recunoasterea existentei
simultane a doua drepturi independente asupra lucrurilor ce se transporta etc. Codul
comercial face deosebirea intre transporturile efectuate de carausi organizati sub forma de
intreprinderi, caz in care activitatea, de transport cade sub incidenta prevederilor Codului
comercial, fiind considerata fapta de comert si cazul in care transportul nu este executat
de intreprinderi, cand vor fi aplicabile dispozitiile Codului civil.
In masura in care dispozitiile Codului comercial nu sunt abrogate sau modificate,
expres sau tacit, prin actele normative care reglementeaza activitatea de transport, in
conditiile in care acestea se executa prin intermediul agentilor economici specializati, ele
isi mentin aplicabilitatea.
2.2. Caracterul autonom al contractului de transport

Autonomia contractului de transport - ca institutie juridica - trebuie inteleasa

intr-un dublu sens si anume:
a) raporturile nascute din contractul de transport sunt independente de
raporturile existente intre expeditor si beneficiar, care au la baza un alt contract: de
furnizare, de vanzare-cumparare etc., raporturi ce nu-i sunt opozabile carausului. Rezulta
deci ca suntem in prezenta a doua contracte de sine statatoare, fiecare cu efectele ce-i sunt
proprii.
b) contractul de transport reprezinta o institutie juridica cu caractere specifice,
care il deosebesc de toate celelalte contracte cu continut economic sau de drept civil care
au ca obiect prestari de servicii; el reprezinta pe plan juridic concretizarea unor raporturi
economice de natura speciala - deplasarea obiectului transportului - ceea ce confera o
figura juridica proprie, cu caractere distincte.
Contractul de transport este un contract unitar, autonom si de sine statator, in
continutul caruia se imbina elemente care, in individualitatea lor, se aseamana cu
elementele specifice altor contracte (de antrepriza, de locatiune de lucrari, depozit), dar
care in ansamblul lor confera acestui contract o natura juridica proprie.
Trebuie subliniat faptul ca nu orice deplasare de lucruri dintr-un loc in altul
formeaza obiectul unui contract de transport, ci numai atunci cand transportul se face pe
baza obligatiei asumate de caraus in acest sens si pe care le-a luat in prealabil in primire
la locul de incarcare si le va preda la locul de destinatie. Deci, nu vor putea fi considerate
contracte de transport acelea care desi constau intr-o deplasare materiala dintr-un loc in
altul a unor lucruri, aceasta nu s-a facut cu predarea prealabila a lor.
Contractul de transport se deosebeste si de contractul de expeditie, care poate fi
definit ca fiind acel contract in baza caruia o persoana numita expeditionar (comisionar)
se obliga fata de cealalta parte contractanta numita expeditor (comitent) ca in temeiul
imputernicirii date de acesta, sa incheie cu un caraus, in nume propriu, dar pe seama
expeditorului, un contract de transport de marfuri si sa efectueze toate operatiunile
auxiliare expedierii marfurilor sau primirii lor la destinatie, iar expeditorul se obliga sa-i
plateasca o anumita suma de bani si pretul prestatiilor auxiliare.
Raporturile juridice care se stabilesc intre partile contractului de expeditie sunt
de natura juridica complexa.
In raporturile dintre expeditionar (comisionar) si expeditor (comitent) se
suprapun doua contracte civile: un contract de mandat (fara prezentare), in baza caruia
expeditorul (comitentul) il imputerniceste pe expeditionar (comisionar) sa incheie cu un
caraus contractul de transport si un contract de prestari de servicii in baza caruia
expeditionarul (comisionarul) trebuie sa execute toate operatiunile necesare transportului
(preluarea marfurilor si incarcarea lor in mijloacele de transport, intocmirea formalitatilor
necesare etc.).
2.3. Caracterele juridice ale contractului de transport
Contractul de transport prezinta un numar mare de varietati, care se deosebesc
intre ele fie datorita specificului pe care il presupune obiectul activitatii desfasurate de
caraus (transport de calatori, de marfuri, bagaje si mesagerii), fie datorita varietatii si
specificitatii mijloacelor de transport folosite (feroviar, rutiere-auto sau hipo-aerian, pe

apa), fie datorita particularitatilor pe care le implica transporturile internationale fata de

cele interne.
Indiferent de felul sau, contractul de transport prezinta urmatoarele trasaturi
esentiale:
1. Contractul de transport este un contract bilateral (sinalagmatic), deoarece
chiar de la incheierea sa da nastere la obligatii reciproce si interdependente in sarcina
ambelor parti contractante si anume: carausul se obliga sa transporte dintr-un loc in altul
incarcatura sau o anumita persoana, iar expeditorul sau calatorul are obligatia sa plateasca
pretul transportului, deci obligatiei fiecarei parti sa-i gasim cauza juridica in obligatia
celeilalte.
2. Contractul de transport este un contract cu titlu oneros, deoarece fiecare
parte contractanta urmareste sa obtina un folos, o contraprestatie, in schimbul obligatiei
asumate. Astfel, expeditorul urmareste deplasarea marfurilor catre destinatarul desemnat
de el in contract (sau calatorul sa ajunga la destinatie), iar carausul vrea sa primeasca
pretul convenit (tariful de transport) ca un contraechivalent al prestatiei asumate.
3. Contractul de transport este un contract comutativ deoarece partile cunosc
intinderea obligatiilor reciproce pe care si le asuma chiar din momentul incheierii
contractului si pot aprecia valoarea acestor prestatii reciproce ca fiind echivalente.
Tarifele pe baza carora se stabileste pretul transportului cuvenit carausului fiind
aprobate de regula prin acte normative cu caracter imperativ, sunt obligatorii pentru toti
participantii la activitatea de transport, nefiind susceptibile de negociere.
c) Contractul de transport de persoane este un contract, in principiu consensual,
deoarece el se incheie valabil prin simplu consimtamant al partilor dovada incheierii lui
se face insa printr-un inscris (biletul sau legitimatia de calatorie).
d) Contractul de transport de marfuri, cu exceptia celui maritim, are un caracter
real, deoarece pentru incheierea sa valabila, consimtamantul partilor trebuie sa fie
materializat in predarea efectiva a marfurilor care urmeaza sa fie transportate de catre
caraus.
d) Contractul de transport de marfuri incheiat intre agentii economici este un
contract cu continut economic.
2.4. Pozitia destinatarului in contractul de transport
Contractul de transport se incheie intre intreprinzatorul de transport (carausul)
si expeditor, care apar in mod obisnuit ca subiecte ale contractului.
In cazul in care transportul de bunuri se face in folosul unei alte persoane decat
aceea a expeditorului, atunci destinatarul, desi nu este parte in contract, dobandeste
anumite drepturi din contractul respectiv, motiv pentru care problema clarificarii juridice
a drepturilor destinatarului a dat loc la ample discutii, in literatura de specialitate
emitandu-se mai multe opinii.
Astfel, in dreptul roman, carausul a fost considerat ca un "negutiorum gestor"
al destinatarului, ceea ce contravine situatiei reale, deoarece executarea transportului este
urmare a initiativei expeditorului si nu a carausului si pentru ca, obisnuit, marfa ce se
transporta initial apartine expeditorului si nu destinatarului.
Potrivit altei opinii, drepturile care izvorasc din contractul de transport trec de
la expeditor la destinatar (prin cesiune) pe baza unei oferte prezumate de cesiune facuta
de expeditor destinatarului, in momentul sosirii marfii si prin intermediul carausului.

Dupa o alta opinie criticabila din literatura de specialitate, datorita faptului ca

destinatarul dobandeste un drept propriu fata de caraus, drept izvorat din contractul
incheiat de caraus cu expeditorul, se considera ca drepturile destinatarului sunt identice
cu cele ale tertului beneficiar din stipulatiunea pentru altul.
Dar acestea sunt doua situatii distincte, deosebirile dintre ele constand in
urmatoarele:
a) in cazul stipulatiei pentru altul, tertul beneficiar dobandeste drepturile sale
din momentul incheierii contractului de transport, destinatarul dobandeste dreptul la
eliberarea marfii numai din momentul cand marfa a ajuns la destinatie si este pusa la
dispozitia sa, moment pana la care expeditorul are dreptul, de a dispune de marfa;
b) tertul beneficiar in cadrul stipulatiei pentru altul, poate deveni numai titular
de drepturi, deoarece nu poate fi obligat printr-un act de vointa apartinand altcuiva, pe
cand destinatarul dintr-un contract de transport poate avea atat drepturi cat si obligatii, ca
de exemplu, de a achita tariful de transport si alte cheltuieli de transport, prin aceasta el se
asociaza sau adera la contractul de transport (care initial s-a incheiat intre expeditor si
caraus), adica il accepta;
c) de asemenea, in practica, adesea, in baza aceluiasi contract de transport,
carausul este actionat concomitent de expeditor si de destinatar. Acest lucru contravine
teoriei stipulatiei catre altul, conform careia, din momemntul aderarii destinatarului la
contractul de transport, expeditorul nu ar mai avea, in principiu, dreptul de a actiona pe
caraus, deoarece prin primirea scrisorii de trasura si a marfii de catre destinatar, acesta sar substitui expeditorului in ceea ce priveste valorificarea oricarui drept derivand din
contractul de transport.
Tinand seama de aceste deosebiri, in literatura de specialitate s-a ajuns la
concluzia ca "ideea stipulatiei pentru altul nu poate explica, pe deplin, pozitia
destinatarului in contractul de transport, pozitia suigeneris, care nu poate fi incadrata in
principiile aplicabile stipulatiei, desi din alte puncte de vedere se aseamana cu acesta,
contractul de transport este o stipulatie pentru altul cu unele particularitati".
Datorita faptului ca legislatia in vigoare atribuie un rol activ tuturor partilor
din contractul de transport inclusiv destinatarului, in literatura de specialitate s-a aratat ca
ar fi necesara sa se reexamineze pozitia destinatarului in contractul de transport pentru a
se vedea in ce masura caracterul de contract bipartit mai corespunde in prezent si daca nar trebui sa se adopte un nou punct de vedere, potrivit caruia acest contract este un
contract tripartit, ceea ce ar corespunde mult mai bine dintr-un asemenea contract sa aiba
un rol activ.
Acceptarea (aderarea la contract) a destinatarului nu are efect constitutiv de
drepturi, deoarece acestea s-au nascut chiar din momentul incheierii contractului de
transport de catre expeditor si deci, prin ea, destinatarul isi consolideaza numai aceste
drepturi stipulate in favoarea sa.
2.5. NCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT.
2.5.1. CONDIII
A) Capacitatea partilor

Pentru a incheia un contract de transport valabil, partile trebuie sa aiba

capacitatea de exercitiu deplina, adica sa poata sa-si exercite drepturile si sa-si asume
obligatii prin acte juridice incheiate in nume propriu.
Potrivit art. 5, alin. 1, din Decretul nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice si
persoanele juridice, orice persoana fizica are capacitatea de folosinta si, de asemenea, in
afara de cazurile prevazute de lege, capacitatea de exercitiu. Deci, in materia capacitatii
de a incheia acte juridice civile regula este capacitatea, incapacitatea reprezentand
exceptia, care, ca toate exceptiile este de stricta interpretare.
Minorii cu capacitatea restransa de exercitiu vor putea incheia singuri contracte
de transport, insa cu incuviintarea prealabila a ocrotitorilor legali (parinti, tutore). Minorii
sub 14 ani si interzisii judecatoresti vor putea pentru satisfacerii unor nevoi, sa incheie, de
exemplu, contractele de transport de persoane cu mijloace de transport orasenesc in
comun.
B) Consimtamantul partilor
Consimtamantul, alaturi de cauza, constituie vointa juridica ce prezinta un
fenomen complex atat din punct de vedere psihologic cat si juridic.
Consimtamantul ca element al vointei juridice, reprezinta manifestarea
hotararii de a incheia actul juridic.
Pentru a fi valabil, consimtamantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa emane de la o persoana cu discernamant;
- sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice;
- sa fie exteriorizat;
- sa nu fie alterat de vreun viciu.
C) Obiectul
Obiectul actului juridic (fiind chiar obiectul raportului juridic caruia ii da
nastere), consta in obiectul obligatiei ori obligatiilor generale din actul juridic civil
respectiv, adica in prestatia sau prestatiile respective, prin care se intelege fie transmiterea
unui drept, fie a unui fapt (pozitiv sau negativ) al debitorului, precum si obiectul acestor
prestatii.
Obiectul contractului de transport consta in prestatiile, pentru unitatea de
transport (caraus) de a transporta marfa, bagajele sau calatorii, iar pentru expeditor
(calator), de a plati taxa de transport.
Ca orice obiect al unui act juridic si obiectul contractului de transport trebuie
sa intruneasca anumite conditii de validitate (care se apreciaza raportandu-le la momentul
incheierii contractului) constand in urmatoarele: sa existe, sa fie in circuitul civil, sa fie
determinat sau determinabil, sa fie posibil, sa fie in conformitate cu legea si cu regulile de
convietuire sociala, sa constituie un fapt personal al celui care se obliga, iar uneori, cel ce
se obliga sa fie titularul dreptului.
Astfel, va fi nul contractul care are ca obiect transportul unui lucru imposibil de
executat cu mijloacele de transport din categoria de transport din care face parte
organizatia respectiva sau contractul care ar avea ca obiect un transport de lucruri pentru
care exista o interdictie ebsoluta etc.

10

D) Cauza
Cauza contractului de transport este un element constitutiv in structura sa si o
conditie de validitate a acestuia.
Contractul de transport fiind un contract sinalagmatic nu are o singura cauza,
comuna partilor, ci cate o cauza a fiecareia rezultata din obligatiile reciproce ale partilor.
Cauza inglobeaza in sine atat scopul direct si imediat al consimtamantului
(element abstract, obiectiv si invariabil in aceeasi categorie de contracte), cat si scopul
indirect, mediat al consimtamantului, care este motivul determinant al asumarii obligatiei,
legat de destinatia concreta data contraprestatiei (element concret, subiectiv si variabil de
la un contract la altul, in cadrul aceleiasi categorii).
Cauza in contractul de transport trebuie sa existe, sa fie reala si nu falsa, sa fie
licita si morala.
2.6. Forma contractului
Contractul de transport se incheie, de regula, prin simplul acord de vointa al
partilor, insa dovada incheierii lui se face printr-un inscris (scrisoare de trasura, bilet sau
legitimatie de calatorie, etc.).
In cazul contractului de transport de marfuri, cu exceptia celui maritim,
contractul nu este valabil incheiat decat prin predarea efectiva a marfurilor, el avand
astfel un caracter real.
Forma scrisa a contractului de transport este ceruta ad probationem.
Forma, continutul si denumirea documentelor de transport variaza de la o
categorie la alta de transport: scrisoare de trasura in transporturile pe cale ferata si
fluviale; scrisoare de transport aerian; scrisoare de transport auto si conosament in
transportul maritim.
Pentru fiecare expeditie se intocmeste un singur document de transport, care
face dovada incheierii si a continutului contractului de transport.
2.7. Taxa de transport
Caracterul oneros al contractului de transport impune ca, in toate categoriile de
transport si indiferent de obiectul supus transportului: marfuri, calatori, bagaje, pentru
prestatia executata de transportator, sa primeasca contraprestatia celeilalte parti,
materializata in taxa de transport.
Pretul este un element constitutiv al transportului de marfuri la fel de esential
ca marfa insasi. In lipsa sa, nu numai ca nu se poate vorbi de un transport comercial, ci nu
exista transport in nici un fel.
Taxa de transport se stabileste pe baza de tarife, care cuprind norme cu caracter
imperativ, partile neputand sa determine cuantumul taxei prin negocieri directe, asa cum
se impune in conditiile economiei de piata.
In cazul transportul de marfuri, determinarea cuantumului taxei de transport se
face avandu-se in vedere: felul marfii, greutatea, capacitatea mijlocului de transport,
distanta si felul expeditiei (cu mijloace in totalitate, coletarie etc.). Transportatorul este in
drept sa perceapa unele taxe accesorii pentru executarea unor operatiuni accesorii si

11

adiacente transporturilor, cum ar fi: incarcarea-descarcarea, magazinajul, transbordarea,

avizarea etc., cat si suprataxe in cazul declararii false a marfii prezentate la transport etc.
Dupa cum s-a precizat, structura pretului de cost in transporturi difera in raport
de cea a pretului de cost din alte ramuri ale economiei, in sensul ca poanderea o
reprezinta cheltuielile facute pentru salarizarea fortei de munca, pentru combustibil,
energia si amortizarea mijloacelor fixe.
Taxa de transport este influentata si de greutatea sau volumul marfii
transportata.
Distanta de parcurs influenteaza in mare masura cuantumul taxei, fixandu-se in
kilometri si zone, calculata pe ruta cea mai scurta sau pe cea solicitata de expeditor.
Uneori sunt fixate taxe reduse, desi distantele sunt mai mari, iar prin alte tarife
taxele sunt mai mari, desi distantele sunt mai mici.
Taxa de transport poate fi platita de expeditor sau de catre destinatar in raport
de mentiunea facuta in documentul de transport, dupa caz, "francata" sau "transmisa".
2.8. Raspunderea transportatorului
a) in temeiul Codului civil
Transportatorii raspund de integritatea marfii, atat sub aspect cantitativ cat si
calitativ, din momentul primirii ei la transport si pana in momentul eliberarii ei
destinatarului.
Agentul economic transportator raspunde pentru pierderea totala sau partiala a
marfii, pentru avaria ei, pentru depasirea termenului de eliberare a marfii si pentru orice
alt caz ce poate fi considerat neexecutare a contractului de transport.
Ca orice raspundere contractuala, raspunderea carausului se intemeiaza pe
culpa, iar pentru a fi exonerat de raspundere, carausul trebuie sa faca dovada ca
indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei asumate se datoreaza unei cauze care exclude
culpa sa.
Potrivit dispozitiilor Codului civil, debitorul nu va putea fi condamnat la
daune-interese daca executarea necorespunzatoare a obligatiei sau intarzierea in executare
se datoreaza unei cauze straine ce nu i se poate imputa: faptul creditorului, cazului fortuit
sau fortei majore.
In ceea ce priveste raspunderea transportatorului, regula generala este existenta
prezumtiei de culpa, drept urmare, creditorul nu trebuie sa faca dovada lipsei de diligenta
a debitorului (carausului).
Neexecutarea obligatiei de catre transportator datorata unui tert, a carui fapta
nu a putut fi prevazuta sau impiedicata, este asimilata fortei majore.
Evenimentele atmosferice, sunt cauze straine imprevizibile, ce nu pot fi
inlaturate, fiind asimilate fortei majore si au ca efect exonerarea de raspundere a
transportatorului.
b) in temeiul Codului comercial
Dispozitiile Codului comercial referitoare la raspunderea carausului pentru
neindeplinirea obligatiilor, cat si cele asupra evaluarii daunei au un caracter dispozitiv,
partile putand deroga de la ele, cu doua exceptii:
- conform art. 417 Cod comercial orice conventie a partilor prin care s-ar limita
raspunderea stabilita prin art. 417-419; art. 425; art. 427-430; art. 432-433; 436 si art. 440

12

este nula chiar daca ar fi permisa prin reglementari generale sau particulare, cu exceptia
cazului cand prin tarife speciale se stabilesc preturi mai mici decat cele prevazute in
tarifele ordinare;
- conform art. 430 Cod comercial nu se poate deroga de la regulile stabilite
referitoare la raspundere in caz de dol sau culpa grava a carausului, deoarece ar fi imoral
sa se acorde beneficiul limitarii raspunderii in aceste cazuri ca si atunci cand ele ar lipsi.
In cazul transporturilor maritime, potrivit art. 506 din Codul comercial,
carausul nu va raspunde daca va putea face dovada ca neindeplinirea obligatiilor se
datoreaza unor obstacole provenite din caz fortuit sau forta majora.
In toate categoriile de transport: auto, feroviar, aerian si naval, obligatiile
carausului fiind relativ aceleasi, nici raspunderea a nu poate fi diferita.

TRANSPORTURILE FEROVIARE

1. Contractul de transport de marfuri pe calea ferata

1.1. Consideratii introductive
Transportul de marfuri pe calea ferata se executa pe baza contractului de
transport incheiat intre operatorul de transport feroviar si expeditorul marfurilor, care
poate fi o persoana juridica cu capital de stat, privat sau mixt sau o persoana fizica.
Contractul de transport incheiat de calea ferata de expeditie cu expeditorul
marfurilor, da nastere la obligatii pentru toate regionalele de cai ferate, pe teritoriul carora
trece transportul, deci contractul se incheie si in numele acestora. Din aceasta cauza
transportul va parcurge itinerariul stabilit pe baza unui singur document de transport,
toate operatiunile pe care le presupune transportul fiind efectuate de caraus, fara a fi
necesara prezenta expeditorului.
Transporturile de marfuri pe calea ferata se pot efectua ca expeditii de vagoane,
atunci cand se foloseste intreaga capacitate de transport a mijlocului (dupa tonaj sau
volum) ori ca expeditie de coletarie, cand cantitatea de marfuri nu acopera aceasta
capacitate.
1.2. Definitia contractului de transport de marfuri pe calea ferata
Contractul de transport de marfuri pe calea ferata este acel contract prin care
operatorul de transport pe calea ferat, in calitate de caraus, se obliga in schimbul unei
taxe de transport (tarif), sa transporte inauntrul unui anumit termen, sa pazeasca si sa
elibereze marfa destinatarului, care poate fi expeditorul sau un tert indicat in scrisoarea de
trasura.

13

1.3. Incheierea contractului de transport

Expeditorul poate fi o persoana juridica cu capital de stat, particular sau mixt, ori o
persoana fizica, care preda marfa la transport.
Pentru incheierea contractului de transport pe calea ferata, partile trebuie sa-si
exprime consimtamantul in forma scrisa. Consimtamantul trebuie sa fie valabil exprimat
si sa nu fie viciat prin eroare, dol, sau violenta.
De regula oferta este facuta de expeditor, prin prezentarea marfii insotita de
scrisoarea de trasura, iar acceptarea oferte de catre caraus consta in verificarea
incarcaturii si aplicarea stampilei statiei de expeditie pe documentul de transport.
Dupa aplicarea stampilei statiei de expeditie pe scrisoarea de trasura, aceasta
face dovada contractului de transport incheiat. Prin aplicarea stampilei, statia de primire
certifica atat primirea marfii la transport, cat si momentul incheierii contractului de
transport.
Daca transportatorul a omis stampilarea scrisorii de trasatura si se nasc litigii,
expeditorul poate face dovada momentului incheierii contractului de transport cu alte
mijloace de proba, cum sunt: chitanta de primire a marfurilor, buletinul de predare a
vagoanelor, registrul de primire a marfurilor, registrul de cantar etc.
1.4. Scrisoarea de trasura
Contractul de transport de marfuri pe calea ferata se incheie in forma scrisa, asa
cum este stabilit prin Regulamentul de transport pe cale aferata si Tariful local de marfuri.
Scrisoarea de trasura este pusa la dispozitie de catre calea ferata si se
completeaza de expeditor, iar datele cuprinse in chenarele cu linie groasa sunt completate
de caraus.
Scrisoarea de trasura trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii:
- locul si data intocmirii scrisorii de trasura;
- numele (denumirea), domiciliul (sediul) expeditorului, telefon, telex sau fax - ca
expeditor trebuie sa fie inscrisa o singura persoana fizica sau juridica;
- denumirea statiei de predare si a celei de destinatie;
- numele (denumirea), domiciliul (sediul) destinatarului - se admite numele unui singur
destinatar;
- numarul si seria sigiliilor aplicate;
- denumirea marfii predate la transport asa cum figureaza in indexul alfabetic si in
nomenclatura marfurilor din tarif;
- numele (denumirea), domiciliul (sediul) expeditorului, si semnatura sa ori aplicarea
stampilei sale, sau ambele.
- enumerarea detaliata a documentelor insotitoare, vamale, fiscale, administrative etc.;
- numarul mijlocului de transport;
- masa bruta a marfii si alte elemente de calcul, care sa permita determinarea cantitatii
de marfa a expeditiei exprimata sub alte forme;
- mentiunea de francare, in sensul ca tarifele de transport se platesc la expediere sau
cand se depune un depozit de francare;
Scrisoarea de trasura trebuie emisa in 5 exemplare, fiecare avand o anumita
destinatie:

14

- exemplarul de serviciu - insoteste transportul pana la statia de destinatie;

- copia - se pastreaza la statia de predare;
- avizul si adeverinta de primire care se pastreaza in statia de destinatie;
- unicatul scrisorii - insoteste marfa si se preda destinatarului;
- duplicatul - se elibereaza expeditorului dupa incheierea contractului de transport
(acesta face dovada predarii marfii si pe baza lui poate cere modificarea contractului de
transport si isi poate valorifica drepturile impotriva carausului);
La transport, nu sunt admise pe baza aceleiasi scrisori de trasura urmatoarele
marfuri:
- marfuri care prin natura lor nu pot fi incarcate la un loc cu altele;
- marfurile admise la transport in anumite conditii cand incarcarea lor in comun cu alte
marfuri este interzisa prin normele tehnice privind marfurile periculoase;
- marfuri care datorita prescriptiilor vamale, fiscale sau administrative, nu pot fi
expediate impreuna cu alte marfuri;
- marfurile a caror incarcare este in sarcina caii ferate, pe acelasi document cu cele a
caror incarcare este in sarcina expeditorului.
Expeditorul raspunde de exactitatea mentiunilor facute in scrisoarea de trasura,
suportand toate consecintele care ar rezulta daca ele ar fi incomplete, insuficiente,
prescurtate sau imprecise.
Pentru expeditiile incarcate de expeditor, mentiunile din scrisoarea de trasura
referitoare la masa marfii sau la numarul coletelor nu fac dovada impotriva caii ferate,
decat daca verificarea acestei mase si a numarului coletelor a fost facuta efectiv de catre
calea ferata, si certificata in scris pe documentul de transport.
Si in transporturile, ca si in trafic local, internationale scrisoarea de trasura este
nominativa si nu constituie un titlu reprezentativ al marfii.
1.5. Predarea marfii caii ferate
Reglementarile in vigoare stabilesc obligatiile expeditorului in legatura cu
predarea marfii la transport, cat si ale carausului in vederea executarii transportului si
asigurarii integritatii ei.
Predarea marfii, constituie actul initial de executare a transportului si consta in
transferarea detentiunii marfii caii ferate, care o detine pe contul expeditorului. Predarea
marfii de catre expeditor carausului se face in locuri prestabilite.
Intre greutatea marfii din documentul de transport si cea prevazuta in actele de
livrare insotitoare trebuie sa fie deplina coincidenta.
Conditiile de ambalare sunt cele prevazute de stasuri sau norme tehnice, iar
nerespectarea lor indreptateste pe caraus sa refuze primirea marfii sau sa faca mentiunea
necorespunderii ambalajului, caz in care, marfurile circula pe raspunderea expeditorului.
Se pot primi ca expeditii de coletarie si marfuri neambalate daca prin natura lor
nu se pot pierde, imprastia sau amesteca cu altele.
Nu pot fi predate ca expeditii de coletarie: marfurile excluse la transport conform
Regulamentului de transport pe cile ferate; cadavrele; vietatile, cu exceptia celor mici
prezentate la transport in custi (colivii); obiectele ce depasesc gabaritul.
Expeditorul are obligatia, la expeditiile de coletarie sau mesagerie sa introduca
in colet sau sa aplice pe colet o eticheta pe care sa se inscrie denumirea, cantitatea si

15

calitatea marfii din continutul coletului, precum si numele persoanei care a executat
cantarirea, masurarea, numararea si ambalarea marfii.
Pe eticheta aplicata se va inscrie numele si adresa destinatarului precum si
numarul de ordin al coletului corespunzator celui indicat in scrisoarea de trasura.
Transportul marfurilor in containere este admis ca expeditie de coletarie cat si si
ca expeditie de vagoane, dar numai in statiile de expeditie deschise traficului de marfuri
in containere.
Transportul marfurilor in transcontainere este admis numai ca expeditii de
vagoane in statiile si spre statiile deschise traficului de marfuri transcontainere.
Incarcarea si fixarea marfurilor in mijlocul de transport este o obligatie a
expeditorului ce trebuie indeplinita cu respectarea regulilor tehnice stabilite de caraus.
Pentru ca marfurile ce fac obiectul expeditiei sa fie primite la transport, acestea
trebuie sa indeplineasca anumite conditii.
In acest sens calea ferata efectueaza transporturile conform Regulamentului atat
timp cat:
a) expeditorul se conformeaza normelor Regulamentului si tarifelor;
b) transportul este posibil cu personalul si mijloacele obisnuite de transport;
c) transportul nu este impiedicat de imprejurari pe care calea ferata nu le poate evita si
care nu depind de ea pentru a fi inlaturate.
Regulamentul de transport pe calea ferata stabileste marfurile ce sunt excluse de
la transport dupa cum urmeaza:
1. marfurile al caror transport este interzis prin dispozitii legale sau pentru motive de
ordine publica, fie chiar si numai pe o portiune din parcurs;
2. obiectele care, datorita dimensiunilor si masei lor sau insusirilor, nu pot fi
transportate ca instalatiile sau mijloacele ordinare in exploatare, fie numai pe o portiune
din parcurs;
3. materialele si obiectele excluse de la transport prin Regulamentul privind normele
tehnice referitoare la transportul marfurilor periculoase.
Expeditorul are obligatia sa aplice pe containere sigilii proprii si sa indice in
scrisoarea de trasura felul, marca, numarul, capacitatea acestuia, greutatea proprie, felul si
greutatea marfii incarcate in containere.
Sigiliile trebuiesc astfel confectionate si aplicate, incat sa nu permita inlocuirea
sau violarea lor fara urme vizibile.
Calea ferata poate aplica sigiliile proprii ori de cate ori considera ca este in
interesul sau sa execute sigilarea.
Responsabilii cu expedierea marfurilor, raspund de exactitatea marfurilor ce se
expediaza in raport cu datele inscise in documentele de livrare si cel de transport cat si de
integritatea marfurilor pana in momentul predarii lor caii ferate.
1.6. Primirea la transport a marfurilor de catre calea ferata
Primirea la transport a marfurilor are loc in toate statiile destinate traficului de
marfuri in amplasamentul de incarcare-descarcare si in alte locuri stabilite (magazii, linii
de garaj etc.) in orele de program stabilite si cunoscute clientelei.

16

Primirea la transport a marfii constituie operatiunea care confera caracterul real

contractului de transport, evidentiaza deosebirea acestui contract fata de contractul de
remorcaj si marcheaza momentul transferului raspunderii caii ferate asupra marfii.
Operatiunea de preluare la transport a marfii consta intr-o serie de verificari care
privesc:
- la expeditie de coletarie si mesagerii: numarul coletelor, greutatea, starea ambalajelor,
adresa destinatarului si etichetele aplicate pe colete;
- la expeditiile de vagoane: natura marfii, respectarea regulilor tehnice de incarcare si
fixare a marfurilor, la vagoanele inchise, sigiliile, iar la vagoanele deschise semnele si
marcajele (daca sunt suficiente si executate in bune conditii).
In ceea ce priveste preluarea prin cantarire, aceasta este obligatorie in cazul
marfurilor destinate exportului sau provenite din import, a celor care se transbordeaza la
frontiera, coletaria si mesageria, produsele alimentare si cele ale industriei usoare.
Calea ferata va prelua fara cantarire marfurile ambalate potrivit stasului, cu
greutatea stantata sau cu greutati uniforme.
Nu vor fi admise la transport expeditiile de marfuri care nu indeplinesc
urmatoarele conditii:
- marfurile a caror ambalare este insuficienta sau necorespunzatoare;
- marfurile incarcate cu nerespectarea regulilor tehnice de incarcare si fixare in mijlocul
de transport.
- expeditiile de vagoane inchise fara sigilii si cele in vagoane descoperite fara semne si
marcaje, ori cu semne si marcaje insuficiente, sau necorespunzatoare;
- marfurile admise conditionat la transport care nu intrunesc conditiile speciale.
In cazul refuzului marfii pentru neindeplinirea uneia din conditiile prevazute mai
sus, reprezentantul caii ferate trebuie sa faca aceasta mentiune in scrisoarea de trasura sau
sa incheie un proces-verbal impreuna cu reprezentantul expeditorului.
Operatiunea de preluare a marfurilor la transport se incheie prin aplicarea
stampilei statiei de expeditie.
1.7. Taxa (tariful) de transport
Taxa de transport se stabileste diferentiat in raport de felul expeditiei: tarif pentru
expeditii de vagoane complete; tarif pentru expeditii de coletarie; tarif pentru expeditie de
mesagerie.
Tarifele au la baza urmatoarele principii:
- stabilirea tarifelor in functie de costurile efective ale prestatiei de transport astfel incat
sa se asigure acoperirea integrala a cheltuielilor pe fiecare categorie de marfuri si grupe
de marfuri transportate;
- corelarea tarifelor intre diferitele mijloace de transport in scopul orientarii
beneficiarilor spre utilizarea cat mai eficienta a diferitelor categorii de mijloace de
transport in functie de distanta si de caracteristicile de transport ale marfii;
- simplificarea sistemului tarifar in transporturile de marfuri pe cale ferata prin
reducerea numarului claselor tarifare.
- tarifele transporturilor publice, deci si a celor pe calea ferata, se formeaza liber si
concurential pe baza cererii si oferte.
Calculul taxei de transport se face de catre statia de predare pentru fiecare
expeditiie in parte, aplicandu-se tariful in vigoare la data incheierii contractului de

17

transport, iar in transporturile internationale, tariful legal in momentul intrarii

transportului pe liniile caii ferate romane.
Taxa de transport pentru expeditii de vagoane se determina in functie de: natura
marfii, greutatea ei si distanta kilometrica pe care o presupune transportul la destinatie.
Tarifele suplimentare sunt garantate prin dreptul de gaj al caii ferate privind
marfa, indiferent de locul unde s-au constatat care justifica perceperea lor.
Tarifele de transport si accesorii sunt platite de catre expeditor, daca nu exista o
conventie contrara intre expeditor si calea ferata.
Tarifele accesorii inregistrate in statia de expediere se incaseaza de la expeditor,
iar cele inregistrate in statiile din parcurs si in statia de destinatie, de la destinatar.
Plata tarifelor de transport este obligatorie in momentul incheierii contractului de
transport de catre expeditor, atunci cand prin conventii nu s-au stabilit alte termene,
conform prevederilor de mai jos.
Atunci cand tarifele sunt in sarcina destinatarului si cand destinatarul nu a ridicat
scrisoarea de trasura si nici nu a modificat contractul de transport, expeditorul ramane
obligat la plata tarifelor.
In cazul in care cheltuielile nu pot fi stabilite exact in momentul predarii marfii
la transport, calea ferata pretinde drept garantie depunerea unei sume reprezentand
aproximativ aceste cheltuieli. Decontarea cu expeditorul se face dupa eliberarea marfii in
statia de destinatie.
Calea ferata este indreptatita la plata tarifelor de transport dupa cum urmeaza:
- cu ocazia incheierii contractului de transport;
- la eliberarea marfii;
- prin facturarea periodica, atunci cand intre calea ferata si client exista conventie de
plata centralizata a tarifelor de transport.
Si in cazul transporturilor internationale, pe calea ferata prin scrisoarea
internationala de trasura se stabileste, prin mentiunile facute de expeditor, cui revine plata
taxelor, dupa cum urmeaza:
- "franco orice taxe" presupune ca expeditorul isi asuma plata taxelor de transport,
accesorii, vamale si alte cheltuieli;
- "franco" cand expeditorul ia asupra sa taxa de transport, si taxele accesorii;
- "franco de vama" presupune plata de catre expeditor a taxelor de vama si a celor
pentru operatiunile de vamuire;
- "franco pentru ..." cand expeditorul ia asupra sa o anumita suma pe care urmeaza sa o
plateasca.
1.8. Obligatiile caii ferate in vederea executarii transportului
Incheind contractul de transport, calea ferata se obliga sa transporte marfa la
destinatie si sa o predea destinatarului in cantitatea si starea in care a primit-o.
Calea ferata are indatorirea sa puna la dispozitia expeditorului mijloacele de
transport stabilite, la termen si in starea corespunzatoare.
Pentru ca expeditorul sa poata incarca marfa in termenul stabilit, transportatorul
are obligatia sa avizeze pe expeditor cu cel putin trei ore mai inainte de ora punerii la
dispozitie a vagoanelor.
Avizarea se face prin curier, posta, telefonic, fax, telex, in scris, in functie de
posibilitatile de comunicare ale statiei si clientelei.

18

Termenul de incarcare - descarcare, in cazul in care transportul este destinat altor

localitati decat in cele in care este situata statia de cale ferata, incepe sa curga:
- dupa 24 ore de la ora depunerii avizului scris sau telegrafic la posta, daca avizarea
prin curier special nu este posibila;
- dupa 12 ore de la avizarea telefonica sau a inmanarii avizului scris, daca avizarea s-a
facut telefonic sau prin curier.
In vederea asigurarea integritatii marfurilor incredintate la transport, calea ferata
este obligata sa organizeze paza si supravegherea pe intreaga perioada, de la preluarea de
la expeditor si pana la predarea lor destinatarului.
Pentru asigurarea integritatii marfurilor, in timpul transportului, expeditorul
poate delega un insotitor; insotirea este obligatorie in cazul transporturilor de animale
domestice si salbatice vii, peste, pasari si albine vii, fanuri si paie, obiecte pretioase, etc.
Pentru restul marfurilor insotirea este facultativa si necesita aprobarea regionalei de cai
ferate.
Daca insotitorul este propusul destinatarului va semna de primirea marfii pe
exemplarul din actul de livrare care ramane la expeditor.
Orice lipsa a marfurilor cade in sarcina comitentului a carui prepus este
insotitorul, daca pierderea sau avaria se datoreaza culpei acestuia.
Odata transportul ajuns la destinatie, calea ferata este obligata sa avizeze pe
destinatar de punerea mijloacelor de transport la descarcare si sa predea marfurile in
cantitatea si calitatea in care au fost primite.
1.9. Incarcarea - descarcarea marfurilor
Incarcarea-descarcarea marfurilor se executa, dupa caz, de expeditor sau de calea
ferata, respectiv de destinatar ori calea ferata.
Atunci cand obligatia incarcarii (descarcarii) marfii revine caii ferate in cazul
incarcarii expeditiilor de coletarie si clientelei, in cazul expeditiilor de vagoane.
Expeditorul trebuie sa verifice daca mijloacele de transport si rechizitele de
incarcare, apartinand caii ferate, puse la dispozitia sa, corespund transportului in bune
conditii.
Beneficiarii de transporturi au obligatia de a incarca-descarca mijloacele de
transport in termene prestabilite care variaza in raport de felul marfii, capacitatea
mijlocului de transport si locul incarcarii.
Calea ferata are obligatia de a tine la dispozitia clientelei vagoanele pana la
expirarea termenului de incarcare, cand se poate considera ca au fost refuzate tacit.
Daca destinatarul nu se prezinta pentru descarcare in termen de 24 de ore, de la
avizare, calea ferata este in drept sa descarce si sa depoziteze marfa fara prezenta
destinatarului.
Pentru containerele sosite incarcate ca expeditii de coletarie se acorda in statia de
destinatie un termen liber de magazinaj de 24 ore, iar pentru depasirea acestui termen se
percepe de fiecare container tariful de magazinaj.
Depasirea termenului de incarcare-descarcare a unui container, de doua ore, duce
la plata de tarife de imobilizare constand intr-o suma pentru primele 24 ore, suma care se
dubleaza pentru urmatoarele 24 ore si restul timpului.

19

Pentru paletele sosite incarcate ca expeditii de coletarie sau de vagoane si

descarcate in magazii pe rampe sau terenuri care apartin caii ferate, se acorda in statia de
destinatie un termen liber de magazinaj de 24 ore.
Daca cel indreptatit dispune ca supraincarcatura sa fie expediata la statia de
destinatie a incarcaturii principale, la o alta statie de destinatie sau sa fie inapoiata la
statia de expeditie, aceasta se trateaza ca o expeditie distincta.
Daca supraincarcatura se trimite ca o incarcatura separata la o alta statie de
destinatie ori se inapoiaza la statia de expeditie, expeditorul, o data cu dispozitia sa,
trebuie sa depuna o noua scrisoare de trasura la statia initiala de expeditie si sa achite
tarifele de transport corespunzatoare.
In cazul in care, ca urmare a dispozitiei expeditorului, supraincarcatura
descarcata in parcurs se incarca de calea ferata se percepe tariful de incarcare-descarcare,
iar cand aceasta face obiectul unui vagon complet, se percepe si tariful orar de utilizare
pentru perioada incarcarii, insa nu pentru mai mult de 12 ore.
In cazul in care supraincarcatura nu necesita utilizarea exclusiva a unui vagon, ea
poate fi expediata ca expeditie de coletarie.
1.10. Termenul de executarea a transporturilor
Termenele contractului de transport pentru vagoane complete este formata din
doua componente si incepe sa curga de la ora 24 a zilei cand marfa a fost primita si
unsumeaza:
- termenul de expediere care este de 24 ore fata de vechea reglementare care prevedea
un termen de 48 de ore.
- termenul de transport, pentru fiecare fractiune indivizibila de 400 km.
- termen suplimentar de 24 de ore, o singura data, pentru trecerea de pe liniile
principale pe liniile secundare sau inguste si invers; liniile principale se publica in tarife,
fiind puse la dispozitia expeditorului sau destinatarului dupa caz;
- termenele suplimentare stabilite prin normele uniforme.
Termenele contractului de transport se prelungesc, cu exceptia unei culpe
imputabile caii ferate, cu durata stationarii necesare pentru:
- verificarea expeditiei, din carea rezulta diferenta fata de mentiunile facute de
expeditor in scrisoarea de trasura;
- indeplinirea formalitatilor cerute de organele vamale sau alte autoritati administrative;
- modificarea contractului de transport;
- tratamente speciale ce trebuie acordate marfii;
- transbordarea sau refacerea unei incarcaturi efectuate defectuos de catre expeditor;
- circulatia pe mare, pe cai navigabile interioare sau mijloace rutiere, daca nu exista
legatura feroviara;
- pentru alte cazuri prevazute in normele uniforme;
- orice intrerupere a traficului care impiedica in mod temporar inceperea sau
continuarea transportului.
Cauza si durata acestor prelungiri trebuie sa fie mentionate de calea ferata in
scrisoarea de trasura. Daca este cazul, ele pot fi dovedite prin alte mijloace.
Termenul contractului de transport se suspenda sambata, duminica si in zilele de
sarbatori legale, atunci cand calea ferata nu lucreaza in aceste zile, daca a facut public
acest fapt.

20

Cand termenul contractului de transport trebuie sa ia sfarsit dupa ora de

terminare a programului de lucru al statiei de destinatie, expirarea acestui termen se
amana pana la trecerea a doua ore de la ora cand se reincepe programul statiei.
In cadrul termenului contractului de transport, expeditia trebuie sa soseasca in
statia de destinatie si sa fie avizata destinatarului. Pentru expeditiile care nu pot ajunge in
statia de destinatie, deoarece liniile de descarcare ale destinatarului sunt inaccesibile din
vina lui, durata de executare a contractului de transport se incheie o data cu avizarea
destinatarului asupra opririi acestor transporturi in parcurs.
Termenul de executare al contractului de transport se considera respectat daca
sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- marfurile au sosit in statia de destinatie inainte de expirarea termenului;
- destinatarul a fost avizat;
- marfurile sunt tinute la dispozitia destinatarului in locurile de descarcare sau in
magaziile caii ferate.
Tarifele orare de utilizare se platesc de expeditor sau destinatar dupa cum
mijloacele de transport au stat la dispozitia acestora.
Evidenta mijloacelor de transport puse la dispozitia clientilor in vederea
calcularii tarifului orar de utilizare a mijlocului de transport se tine de calea ferata.
1.11. Impiedicarea la transport
Constituie impiedicare la transport faptul ca inceperea sau continuarea
transportului este impiedicata sau nu mai este posibila pe itinerariul prevazut. Pot
constitui impiedicari la transport calamitatile naturale (inundatii, inzapeziri si alte
fenomene naturale care pot opri continuarea transportului), perturbari in serviciu
(deraieri, accidente si alte evenimente asemanatoare), sechestrarea marfii, lipsa
documentelor insotitoare pentru indeplinirea formalitatilor vamale sau administrative,
grevele si alte cazuri similare.
In caz de impiedicare la transport, calea ferata hotaraste daca este preferabil sa
transporte din oficiu, modificand itinerariu sau daca este indicat, in interesul
expeditorului sa-i ceara instructiuni, comunicandu-i informatiile utile de care dispune.
In cazul in care, instructiunile expeditorului modifica destinatarul sau statia de
destinatie sau sunt date statiei unde se gaseste marfa, expeditorul trebuie sa le inscrie pe
duplicatul scrisorii de trasura si sa prezinte aceste duplicat caii ferate.
Daca expeditorul, instiintat de impiedicarea la transport, nu da in termen de 72
de ore instructiuni executabile, calea ferata procedeaza potrivit normelor privind
impiedicarea la eliberare.
Cand impiedicarea la transport inceteaza inaintea sosirii instructiunilor
expeditorului, marfa este indrumata la destinatia sa, fara a astepta instructiunile,
expeditorul fiind instiintat despre aceasta in cel mai scurt timp posibil.
In situatia in care, impiedicarea la transport intervine dupa ce destinatarul a
modificat contractul de transport, calea ferata trebuie sa instiinteze despre aceasta
destinatarului, procedandu-se in acelasi mod ca pentru expeditor.
1.12. Impiedicarea la eliberare

21

Se considera impiedicare la eliberare daca destinatarul refuza primirea expeditiei

sau nu poate fi gasit sau nu ridica scrisoarea de trasura in termenul prevazut de normele
in vigoare de la statia de destinatie sau expeditia nu poate fi eliberata din alte cauze
(sechestre, hotarari judecatoresti, marfa grevata de un ramburs neadmis in traficul
respectiv si alte situatii similare).
In caz de impiedicare la eliberarea marfii, calea ferata trebuie sa instiinteze pe
expeditor fara intarziere, pentru a cere instructiuni. Cand insa, impiedicarea la eliberare
inceteaza inainte de sosirea instructiunilor expeditorului la statia de destinatie, marfa se
elibereaza destinatarului. Expeditorul trebuie sa fie instiintat despre aceasta fara
intarziere.
Daca destinatarul refuza marfa, expeditorul este in drept sa dea instructiuni,
chiar si in situatia in care nu poate prezenta duplicatul scrisorii de trasura.
Retinem ca in situatia in care impiedicarea la eliberare se iveste dupa ce
destinatarul a modificat contractul de transport, calea ferata este obligata sa instiinteze
despre impiedicare acest destinatar. In nici un caz, marfa nu se va inapoia expeditorului
fara consimtamantul sau scris.
1.13. Eliberarea marfii la destinatie
Odata ajunsa la destinatie marfa transportata, calea ferata are obligatia
contractuala de a o elibera beneficiarului mentionat in scrisoarea de trasura, iar
destinatarul obligatia de a o ridica in termenul stabilit in tarif.
Calea ferata avizeaza pe destinatar, despre sosirea si punerea la dispozitie a
marfii pentru descarcare, prin afisarea in statia de destinatie. Calea ferata nu are obligatia
sa obtina de la clienti o confirmare a avizarii transporturilor. Clientii care au incheiat o
conventie de incarcare-descarcare cu calea ferata, stabilesc in conventie si modul de
avizare a sosirii expeditiilor.
Din momentul primirii marfurilor, dreptul de dispozitie al expeditorului trece
asupra destinatarului, insa acesta este in drept sa solicite carausului punerea la dispozitie a
vagoanelor, numai dupa achitarea sumelor ce cad in sarcina sa, potrivit prevederilor din
scrisoarea de trasura sau taxele de transport si celelalte taxe pe care expeditorul nu si le-a
asumat.
Calea ferata este obligata sa remita destinatarului un exemplar al scrisorii de
trasura si sa elibereze marfa in statia de destinatie contra semnaturii de primire.
Sunt asimilate eliberarii marfii, cand sunt efectuate conform normelor in vigoare
la statii de destinatie:
- predarea marfii catre autoritatile vamale sau fiscale, in antrepozitele lor, cand acestea
nu se gasesc in paza caii ferate;
- antrepozitarea la calea ferata a marfii sau depozitarea ei la expeditionari, comisionarii
ori intr-un antrepozit public.
Destinatarul trebuie sa descarce complet mijloacele de transport, sa le curate de
resturile care provin de la marfa descarcata, sa indeparteze sigiliile si etichetele vechi, sa
inchida usile si clapele sa monteze partile mobile ale vagoanelor inainte de a le preda caii
ferate. Aceste operatiuni pot fi facute si de catre calea ferata insa pe cheltuiala
destinatarului in conditiile prevazute in normele uniforme.
Transportatorul are obligatia sa recantareasca marfurile la eliberare, in
urmatoarele cazuri:

22

- expeditiile de coletarie si mesagerii, precum si cele de vagoane cu urme de violare,

sustragere, pierdere sau avarie;
- marfurile care in timpul transportului au fost transbordate si nu au fost cantarite cu
aceasta ocazie;
- la cererea scrisa a destinatarului de recantarire, iar statia de destinatie sa dispuna de
mijloacele necesare acestui scop.
Destinatarul poate solicita in scris recantarirea daca apreciaza ca greutatea reala
nu corespunde cu cea din scrisoarea de trasura, insa numai dupa ce a intrat in posesia
documentului de transport, a platit sumele din sarcina sa, precum si tariful corespunzator
acestei operatiuni.
Executarea operatiunilor de recantarire la cererea destinatarului, nu suspenda
curgerea termenelor de descarcare cu exceptia cazului cand se dovedeste ca cererea a fost
justificata, caz in care termenele de descarcare incepute, inceteaza sa curga de la ora
introducerii cererii de recantarire si pana la ora punerii vagoanelor la locul de descarcare.
In cazul transporturilor de marfuri in vrac, destinatarul poate cere cantarirea
vagonului, atunci cand constata ca intre greutatea bruto si cea neto apar diferente, fata de
inscrisurile din documentul de transport si actele de livrare.
Daca transportatorul refuza recantarirea solicitata in scris de destinatar, existand
conditii pentru efectuarea ei, va raspunde pentru lipsurile constatate.
In cazul in care la eliberarea marfurilor se constata la mijlocul de transport sau la
colete, la semne, marcaje si sigilii urme de violare, pierderi, spargeri, scurgeri, substituiri,
diluari, alterari sau diferente de greutate peste tolerantele legale, mijlocul de transport nu
se va deschide si marfa nu se va descarca, caz in care, trebuie sa se intocmeasca fara
intarziere si daca este posibil, in prezenta celui indreptatit, un proces-verbal prin care se
constata starea marfii, masa sa si, pe cat posibil, marimea pagubei, cauza acesteia si
momentul cand s-a produs. O copie a acestui proces-verbal trebuie sa fie inmanata gratuit
celui indreptatit.
Daca transportatorul a fost anuntat si nu se prezinta pentru efectuarea constatarii,
destinatarul o va face in prezenta unor delegati neutri, incheind un proces-verbal
constatator, in care se vor consemna elementele ce au condus la stabilirea lipsei care
trebuie sa fie acelasi cu cel prevazut in documentul de transport precizandu-se partea
vinovata de producerea ei.
Procesul-verbal trebuie semnat de catre reprezentantul caii ferate si al
destinatarului precum si de celelalte persoane participante la constatare, cu indicarea
datelor de identificare.
Nu toate prejudiciile aduse marfii in timpul transportului sunt imputabile caii
ferate, deoarece acestea pot fi provocate si din culpa expeditorului, de exemplu,
neambalarea corespunzatoare sau ambalajele aveau vicii ascunse, nerespectarea
conditiilor tehnice de incarcare si fixare a marfurilor, alegerea mijlocului de transport de
catre expeditor, etc.
Cel indreptatit poate, fara a fi obligat sa faca nici o dovada, sa considere marfa
ca pierduta cand ea nu a fost eliberata destinatarului sau nu a fost pusa la dispozitia lui in
cele 30 de zile care urmeaza termenului contractului de transport.
Pierderile totale descoperite sau invocate sunt cercetate de catre calea ferata iar
rezultatul investigatiilor va fi comunicat celor interesati.

23

Calea ferata are asupra marfurilor drepturile unui creditor gajist pentru creantele
ce i se cuvin din executarea transportului, drept care va subzista atata timp cat marfa se
gaseste in posesia caii ferate sau a unei terte persoane ce o detine in numele ei.
1.14. Raspunderea partilor din contractul de transport pe cale ferata
Raspunderea partilor in contractul de transport de marfuri pe calea ferata, ca
orice raspundere contractuala, se intemeiaza pe culpa, ceea ce imprima acestei raspunderi
o importanta functie preventiv-educativa.
Raspunderea contractuala opereaza intotdeauna cand sunt intrunite cumulativ
conditiile de existenta a ei si anume: fapta ilicita, prejudiciul, raportul cauzal dintre dintre
fapta si rezultat si culpa.
1.14.1. Raspunderea expeditorului
Raspunderea expeditorului va interveni in toate cazurile in care obligatiile ce-i
incuba din contractul de transport, pot fi calificate ca neindeplinite sau indeplinite
necorespunzator.
Expeditorul raspunde fata de destinatar pentru lipsurile cantitative si avariile
ivite pe parcurs, daca sunt datorate:
- folosirii unor ambalaje necorespuzatoare inclusiv de viciile ascunse ale ambalajului.
Expeditorul avand obligatia ambalarii corespunzatoare a marfii, neindeplinirea ei si
ajungerea marfii la destinatie in stare deteriorata, va atrage raspunderea sa.
- nerespectarii normelor tehnice de incarcare si fixarea marfurilor in mijlocul de
transport. Expeditorul marfii raspunde pentru pentru toate consecintele unei incarcarii
defectuoase a mijloacelor de transport si trebuie sa repare prejudiciul chiar daca
incarcarea s-a facut de o alta persoana in numele expeditorului.
- neasigurarea mijloacelor de transport inchise cu sigilii sau a mijloacelor de transport
deschise cu semne si marcaje. Nerespectarea acestor obligatii atrage raspunderea
expeditorului, daca a facut posibila sustragerea marfurilor sau face imposibila stabilirea
imprejurarilor in care aceasta s-a savarsit.
Expeditorul raspunde pentru depasirea termenelor de incarcare a mijloacelor de
transport, prin obligarea sa la plata locatiilor.
Expeditorul va fi scutit de raspundere, pentru cazurile aratate mai sus, daca va
dovedi ca neindeplinirea obligatiilor se datoreaza fortei majore sau unor cauze posterioare
momentului trecerii detentiunii marfii la caraus sau destinatar.
1.14.2. Raspunderea caii ferate
Calea ferata care a primit marfa la transport si scrisoarea de trasura este
raspunzatoare de executarea transportului pe intregul parcurs, din momentul primirii in
statia de expeditie si pana la cel al eliberarii la destinatie.
Marfurile se socotesc primite la transport din momentul in care, dupa efectuarea
tuturor verificarilor, transportatorul a aplicat stampila pe documentul de transport.
Calea ferata raspunde in urmatoarele cazuri:
a. ca urmare a neindeplinirii obligatiei de paza si supraveghere, raspunde pentru paguba
pricinuita clientelei prin pierderea totala sau partiala a marfii;
b. avarierea marfurilor;

24

c. pentru neexecutarea contractului de transport sau pentru depasirea termenului de

executare a transportului.
d. calea ferata raspunde pentru marfurile primite in temeiul unui contract de depozit si
pentru marfurile descarcate in magaziile sale, pana la ridicarea lor de clientela;
Pentru valorificarea pretentiilor impotriva caii ferate expeditorul poate actiona
pana in momentul eliberarii marfii, iar destinatarul dupa acest moment si pana la
implinirea termenului de prescriptie.
Odata dovedit prejudiciul de catre reclamant, calea ferata este prezumata in
culpa, pe care o poate inlatura numai daca va dovedi unul din urmatoarele cazuri:
- pierderea sau avaria se datoreaza culpei expeditorului sau a destinatarului. Asadar
calea ferata va inlatura raspunderea daca va dovedi lipsa lor de diligenta, faptul lor ilegal
comisiv sau omisiv, cum ar fi: mentiuni gresite in scrisoarea de trasura, nerespectarea
regulilor tehnice de incarcare si fixare, etc;
- neindeplinirea obligatiilor sau indeplinirea necorespunzatoare s-au datorat unui caz
fortuit sau de forta majora.
- din cauze naturale inerente transportului in vehicule deschise pentru marfurile ce se
transporta in astfel vehicule. Daca marfurile sunt prevazute a fi transportate cu vagoane
inchise si se transporta in vagoane deschise, raspunderea cade in sarcina persoanei care a
ales mijlocul respectiv;
- datorita insotitorului marfii (prepusul expeditorului sau destinatarului) care nu a luat
masurile necesare de asigurare a marfii;
- din cauza unor defecte de ambalaj care nu au putut fi observate la primire, dupa
aspectul lor exterior;
- datorita predarii de catre expeditor a unor produse excluse la transport sub denumire
falsa, inexacta sau incompleta;
- datorita scaderii umiditatii;
- datorita scaderii naturale a greutatii in limitele stabilite prin art. 83 din acelasi
regulament;
- din cauza pericolului inerent transportului de vietati;
- datorita diferentei dintre cantarul folosit la primire si cel folosit la eliberarea marfii,
cand lipsa nu este reala.
Atunci cand calea ferata a preluat marfa la transport prin cantarire, raspunde la
destinatie de cantitatea constatata.
Pentru a fi exonerat de raspundere, calea ferata trebuie sa dovedeasca ca a primit
o cantitate mai mica de marfuri sau ca marfa corespunde cu greutatea neta prevazuta in
scrisoarea de trasura.
- datorita naturii marfii care au provocat, sfaramarea, spargerea, ruginirea, etc.
- din cauze legate de incarcarea sau descarcarea marfurilor care s-au efectuat, dupa caz,
de catre expeditor sau destinatar.
- datorita faptului ca expeditorul n-a indicat in documentele de transport sau pe
ambalaje, particularitatile specifice produselor, care impuneau conditii speciale de
transport sau anumite masuri de precautie pe timpul efectuarii transportului sau
depozitarii.
Dovada ca pierderea, scaderea in masa, avarierea se datoreaza cauzelor
mentionate mai sus cade in sarcina caii ferate.
Pentru marfurile care, datorita naturii lor, sufera in mod obisnuit o pierdere din
greutate in timpul transportului, calea ferata nu raspunde, oricare ar fi parcursul efectuat,

25

decat de acea parte din lipsa care depaseste anumite tolerante prestabilite convenional
sau prin normele n vigoare. Aceasta limitare a raspunderii nu poate fi invocata daca se
face dovada, dupa imprejurarile de fapt, ca pierderea nu rezulta din cauzele care justifica
toleranta.
Pentru depasirea termenului contractului de transport, calea ferata este obligata
sa plateasca 2% din tariful de transport pentru fiecare zi de intarziere, fara ca suma totala
sa poata depasi jumatate din tariful de transport. Aceste despagubiri nu se pot cumula cu
cele care trebuiesc platite in caz de pierdere totala sau partiala a marfii.
In cazul avarierii marfii, despagubirea pentru depasirea termenului de eliberare
se cumuleaza cu despagubirea pentru deprecierea marfii.
In cazul neexecutarii transportului, fara a exista culpa expeditorului sau a
destinatarului ori un caz de forta majora, calea ferata va raspunde fata de expeditor.
1.14.3. Raspunderea destinatarului
Odata cu aderarea destinatarului la contractul de transport, ii revine o serie de
obligatii, a caror neindeplinire sau indeplinire necorespunzatoare atrage raspunderea sa.
Aceste obligatii constau in:
- preluarea marfurilor de la calea ferata;
- descarcarea lor in termenul liber tarifar;
- plata taxei de transport, a taxelor accesorii si a rambursului, atunci cand expeditorul a
stabilit prin scrisoarea de trasura aceste obligatii in sarcina destinatarului.
Raspunderea destinatarului poate fi antrenata si in cazul depasirii termenelor de
descarcare a marfurilor. Pentru nedescarcarea in termenul liber tarifar, destinatarul va fi
obligat la plata locatiilor stabilite de calea ferata potrivit normelor n vigoare.
In cazul cand se instituie obligatia pentru destinatar de a plati taxa de transport si
alte taxe eventuale, prin mentiunea inscrisa in scrisoarea de trasura (taxa transmisa)
intarzierea platii indreptateste calea ferata sa pretinda atat plata cat si penalitatile legale.
2. Contractul de transport de calatori pe calea ferata
2.1. Noiunea contractului de transport de cltori pe calea ferat.
Contractul de transport cltori este acea convenie ncheiat ntre client i calea
ferat pentru deplasarea n spaiu a cltorilor, contra unui pre, n condiiile impuse de
normele imperative ca Regulament, Convenii, Acorduri etc.
Conform art. 6 din Regulile uniforme CIV din Convenia de la Berna - COTIF
din 1980, contractul de transport trebuie s fie constatat prin unul sau mai multe
legitimaii de transport emise cltorului. Totui, absena, neregularitatea sau pierderea
legitimaiei de transport nu afecteaz existena sau valabilitatea contractului.
Legitimaia de transport confirm, pn la proba contrar, ncheierea i
coninutul contractului de transport.
Orice legitimaie de cltorie trebuie s conin meniunile prevzute n normele
uniforme privind transporturile.
Legitimaiile de cltorie se obin de la staii, agenii, de la ageni autorizai,
precum i de la personalul de tren, n condiiile stabilite de calea ferat.

26

Tarifele pentru legitimaiile de cltorie obinute de la agenii, ageni autorizai

i de la personalul de tren pot fi mai mari dect cele de la casele de bilete din staii, n
condiiile legii.
Transportul de persoane pe calea ferat se poate face de unul de doi sau mai
muli crui pe baza unei singure legitimaii de cltorie, caz n care transportul este un
trafic direct. Dac transportul se execut cu mijloace de transport de acelai fel, el este n
trafic direct simplu, iar dac se execut cu mijloace de transport diferite, el este n trafic
direct combinat.
2.2. Caracterele juridice ale contractul de transport de cltori pe calea ferat.
Contractul de transport de cltori pe calea ferat are, ca de altfel orice alt
contract, propriile trsturi caracteristice, i anume:
- se ncheie prin simplul acord de voin al prilor, deci are un caracter consensual i
bilateral;
Trebuie menionat c dei simplul acord de voin este suficient pentru
ncheierea sa, totui este necesar ca acest contract s mbrace forma scris necesar
dovedirii sale (ad probationem).
- prin ncheierea sa, se nasc obligaii pentru ambele pri, deci are un caracter
sinalagmatic;
- prin ncheierea sa, fiecare parte urmrete o contraprestaie n schimbul celei la care sa obligat, deci este i un contract oneros.
2.3. Reglementarea contractul de transport de cltori pe calea ferat.
Contractul de transport de cltori pe calea ferat este reglementat de
dispoziiile Codului civil n care contractul de transport apare ca o locaiune de lucrri,
precum i prin dispoziiile Codului comercial (art. 431-441 Despre contractul de
transport i art. 592-600 Despre cltori), care realizeaz o reglementare mai ampl a
acestui contract.
Dreptul civil, reprezint dreptul comun pentru dreptul transporturilor, fcnduse apel ori de cte ori este nevoie n special n materia condiiilor de validitate a
contractului nulitate, ncetare etc.
De asemenea, contractul de transport pe calea ferat i gsete o reglementare
amnunit n Regulamentul de transport pe cile ferate, i Normele uniforme pentru
adoptarea acestuia, dispoziii ce se aplic transporturilor de cltori, bagaje i mrfuri
care se fac ntre staii de cale ferat, situate pe teritoriul statului romn.
Transporturile de cltori i bagaje n trafic internaional sunt reglementate prin
Regulile uniforme CIV din Convenia de la Berna - COTIF - din 1980.

2.4. ncheierea contractului de transport de cltori pe calea ferat.

Pentru ncheierea contractului este suficient consimmntul valabil, care se
realizeaz prin oferta fcut de ctre cltor la ghieele staiilor de cale ferat sau ale

27

birourilor de voiaj i plata taxei de transport corespunztoare, precum i acceptarea

ofertei prin eliberarea legitimaiei de cltorie.
Pentru a putea ncheia un astfel de contract, cltorul trebuie s aib capacitatea
de exerciiu deplin, dar i minorul cu capacitatea de exerciiu restrns va putea ncheia,
fr ncuviinarea prealabil a ocrotitorului legal, un astfel de contract pentru satisfacerea
nevoilor sale curente.
Copiii pn la vrsta de 5 ani mplinii, pentru care nu se cere un loc separat, se
transport gratuit, fr legitimaie de cltorie.
Legitimaia de cltorie eliberat de calea ferat reprezint nscrisul doveditor al
contractului ncheiat, aceast legitimaie avnd o form bine determinat prin acte
normative de la care nu se poate deroga. Legitimaia este eliberat pentru transportul
cltorului, cu un tren i pe o rut, bine determinate.
ncheierea contractului i eliberarea legitimaiei de cltori au loc la staiile
C.F.R. Cltori, care au case de bilete deschise permanent i la ageniile de voiaj, acestea
fiind singurele nputernicite de calea ferat (ca parte contractant) s realizeze ncheierea
contractului de transport.
Tarifele de cltorie difer n funcie de:
a) distana n kilometri parcurs de cltor, de la staia de plecare pn la cea de
destinaie.
b) rangul de tren folosit i anume:
- trenuri de persoane;
- trenuri accelerate;
- trenuri rapide i exprese;
- trenuri intercity;
- trenuri special comandate etc.
c) serviciile (diferena de clas, vagoanele de dormit etc.) oferite de acelai rang de tren.
d) locul de unde este cumprat legitimaia de cltorie, cum ar fi:
- legitimaie cumprat n staia C.F.R.;
- legitimaie cumprat de la o agenie de voiaj;
- legitimaie cumprat n tren.
2.5. Formele contractului de transport de persoane pe calea ferat.
ncheierea contractului de transport de persoane poate avea loc n una din
urmtoarele forme:
a) cltorie individual;
b) cltorie n grup;
c) cltorie n circuit;
d) cltorii n condiii speciale.
Persoana care a ncheiat contractul de transport cu calea ferat prin procurarea
legitimaia de cltorie, poate cltori numai pe parcursul, n clasa i la data indicat n
contract.
Legitimaia de cltorie trebuie s conin urmtoarele meniuni: seria, numrul
i timbrul sec C.F.R; indicarea staiei de plecare - destinaie i una intermediar (via);
clasa; tariful; datele de valabilitate (anul, luna, ziua, timpul).
2.6. Modificarea contractului de transport persoane.

28

Cltorii se transport cu trenuri prevzute n "Mersul Trenurilor" publicat i

afiat la staii, cu trenuri suplimentare, cu vagoane suplimentare sau cu trenuri special
comandate, necuprinse n mersul trenurilor.
Contractul de transport persoane poate fi modificat de:
1. Cltor, care poate folosi:
- o clas inferioar, o rut mai scurt sau un tren de rang inferior celui care i d dreptul
legitimaia, fr a fi necesar ndeplinirea vreunei formaliti i fr restituirea diferenei
de tax;
- o clas superioar, o rut mai lung sau un tren de rang superior celui care i d
dreptul legitimaia, dar numai cu achitarea diferenelor (de clas, kilometri sau rang al
noului tren ales) pltite la casa staiei de plecare, la orice staie de parcurs, sau la
conductorul de bilete.
2. Transportator - prin ntrzierea, ntreruperea sau suspendarea trenului vizat n
contract.
Calea ferat trebuie s aduc la cunotina publicului ntreruperea circulaiei
trenurilor prin mass-media i afiare n staii.
ntrzierea trenurilor se aduce la cunotina publicului prin anunuri afiate n
staii sau transmis prin instalaiile de amplificare existente.
Condiiile n care pot fi utilizate anumite trenuri, vagoane sau servicii se prevd
n mersul trenurilor i, dup caz, n normele uniforme privind transporturile.
Cnd din cauza ntrzierii trenului, cltorul nu prinde trenul de legtur pentru
continuarea cltoriei, calea ferat este obligat s-l transporte cu bagajele sale, fr a
percepe noi tarife, cu primul tren de acelai rang sau de rang inferior, pe aceeai rut sau
pe alt rut, astfel ca acesta s ajung la destinaie cu ntrzierea cea mai mic.
n cazul suspendrii circulaiei unui tren, dac acest fapt nu a fost cunoscut nainte de
plecarea din staia de pornire, iar cltorul nu dorete s continue cltoria cu alte trenuri
sau pe alte rute, calea ferat este obligat s-l aduc napoi la staia de plecare, cu primul
tren n circulaie, fr plat, restituindu-i-se tarifele pltite pentru distana neefectuat.
Dac ntreruperea sau suspendarea circulaiei unui tren a fost anunat naintea
plecrii din staia de pornire, cltorii vor plti tarifele aferente rutei ocolitoare.
n cazul cnd linia s-a ntrerupt ntr-un punct, calea ferat va organiza, pe ct
posibil, un serviciu de transport pentru cltori i bagaje cu alte vehicule. Tarifele pltite
pentru transportul cu aceste vehicule vor fi suportate de cltori dac ntreruperea a fost
anunat nainte de plecarea trenului din staia de pornire.
Cltorul poate renuna la cltorie sau amna cltoria dac prezint legitimaia
pentru viza de neutilizare n termenul prevzut n normele uniforme privind
transporturile. Dac se ntrebuineaz un tren sau servicii cu tarife mai mari, cltorul va
plti diferena de tarif.

2.7. Drepturile, obligaiile i rspunderea cltorului

Odat cu ncheierea contractului de transport, cltorul are dreptul de a fi transportat
din staia de plecare la staia de destinaie, pe o anumit rut, n trenul i clasa indicat n
legitimaia de cltorie.

29

Cltorul, la rndul su are obligaia:

- s respecte prevederile Regulamentului de transport, Tariful de cltori i bagaje i
celelalte prescripii vamale, fiscale i administrative;
- s pstreze legitimaia de cltorie i s o prezinte la cererea organelor C.F.R.
nsrcinate cu controlul n tren i pe peron. Dac nu posed legitimaia de cltorie sau
aceasta nu este valabil va fi obligat s plteasc taxa i suprataxele prevzute n tarif;
- s nu ia n vagonul de cltorii animale, psrile, reptilele, petii i insectele vii.
Excepiile sunt prevzute n Normele uniforme.
Cltorul este rspunztor de orice pagub cauzat de obiectele i vietile pe
care le ia cu el n vagon.
Cltorul trebuie s posede o legitimaie de cltorie valabil la data, trenul,
clasa i serviciul utilizat, obinut conform reglementrilor n vigoare. Celor care
contravin acestei prevederi operatorul de transport feroviar nu le recunoate nici un drept
i nu rspunde de eventualele daune suferite de acetia.
Cltorul este obligat s pstreze legitimaia de cltorie asupra sa n tot timpul
cltoriei i s o prezinte pentru verificare, la cerere, personalului de tren sau agentului
operatorului de transport feroviar mputernicit n acest scop.
Legitimaiile de cltorie care prezint modificri necertificate conform
prevederilor Normelor uniforme sau ale reglementrilor proprii ale operatorilor de
transport feroviar nu sunt valabile i sunt retrase de agenii operatorului de transport
feroviar.
Cltorul care nu prezint n tren o legitimaie de cltorie valabil este obligat
s plteasc tariful de taxare n tren. n cazul n care refuz plata tarifului de taxare n tren
este considerat contravenient i tratat potrivit legii.
Cltorii contravenieni care nu pot fi legitimai pentru ntocmirea procesuluiverbal de contravenie se predau organelor de ordine public n prima staie de pe traseu,
unde acestea exist, pentru identificare i sancionare.
Verificarea legitimaiilor de cltorie n tren, n timpul staionrii n staii, se
reglementeaz prin reglementrile proprii ale operatorilor de transport feroviar.
De asemenea, potrivit Regulamentului de transport pe calea ferat, cltorilor li
se interzic urmtoarele fapte:
- cltoria pe acoperiul vagoanelor, pe scri, pe tampoane, ntre vagoane i n alte
locuri care nu sunt destinate cltorilor;
- urcarea i cltoria n trenuri de marf, de lucru, de intervenie, n vagoane cu afectare
anumit afiat pe ele, n vagoane de bagaje, de mesagerie, de coletrie, potale i n
cabina locomotivei, automotorului sau a ramei electrice;
- urcarea sau coborrea din vehicule n micare, aplecarea n afar sau rezemarea de ui,
respectiv deschiderea uilor n timpul mersului trenului;
- aruncarea obiectelor pe ferestrele sau uile vagoanelor;
- deteriorarea vagoanelor, cldirilor sau instalaiilor prin distrugere ori sustragere a
pieselor sau dotrilor din inventarul acestora;
- neeliberarea locului ocupat n vagon, care nu corespunde cu cel prevzut n legitimaia
de cltorie, la solicitarea celui ndreptit;
- exercitarea comerului n trenuri sau n staii de cale ferat fr autorizaie eliberat de
operatorul de transport feroviar sau de administratorul/gestionarul infrastructurii
feroviare;

30

- lipirea de afie n trenuri sau n staii fr acordul scris al operatorului de transport

feroviar sau al administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare;
- traversarea liniilor prin alte locuri dect cele special amenajate pentru cltori;
- provocarea de scandal n trenuri sau n incinta staiilor de cale ferat;
- acionarea semnalului de alarm sau a frnei de mn pentru motive nejustificate;
- murdrirea vehiculelor i a spaiilor afectate publicului, inclusiv a celor dintre linii,
inscripionarea neautorizat a pereilor vagoanelor sau ai cldirilor staiilor de cale ferat,
dezlipirea fr drept a afielor;
- transportul n vagoanele de cltori a obiectelor sau a substanelor inflamabile,
explozibile, radioactive, otrvitoare i ru mirositoare care, potrivit legii i
reglementrilor operatorului de transport feroviar, nu sunt permise la transport;
- prejudicierea intereselor celorlali cltori, mpiedicarea liberei circulaii a acestora,
nclcarea normelor de protecie a mediului i a normelor de prevenire i stingere a
incendiilor.
Nerespectarea acestor reguli este calificat contravenie i se sancioneaz ca
atare potrivit normelor n vigoare.
Cltorilor care contravin prevederilor menionate mai sus calea ferat nu le
recunoate nici un drept, de nici o natur, i nu rspunde de nici o daun pe care,
eventual, acetia ar suferi-o.
2.8. Drepturile, obligaiile i rspunderea cruului
Dup ncheierea contractului de transport de cltori, cii ferate i revin
urmtoarele drepturi i obligaii:
- dreptul de a ncasa taxe de transport stabilite n tarif. Avndu-se n vedere caracterul
imperativ al dispoziiilor tarifare, preul este stabilit de calea ferat, prile neputnd
deroga n alt mod;
- dreptul de a percepe i alte sume neprevzute n tarife, ca urmare a unor pagube
provocate de clieni;
- dreptul de a schimba graficul de mers al trenurilor de cltori n raport de necesitile
i posibilitile pe care le are;
- dreptul de a nu permite accesul n vagoane a persoanelor excluse de la transport;
- dreptul de a asigura respectarea de ctre cltori a regulilor stabilite de calea ferat n
staii i trenuri precum i sancionarea celor vinovai de nclcarea lor;
- dreptul de a aproba, n cazurile prevzute de lege, restituirea taxei i ntreruperea
cltoriei;
- obligaia de a transporta cltorul la destinaie, n termenul stabilit i n bune condiii;
- obligaia de a asigura n staii i trenuri ordinea pentru desfurarea normal a
traficului de cltori i controlul legitimaiilor de cltorie;
- asigurarea unui serviciu de informaii care s avizeze din timp pe cltori de plecarea
i sosirea trenurilor etc.;
- obligaia de a organiza i asigura propriile structurii de paz i pstrare a ordinii, n
condiiile legii;
Potrivit Regulamentului de transport pe calea ferat, C.F.R. poate exclude de la
transport:
- persoanele care prin comportare i deranjeaz pe ceilali cltori sau care produc
vtmri materialului rulant aparinnd operatorului de transport feroviar ori care nu

31

respect prevederile prezentului regulament. Aceste persoane nu au dreptul la restituirea

contravalorii cltoriei;
- persoanele care din cauz de boal i incomodeaz pe ceilali cltori, n afar de cazul
n care cltoresc cu plata rezervrii ntregului compartiment. Persoanele care s-au
mbolnvit pe parcurs trebuie s fie transportate pn la prima staie, unde li se acord
ngrijirile necesare. Acestor persoane li se restituie diferena dintre tarifele pltite i cele
aferente pentru parcursul efectuat, pentru legitimaia de cltorie, n condiiile prevzute
de Regulament;
- persoanele care insult sau agreseaz personalul operatorului de transport feroviar ori
al administratorului/gestionarilor de infrastructur aflat n timpul serviciului.
Transportul bolnavilor contagioi se reglementeaz prin instruciuni comune ale
operatorului de transport feroviar i ale autoritii de stat n domeniul sntii publice.
Dac, din cauza ntrzierii trenului, cltorul nu prinde trenul de legtur
prevzut pentru continuarea cltoriei, pentru care posed legitimaie de cltorie,
operatorul de transport feroviar este obligat s l transporte cu bagajele sale, fr a
percepe noi tarife, cu primul tren de acelai rang sau de rang inferior, pe aceeai rut sau
pe alt rut, astfel nct acesta s ajung la destinaie cu ntrzierea cea mai mic, cu
respectarea prevederilor din Normele uniforme sau din reglementrile proprii ale
operatorilor de transport feroviar.
n cazul suspendrii circulaiei unui tren, dac acest fapt nu a fost cunoscut
nainte de plecarea din staia de pornire, iar cltorul nu dorete s continue cltoria cu
alte trenuri sau pe alte rute, operatorul de transport feroviar este obligat s l aduc napoi
la staia de plecare, cu primul tren n circulaie, fr plat, restituindu-i-se tarifele pltite
pentru distana neefectuat.
Dac ntreruperea sau suspendarea circulaiei unui tren a fost anunat n ziua
anterioar plecrii din staia de pornire, cltorii vor plti tarifele aferente rutei ocolitoare.
n cazul n care circulaia trenurilor de cltori se ntrerupe ca urmare a strii
necorespunztoare a infrastructurii feroviare, administratorul/gestionarii de infrastructur
vor organiza, n condiiile tehnice existente, un serviciu de transport pentru cltori i
bagaje cu alte vehicule. Tarifele pltite pentru transportul cu aceste vehicule vor fi
suportate de cltori dac ntreruperea a fost anunat nainte de plecarea trenului din
staia de pornire.
2.9. Dreptul la aciune i prescripia acestuia.
2.9.1. Rspunderi.
Operatorul de transport feroviar rspunde de paguba care rezult din decesul,
rnirea sau orice alt vtmare a integritii fizice ori mintale a cltorului, provocat
printr-un accident, n legtur cu exploatarea feroviar, produs n timpul ct cltorul se
afl n vehicule sau n spaii aferente operatorului, respectiv cnd intr sau iese din
acestea.
Operatorul de transport feroviar este, de asemenea, rspunztor de paguba care
rezult din pierderea total sau parial ori din avarierea obiectelor pe care cltorul,
victim a unui astfel de accident, le avea asupra sa.
Operatorul de transport feroviar este scutit de aceast rspundere:

32

- dac accidentul a fost provocat de mprejurri strine de exploatarea feroviar, pe care

operatorul de transport feroviar, cu toate diligenele cerute de particularitile cazului
respectiv, nu le putea evita i ale cror consecine nu le putea preveni;
- total sau parial, n msura n care accidentul este imputabil cltorului;
- dac accidentul se datoreaz comportamentului unui ter pe care operatorul de
transport feroviar, cu toate diligenele cerute de particularitile cazului respectiv, nu l
putea evita i ale crui consecine nu le putea preveni.
2.9.2. Aciuni.
Reclamaiile administrative, rezultate din contractul de transport, sunt obligatorii i
trebuie adresate n scris operatorului de transport feroviar.
Aciunea juridic mpotriva operatorului de transport feroviar, care se nate din
contractul de transport, aparine persoanei care posed legitimaia de cltorie.
n caz de rnire, aciunea aparine persoanei rnite, iar n caz de moarte prin
accident, motenitorilor ei legali.
Aciunea de restituire a unei sume pltite n virtutea contractului de transport
aparine celui care a efectuat aceast plat.
Aciunea judectoreasc pentru restituirea unei sume pltite n temeiul
contractului de transport poate fi exercitat mpotriva operatorului de transport feroviar
care a ncasat aceast sum sau mpotriva celui n folosul cruia a fost ncasat.
2.9.3. Prescripii.
Orice aciune ntemeiat pe rspunderea operatorului de transport feroviar n caz de
deces sau de rnire a cltorului este stins dac cel ndreptit nu semnaleaz, n scris,
preteniile n termen de 6 luni de la momentul lurii la cunotin despre producerea
accidentului.
Totui, aciunea nu se stinge dac:
- accidentul nu a fost semnalat sau a fost semnalat cu ntrziere de ctre operatorul de
transport feroviar, ca urmare a unor mprejurri care nu sunt imputabile celui ndreptit;
- cel ndreptit dovedete c accidentul a avut drept cauz o culp a operatorului de
transport feroviar.
Aciunile pentru daune-interese, ntemeiate pe rspunderea operatorului de
transport feroviar n caz de deces i de rnire a cltorilor, se prescriu:
- pentru cltori, n termen de 3 ani socotii din ziua urmtoare celei n care s-a produs
accidentul;
- pentru celelalte persoane ndreptite, n termen de 3 ani socotii din ziua urmtoare
celei n care s-a produs decesul cltorului.
Celelalte aciuni care izvorsc din contractul de transport sunt prescrise dup
trecerea unui an.

3. Contractul de transport de bagaje si mesagerii pe calea ferat

Bagajele sunt bunuri de uz personal si alte obiecte pe care le ia o parsoana cu
sine in calatorie.

33

Potrivit Regulamentului de transport si dupa natura lor, bagajele se pot clasifica

astfel: bagajele neinregistrate, aflate in paza calatorului; bagaje in depozit temporar;
bagaje inregistrate.
Bagajele din prima categorie sunt acelea care prin volumul lor redus sau prin
greutatea lor pana la 30 kg se transporta gratuit, si nu se predau caii ferate, ramanand in
paza calatorului.
Bagajele din cea de-a doua categorie fac obiectul unui contract de depozit,
acestea fiind predate spre pastrare si paza in depozitul caii ferate, contra unei taxe tarifare,
nu si transportarea lor.
In fine, bagajele inregistrate formeaza obiectul material al contractului de
transport de bagaje, in schimbul taxei tarifare platita de calator. Transportul acestor
bagaje se face cu acelasi tren cu care calatoreste calatorul sau in vagoane special
amenajate. Aceste bagaje fie depasesc volumul sau greutatea admisa pentru bagajele de
mana, fie, desi nu depasesc aceste limite, calatorul nu doreste sa le aiba in paza sa,
incheind un astfel de contract.
Pentru prevenirea unor consecinte daunatoare, prin primirea ca bagaje a unor
marfuri excluse la transport, calea ferata are dreptul de a verifica continutul oricarui
bagaj, cand sunt motive temeinice ca declararea continutului este falsa, in prezenta
posesorului recipisei iar in lipsa acestuia in prezenta a doi martori straini de calea ferata,
incheindu-se un proces-verbal constatator.
Contractul de transport de bagaje se incheie prin predarea bagajului la magazia
de bagaje pentru a fi transportate la o anumita destinatie, plata taxei tarifare si eliberarea
recipisei de bagaje, care contine urmatoarele mentiuni:
- denumirea statiei de predare si a celei de destinatie;
- ziua predarii si trenului caruia s-a predat bagajul;
- felul si greutatea coletelor;
- suma reprezentand tariful si alte tarife eventuale;
- suma reprezentand asigurarea sau interesul declarat.
Recipisa de bagaje este formata din patru exemplare:
- cuponul de control;
- recipisa de bagaje care se inmaneaza calatorului;
- foaia de manipulare care insoteste transportul pana la destinatie si care se preda
calatorului impreuna cu bagajul;
- matca (copia) care ramane la carnetul de recipise.
Calea ferata poate refuza primirea la transport a bagajelor ambalate defectuos
sau insuficient, iar daca in aceste conditii a primit totusi la transport bagajele, va trebui sa
faca mentiunea corespunzatoare pe recipisa de bagaje, ele circuland pe raspunderea
posesorului recipisei.
Bagajele si coletele se cantaresc obligatoriu si gratuit la predare, in prezenta
predatorului. Se cantaresc vietatile mici, transportate in custi, obiectele pentru care se iau
ca baza greutatile specificate in tarif, coletele de ziare in greutate pana la 10 kg, iar cele
cu reviste si carti pana la 20 kg de colet. Dupa ajungerea la destinatie, daca bagajele si
coletele prezinta urme de violare, la cererea scrisa a posesorului recipisei de bagaje,
coletele vor fi obligatoriu verificate. Cel indreptatit poate refuza primirea bagajelor,
atunci cand calea ferata nu da curs cererii sale.
Eliberarea bagajelor se face in statia pentru care au fost predate, insa la cererea
posesorului recipisei pot fi restituite in statia de plecare ori in una intermediara, cu

34

conditia ca timpul de oprire a trenului, cu care sunt transportate, sa permita operatiunea si

daca nu se opun dispozitii de ordin sanitar, vamal, fiscal sau administrativ.
Daca trenul intarzie pierzand corespondenta cu cel urmator sau daca circula
numai o portiune din parcursul normal, posesorul recipisei poate cere inapoierea
bagajului in statia de predare, fara a mai fi obligat la plata taxei corespunzatoare
inapoierii, avand totodata si dreptul de a i se restitui cota parte din taxa corespunzatoare
parcursului nestrabatut.
In cazul transportului de mesagerii, termenul de executare a transportului este
acelasi cu cel prevazut pentru marfurile expediate cu trenuri de calatori.
Forma si continutul expeditiilor de mesagerii sunt stabilite prin instructiunile
Companiei Nationale ale Cailor Ferate Romane.
Contractul de transport de mesagerii se incheie in aceleasi conditii ca si cel de
transport de bagaje, documentul de transport purtand denumirea de scrisoare de trasura de
mesagerii.
Buletinul de mesagerii este format din urmatoarele parti:
- un cupon de control care se opreste la statia de predare pentru a fi inapoiat cu contul
lunar la serviciul de verificare a veniturilor;
- unicatul care insoteste transportul si se inmaneaza destinatarului;
- avizul si adeverinta de primire, care insoteste transportul;
- copia care se retine la statia de predare;
- duplicatul care se preda expeditorului dupa primirea si plata tarifului de transport.
Buletinul de mesagerii este un formular tip ce se completeaza de catre expeditor,
fiind obligatorii urmatoarele mentiuni: statia de expeditie si cea de destinatie; numarul,
felul ambalarii si greutatea coletelor; continutul coletelor; valoarea rambursului la
eliberare; indicarea documentelor anexate, data si semnatura expeditorului.
Pentru transporturile de bagaje si colete cu ziare efectuate cu trenuri automotoare
rapide nu se admite modificarea contractului de transport.
La toate celelalte feluri de trenuri, in cazul expeditiilor de mesagerii se poate
dispune de catre expeditor schimbarea destinatarului, precum si inapoierea expeditiei in
statia de predare.
Ajunse la destinatie, bagajele transportate vor fi eliberate calatorului in schimbul
prezentarii recipisei de bagaje pe care se va face mentiunea zilei si orei predarii precum si
semnatura de primire.
Termenul de ridicare a bagajelor este de 24 ore de la sosirea in statia de
destinatie, orice depasire a termenului indreptateste calea ferata de a pretinde taxa de
magazinaj.
Daca in termen de 30 de zile de la sosirea lor la destinatie, iar pentru marfurile
perisabile chiar mai repede, posesorul recipisei nu se prezinta pentru a ridica, bagajele,
calea ferata are dreptul sa procedeze la valorificarea lor, satisfacandu-si cu preferinta
creantele sale din pretul obtinut.
Recipisa de bagaje fiind eliberata la purtator, calea ferata nu raspunde daca a
predat bagajul persoanei care s-a prezentat cu recipisa, atunci cand aceasta nu este
proprietara bagajului. Calea ferata va fi considerata totusi in culpa si va raspunde in cazul
in care a fost incunostiintata de pierderea sau furtul recipisei de bagaje si in consecinta ca
cel ce se prezinta cu recipisa nu este in drept sa pretinda si sa ridice bagajele.
De asemenea, calea ferata va raspunde si pentru pierderea totala sau partiala a
bagajelor sau coletelor si avarierea lor, din momentul primirii acestora la transport si pana

35

la eliberarea lor efectiva, precum si pentru pagubele pricinuite prin nepredarea lor la
termen. Calea ferata va fi scutita de raspundere numai daca va face dovada ca pierderea
sau avarierea marfii au fost determinate de un caz de forta majora sau un viciu propriu al
bagajului iar pentru paguba pricinuita din eliberarea cu intarziere a bagajelor sau
coletelor, calea ferata va putea fi exonerata daca va dovedi ca intarzierea se datoreaza
unor imprejurari pe care nu le-a putut preveni sau inlatura. Proba ca pierderea, avarierea
sau eliberarea cu intarziere a avut drept cauza una dintre aceste fapte cade in sarcina caii
ferate. Cei indreptatiti au dreptul de a face dovada ca paguba in intregime sau in parte, nu
a avut drept cauza unul din aceste riscuri.
In cazul pierderii totale sau partiale a bagajelor, daca valoarea pagubei este
dovedita, calea ferata trebuie sa plateasca o despagubire egala cu aceasta valoare, fara a
depasi suma prevazuta in tarif, pe kilogram de masa bruta lipsa sau pe colet iar in cazul in
care valoarea pagubei nu este dovedita, o despagubire forfetara pe kilogram de masa
bruta lipsa pe colet, prevazuta in tarif. Calea ferata este obligata sa restituie, in plus,
tariful de transport, taxe vamale si celelalte sume platite cu ocazia transportului coletului
pierdut.

TRANSPORTUL AERIAN

1. Aspecte introductive.
Conform Codului aerian din 2001, operaiunile de transport aerian public sunt
transporturile de pasageri, bagaje, mrfuri i pot, executate pe baze comerciale de ctre
operatori aerieni care posed certificat de operator aerian i licen de transport aerian,
prin curse regulate sau neregulate. Transporturile aeriene internaionale de pasageri,
bagaje, mrfuri i pot sunt supuse acordurilor i conveniilor internaionale n domeniul
transporturilor aeriene la care Romnia este parte.
Ministerul Transporturilor emite reglementri aeronautice privind desfurarea
activitilor de transport aerian public. n scopul asigurrii siguranei zborului, Ministerul
Transporturilor emite i revizuiete ori de cte ori este cazul, reglementri aeronautice
specifice, conforme cu reglementrile, standardele, practicile recomandate i procedurile
elaborate de Organizaia Aviaiei Civile Internaionale i de alte organisme internaionale
de aviaie civil la care Romnia este parte, i asigur controlul respectrii acestora.
Transporturile aeriene publice efectuate prin curse regulate sunt transporturile
aeriene executate dup orare publicate i rute prestabilite, destinate s asigure legtura
ntre dou sau mai multe aeroporturi i n care capacitatea comercial disponibil este
pus la dispoziie publicului contra cost.
Operatorii aerieni romni, deintori ai unui certificat de operator aerian n termen
de valabilitate, pot efectua transporturi aeriene publice interne i internaionale, prin curse

36

regulate sau neregulate, numai n urma obinerii unei licene de transport aerian, eliberat
de Ministerul Transporturilor.
Operatorii aerieni strini pot efectua transporturi aeriene publice, prin curse
regulate sau neregulate, spre sau dinspre Romnia, pe baza drepturilor de trafic acordate
de Ministerul Transporturilor, n conformitate cu prevederile acordurilor i conveniilor
internaionale la care Romnia este parte.
Transporturile aeriene publice se execut pe baz de contract de transport, ncheiat
ntre operatorul aerian i pasager sau expeditorul de marf i/sau pot. Prin contractul de
transport aerian, operatorul aerian se oblig s duc pe calea aerului la destinaie
pasagerii, bagajele, marfa i/sau pota, iar beneficiarul, s plteasc preul transportului.
Operatorul aerian rspunde pentru orice prejudiciu care a produs decesul sau
vtmarea sntii pasagerilor ori avarierea sau pierderea bagajelor, a mrfii i/sau a
potei.
Din definiia prezentat mai sus reies cteva trsturi caracteristice, i anume:
- contractul este bilateral ntruct se ncheie prin acordul de voin al celor dou pri
contractante operatorul (transportatorul) i beneficiarul transportului;
- contractul este sinalagmatic ntruct se nasc obligaii de ambele pri;
- contractul este oneros ntruct fiecare parte urmrete prin propria prestaie s obin o
contraprestaie;
- contractul este real ntruct presupune predarea efectiv a mrfii la transport;
- contractul este de adeziune deoarece ambele pri sunt obligate s se conformeze
condiiilor dinainte stabilite, ele pot numai s adere sau nu, fiind neputincioase n
schimbarea acestor condiii prin voina lor.
Contractul se poate ncheia prin simplul acord de voin dar cu obligaia ca acesta
s fie materializat printr-un nscris cu valoarea de a proba contractul ncheiat.
Momentul ncheierii contractului se consider a fi momentul n care
transportatorul elibereaz documentul de transport cltorului sau expeditorului
ncrcturii.
1. Pentru transportul de pasageri se elibereaz un document de transport individual
sau colectiv, care va conine:
- indicarea punctelor de plecare i de destinaie;
- dac punctele de plecare i de destinaie sunt situate pe teritoriul unui singur stat parte
i dac unul sau mai multe puncte de escal sunt situate pe teritoriul unui alt stat,
indicarea a cel puin unuia dintre aceste puncte de escal.
Transportatorul va elibera pasagerului o etichet de identificare a bagajului pentru
fiecare articol de bagaj nregistrat.
2. Pentru transportul de mrfuri se va elibera o scrisoare de transport aerian.
Regimul rspunderii operatorului aerian este, pentru transporturile aeriene
internaionale, stabilit n conformitate cu conveniile i nelegerile internaionale la care
Romnia este parte, iar pentru transporturile aeriene interne, n conformitate cu
prevederile dreptului comun, n msura n care nu s-a stabilit altfel printr-o lege special.
n materie de transport aerian, atunci cnd nu este reglementat printr-un act
special, se vor aplica reglementrile noului Cod aerian din 2001, reglementrile
Conveniei de la Montreal pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul
aerian internaional la care sa aliniat i Romnia prin O.G. nr. 107/2000, ct i alte norme
imperative cu caracter general.

37

2. Contractul de transport aerian de marfuri

2.1. Contractul de transport aerian de marfuri n trafic intern
Contractul de transport aerian de marfuri este aceea conventie prin care
operatorul de transport aerian se obliga sa transporte marfurile pe calea aerului, sa le
pazeasca si sa le predea la destinatie, in schimbul unei taxe de transport, platita de
cealalta parte - expeditorul marfii.
Transporturile aeriene interne sunt acelea executate in limitele teritoriale ale
statului nostru, fara escala pe un aeroport situat pe teritoriul unui stat strain. Toate
transporturile aeriene sunt reglementate prin dispozitiile Codului aerian roman din 2001.
Contractul de transport aerian se incheie pe baza prezentarii de catre expeditor a
marfii ce urmeaza a fi transportata, plata taxei de transport si eliberarea de catre
transportator a scrisorii de transport aerian.
Scrisoarea de transport aerian de marfuri in trafic intern cuprinde urmatoarele
mentiuni: datele de identificare a transportului aerian, a expeditorului si destinatarului;
aeroportul de decolare si cel de destinatie; felul si cantitatea incarcaturii; modul de
ambalare; volumul si numarul coletelor; valoarea rambursului; locul si data emiterii
documentului.
Transportatorul aerian este in drept sa refuze primirea unei incarcaturi la transport,
solicitata de client in situatia in care:
- transportul este anulat sau suspendat prin dispozitia organelor de stat competente, din
cauza unor conditii tehnice sau meteorologice deosebite;
- transportul este interzis prin dispozitia organului de stat competent pe motiv de pericol
pentru securitatea zborului sau a incarcaturii (arme, munitii, materiale inflamabile etc.);
- transportul nu poate avea loc din lipsa de aeronave sau, desi exista, cele existente nu
corespund pentru caracteristicile marfii care trebuie transportata sau incarcatura a fost
completata potrivit certificatului de navigabilitate.
Pentru a putea fi primite la transportul pe calea aerului, marfurile trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie admise la transport prin dispozitiile egale; b)
marfurile si ambalarea lor sa nu prezinte pericol pentru aeronava, calatori sau alte bunuri;
c) sa fie cantarite si insotite de documentele necesare; d) ambalajul sa corespunda
transportului aerian si sa asigure integritatea incarcaturii; e) fiecare colet sa aiba o
eticheta care sa indice adresa expeditorului si destinatarului; f) marfurile sa fie predate in
timpul programului de lucru sau la orele indicate de transportator.
Transportatorul aerian are obligatia de a transporta incarcatura la destinatie, in
bune conditiuni si in termenul stabilit.
Pentru realizarea creantelor sale, transportatorul aerian are un drept de retentie
asupra marfurilor precum si un privilegiu asupra pretului obtinut din vanzarea lor. Acest
drept de retentie asupra marfurilor dureaza pana la predarea lor destinatarului.
Transportatorul are obligatia de a aviza si elibera marfurile numai destinatarului
indicat in scrisoarea de transport aerian si pe baza semnaturii acestuia pe documentul de
transport.
2.2. Transporturile aeriene internationale de marfuri

38

Potrivit art. 4 din Convenia de la Montreal din 28 mai 1999, pentru transportul de
mrfuri se va elibera o scrisoare de transport aerian. Utilizarea oricrui alt mijloc prin
care se realizeaz nregistrarea informaiilor cu privire la transportul care se efectueaz se
poate substitui eliberrii unei scrisori de transport aerian. n cazul n care se folosesc alte
asemenea mijloace, transportatorul va elibera expeditorului, la cererea acestuia, o chitan
de primire a mrfii, care s permit identificarea expediiei i accesul la informaiile
coninute n nregistrrile efectuate prin aceste alte mijloace.
Aadar, contractul de transport internaional de mrfuri se ncheie sub forma
scrisorii de transport aerian (Air Waybill), sau sub forma chitanei de primire a mrfii care
face dovada ncheierii contractului, primirea mrfii la transport de ctre transportatorul
aerian, precum i condiiile transportului.
Scrisoarea de transport aerian este ntocmit de expeditor n trei exemplare
originale dintre care primul exemplar poart meniunea "pentru transportator" i este
semnat de ctre expeditor, al doilea exemplar poart meniunea "pentru destinatar" i este
semnat de ctre expeditor i transportator iar al treilea exemplar este semnat de
transportator i este nmnat de acesta expeditorului, dup acceptarea mrfii.
Semntura transportatorului i cea a expeditorului pot fi tiprite sau nlocuite de
o tampil.
Dac, la cererea expeditorului, transportatorul ntocmete scrisoarea de transport
aerian, se va considera, pn la proba contrar, c transportatorul a acionat n numele
expeditorului (art. 7 din Convenia de la Montreal).
Pe lng cele trei exemplare originale, scrisoarea de transport aerian mai
cuprinde: recipisa de primire a mrfii, exemplarul pentru formalitile de vam la
destinaie i cte o copie pentru cru i agenii acestuia.
n scrisoarea de transport aerian sunt cuprinse urmtoarele meniuni:
- aeroportul de decolare i cel de destinaie, indicndu-se i statele pe teritoriul crora se
afl;
- dac punctele de plecare i de destinaie sunt situate pe teritoriul unui singur stat parte
i dac unul sau mai multe puncte de escal sunt situate pe teritoriul unui alt stat,
indicarea a cel puin unuia dintre aceste puncte de escal;
- felul i greutatea mrfii;
- dimensiunile i ambalajul, precum i numrul coletelor.
Expeditorului i revine obligaia de a da toate lmuririle necesare i s anexeze
la scrisoarea de transport aerian documentele necesare pentru ndeplinirea de ctre
transportator a formalitilor vamale, fiscale, sanitare etc.
Expeditorul va rspunde pentru exactitatea datelor nscrise n scrisoarea de
transport aerian, precum i pentru orice daun suferit de transportator sau de oricare alt
persoan fa de care rspunderea transportatorului poate fi antrenat din cauza
indicaiilor i declaraiilor false, inexacte sau incomplete.
n transporturile internaionale aeriene de mrfuri, prin convenia prilor,
scrisoarea de transport, poate avea forma unui titlu reprezentativ al mrfii.
Potrivit prevederilor Conveniei de la Montreal (art. 12), expeditorul, n virtutea
dreptului de dispoziie asupra mrfii, poate dispune modificarea contractului de transport.
Astfel, expeditorul poate dispune urmtoarele modificri:
- retragerea mrfii de la aeroportul de plecare sau de destinaie;
- reinerea mrfii pe parcursul transportului la orice aterizare;

39

- solicitarea ca marfa s fie predat la destinaie sau pe parcursul transportului unei

persoane, alta dect destinatarul desemnat iniial;
- solicitarea ca marfa s fie returnat la aeroportul de plecare.
n exercitarea acestui drept expeditorul nu trebuie s aduc prejudicii
transportatorului sau altor expeditori i trebuie s ramburseze orice cheltuieli care decurg
din exercitarea acestui drept.
n cazul n care ndeplinirea instruciunilor expeditorului este imposibil,
transportatorul trebuie s informeze imediat expeditorul.
Dac transportatorul execut instruciunile expeditorului referitoare la
dispunerea mrfii, fr a solicita ntocmirea exemplarului din scrisoarea de transport
aerian sau a chitanei de primire a mrfii care revine acestuia din urm, transportatorul
este rspunztor, fr atingerea dreptului su la despgubire din partea expeditorului,
pentru orice pagub care ar putea fi cauzat n acest mod oricrei persoane care este n
mod legal n posesia acestui exemplar din scrisoarea de transport aerian sau a chitanei de
primire a mrfii.
Dreptul conferit expeditorului nceteaz n momentul n care ncepe dreptul
acordat destinatarului. Totui, dac destinatarul refuz s accepte marfa sau nu poate fi
contactat, expeditorul i reia dreptul de dispoziie.
Transportatorul aerian rspunde, pentru daunele cauzate prin pierderea (total
sau parial) sau avarierea mrfii, cnd evenimentul care a pricinuit daunele respective s-a
produs n timpul cltoriei aeriene, deci n timpul ct mrfurile se aflau n paza
transportatorului, pe aerodrom, n magazie sau la bordul aeronavei precum i pentru
daunele cauzate de executarea cu ntrziere a transportului.
Potrivit art. 26 din Convenia de la Montreal, orice clauz stabilit de pri prin
care s-ar urmri nlturarea sau stabilirea unei limite inferioare a rspunderii
transportatorului n raport cu cea fixat prin Convenie, este lovit de nulitate.
n cazul pierderii totale a mrfii, recunoscut de transportator, sau dup
expirarea a 7 zile de la data cnd trebuia s soseasc marfa, destinatarul poate s treac la
valorificarea drepturile ce decurg din contractul de transport, fa de transportator (art. 13
alin. 3 din Convenia de la Montreal).
Transportatorul nu este rspunztor dac se dovedete i n msura n care
dovedete c distrugerea, pierderea sau deteriorarea mrfii s-a datorat:
a) unui defect al mrfii, calitii sau viciului acesteia;
b) ambalrii necorespunztoare a mrfii, efectuat de ctre o alt persoan dect
transportatorul, prepuii sau mandatarii acestuia;
c) unei stri de rzboi sau conflict armat;
d) unei aciuni a autoritii publice realizate n legtur cu intrarea, ieirea sau tranzitul
mrfii.
Transportul aerian, n sensul paragrafului de mai sus include perioada n care
marfa se afl n grija transportatorului.
Perioada transportului aerian nu se extinde asupra transportului terestru, maritim
sau pe ci navigabile interioare, efectuat n afara unui aeroport. Totui, dac un astfel de
transport se realizeaz n aplicarea unui contract de transport aerian, n scopul ncrcrii,
expedierii sau transbordrii, orice pagub este considerat, pn la proba contrar, ca
fiind rezultatul unui eveniment care a avut loc n timpul transportului aerian. Dac
transportatorul, fr consimmntul expeditorului, utilizeaz alt mod de transport pentru
a efectua o parte sau ntregul transport care, conform contractului ncheiat ntre pri,

40

urma s fie transport aerian, respectivul transport efectuat prin alt mod de transport este
considerat ca fiind inclus n perioada transportului aerian (art. 18 din Convenia de la
Montreal).
Primirea fr reclamaie de ctre destinatar a mrfurilor constituie, pn la proba
contrar, dovada c acestea au fost predate n bun stare i n conformitate cu documentul
de transport.
n caz de deteriorare destinatarul trebuie s adreseze transportatorului o
reclamaie imediat dup descoperirea deteriorrii i cel mai trziu ntr-un interval de 14
zile de la data primirii mrfurilor. n caz de ntrziere, reclamaia trebuie fcut cel mai
trziu ntr-un termen de 21 de zile de la data la care mrfurile au fost puse la dispoziia sa.
Orice reclamaie trebuie formulat n scris i remis sau expediat n termenul
menionat mai sus.
Dac nici o reclamaie nu este fcut n termenul menionat mai sus, nici o
aciune nu va fi ntreprins mpotriva transportatorului, cu excepia cazului de fraud din
partea acestuia (art. 31 din Convenia de la Montreal).
Aciunea n responsabilitate trebuie s fie introdus, la cererea reclamantului, pe
teritoriul unuia dintre statele pri, fie naintea tribunalului de la domiciliul
transportatorului sau de la locul sediului su principal de afaceri sau de la locul sediului
su de afaceri unde a fost ncheiat contractul, fie naintea tribunalului de la locul de
destinaie.
Prile la contractul de transport de marf pot stipula soluionarea prin arbitraj a
oricrui diferend referitor la rspunderea transportatorului, n baza Conveniei de la
Montreal. Respectiva nelegere va fi consemnat n scris.
Procedura de arbitraj se desfoar, la alegerea reclamantului, n una dintre
jurisdiciile tribunalului la care face referire art. 33 din Convenie.
Dreptul la despgubire este anulat dac aciunea n responsabilitate nu este
introdus n termen de 2 ani de la data sosirii la destinaie sau de la data la care aeronava
ar fi trebuit s soseasc sau de la data ncetrii transportului.
Metoda de calcul al acestei perioade este determinat de legislaia aplicat de
tribunalul sesizat asupra cazului.
3. Transporturile aeriene de calatori si bagaje
3.1. Transporturile aeriene interne de calatori si bagaje
Transporturile aeriene interne de calatori si bagaje se executa prin cursele
regulate, suplimentare sau ocazionale (speciale) de trafic aerian public.
Indiferent de felul cursei, intotdeauna transportul de calatori pe calea aerului se
executa numai pe baza de contract incheiat intre transportatorul aerian si calator.
Contractul de transport aerian de calatori este acea conventie prin care
transportatorul se obliga sa transporte un anumit calator sau un grup de calatori pe calea
aerului de la aeroportul de decolare, la cel de destinatie, iar calatorul sa plateasca taxa de
transport corespunzatoare.
Contractul de transport aerian de calatori se incheie prin oferta facuta de calator
in acest sens si acceptarea ei de catre transportator, momentul incheierii fiind, conform
cel al platii taxei si eliberarii documentului de transport.

41

Contractul de transport aerian se poate incheia individual, cu fiecare calator in

parte sau cu un grup de persoane.
Exista obligatia pentru transportatorul aerian de a incheia contractul de transport
cu orice ofertant care respecta dispozitiile normative, care reglementeaza transportul
aerian si achita taxa legal stabilita, putand, dupa caz, refuza incheierea contractului sau,
desi incheiat, sa refuze transportul daca:
- transportul este anulat sau suspendat printr-o dispozitie legala, din motive tehnice sau
meteorologice exceptionale care nu garanteaza siguranta zborului;
- persoana ce se prezinta pentru inceperea calatoriei este in stare de ebrietate, stare
psihica anormala, bolnava de o maladie contagioasa sau are plagi deschise, ori nu
respecta dispozitiile obligatorii pentru calatori.
In cazul in care s-a dispus anularea sau suspendarea zborului, la cererea
calatorului, transportatorul are obligatia de a restitui taxa de transport incasata. Daca
zborul a fost intrerupt din orice cauze, pe un aeroport intermediar, prin grija si in contul
transportatorului se va organiza continuarea transportarii calatorilor cu cel mai rapid
mijloc de transport, fara restituirea unei parti din taxa sau completarea acesteia.
Renuntarea calatorului, din orice motiv, de a continua calatoria, facuta la o escala
anterioara aeroportului de destinatie prevazut in biletul de calatorie, sau excluderea sa de
la transport ca urmare a comiterii unor contraventii sau infractiuni referitoare la
transportul aerian, nu-l indreptateste pe acesta sa pretinda restituirea taxei de transport.
3.2. Transporturile aeriene internationale de calatori si bagaje
Transporturile internaionale aeriene de cltori i bagaje sunt reglementate prin
Convenia de la Montreal (art. 1 pct. 1)
Potrivit art. 3 din Convenie transportatorul are obligaia de a emite un
document de transport, constatator al contractului de transport, individual sau colectiv
care va conine:
a) indicarea punctelor de plecare i de destinaie;
b) dac punctele de plecare i de destinaie sunt situate pe teritoriul unui singur stat
parte i dac unul sau mai multe puncte de escal sunt situate pe teritoriul unui alt stat,
indicarea a cel puin unuia dintre aceste puncte de escal.
Utilizarea oricrui alt mijloc prin care se nregistreaz informaiile indicate mai
sus se poate substitui eliberrii documentului de transport la care s-a fcut referire n
respectivul paragraf. Dac un astfel de mijloc este utilizat, transportatorul va elibera
pasagerului o declaraie scris privind informaiile astfel nregistrate.
Transportatorul va elibera pasagerului o etichet de identificare a bagajului
pentru fiecare articol de bagaj nregistrat.
Pasagerului i se va elibera o ntiinare scris prin care i se va indica c n cazul
aplicrii Conveniei de la Montreal, aceasta reglementeaz i poate limita rspunderea
transportatorilor n caz de deces sau vtmare, n caz de distrugere, pierdere ori
deteriorare a bagajelor, precum i n caz de ntrziere.
Potrivit art. 17 din Convenie transportatorul este rspunztor pentru dauna
rezultat ca urmare a decesului sau vtmrii corporale a unui pasager, cu condiia ca
accidentul care a provocat decesul sau vtmarea s se fi produs la bordul aeronavei sau
n timpul oricreia dintre operaiunile de mbarcare sau de debarcare.

42

Pentru daunele menionate mai sus, care nu depesc 100.000 Drepturi Speciale
de Tragere (DST) pentru fiecare pasager, transportatorul nu poate exclude sau limita
rspunderea sa.
Transportatorul nu va fi rspunztor pentru daunele prevzute mai sus, (n art.
17 paragraful 1) n msura n care acestea depesc 100.000 DST pentru fiecare pasager,
dac dovedete c:
a) respectiva daun nu s-a datorat neglijenei sau altei aciuni greite ori omisiuni a
transportatorului sau a prepuilor ori mandatarilor acestuia;
b) respectiva daun a survenit numai datorit neglijenei sau altei aciuni greite ori
omisiuni a unei tere pri (art. 21 din Convenie).
n cazul accidentelor de aviaie care au avut ca urmare decesul sau vtmarea
pasagerilor, transportatorul - dac este prevzut n legislaia sa naional va efectua fr
ntrziere pli n avans unei persoane fizice sau persoanelor fizice care au dreptul s
pretind despgubiri, cu scopul de a satisface necesitile economice imediate ale
respectivelor persoane. Aceste pli n avans nu constituie o recunoatere a rspunderii i
pot fi compensate din orice sum achitat ulterior de ctre transportator cu titlu de daun
(art. 28 din Convenie).
Transportatorul este rspunztor pentru daunele survenite datorit distrugerii,
pierderii sau deteriorrii bagajului nregistrat, cu condiia ca evenimentul care a provocat
distrugerea, pierderea sau deteriorarea s fi avut loc la bordul aeronavei sau n perioada n
care transportatorul avea n grij bagajul nregistrat. Totui transportatorul nu este
rspunztor dac i n msura n care dauna a survenit datorit unui defect al bagajului,
calitii sau viciului acestuia. n cazul unui bagaj nenregistrat, inclusiv al obiectelor
personale, transportatorul poart rspunderea dac dauna survine din vina sa, a prepuilor
sau a mandatarilor si.
Dac transportatorul recunoate pierderea unui bagaj nregistrat sau dac un
bagaj nregistrat nu a sosit la destinaie n termen de 21 de zile de la data la care ar fi
trebuit s soseasc, pasagerul este ndreptit s i exercite mpotriva transportatorului
drepturile care decurg din contractul de transport.
Sub rezerva unor prevederi contrare, n Convenia de la Montreal termenul
bagaj desemneaz att bagajul nregistrat, ct i bagajul nenregistrat.
Potrivit art. 19 din Convenia de la Montreal transportatorul este rspunztor
pentru dauna survenit datorit ntrzierii n transportul aerian de pasageri, bagaje sau
mrfuri. Cu toate acestea transportatorul nu este rspunztor pentru daunele survenite
datorit ntrzierii dac dovedete c el, prepuii i mandatarii si au luat toate msurile
care se impun n mod rezonabil pentru a evita dauna sau c le-a fost imposibil s ia
respectivele msuri.
n cazul daunelor survenite datorit ntrzierii n transportul persoanelor
rspunderea transportatorului pentru fiecare pasager este limitat la suma de 4.150 DST.
La transportul bagajului rspunderea transportatorului n caz de distrugere,
pierdere, deteriorare sau ntrziere este limitat la suma de 1.000 DST pentru fiecare
pasager, n afara cazului n care pasagerul, n momentul n care bagajul nregistrat a fost
predat transportatorului, a fcut o declaraie special privind interesul n livrarea la
destinaie i a pltit o sum suplimentar, dac este necesar. n acest caz transportatorul
va fi rspunztor pentru plata unei sume care nu va depi suma declarat, cu excepia
cazului n care dovedete c suma este mai mare dect interesul real al pasagerului n
livrarea la destinaie.

43

Limitele prevzute la art. 21 i art. 22 din Convenia de la Montreal nu vor putea

mpiedica tribunalul de a solicita, n conformitate cu legislaia pe care o aplic, achitarea
unei sume suplimentare, corespunztoare unei pri sau ntregii sume rezultate din
cheltuielile de judecat i din celelalte cheltuieli rezultate n urma litigiului i suportate de
reclamant, inclusiv dobnda. Prevederile de mai sus nu se aplic n cazul n care valoarea
daunelor solicitate, excluznd cheltuielile de judecat i alte cheltuieli legate de proces,
nu depete suma pe care transportatorul a oferit-o n scris reclamantului, n termen de 6
luni de la data la care a avut loc evenimentul care a provocat dauna sau nainte de
introducerea aciunii n justiie, dac aceasta este ulterioar respectivului termen.
Transportatorul poate stipula n contractul de transport limite de rspundere mai
mari dect cele prevzute n Convenia de la Montreal sau nici o limit de rspundere.
Orice clauz care are tendina s exonereze transportatorul de rspundere sau s
stabileasc o limit mai sczut dect cea stabilit prin Convenia de la Montreal este
nul i neavenit, ns nulitatea oricrei astfel de clauze nu implic nulitatea ntregului
contract, care rmne supus prevederilor conveniei.
Primirea fr reclamaie de ctre destinatar a bagajelor nregistrate constituie,
pn la proba contrar, dovada c acestea au fost predate n bun stare i n conformitate
cu documentul de transport sau cu informaiile nregistrate n celelalte mijloace la care s-a
fcut referire la paragraful 2 al art. 3 i la paragraful 2 al art. 4 din Convenia de la
Montreal.
n caz de deteriorare destinatarul trebuie s adreseze transportatorului o
reclamaie imediat dup descoperirea deteriorrii i cel mai trziu ntr-un interval de 7
zile de la data primirii, pentru bagajele nregistrate. n caz de ntrziere, reclamaia trebuie
fcut cel mai trziu ntr-un termen de 21 de zile de la data la care bagajele au fost puse la
dispoziia sa.
Orice reclamaie trebuie formulat n scris i remis sau expediat n termenul
menionat mai sus.
Dac nici o reclamaie nu este fcut n termenul menionat mai sus, nici o
aciune nu va fi ntreprins mpotriva transportatorului, cu excepia cazului de fraud din
partea acestuia (art. 31 din Convenia artat).

TRANSPORTURILE RUTIERE

44

1. Reglementarea transportului rutier.

Activitatea de transport va fi organizat i condus cu respectarea prevederilor i
reglementrilor naionale n vigoare i a acordurilor i conveniilor internaionale la care
Romnia a aderat sau este parte. Astfel de reglementri sunt:
1. Reglementri cu caracter general:
- Codul comercial prin art. 413-441;
- Ordonana Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile;
- Ordonan de urgen nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.
2. Reglementri speciale privind transportul persoanelor:
- Hotrrea Guvernului nr. 951/1995 privind clasificarea autocarelor utilizate pentru
transporturi turistice n trafic intern i internaional i pentru transporturi publice de
persoane n trafic internaional;
- Ordinul comun al ministrului transporturilor nr. 254/1996 i al ministrului turismului
nr. 85/1996 de aplicare a Hotrrii Guvernului nr. 951/1995.
3. Reglementri specifice privind transportul produselor periculoase;
4. Principalele reglementrile specifice transporturilor internaionale de marf i
cltori:
a) CONVENIA VAMAL REFERITOARE LA TRANSPORTUL
INTERNAIONAL SUB ACOPERIREA CARNETELOR T.I.R.
Convenia T.I.R. ncheiat la Geneva, la 15 ianuarie 1959, acord transportatorilor
avantaje de ordin vamal, menite s faciliteze traficul internaional de mrfuri. Romnia a
aderat la aceast convenie n anul 1963.
Autovehiculele care circul sub acoperirea carnetelor T.I.R. beneficiaz de
eliminarea operaiunilor de deschidere n punctele vamale ale rilor de tranzit pentru
controlul vamal, ceea ce determin reducerea duratei transportului i diminueaz
posibilitatea degradrii mrfurilor perisabile. De asemenea, carnetul T.I.R. scutete
transportatorii de depunerea unor garanii vamale, proporionale ca mrime cu valoarea
mrfurilor transportate.
Pentru fiecare vehicul rutier se ntocmete un carnet T.I.R., valabil pentru o
singur cltorie.
Organele vamale din ara de expediere, dup controlul vamal al autocamionului
respectiv, aplic acestuia sigiliile T.I.R. Organele vamale din rile de tranzit controleaz
autocamioanele numai sumar, verificnd n special starea sigiliilor. n cazuri extreme ele
pot ordona desfacerea unor sigilii, care apoi vor fi nlocuite cu altele, a cror serie va fi
menionat n carnetul T.I.R., purtat de conductorul autocamionului respectiv.
b) CONVENIA REFERITOARE LA CONTRACTUL DE TRANSPORT
INTERNAIONAL AL MRFURILOR PE CALEA RUTIER (C.M.R.).
Convenia C.M.R. a fost semnat la Geneva, la 19 mai 1956 i aparine seriei de
convenii internaionale iniiate de Comisia Economic O.N.U. pentru Europa (C.E.E.).
Prin aceast convenie sunt reglementate, n mod uniform, condiiile generale n care se
ncheie i se execut contractul de transport rutier de mrfuri, reprezentat de Scrisoarea de
trsur CMR. Romnia a aderat n aceast convenie n baza Decretului nr. 451/1972.

45

CMR se aplic oricrui transport internaional de mrfuri cu vehicule, n cazul n

care pentru un astfel de transport a fost ncheiat un contract de transport de mrfuri pe
osele, cu titlu oneros, dac locul primirii mrfurilor i locul prevzut pentru eliberare,
aa cum sunt indicate n contract, sunt situate n dou ri diferite, din care cel puin una
este ara contractant, independent de domiciliul i de naionalitatea prilor contractante.
c) ACORDUL EUROPEAN PRIVITOR LA TRANSPORTUL MRFURILOR
PERICULOASE PE OSELE (A.D.R).
Acordul a fost ncheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, iar Romnia a aderat la
acesta prin Legea nr. 31/1994.
d) CONVENIA ASUPRA CIRCULAIEI RUTIERE I PROTOCOLUL
PRIVIND SEMNALIZAREA RUTIER.
Convenia i Protocolul au fost elaborate n cadrul Conferinei Naiunilor Unite cu
privire la traficul rutier (Geneva, 1949) i mbuntite la Conferina de la Viena (1968).
Ele conin dispoziii referitoare la caracteristicile tehnice ale autovehiculelor i la codurile
de semnalizare rutier. Romnia a aderat la aceste reglementri rutiere prin Decretul nr.
442/1960.
2. Aspecte generale privind transportul rutier.
2.1. Domeniul de aplicare a O.U.G. nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.
Dispoziiile O.U.G. nr. 109/2005 privind transporturile rutiere constituie cadrul
general pentru organizarea, efectuarea i asigurarea desfurrii fluente a transporturilor
rutiere de mrfuri i de persoane pe teritoriul Romniei, n condiii de siguran i
calitate, cu respectarea principiilor liberei concurene i a msurilor de protecie a
mediului nconjurtor, a drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice i
juridice i pentru satisfacerea necesitilor economiei naionale i nevoilor de aprare a
rii.
Activitile de transport rutier, precum i activitile conexe acestora se desfoar
astfel nct s fie respectate reglementrile n vigoare privind condiiile de lucru, de
exploatare a vehiculelor rutiere i de utilizare a infrastructurii rutiere, precum i condiiile
privind sigurana circulaiei.
Prevederile O.U.G. nr. 109/2005 nu se aplic transporturilor rutiere efectuate cu:
a) vehicule rutiere destinate transportului de mrfuri, a cror mas total maxim
autorizat, inclusiv remorca sau semiremorca, nu depete 3,5 tone;
b) autovehicule rutiere destinate transportului de persoane, care, prin construcie i
echipare, sunt destinate s transporte maximum 9 persoane, inclusiv conductorul auto;
c) vehicule rutiere aparinnd sau aflate sub controlul instituiilor din sistemul naional
de aprare;
d) vehicule rutiere speciale utilizate pentru servicii de ap, canalizare, pentru servicii de
gaze naturale i electricitate, pentru servicii telefonice i telegrafice, pentru transmisiuni
de radio i televiziune;
e) vehicule rutiere utilizate n aciuni de salvare sau n situaii de urgen;
f) vehicule rutiere speciale destinate serviciilor medicale;
g) vehicule rutiere care transport echipamente pentru circuri sau parcuri de distracie;
h) vehicule rutiere speciale pentru depanarea auto;
i) vehicule rutiere supuse testelor rutiere n vederea perfecionrii tehnice;
j) vehicule rutiere speciale utilizate pentru servicii funerare;

46

k) tractoare utilizate exclusiv pentru lucrri agricole i forestiere;

l) vehicule istorice.
2.2. Autoritatea competent.
Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, n calitate de organ de
specialitate al administraiei publice centrale, este autoritatea de stat n domeniul
transporturilor rutiere i reprezint, n sensul O.U.G. nr. 109/2005, autoritatea
competent. Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului este autoritatea
competent pentru aplicarea acordurilor i conveniilor internaionale, bilaterale sau
multilaterale, din domeniul transporturilor rutiere i construciei vehiculelor rutiere, la
care Romnia este parte.
Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, n calitate de organ de
specialitate al administraiei publice centrale, are urmtoarele atribuii:
a) elaboreaz strategiile naionale de dezvoltare a activitilor de transport rutier;
b) elaboreaz reglementri specifice n domeniul transporturilor rutiere i al activitilor
conexe acestora;
c) elaboreaz programe de dezvoltare durabil i de modernizare a sistemului naional
de transport rutier, de siguran i securitate a transporturilor rutiere i de protecie a
mediului;
d) asigur condiiile unui mediu concurenial normal n activitatea de transport rutier, n
corelaie cu celelalte moduri de transport i ntre operatorii de transport rutier;
e) stabilete norme obligatorii pentru operatorii de transport rutier, precum i pentru
operatorii de activiti conexe transportului rutier;
f) asigur controlul respectrii reglementrilor specifice domeniului transporturilor
rutiere de ctre operatorii de transport rutier, precum i de ctre ceilali utilizatori ai
infrastructurii rutiere;
g) asigur dezvoltarea cercetrii i elaborarea de studii de specialitate n domeniul
transporturilor rutiere;
h) monitorizeaz piaa transporturilor rutiere n scopul constatrii apariiei situaiilor de
criz i adopt msurile necesare acestor situaii;
i) stabilete condiiile tehnice i metodologia de omologare a vehiculelor rutiere n
vederea nmatriculrii sau nregistrrii acestora;
j) stabilete condiiile tehnice i metodologia pentru efectuarea inspeciilor tehnice
periodice, precum i a controlului tehnic n trafic al vehiculelor rutiere;
k) stabilete condiiile tehnice i metodologia de omologare i certificare a produselor i
materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, n vederea introducerii acestora
pe pia.
Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, n calitate de autoritate de
stat n domeniul transporturilor rutiere, are urmtoarele atribuii:
a) exercit autoritatea de registru i inspecie de stat n transporturile rutiere;
b) organizeaz i ine evidena tuturor tipurilor de vehicule rutiere omologate, cu
excepia celor care aparin instituiilor din sistemul naional de aprare i siguran
public;
c) elaboreaz programe privind echiparea reelei de transport rutier cu infrastructuri i
sisteme telematice de culegere a datelor, precum i cu centre de control i/sau informare a
traficului rutier i de monitorizare a operaiunilor de transport rutier pentru constatarea
respectrii prevederilor n vigoare i a siguranei traficului rutier;

47

d) elaboreaz norme privind organizarea i efectuarea transporturilor rutiere i a

activitilor conexe acestora i controleaz respectarea lor;
e) exercit controlul de stat privind respectarea reglementrilor naionale i
internaionale n activitile specifice domeniului transporturilor rutiere;
f) autorizeaz activitile de transport rutier public i n cont propriu, n trafic naional
i/sau internaional i elibereaz n acest sens licene, certificate de transport n cont
propriu i autorizaii de transport internaional pentru operatorii de transport, ntreprinderi
i operatorii de activiti conexe transportului rutier, precum i atestate/certificate pentru
personalul de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, conform prevederilor n
vigoare, acordurilor i conveniilor la care Romnia este parte;
g) autorizeaz centrele de pregtire i perfecionare a personalului din domeniul
transporturilor rutiere i colile de conductori auto;
h) elaboreaz norme obligatorii pentru pregtirea i atestarea profesional a
conductorilor auto, a persoanelor desemnate s conduc permanent i efectiv activiti
de transport rutier, a consilierilor de siguran, precum i a instructorilor de conducere
auto i a profesorilor de legislaie rutier;
i) asigur cadrul privind condiiile n care se execut transportul combinat de mrfuri i
promovarea acestuia n conformitate cu acordurile i conveniile internaionale la care
Romnia este parte;
j) asigur realizarea unui sistem de supraveghere i monitorizare a transporturilor
rutiere de mrfuri i de persoane;
k) elaboreaz, cu avizul Ministerului Sntii, norme privind examinarea medical a
persoanelor n vederea obinerii permisului de conducere auto, precum i pentru
verificrile periodice ale posesorilor de permis de conducere auto;
l) certific ncadrarea vehiculelor rutiere n normele tehnice privind sigurana circulaiei
rutiere, protecia mediului i n categoria de folosin, conform destinaiei, prin inspecia
tehnic periodic, n conformitate cu reglementrile n vigoare;
m) certific sau omologheaz, potrivit reglementrilor n vigoare, produsele i
materialele de exploatare utilizate la vehiculele rutiere fabricate n ar sau importate i
dispune, n caz de neconcordan, suspendarea sau anularea certificatului de conformitate
sau de omologare;
n) evalueaz laboratoarele de ncercare aferente domeniului rutier;
o) certific ncadrarea n normele de poluare i siguran rutier a vehiculelor rutiere
destinate transportului internaional de mrfuri sau cu alte caracteristici speciale;
p) omologheaz vehiculele rutiere n vederea nmatriculrii sau nregistrrii acestora,
controleaz, la productor i la vnztor, conformitatea caracteristicilor tehnice ale
vehiculelor rutiere cu tipul omologat i dispune, n caz de neconcordan, suspendarea
sau anularea certificatului de omologare;
q) autorizeaz operatorii economici care desfoar activiti de reparaii, de reglare, de
modificri constructive, de reconstrucie a vehiculelor rutiere, precum i de dezmembrare
a vehiculelor rutiere scoase din uz;
r) autorizeaz nfiinarea i funcionarea staiilor de inspecie tehnic, supravegheaz i
controleaz activitatea acestora i atest personalul care efectueaz inspecia tehnic
periodic;
s) asigur efectuarea inspeciei tehnice a vehiculelor rutiere, n vederea primei
nmatriculri n Romnia i certificrii autenticitii acestora, n vederea
nmatriculrii/renmatriculrii sau la cerere;

48

t) clasific vehiculele rutiere destinate transportului rutier de persoane pe categorii de

confort i vehiculele destinate transportului rutier de mrfuri;
u) acord operatorilor de transport rutier strini autorizaii de transport internaional
valabile pe teritoriul Romniei.
2.3. Noiuni fundamentale.
n sensul O.U.G. nr. 109/2005, prin transport rutier se nelege orice operaiune de
transport care se realizeaz cu vehicule rutiere pentru deplasarea mrfurilor sau a
persoanelor, chiar dac vehiculul rutier este, pe o anumit poriune a drumului, transportat
la rndul su pe/de un alt mijloc de transport.
De asemenea, sunt definite:
a) transportul rutier agabaritic - transport rutier cu mase i/sau dimensiuni
depite;
b) transportul rutier n trafic naional - operaiune de transport rutier care se
efectueaz ntre dou localiti situate pe teritoriul Romniei, fr a depi teritoriul
statului;
c) transportul rutier n trafic internaional - operaiune de transport rutier care se
efectueaz ntre localitatea de plecare i localitatea de destinaie, situate pe teritoriul a
dou state diferite, cu sau fr tranzitarea unuia ori mai multor state;
d) transportul rutier judeean - operaiune de transport rutier care se efectueaz
ntre dou localiti situate pe teritoriul aceluiai jude;
e) transportul rutier interjudeean - operaiune de transport rutier care se efectueaz
ntre localitatea de plecare i localitatea de destinaie, situate pe teritoriul a dou judee
diferite, cu sau fr tranzitarea unuia ori mai multor judee; n sensul prezentei ordonane
de urgen, transportul rutier ntre municipiul Bucureti i alte judee este considerat
transport rutier interjudeean;
f) transportul rutier specializat - operaiune de transport rutier efectuat cu
vehicule rutiere prevzute cu amenajri speciale.
Activitile conexe transporturilor rutiere sunt considerate operaiuni de transport
rutier. Activitatea conex transportului rutier este acea activitate care se desfoar n
legtur cu transportul rutier. Intermedierea n transporturile rutiere este activitatea unei
ntreprinderi care const n preluarea de la beneficiari a comenzilor de transport rutier n
trafic naional i/sau internaional, acestea urmnd a fi executate de intermediar, n
numele su, prin intermediul unui operator de transport rutier.
n sensul O.U.G. nr. 109/2005, prin ntreprindere se nelege un operator
economic, persoan fizic sau persoan juridic, cu ori fr scop patrimonial, orice
asociaie sau grup de persoane fr personalitate juridic, cu ori fr scop patrimonial, sau
orice organism oficial care are personalitate juridic ori care depinde de o autoritate care
are aceast personalitate.
Operator de transport rutier este orice ntreprindere care efectueaz transport rutier,
contra plat, cu autovehicule rutiere deinute n proprietate sau cu orice alt titlu i care n
prealabil a obinut licena de transport. Operatorul de transport rutier de mrfuri este
operatorul de transport rutier care efectueaz transport rutier de mrfuri, iar operatorul de
transport rutier de persoane este operatorul de transport rutier care efectueaz transport
rutier de persoane pentru public sau pentru anumite categorii de utilizatori, pltit de ctre
persoana/persoanele transportat/transportate sau de ctre organizatorul transportului, cu

49

ajutorul autovehiculelor destinate acestui scop, adecvate s transporte mai mult de 9

persoane, inclusiv conductorul auto, n virtutea dotrilor i a tipului lor constructiv.
De asemenea, se face distincia ntre operatorul de transport rutier romn (operator
de transport rutier cu sediul sau domiciliul n Romnia) i operatorul de transport rutier
strin (operator de transport rutier cu sediul sau domiciliul n strintate, autorizat s
efectueze transporturi rutiere internaionale).
Operator pentru activiti conexe transportului rutier este orice ntreprindere care
desfoar activiti conexe transportului rutier i care a obinut n prealabil licena pentru
activiti conexe transportului rutier.
Efectuarea unui transport rutier de o anumit categorie i de un anumit tip, cu
excepia transportului n interes personal, este permis pe baza licenei de execuie, emis
de autoritatea competent pentru fiecare vehicul, pe numr de circulaie sau pentru un
anumit traseu, n cazul transportului rutier public prin servicii regulate de transport de
persoane.
Transportul rutier public se efectueaz pe baz de contract, contra plat, de ctre
operatori de transport rutier, titulari ai licenelor obinute n condiiile legii, care au ca
obiect de activitate transportul rutier i care dein n proprietate sau cu orice alt titlu
vehicule rutiere, indiferent de capacitatea de transport a acestora.
Transportul rutier n cont propriu se efectueaz fr ncasarea unui tarif sau a
echivalentului n natur ori n servicii al acestuia i se realizeaz n urmtoarele condiii:
a) este o activitate secundar sau suplimentar celorlalte activiti ale ntreprinderii;
b) mrfurile transportate sunt proprietatea ntreprinderii ori au fost vndute, cumprate
sau nchiriate ori au fost produse, extrase, prelucrate sau reparate de aceasta;
c) scopul deplasrii este transportul mrfurilor sau al persoanelor spre sau de la
ntreprindere ori ntre punctele de lucru ale acesteia;
d) persoanele transportate sunt angajaii ntreprinderii, scopul transportului fiind n
interesul activitilor proprii;
e) ntreprinderea folosete vehicule rutiere deinute n proprietate sau obinute de
aceasta printr-un contract de vnzare-cumprare cu plata ulterioar ori n baza unui
contract de leasing pe termen lung sau, n cazul transportului de mrfuri, vehiculele
putnd fi nchiriate fr ofer;
f) vehiculele utilizate pentru astfel de transporturi sunt conduse de ctre conductori
auto angajai ai ntreprinderii sau de persoana fizic nsi.
Documentul de transport este acel document care se afl la bordul vehiculului
rutier pe toat durata derulrii transportului, acesta avnd nscrise date privind
expeditorul, ntreprinderea care efectueaz transportul, beneficiarul transportului,
mrfurile sau persoanele transportate, dup caz, i care trebuie s fac posibil stabilirea
categoriei i a tipului de transport rutier efectuat.
Licena de transport este documentul prin care se atest c operatorul de transport
rutier ndeplinete condiiile de onorabilitate, capacitate financiar i competen
profesional, acesta avnd dreptul s efectueze transport rutier public numai cu
respectarea reglementrilor naionale i internaionale din domeniul transporturilor
rutiere.
Licena de traseu este documentul care d dreptul operatorului de transport rutier
s efectueze transport rutier public de persoane prin servicii regulate sau servicii regulate
speciale n trafic naional pe un anumit traseu, conform graficului de circulaie coninut n
caietul de sarcini al acesteia.

50

Autorizaia de transport internaional este documentul care d dreptul unui

operator de transport rutier s efectueze n anumite condiii unul sau mai multe
transporturi pe teritoriul unui stat (tranzit sau destinaie), pe perioada sa de valabilitate.
Programul de transport este un program ntocmit de ctre autoritatea competent,
prin care se stabilesc traseele pentru transportul rutier public de persoane prin servicii
regulate, graficele de circulaie, capetele de traseu i staiile de oprire n tranzit,
capacitatea i numrul de autovehicule necesare.
Serviciul regulat de transport de persoane este serviciul de transport rutier public
de persoane care asigur transportul persoanelor, pe baz de legitimaii de cltorie
individuale, potrivit graficelor de circulaie, pe trasee specificate, n care
urcarea/coborrea persoanelor transportate n/din autovehicul se face n puncte de oprire
dinainte stabilite; serviciul regulat de transport de persoane presupune obligaia
respectrii graficelor de circulaie, acesta fiind accesibil oricrei persoane, putnd fi
condiionat cel mult de o rezervare prealabil.
Serviciul ocazional de transport de persoane este caracterizat n principal prin
faptul c asigur transportul grupurilor de persoane formate la iniiativa clientului sau a
operatorului de transport rutier.
2.4. Clasificarea transporturilor rutiere.
Conform O.U.G. nr. 109/2005, transporturile rutiere se clasific pe categorii i
tipuri dup cum urmeaz:
A. categorii de transport rutier:
a) clasificarea din punct de vedere al ariei de desfurare:
1. transport rutier n trafic naional;
2. transport rutier n trafic internaional;
b) clasificarea din punct de vedere al caracterului activitii:
1. transport rutier public;
2. transport rutier n cont propriu;
B. tipuri de transport rutier:
a) transport rutier de mrfuri:
1. transport rutier de mrfuri generale;
2. transport rutier de mrfuri perisabile;
3. transport rutier de mrfuri i deeuri periculoase;
4. transport rutier de deeuri;
5. transport rutier de animale vii;
6. transport rutier agabaritic;
b) transport rutier de persoane:
1. transport rutier prin servicii regulate;
2. transport rutier prin servicii regulate speciale;
3. transport rutier prin servicii ocazionale.

3. Transportul rutier public

51

Pot desfura operaiuni de transport rutier public numai operatorii de transport

rutier nregistrai n Registrul operatorilor de transport rutier, inut de autoritatea
competent.
Pentru dobndirea calitii de operator de transport rutier, o ntreprindere trebuie s
obin licena de transport care se acord n urma ndeplinirii condiiilor de onorabilitate,
capacitate financiar i competen profesional.
Condiia de onorabilitate se consider ca fiind ndeplinit numai dac persoana
desemnat s conduc permanent i efectiv activitatea de transport rutier:
a) nu a fost condamnat pentru infraciuni de natur comercial;
b) nu a fost declarat inapt pentru a conduce permanent i efectiv activitatea de
transport rutier, conform prevederilor legale n vigoare;
c) nu a fost sancionat pentru nclcri repetate ale prevederilor n vigoare privind:
- condiiile de plat i de angajare;
- transportul rutier de mrfuri sau de persoane i, n special, prevederile privind
perioadele de conducere i de odihn ale conductorilor auto, greutile i dimensiunile
vehiculelor rutiere, sigurana rutier i sigurana vehiculului rutier, protecia mediului i
alte reguli privind rspunderea profesional.
Condiia de capacitate financiar const n dispunerea unor resurse suficiente
pentru a se asigura demararea n bune condiii a activitii ntreprinderii i buna
administrare a acesteia. Condiia de capacitate financiar se consider ca fiind ndeplinit
numai dac operatorul de transport rutier dispune de un nivel financiar de 9.000 euro
pentru primul autovehicul rutier i 5.000 euro pentru fiecare dintre celelalte autovehicule
rutiere. Modul de evaluare a capacitii financiare a unei ntreprinderi se stabilete de
autoritatea competent.
Condiia de competen profesional se consider ca fiind ndeplinit dac
persoana desemnat s conduc permanent i efectiv activitatea de transport rutier este
titular a unui certificat de pregtire profesional eliberat de ctre autoritatea competent.
Certificatul de pregtire profesional atest deinerea nivelului necesar de cunotine
stabilit de autoritatea competent i se acord n urma unei examinri scrise obligatorii,
care poate fi completat cu o examinare oral n forma stabilit de autoritatea competent.
Exemplarul original al licenei de transport se elibereaz operatorului de transport
rutier de ctre autoritatea competent, cu valabilitate de 5 ani, i se pstreaz la sediul
acestuia. Pentru fiecare dintre vehiculele rutiere deinute de operatorul de transport rutier
i utilizate la operaiuni de transport rutier, autoritatea competent elibereaz cte o copie
conform cu exemplarul original al licenei de transport. Copiile conforme cu exemplarul
original al licenei de transport se elibereaz de ctre autoritatea competent, pentru
perioade succesive de un an, pn la expirarea licenei de transport. n cazul n care
operatorul de transport deine vehicule rutiere pe baz de contract cu orice alt titlu dect
cel de proprietate, licena de transport se acord pe perioada de valabilitate a acestui
contract, dar nu mai mult de 5 ani.
Efectuarea transportului rutier public este permis numai pe baza copiei conforme
a licenei de transport valabile, emis de autoritatea competent.
Licena de transport se retrage n cazul n care operatorul de transport rutier nu mai
ndeplinete condiiile care au stat la baza acordrii acesteia sau n cazul n care
operatorul de transport a furnizat documente coninnd informaii eronate cu ocazia
solicitrii acordrii acesteia.

52

ntreprinderea care a dobndit calitatea de operator de transport rutier poate

efectua operaiuni de transport rutier n cont propriu pe baza licenei de transport i a
copiilor conforme ale acesteia eliberate de autoritatea competent, n condiiile prezentei
ordonane de urgen.
4. Transportul rutier pe cont propriu
Pot desfura operaiuni de transport rutier n cont propriu numai ntreprinderile
nregistrate n Registrul ntreprinderilor. Registrul ntreprinderilor se ntocmete de ctre
autoritatea competent, modul de completare i gestionare fiind stabilit de aceasta.
Pentru a efectua transport rutier n cont propriu, o ntreprindere trebuie s obin
un certificat de transport n cont propriu care se acord n urma ndeplinirii condiiei de
competen profesional i a cerinelor de siguran rutier cu privire la standardele
pentru conductorii auto i vehiculele rutiere.
Exemplarul original al certificatului de transport n cont propriu se elibereaz
ntreprinderii de ctre autoritatea competent, cu valabilitate de 5 ani, i se pstreaz la
sediul acesteia. Pentru fiecare dintre vehiculele rutiere deinute de ntreprindere i
utilizate la operaiuni de transport rutier, autoritatea competent elibereaz cte o copie
conform cu exemplarul original al certificatului de transport n cont propriu, cu
valabilitate de un an. n cazul n care ntreprinderea deine numai vehicule rutiere pe baz
de contract de nchiriere, certificatul de transport n cont propriu se acord pe perioada de
valabilitate a acestui contract, dar nu mai mult de 5 ani.
Efectuarea transportului rutier n cont propriu este permis numai pe baza copiei
conforme valabile a certificatului de transport n cont propriu, emis de autoritatea
competent, pentru fiecare vehicul rutier.
Certificatul de transport n cont propriu se retrage n cazul n care ntreprinderea
nu mai ndeplinete condiiile care au stat la baza acordrii acestuia sau n cazul n care
ntreprinderea a furnizat documente coninnd informaii eronate cu ocazia solicitrii
acordrii acestuia.
5. Transportul rutier de mrfuri
5.1. Aspecte generale.
Transportul rutier public de mrfuri poate fi efectuat de ctre operatorii de
transport numai cu vehicule rutiere la bordul crora se afl, pe toat durata transportului,
o copie conform a licenei de transport, acordat de autoritatea competent.
Transportul rutier de mrfuri n cont propriu poate fi efectuat de ctre ntreprinderi
numai cu vehicule rutiere la bordul crora se afl, pe toat durata transportului, o copie
conform a certificatului de transport n cont propriu, precum i documente care s
dovedeasc faptul c transportul efectuat este n cont propriu.
n vederea efecturii transportului rutier public de mrfuri n trafic internaional,
suplimentar fa de copia conform a licenei de transport corespunztoare acestei
categorii de transport rutier, la bordul vehiculului rutier trebuie s se afle documentul de
transport, precum i certificatul privind ncadrarea vehiculului rutier n normele de
poluare i siguran rutier.
Operatorii de transport rutier romni pot efectua transport rutier public de mrfuri
n trafic internaional numai pe baza autorizaiilor de transport internaional eliberate de

53

ctre autoritatea competent, dac acordurile sau conveniile internaionale la care

Romnia este parte nu prevd altfel.
Operatorii de transport strini pot efectua operaiuni de transport rutier public de
mrfuri n trafic internaional pe teritoriul Romniei numai pe baza autorizaiei de
transport internaional eliberate de autoritatea competent.
5.2. Contractul de transport rutier de mrfuri n trafic intern
5.2.1. Noiune, pri.
Conform art. 413 Cod comercial coroborat cu art. 2 i 9 din O.G. nr. 44/1997
privind transporturile rutiere, contractul de transport rutier poate fi definit ca fiind acel
contract prin care un operator de transport rutier transport, contra cost i n anumite
condiii, cltori, bagaje sau marf.
Operator de transport rutier (transportator, cru) poate fi orice persoan juridic,
romn sau strin, care deine n proprietate sau cu orice alt titlu vehicule rutiere i care
efectueaz transporturi rutiere interne i/sau internaionale, precum i activiti conexe
acestora.
Din definiia dat mai sus reiese c prile care ncheie contractul de transport
rutier, sunt dou i anume:
- operatorul de transport rutier (transportatorul, cruul) i
- cltorul (n cazul transportului de persoane) sau expeditorul (n cazul transportului de
marf).
Contractul de transport auto se ncheie prin acordul scris al celor dou pri artate
mai sus. Forma scris este util ad probationem. Contractul se prezint, de regul, sub
forma unui model tipizat.
5.2.2. Forma contractului de transport rutier de mrfuri. Scrisoarea de
transport rutier.
Transportul auto intern de mrfuri se desfoar n baza unui contract de transport
rutier care poate lua diverse forme ca scrisoarea de transport, bonul de transport, fi de
transport etc.
Scrisoarea de transport se utilizeaz atunci cnd este necesar nscrierea condiiilor
de executare a transportului, confirmarea transportului n diferite faze ale sale i calculul
sumelor de pltit. Spre exemplu o persoan - expeditor - ncheie un contract cu o firm de
transport prin care aceasta din urm va transporta marfa expeditorului pn la un punct
stabilit anume n scrisoarea de transport.
Scrisoarea de transport este ntocmit n trei exemplare originale, semnate de
expeditor i de transportator, aceste semnturi putnd s fie imprimate sau nlocuite prin
tampilele expeditorului i transportatorului. Primul exemplar se remite expeditorului, al
doilea nsoete marfa, iar la treilea se reine de transportator.
n cazul n care marfa de transport trebuie s fie ncrcat n vehicule diferite sau
dac este vorba de diferite feluri de marf ori de loturi distincte, expeditorul sau
transportatorul poate s cear ntocmirea de scrisori de transport pentru fiecare vehicul
folosit sau pentru fiecare fel de marf ori lot de mrfuri.
Scrisoarea de transport trebuie s conin urmtoarele date:
- locul i data ntocmirii sale;
- numele i adresa expeditorului;

54

- numele i adresa transportatorului;

- locul i data primirii mrfii i locul prevzut pentru eliberarea acesteia.
- numele i adresa destinatarului;
- denumirea curent a naturii mrfii i felul ambalajului, iar pentru mrfurile
periculoase, denumirea lor general recunoscut;
- numrul coletelor, marcajele speciale i numerele lor;
- greutatea brut sau cantitatea altfel exprimat a mrfii;
- cheltuielile aferente transportului (pre de transport, cheltuieli accesorii i alte
cheltuieli survenite de la ncheierea contractului i pn la eliberare);
- interzicerea transbordrii;
- cheltuielile pe care expeditorul le ia asupra sa;
- totalul sumelor ramburs de perceput la eliberarea mrfii;
- valoarea declarat a mrfii i suma care reprezint interesul special la eliberare;
- instruciunile expeditorului ctre transportator cu privire la asigurarea mrfii;
- termenul convenit n care transportul trebuie s fie efectuat;
- lista documentelor remise transportatorului.
Prile pot insera n scrisoarea de transport, pe lng datele de mai sus, orice alt
indicaie pe care ele o consider util.
5.2.3. Executarea contractului de transport rutier de mrfuri.
Executarea contractului de transport rutier de mrfuri ncepe odat cu semnarea sa
ori la data sau momentul stabilite prin contract.
Odat cu semnarea contractului, se nasc de ambele pri, drepturi i obligaii ce
decurg din modul de executare a contractului. Neexecutarea obligaiilor de ctre una din
pri atrage rspunderea acesteia pentru prejudiciul produs celeilalte pri.
Drepturile i obligaiile se mpart dup cum partea este expeditor sau transportator.
n cazul n care destinatarul mrfii este stipulat n contract cu drepturi i obligaii, el va
rspunde n limita acestora.
I. Drepturile i obligaiile expeditorului
- expeditorul rspunde pentru toate cheltuielile i daunele pricinuite transportatorului
din cauza lipsei sau inexactitii indicaiilor date de el n scrisoarea de transport.
- dac, la cererea expeditorului, transportatorul nscrie n scrisoarea de transport
anumite clauze, se consider, pn la proba contrarie, c acesta a acionat n contul
expeditorului, deci rspunderea i revine acestuia din urm.
- expeditorul are dreptul s cear verificarea de ctre transportator a greutii brute a
mrfii sau a cantitii acesteia altfel exprimate. El poate cere, de asemenea, verificarea
coninutului cotelor. Rezultatul verificrilor se consemneaz n scrisoarea de trsur. n
acest caz expeditorul trebuie s plteasc cheltuielile de verificare la cererea
transportatorului.
- expeditorul este rspunztor fa de transportator pentru daunele pricinuite
persoanelor, materialului sau altor mrfuri, precum i pentru cheltuielile cauzate de
defectuozitatea ambalajului mrfii, afar de cazul cnd defectuozitatea, fiind aparent sau
cunoscut transportatorului n momentul primirii mrfii, transportatorul nu a fcut rezerve
cu privire la aceasta.
- n vederea ndeplinirii formalitilor administrative care trebuie fcute nainte de
eliberarea mrfii, expeditorul trebuie s anexeze la scrisoarea de trsur sau s pun la

55

dispoziia transportatorului documentele necesare i s-i furnizeze toate informaiile

cerute.
- expeditorul are dreptul de dispoziie asupra mrfii, n special s cear transportatorului
oprirea transportului, schimbarea locului prevzut pentru eliberare sau s elibereze marfa
unui alt destinatar dect cel indicat n scrisoarea de trsur. Acest drept se stinge n
momentul n care al doilea exemplar al scrisorii de trsur este remis destinatarului sau
dac acesta i exercit dreptul su de a accepta marfa, din acel moment, transportatorul
trebuie s se conformeze ordinelor destinatarului. Este lipsit de dreptul de dispoziie
expeditorul care face o meniune n acest sens, n scrisoarea de transport, acordnd acest
drept destinatarului.
- expeditorul va plti transportul i toate cheltuielile legate de acesta n cazul n care
acestea sunt stipulate n scrisoarea de trsur.
II. Drepturile i obligaiile transportatorului
1) n cazul unui singur transportator.
La primirea mrfii, transportatorul este obligat s verifice:
- exactitatea meniunilor din scrisoarea de trsur referitoare la numrul de colete, ct i
la marcajul i la numerele lor;
- starea aparent a mrfii i a ambalajului ei.
Dac transportatorul nu are mijloace rezonabile de a verifica exactitatea
meniunilor indicate n scrisoarea de transport, el va nscrie n aceast scrisoare rezerve
care trebuie s fie motivate. El trebuie, de asemenea, s motiveze toate rezervele pe care
le face cu privire la starea aparent a mrfii i a ambalajului ei. Aceste rezerve nu
angajeaz pe expeditor, dac acesta nu le-a acceptat n mod expres n scrisoarea de
trsur.
n absena nscrierii n scrisoarea de trsur a rezervelor motivate ale
transportatorului, exist prezumia c marfa i ambalajul ei erau n stare aparent bun n
momentul primirii de ctre transportator i c numrul de colete, ct i marcajele i
numerele lor erau conforme cu meniunile din scrisoarea de trsur.
- transportatorul nu este obligat s examineze dac documentele necesare formalitilor
administrative sunt exacte sau suficiente. Expeditorul este rspunztor fa de
transportator pentru toate daunele care ar putea rezulta din lipsa, insuficiena sau din
neregularitatea acestor documente i informaii, n afar de cazul n care culpa este a
transportatorului.
- transportatorul este rspunztor ca i un comisionar de consecinele pierderii sau
utilizrii inexacte a documentelor menionate n scrisoarea de trsur i care o nsoesc
sau care i s-au predat; totui, despgubirea pus n sarcina sa nu o va depi pe aceea care
ar fi datorat n caz de pierdere a mrfii.
- transportatorul este rspunztor pentru pierderea total sau parial sau pentru avarie,
produse ntre momentul primirii mrfii i cel al eliberrii acesteia, ct i pentru ntrzierea
n eliberare.
Transportatorul este exonerat de aceast rspundere dac pierderea, avaria sau
ntrzierea a avut drept cauz o culp a persoanei care are dreptul s dispun de marf, un
ordin al acesteia nerezultnd dintr-o culp a transportatorului, un viciu propriu al mrfii
sau circumstane pe care transportatorul nu putea s le evite i ale cror consecine nu le
putea preveni.

56

Transportatorul nu poate invoca, pentru a fi exonerat de rspundere, nici

defeciunea vehiculului pe care-l folosete pentru efectuarea transportului, nici culpa
persoanei de la care a nchiriat vehiculul sau a prepuilor acesteia.
Se consider ntrziere la eliberare atunci cnd marfa nu a fost eliberat n
termenul convenit sau, dac nu a fost convenit un termen, atunci cnd durata efectiv a
transportatorului depete timpul care n mod rezonabil este acordat unui transportator
diligent, inndu-se cont de circumstane i, printre altele, n cazul unei ncrcri pariale,
de timpul necesar pentru ambalarea unei ncrcturi complete n condiii normale.
- transportatorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor legate de solicitarea de
instruciuni sau cele determinate de executarea instruciunilor primite, cu condiia ca
aceste cheltuieli s nu fie consecina culpei sale.
2) n cazul mai multor transportatori.
Dac un transport care face obiectul unui contract unic este executat n mod
succesiv de ctre mai muli transportatori rutieri, fiecare dintre acetia i asum
rspunderea executrii transportului total; transportatorul al doilea i fiecare dintre
transportatorii urmtori devenind, prin primirea de ctre ei a mrfii i a scrisorii de
trsur, pri la contract, n condiiile prevzute n scrisoarea de trsur.
Transportatorul care preia marfa de la transportatorul precedent i remite acestuia o
confirmare de primire datat i semnat. El trebuie s-i nscrie numele i adresa sa pe al
doilea exemplar al scrisorii de trsur. Dac este cazul, el completeaz pe acest exemplar,
ct i pe confirmarea de primire, rezervele sale.
Att timp ct nu este vorba de o cerere reconvenional sau de o excepie
formulat n faa unei instane, referitoare la o aciune ntemeiat pe acelai contract de
transport, aciunea privind rspunderea pentru pierdere, avarie sau ntrziere nu poate fi
ndreptat dect mpotriva primului transportator, ultimului transportator sau
transportatorului care a executat partea din transport pe parcursul cruia s-a produs faptul
care a cauzat pierderea, avaria sau ntrzierea; aciunea poate fi ndreptat n acelai timp
mpotriva mai multora dintre aceti transportatori.
Aciunea n regres. Transportatorul care a pltit despgubiri, are dreptul de regres,
pentru suma pltit, mpreun cu dobnzile i cheltuielile suportate, contra
transportatorilor care au participat la executarea contractului de transport conform
dispoziiilor urmtoare:
a) transportatorul prin fapta cruia s-a produs paguba trebuie s suporte singur
despgubirea pltit de el sau de un alt transportator;
b) dac paguba s-a produs prin fapta a doi sau mai muli transportatori, fiecare dintre ei
trebuie s plteasc o sum proporional cu partea sa de rspundere; dac evaluarea
prilor de rspundere este imposibil, fiecare dintre ei este rspunztor proporional cu
partea de remunerare a transportului care i revine;
c) dac nu se poate stabili care dintre transportatori rspunde pentru pagub,
despgubirea se repartizeaz ntre toi transportatorii, n proporia fixat la litera b.
Dac unul dintre transportatori nu este solvabil, partea de despgubire care i
incumb i pe care nu a pltit-o se repartizeaz ntre toi ceilali transportatori,
proporional cu remunerarea lor.
III. Drepturile i obligaiile destinatarului
Destinatarul:

57

- dup sosirea mrfii la locul prevzut pentru eliberare, destinatarul are dreptul de a cere
ca al doilea exemplar al scrisorii de trsur s-i fie remis i ca marfa s-i fie eliberat
contra unei dovezi de primire. Dac pierderea mrfii este stabilit sau dac marfa nu a
sosit la expirarea termenului, destinatarul este autorizat s pretind n numele sau de la
transportator drepturile care rezult din contractul de transport. Destinatarul care se
prevaleaz de drepturile care i sunt acordate mai sus, este obligat s plteasc creanele
care rezult din scrisoarea de trsur.
- are dreptul de a dispune de marf atunci cnd i s-a dat un drept de dispoziie prin
scrisoarea de trsur.
- are obligaia de a plti toate cheltuielile legate de transport, dac acest lucru cade n
sarcina destinatarului conform scrisorii de transport.
Conform contractului ncheiat, pot s apar i alte drepturi i obligaii fie expres
stipulate n contract, fie existente n acte normative interne sau internaionale, datorate
urmrilor pe care le produce executarea contractului.
5.2.4. Modificarea contractului de transport rutier de mrfuri.
Contractul de transport rutier de mrfuri poate fi modificat n dou moduri.
1. Modificarea contractului de ctre expeditor sau destinatar.
a) Expeditorul are dreptul de dispoziie asupra mrfii, n special s cear
transportatorului oprirea transportului, schimbarea locului prevzut pentru eliberare sau
s elibereze marfa unui alt destinatar dect cel indicat n scrisoarea de trsur. Acest drept
se stinge n momentul n care al doilea exemplar al scrisorii de trsur este remis
destinatarului sau acesta deja a intrat n posesia destinatarului.
b) Dreptul de dispoziie aparine totui destinatarului din momentul ntocmirii scrisorii
de trsur, dac expeditorul face o meniune n acest sens pe aceast scrisoare.
Dac, exercitnd dreptul su de dispoziie, destinatarul ordon eliberarea mrfii
unei alte persoane, aceasta nu poate desemna ali destinatari. Exerciiul dreptului de
dispoziie este supus urmtoarelor condiii:
- expeditorul sau, destinatarul, care vrea s exercite acest drept, trebuie s prezinte
primul exemplar al scrisorii de trsur, pe care trebuie s fie nscrise noile instruciuni
date transportatorului i s despgubeasc pe transportator pentru cheltuielile i
prejudiciul pe care le-a antrenat executarea acestor instruciuni;
- executarea acestor instruciuni trebuie s fie posibil n momentul n care
instruciunile parvin persoanei care trebuie s le execute i nu trebuie nici s mpiedice
exploatarea normal a ntreprinderii transportatorului, nici s aduc prejudicii
expeditorilor sau destinatarilor altor transporturi;
- instruciunile nu trebuie niciodat s aib ca efect divizarea transportului.
n cazul n care transportatorul nu poate executa instruciunile pe care le primete,
el trebuie s ntiineze imediat despre aceasta persoana care a dat aceste instruciuni.
Transportatorul care nu execut instruciunile date sau care s-a conformat acestor
instruciuni fr s fi cerut prezentarea primului exemplar al scrisorii de trsur va fi
rspunztor fa de cel care are dreptul s cear acoperirea prejudiciului cauzat de acest
fapt.
2. Modificarea contractului de ctre transportator.
Transportatorul poate modifica contractul prin ntreruperea, suspendarea sau
anularea transportului.

58

n cazul n care, din orice motiv, se ntrerupe transportul, cruul are obligaia de
a continua transportul cu cel mai rapid mijloc de transport, iar dac expeditorul refuz, i
se va restitui partea din tax corespunztoare poriunii de cale neparcurs.
n cazul anulrii sau suspendrii transportului din cauze neimputabile cruului i
a cror nlturare nu depinde de el, acesta este obligat s restituie expeditorului taxele de
transport achitate de acesta.
6. Transportul rutier de persoane
6.1. Aspecte generale.
Transportul rutier public de persoane poate fi efectuat numai de ctre operatorii de
transport rutier cu autovehicule la bordul crora se afl, pe toat durata transportului, o
copie conform a licenei de transport, acordat de autoritatea competent.
Transportul rutier n cont propriu de persoane poate fi efectuat de ctre
ntreprinderi numai cu autovehicule la bordul crora se afl, pe toat durata transportului,
o copie conform a certificatului de transport n cont propriu, precum i documente care
s dovedeasc faptul c transportul efectuat este n cont propriu.
Transportul rutier public de persoane se poate realiza prin:
a) servicii regulate;
b) servicii regulate speciale;
c) servicii ocazionale.
Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate pe un traseu naional se
poate efectua de ctre operatorii de transport rutier numai pe baza licenei de traseu
eliberate de ctre autoritatea competent, perioada de valabilitate a acesteia fiind de 3 ani.
Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate n trafic judeean i
interjudeean se efectueaz pe baza programelor de transport, perioada de valabilitate a
acestora fiind de 3 ani.
n vederea ntocmirii programului de transport judeean, consiliul judeean are
obligaia s transmit autoritii competente, pn la data comunicat de aceasta,
propuneri care s conin traseele judeene care urmeaz a fi incluse n program.
La efectuarea transportului rutier public de persoane prin servicii regulate,
operatorii de transport rutier au obligaia respectrii prevederilor caietului de sarcini al
licenei de traseu i a graficului de circulaie coninut n acesta.
Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate pe un traseu
internaional se poate efectua de ctre operatorii de transport rutier romni numai pe baza
autorizaiei de transport internaional eliberate de autoritatea competent a statului unde
este situat cellalt capt de traseu i a autorizaiilor de transport internaional eliberate de
ctre autoritile competente ale statelor tranzitate.
Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate pe un traseu
internaional se poate efectua i de ctre mai muli operatori de transport rutier, n comun.
Operatorii de transport strini pot efectua transport rutier public de persoane prin
servicii regulate n trafic internaional pe teritoriul Romniei (tranzit sau destinaie)
numai pe baza autorizaiei de transport internaional eliberate de autoritatea competent.
Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate speciale n trafic
naional se poate efectua de ctre operatorii de transport rutier numai pe baza licenei de
traseu eliberate de autoritatea competent, cu valabilitate egal cu perioada contractului

59

ncheiat cu beneficiarul transportului, dar nu mai mare de un an, serviciul respectiv

utiliznd ca staii pentru urcarea/coborrea persoanelor transportate alte staii dect
staiile publice, asigurndu-se existena la bordul autovehiculului a legitimaiilor valabile
eliberate de beneficiarul transportului.
Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate speciale n trafic
internaional se poate efectua de ctre operatorii de transport rutier romni numai pe baza
autorizaiei de transport internaional eliberate de autoritatea competent a statului unde
este situat cellalt capt de traseu i a autorizaiilor de transport internaional eliberate de
autoritile competente ale statelor tranzitate, serviciul respectiv utiliznd ca staii pentru
urcarea/coborrea persoanelor transportate alte staii dect staiile publice, asigurndu-se
existena la bordul autovehiculului a legitimaiilor valabile eliberate de beneficiarul
transportului.
Transportul rutier de persoane prin servicii ocazionale n trafic naional se poate
efectua de ctre operatorii de transport rutier numai pe baza documentului de transport
eliberat de autoritatea competent.
Transportul rutier public de persoane prin servicii ocazionale n trafic
internaional se poate efectua numai n condiiile respectrii prevederilor Acordului
privind transportul internaional ocazional de persoane cu autocarul i autobuzul (Acordul
INTERBUS), ratificat prin Legea nr. 439/2002, pe baza documentelor prevzute n
respectivul acord, eliberate de autoritatea competent.
Pentru statele nesemnatare ale Acordului INTERBUS, transportul rutier public de
persoane prin servicii ocazionale n trafic internaional se poate efectua numai pe baza
documentului de transport convenit ntre autoritatea competent i autoritile competente
din statele pe teritoriul crora se deruleaz transportul.
Transportul rutier ocazional de persoane n cont propriu n trafic internaional se
poate efectua numai pe baza documentului de transport eliberat i convenit de autoritatea
competent cu autoritile competente din statele pe teritoriul crora se deruleaz
transportul.
6.2. Contractul de transport rutier de calatori
Transportul auto de calatori se efectueaz de ctre operatori de transport rutier, cu
acest profil, cu autobuze prevzute in mersul autobuzelor afiat la fiecare autogara si la
punctele de oprire in parcurs, precum si cu autobuze puse la dispoziia beneficiarilor la
cererea lor, in funcie de necesiti.
Transportul auto intern se desfoar n baza unui contract de transport rutier.
Contractul de transport auto de calatori se incheie prin prezentarea calatorului la ghiseele
autogarii sau in statiile de oprire in parcurs si solicitarea biletului (legitimatiei) de
calatorie pentru o anumita destinatie, in schimbul platii taxei de transport. n momentul
cumprrii biletului sau legitimaiei de ctre cltor, se consider ncheiat contractul de
transport auto, dar majoritatea obligaiilor se nasc abia din momentul folosirii acestui
contract (bilet, legitimaie etc.), adic n momentul utilizrii mijlocului de transport.
Inscrisul doveditor al incheierii contractului de transport este biletul sau legitimatia de
calatorie.
Transportatorul poate refuza transportul unor cltori, chiar dac a admis iniial
aceasta, n condiiile n care:
- cltorul (persoan contractant), tulbur linitea sau incomodeaz pe ceilali cltori;

60

- cltorul (persoan contractant), insult sau svrete acte de violen fa de ceilali

cltori sau fa de angajaii transportatorului;
- cltorul (persoan contractant), este bolnav contagios sau n stare de ebrietate.
Din contractul de transport incheiat se nasc anumite obligatii in sarcina
transportatorului cat si calatorului.
Transportatorul ii revine obligatia sa asigure conditiile de confort si serviciile
necesare unei calatorii normale.
De asemenea, transportatorului ii revine obligatia de a lua toate masurile de
siguranta necesare pentru ca, pe timpul calatoriei, pana la ajungerea la statia de destinatie,
calatorului sa nu i se intample nimic, fiind raspunzator in caz de moarte sau accidentare a
calatorului.
Transportatorul va putea inlatura raspunderea sa (pentru moartea sau vatamarea
corporala a calatorului) numai daca va putea dovedi ca s-au datorat culpei exclusive a
calatorului sau a unor imprejurari ce nu-i sunt imputabile, deoarece nu le-a putut evita si
nici inlatura (preveni).
Calatorul ii revine obligatia de a respecta regulile de calatorie stabilite pentru
transportul auto de persoane, sa se supuna masurilor luate de angajatii carausului si sa
achite taxa de transport.
Transporturile de calatori cu autobuze se taxeaza potrivit tarifului prestabilit, in
functie de distanta kilometrica, stabilita pe zone de taxare.
Calculul taxelor in transporturile auto speciale, efectuate cu autobuze comandate,
se face tot dupa tariful pe zone, potrivit distantei efectiv parcurse si la numarul total de
locuri, chiar daca numarul de calatori este mai mic.
7. Contractul pentru transportul de mesagerii cu mijloace auto
Prin mesagerii se inteleg marfurile si coletele predate pentru a fi transportate la
destinatie cu autobuzele, curse de calatori.
Greutatea totala a coletelor, limitele de greutate pe colet, cat si numarul total de
colete ce pot fi primite la transportul de mesagerii se stabilesc prin tarif.
Sunt admise la transport ca mesagerii, marfurile care, dupa natura, volumul si
greutatea lor pot fi transportate in portbagajul autobuzelor de calatori.
Nu sunt admise la transportul de mesagerii marfurile excluse sau admise
conditionat la transport cum sunt, de exemplu, cele explozibile, incendiare, caustice etc.
Dovada incheierii contractului de transport de mesageri se face cu documentul de
transport denumit recipisa de mesagerie, care va contine toate mentiunile pe care le
prevede formularul respectiv.
Odata cu predarea coletelor de transport expeditorul are obligatia de a achita taxa
de transport si eventual alte taxe accesorii.
Destinatarul va ridica coletele in statia de destinatie, in timpul stationarii
autobuzului sau de la autogara, semnand de primirea coletului pe recipisa.
Neprezentarea destinatarului pentru ridicarea coletelor la statia de destinatie sau la
autogara, indicate pe recipisa si pe colet, acestea vor fi readuse in statia de plecare,
urmand a fi avizat despre aceasta situatie expeditorul.

61

Expeditorul avizat, pentru a putea ridica coletele, va trebui sa plateasca taxa de

transport pentru reintoarcerea coletelor, iar pentru intarziere, va fi obligat si la taxa de
magazinaj.
Neridicarea coletelor in termenul stabilit, da dreptul transportatorului sa procedeze
la valorificarea lor, fiind considerate ca abandonate.
8. Contractul de transport international auto de marfuri
8.1. Consideratii introductive
Transporturile internationale auto (pe sosele) de marfuri, sunt reglementate prin
mai multe acte normative la care tara noastra a aderat, dupa cum urmeaza:
- Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri
(C.M.R.).
- Conventia vamala referitoare la transportul international al marfurilor sub
acoperirea carnetelor T.I.R. incheiata la Geneva la 15 ianuarie 1959.
- Conventia asupra circulatiei rutiere din 19 septembrie 1949.
- Acorduri bilaterale incheiate intra tara noastra si un alt stat sau UE.
Prevederile acestor acte normative sunt aplicabile oricarui contract de transport
de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cand locul primirii marfii si locul
prevazut pentru eliberare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in doua tari
diferite, dintre care cel putin una dintre ele este tara contractanta, independent de
domiciliul si de nationalitatea participantilor la contract si indiferent cine efectueaza
transporturile.
8.2. Incheierea si executarea contractului de transport
Contractul de transport se incheie prin oferta facuta de catre o parte si
acceptarea ei de catre cealalta parte (prin realizarea consimtamantului) si predarea
efectiva a marfurilor transportatorului, deoarece si acest contract are caracter real.
In conformitate cu art. 4 din Conventia C.M.R., proba contractului de transport
se face prin scrisoare de trasura. Absenta, neregularitatea sau pierderea scrisorii de trasura
nu afecteaza nici existenta, nici valabilitatea contractului de transport, care ramane supus
dispozitiilor conventiei.
Scrisoarea de trasura se intocmeste in trei exemplare originale, semnate de
expeditor si transportator.
Scrisoarea de trasura face dovada, pana la proba contrara, a incheierii, a
continutului contractului, cat si a primirii marfii la transport. Marfa care face obiectul
transportului internaional trebuie s fie nsoit de: scrisoarea de trsur tip C.M.R.;
factura comercial sau proform; factura consular; certificatul fitosanitar sau veterinar,
dup caz; certificatul de origine; certificatul de calitate; specificaia mrfurilor ncrcate
etc.
Prin Conventie se recunoaste dreptul expeditorului de dispozitie asupra marfii,
care consta in: oprirea transportului, schimbarea locului prevazut pentru eliberare sau sa
fie eliberata marfa unui alt destinatar decat cel indicat in scrisoarea de trasura.
Dreptul de dispozitie al expeditorului se stinge in momentul in care al doilea
exemplar al documentului de transport este inmanat destinatarului sau cand acesta isi

62

exercita drepturile sale rezultate din contractul de transport. Din acest moment
transportatorul trebuie sa se conformeze ordinelor destinatarului.
Atunci cand se ivesc impedimente la eliberare la destinatie sau la executarea
transportului ori destinatarul refuza primirea marfii, transportatorul poate sa descarce
marfa in contul persoanei care are dreptul sa dispuna de aceasta, transportul fiind
considerat executat.
Daca marfa este eliberata destinatarului fara incasarea rambursului care ar fi
trebuit sa fie perceput de catre transportator in virtutea dispozitiilor contractului de
transport, transportatorul este obligat sa desbagubeasca pe expeditor cu suma
reprezentand rambursul, ulterior recuperand-o printr-o actiune in regres exercitata
impotriva destinatarului.
8.3. Raspunderea in contractul de transport auto international de marfuri
Expeditorul raspunde fata de transportator pentru daunele pricinuite mijlocului
de transport sau altor marfuri, precum si pentru cheltuielile cauzate de defectuozitatea
ambalajului marfii, cu exceptia situatiei in care defectuozitatea fiind aparenta,
transportatorul nu a facut rezerve fata de aceasta.
Expeditorul are obligatia de a anexa la scrisoarea de trasura si de a preda catre
transportator toate documentele necesare (factura, licenta de export, formalitatile vamale
etc.) ce trebuie sa insoteasca transportul, fiind raspunzator pentru daunele care ar putea
rezulta din lipsa, insuficienta sau din neregularitatea acestor documente, exceptia fiind
culpa transportatorului.
Transportatorul, potrivit art. 17 din Conventia C.M.R., va raspunde pentru
pierderea totala sau partiala, avarierea marfii, din momentul primirii pana al eliberarii
acesteia, cat si pentru intarzierea executarii contractului.
Despagubirea pe care trebuie sa o plateasca transportatorul in cazul pierderii
totale sau partiale a marfii se calculeaza dupa valoarea marfii la locul si in momentul
primirii acesteia pentru transport.
Valoarea marfii, potrivit art. 23, pct. 2, din Conventia C.M.R., se determina pe
baza cursului bursei sau, in lipsa acestuia, pe baza pretului curent al pietii, iar in lipsa
acestora, pe baza valorii uzuale a marfurilor de acelasi fel, de aceeasi calitate fara a putea
depasi 25 franci per kilogram.
In afara acestei despagubiri, carausul este obligat sa restituie taxa de transport,
taxele vamale si celelalte cheltuieli ocazionate de transport, in totalitate in caz de pierdere
totala si proportionala, in caz de pierdere partiala.
Marfa se considera pierduta daca nu a fost predata in termen de 30 de zile de la
expirarea termenului convenit sau, daca nu a fost convenit un asemenea termen, in 60 de
zile de la primirea marfii de catre transportator.
Proprietarul marfii primind despagubirea pentru marfa pierduta, poate cere sa
fie incunostintat in cazul gasirii marfii, in cursul anului care urmeaza platii despagubirii.
In termen de 30 de zile de la primirea incunostintarii, cel in drept poate cere sa-i fie
predata marfa in schimbul restituirii despagubirii primite si sub rezerva valorificarii
dreptului la despagubire pentru intarzierea la eliberare.
In lipsa cererii de predare a marfii dupa ce a fost gasita sau a gasirii ei dupa un
an de la plata despagubirii, transportatorul poate dispune de marfa potrivit legislatiei
locului unde se gaseste marfa.

63

In cazul avarierii marfii transportate, carausul va fi obligat la plata

contravalorii deprecierii marfii, insa despagubirea nu poate depasi:
- daca totalul expeditiei este depreciat prin avarie, suma care ar fi trebuit platita
in caz de pierdere totala;
- daca numai o parte a expeditiei a fost depreciata prin avarie, suma care ar
trebui platita in caz de pierdere a partii depreciate.
Pentru depasirea termenului de executare a transportului, carausul raspunde
prin restituirea unei parti din taxa de transport, proportionala cu timpul depasit, iar daca
prin depasire s-a produs si o paguba marfii, despagubirea nu poate depasi cuantumul taxei
de transport.
Potrivit art. 17, pct. 2, din Conventia C.M.R., transportatorul este exonerat de
raspundere daca pierderea, avaria sau intarzierea a avut drept cauza o culpa a persoanei
care are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia nerezultand dintr-o culpa a
transportatorului, un viciu propriu al marfii sau circumstante pe care transportatorul nu
putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea preveni.
Potrivit art. 29 din Conventia C.M.R. transportatorul, nu beneficiaza de
prevederile referitoare la excluderea sau limitarea raspunderii sale daca paguba a fost
provocata prin culpa grava sau dolul ce-i sunt imputabile lui sau prepusilor sai care au
lucrat in exercitiul functiunii lor.
8.4. Reclamatii si actiuni
In conformitate cu prevederile art. 31 din Conventia C.M.R. pentru toate
litigiile rezultate din contractul de transport supus Conventiei, reclamantul poate sa se
adreseze, in afara organelor de jurisdictie ale tarilor contractante, stabilite de comun acord
de catre parti, organelor de jurisdictie din tara pe teritoriul careia:
a) se afla resedinta obisnuita a paratului, sediul sau principal sau sucursala ori
agentia prin intermediul careia contractul de transport a fost incheiat;
b) este situat locul preluarii marfurilor sau a celui prevazut pentru eliberarea
marfurilor si nu poate sesiza decat aceste organe de jurisdictie.
Conventia prevede posibilitatea ca prin contract partile sa insereze o clauza
prin care sa atribuie competenta solutionarii litigiilor de catre un tribunal arbitral, care are
obligatia de a aplica dispozitiile Conventiei.
Daca un astfel de litigiu este in curs de judecata, o actiune la un organ de
jurisdictie competent aratat mai sus sau daca intr-un asemenea litigiu s-a pronuntat o
hotarare de catre un astfel de organ de jurisdictie, nu mai poate fi introdusa o noua
actiune pentru aceeasi cauza intre aceleasi parti, cu exceptia cazului in care hotararea
organului de jurisdictie la care a fost introdusa prima actiune nu este susceptibila de a fi
executata in tara in care este introdusa noua actiune.
Atunci cand o hotarare data de un organ de jurisdictie competent al unei tari
contractante a devenit executorie in aceasta tara, ea devine executorie, in fiecare dintre
celelalte tari contractante, imediat dupa indeplinirea formalitatilor necesare in tara
interesata. Aceste formalitati nu pot duce la o revizuire a cauzei.
Prevederile mentionate se aplica hotararilor pronuntate contradictoriu, in lipsa
si tranzactiilor judiciare, neaplicandu-se si hotararilor judecatoresti cu executie
provizorie, cat si celor prin care se acorda, in afara cheltuielilor de judecata, dauneinterese impotriva unui reclamant ca urmare a respingerii totale sau partiale a actiunii
sale.

64

In vederea asigurarii recuperarii cheltuielilor de judecata, nu se poate solicita

cautiune cetatenilor tarilor contractante care au domiciliul sau un sediu in una din aceste
tari.
Potrivit art. 32 din Conventie, termenul de prescriptie a dreptului la actiune
izvorat din contractul de transport rutier international de marfuri este de un an, iar in caz
de dol sau culpa grava din partea partii parate, termenul pe prescriptie este de 3 ani.
Momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie este urmatorul:
a) in caz de pierdere partiala, de avarie sau de intarziere la eliberare, din ziua in
care marfa a fost eliberata;
b) in caz de pierdere totala, incepand de la a treizecea zi dupa expirarea
termenului convenit prin contract sau, daca nu a fost convenit un asemenea termen,
incepand de la a saizecea zi de la primirea marfii de catre transportator;
c) in toate celelalte cazuri, incepand de la expirarea unui termen de trei luni de
la data incheierii contractului de transport.
Reclamatia scrisa adresata transportatorului suspenda prescriptia pana in ziua
in care transportatorul respinge in scris si restituie documentele care erau anexate la
reclamatie. In caz de admitere partiala a reclamatiei, prescriptia nu-si reia cursul sau decat
pentru partea din reclamatie nerezolvata si ramasa litigioasa.
Intreruperea cursului prescriptiei are loc, de regula, prin introducerea actiunii la
organul jurisdictional, cat si in celelalte cazuri prevazute de lege.
Dovada primirii reclamatiei administrative sau a raspunsului si a documentelor
anexate cade in sarcina partii care invoca acest fapt. Reclamatiile ulterioare cu acelasi
obiect nu suspenda cursul prescriptiei.
Actiunea prescrisa nu mai poate fi exercitata sub forma cererii reconventionale,
sau pe cale de exceptie.

TRANSPORTURILE MARITIME

65

1. Noiunea, natura juridic i formele contractului de transport maritim de mrfuri

Contractul de transport maritim de mrfuri este acel contract prin care una din
pri - o companie de transport naval (navlosantul) se oblig s transporte mrfuri dintrun port n altul, iar cealalt parte din contract (navlositorul sau expeditorul) se oblig s
plteasc preul stabilit (denumit navlu).
Corespunztor celor dou forme de transport (de linie i tramp), contractul de
transport maritim de mrfuri poate fi ncheiat n urmtoarele forme:
1. contractul de transport naval propriu-zis (pentru transporturile executate cu
navele de linie). n acest caz contractul se ncheie pentru transportul mrfurilor
determinate cu bucata, pentru transportul de colete, n containere i palete.
2. contractul de navlosire - se pune la dispoziia navlositorului pentru transport
o nav, pri din nav, sau o ncpere de ctre navlosant. Acest contract se ncheie n
cazul transportului tramp, i nu are itinerar i orar precis, navele circulnd n cutare de
mrfuri, oprindu-se n porturile unde gsesc ncrcaturi. Pe baza acestui contract se
transport ndeosebi mrfuri de mas, n vrac, cu ocuparea spaiului de transport al navei
n ntregime sau n parte, prile stabilind portul de ncrcare i cel de destinaie.
Se folosesc i nave cu destinaie special pentru anumite produse cum sunt
tancurile petroliere, mineralierele etc.
Contractul de navlosire se ncheie n mai multe forme, dintre care cele mai
importante i folosite sunt urmtoarele:
a. Time charter (pe timp determinat) - n care navlosantul se oblig s pun la
dispoziia navlositorului nava cu echipaj cu tot pentru a transporta o anumit marf sau
cltori, s suporte cheltuielile pentru ntreinerea echipajului, a navei, cheltuieli pentru
carburani i asigurarea navei contra riscurilor de navigaie.
Navlositorul primete nava pe perioada de valabilitate a contractului i achit
navlul n avans. Tot navlositorul suport i cheltuielile legate de voiajele pe care le
execut nava din ordinul su (taxe de canal i strmtori, taxe portuare etc).
n principiu, rspunderea pentru exploatarea tehnic a navei i revine
armatorului, iar pentru exploatarea comerciala, navlositorului.
Obligaiile prilor sunt stabilite prin contract, iar n lipsa unor asemenea clauze
sunt aplicate dispoziiile legale n materie.
b. Voyage charter (pe durata uneia sau mai multor cltorii).
Acest contract se poate ncheia pentru o singur cltorie de la un port la altul,
pentru o cltorie n ambele sensuri, pentru cltorii circulare cu escale n mai multe
porturi i pentru voiaje consecutive.
Armatorul suport toate cheltuielile pentru ntreinerea navei, a echipajului i
celelalte auxiliare (taxe de canal, portuare etc), iar navlositorul se oblig s plteasc
navlul cuvenit. n cazul mai multor voiaje consecutive, condiiile contractuale stabilite
rmn aceleai pentru toate voiajele.
Rspunderea pentru exploatarea tehnic i comercial a navei revine armatorului.
c. Charter by demise este forma folosit cu precdere n cazul tancurilor
petroliere, navlositorul devenind armator-chiria, dobndind pe perioada de valabilitate a
contractului, posesia i controlul deplin al navei.

66

Armatorul pune la dispoziia navlositorului nava fr echipaj i n bun stare de

funcionare. Navlositorul echipeaz nava i pltete anticipat navlul, suportnd
cheltuielile cu echipajul i combustibilul, precum i taxele de canal i portuare.
Navlositorul este rspunztor pentru consecinele rezultate din exploatarea tehnic i
comercial a navei, nu poate utiliza nava n afara porturilor stabilite n contract i nu
poate ncarc nava cu alte mrfuri dect cele stabilite prin acordul prilor.
n contractul de transport cu navele de linie nu se pune la dispoziia expeditorului
nava, ca n contractul de navlosire, realizndu-se numai efectuarea transportului mrfii
contractate.
2. ncheierea contractului de transport maritim
Ambele contracte de transport naval (de navlosire i cu nave de linie), potrivit
art. 557 Cod comercial se ncheie sub forma scrisa, folosindu-se formulare tipizate, care
difer n raport de felul navlosirii, de felul mrfii transportate etc.
In transporturile maritime de mrfuri executate de companiile romneti, se
folosete, indiferent de felul ncrcturii, un contract tip denumit "Gencon", imprimat n
limba englez.
ncheierea contractului de transport se face pe baza ofertei fcute de oricare din
viitoarele pri, i acceptarea ei de ctre cealalt parte.
Prin voina legiuitorului, contractul de transport maritim de mrfuri avnd un
caracter consensual, momentul ncheierii sale valabile este cel al realizrii acordului de
voina intre prii. Acest contract neavnd un caracter real, remiterea mrfii cruului,
pentru transport, are loc ulterior momentului ncheierii contractului.
Prestaiile de transporturi maritime internaionale se vnd i se cumpra pe aa-numita
"pia mondial a navlurilor". Prin urmare, pe piaa mondiala a navlurilor se formeaz
cererea i oferta pentru fiecare fel de marfa i navlosire.
Raporturile dintre navlosant i navlositor sunt concretizate n contractul de
navlosire, cele dintre expeditor i compania de transport cu navele de linie, n contractul
de transport, si, n ambele cazuri, n conosament. Contractul sub cele doua forme i
conosamentul fac dovada ncheierii contractului de transport i a condiiilor de executare
a transportului, acestea putnd fi dovedite i cu oricare alt mijloc legal de proba.
Contractul de navlosire cat i contractul de transport cu navele de linie trebuie sa
cuprind urmtoarele meniuni:
a. n contractul de navlosire se menioneaz naionalitatea, clasa de nregistrare,
tonajul, felul propulsiei, viteza, locul unde se afla n momentul ncheierii contractului i
data la care este gata de ncrcare.
b. numele i prenumele (denumirea) i adresa (sediul) prilor contractante
(navlosantului i navlositorului, n contractul de navlosire i cele ale companiei de
transport i expeditorului, n contractul de transport). Ca parte din contract, n calitate de
transportator, poate sa nu fie proprietarul navei, ci numai ca armator, adic acela care
exploateaz o nava n nume propriu, care poate aparine lui ori altuia, n scop de
navigaie;
c. numele (denumirea) i adresa (sediul) destinatarului mrfurilor pentru ca
transportatorul sa tie persoana fizica sau juridica ndreptit s cear eliberarea mrfii la
destinaie;
67

d. locul i timpul stabilit pentru ncrcarea i descrcarea mrfurilor, acestea

putnd fi diferite n raport de locul ncheierii contractului. n contract se precizeaz i
data punerii la dispoziia expeditorului a navei pentru ncrcare, precum i locul unde se
afla nava n momentul ncheierii contractului;
e. navlul i alte sume datorate de ctre navlositor ca urmare a executrii
transportului i a altor operaiunii. Compania de navigaie are un drept de retenie asupra
mrfii pana la plata sumelor ce i se cuvin ca urmare a executrii transportului.
f. denumirea mrfurilor i determinarea lor cantitativa prin menionarea tonajului
navlosit sau a metrilor cubi.
Pe lng aceste meniuni, a cror menionare expres este obligatorie, se
considera ca fcnd parte implicita din contractul ncheiat, urmtoarele clauze: compania
de transport garanteaz buna stare de navigabilitate a navei, aceasta obligaie
presupunnd dotarea navei cu tot ceea ce este necesar cltoriei respective; compania de
transport garanteaz efectuarea transportului astfel ca mrfurile sa ajung n stare buna la
destinaie; sa respecte itinerarul stabilit, sa nu se abat de la traseu, cu excepia cazurilor
fortuite sau majore; prile trebuie sa contribuie cu buna credina la realizarea scopului
pentru care au ncheiat contractul.
3. Conosamentul
3.1. Noiune i forme
Ca urmare a ncheierii unui contract de navlosire sau a unui contract de transport
cu navele de linie, primirea la transport a mrfurilor se face pe baza de conosamente.
O definiie a conosamentului se gsete n art. 1 pct. 7 din Convenia Naiunilor
Unite privind transportul de mrfuri pe mare din 1978, care prevede c prin conosament
se nelege un document care face dovada unui contract de transport pe mare i a prelurii
sau ncrcrii mrfurilor de ctre cru, prin care cruul se oblig s livreze mrfurile
contra prezentrii acestui document. O astfel de obligaie se realizeaz prin prevederea
expres din document ca mrfurile s fie livrate la ordinul unei persoane nominalizate, la
ordin, sau la purttor.
Aa cum rezulta din definiia data de Convenia Naiunilor Unite din 1978
conosamentului, precum i ca oricare alt titlu de credit, prin voina prilor, conosamentul
poate avea una din urmtoarele forme:
1. Din punct de vedere al persoanei ndreptite s ridice marfa din portul de
destinaie, conosamentul poate fi:
- conosament nominativ, n care numele primitorului mrfii este expres
menionat n el, marfa putnd fi predat la destinaie numai acestei persoane;
- conosament la ordin, reprezint un titlu de proprietate pe care destinatarul l are
asupra mrfii;
- conosament la purttor, n care nu sunt nscrise nici un fel de date cu privire la
persoan i simpla prezentare a conosamentului, d dreptul deintorului de a intra n
posesia direct a mrfurilor pe care le prevede.
Semnatarul conosamentului este obligat s-i ndeplineasc ndatorirea de a
elibera mrfurile n cantitatea i calitatea prevzut n conosament, dar numai dup ce, n
prealabil, a verificat legitimitatea posesorului, de la aceasta regula fcnd excepie
posesorul unui conosament la purttor.
2. Din punct de vedere al expedierii mrfii:

68

a. conosament "ncrcat la bord";

b. conosament "primit spre ncrcare" - se practica de regula n transportul cu
nave de linie, iar meniunile fcute pe conosamente urmate de semntura i tampila
armatorului, evit la destinaie complicaii de natur juridic.
3. Din punct de vedere al strii mrfii sau a ambalajului specificate n
conosament:
a. conosament curat - presupune inexistena unei nereguli cu privire la marfa sau
la ambalajul acesteia;
b. conosament ptat sau murdar - conine meniuni categorice privind starea
necorespunztoare a mrfii sau a ambalajului.
4. Dup modul de ntocmire a conosamentului:
a. conosament direct - este o form folosit n cazul transporturilor succesive cu
mai multe nave, aparinnd unor navlosani diferii;
b. conosament fracionat - este forma folosit n cazul n care primitorul mrfii
dorete s-i revnd marfa nscris n conosament, n partizi mai mici, mai multor
cumprtori;
c. conosament semnat sub protest - comandantul, ori de cate ori constat la
ncrcare nereguli n legtura cu marfa sau ambalajul acesteia, iar expeditorul refuz s ia
un conosament murdar sau ptat, marfa nedescrcndu-se din acest motiv, are
posibilitatea de a descrca un conosament curat, semnat sub protest.
Conform pct. 3 din Convenia internaional pentru unificarea anumitor reguli n
materie de conosament, ncheiat la Bruxelles la 25 august 1924, i art. 14 din Convenia
Naiunilor Unite privind transportul de mrfuri pe mare din 1978, dup ce mrfurile vor fi
fost luate n primire, transportatorul, cpitanul sau agentul transportatorului este obligat,
la cererea ncrctorului, s elibereze acestuia un conosament cu meniunea "ncrcat".
n conformitate cu art. 566 din Codul comercial, conosamentul va fi fcut n 4
exemplare originale, destinate cpitanului, proprietarului sau armatorului vasului,
expeditorului i persoanei creia lucrurile ncrcate trebuiesc predate (destinatarului). Pe
fiecare original se va arta persoana creia i este destinat.
3.2. Coninutul conosamentului
Conosamentul trebuie s cuprind, printre altele, urmtoarele meniuni:
- natura general a mrfurilor, marcajele principale necesare pentru identificarea
mrfurilor, o declaraie expres, dac este cazul, privind caracterul periculos al
mrfurilor, numrul de colete sau de buci, precum i greutatea mrfurilor sau cantitatea
lor exprimat n alt mod, aa cum au fost furnizate aceste indicaii de ctre expeditor;
- starea aparent a mrfurilor;
- denumirea i sediul principal al cruului;
- denumirea i sediul expeditorului;
- denumirea i sediul destinatarului, dac este numit de expeditor;
- portul de ncrcare prevzut n contractul de navlosire sau de transport maritim
i data la care mrfurile au fost preluate n portul de ncrcare;
- portul de descrcare prevzut n contractul de transport maritim;
- denumirea, pavilionul i capacitatea navei;
- numrul de exemplare originale ale conosamentului;
- locul emiterii conosamentului;
- semntura cruului sau a unei persoane care acioneaz n numele su;
69

- navulul i alte sume de bani cuvenite companiei de navigaie i cine le-a pltit
sau cine le va plti;
- data sau termenul de livrare a mrfurilor n portul de descrcare, daca aceasta
data face obiectul unui acord expres intre pri;
- limita sau limitele majorate ale rspunderii, au fost fixate prin acordul prilor,
conform Conveniei din 1987.
n cazul n care la primirea mrfii la transport, cruul tie sau are motive s
cread c marfa nu reprezint ceea ce se prevede n conosament, sau dac nu a avut
mijloacele de a controla realitatea meniunilor, va proceda la prevederea unei rezerve prin
artarea inexactitilor sau motivul bnuielilor, ori absena mijloacelor de control. Atunci
cnd se elibereaz conosamentul fr aceste rezerve, exist prezumia c mrfurile
primite sunt n stare aparent bun.
4. Navlul (taxa de transport).
Dup cum s-a vzut la definirea contractului de transport, transportatorul se
oblig s transporte marfa de la portul de ncrcare la cel de destinaie n schimbul unei
taxe de transport achitat de expeditor.
Din cele artate mai sus se poate spune c navlul este taxa (concretizat ntr-o
sum de bani) care reprezint echivalentul prestaiei cruului.
La calcularea navlului, transportatorul are n vedere mai muli factori, ca de
exemplu:
- modul de transport ( tramp sau n linie);
- clasa din care face parte nava;
- operaiunile de ncrcare-descrcare a mrfii (cnd este cazul);
- numrul de nave folosite la transportul unei mrfi (cnd este cazul);
- felul i volumul mrfii;
- distana dintre portul de mbarcare i cel de debarcare a mrfii;
- viteza de transport;
- taxe portuare etc.
n transporturile maritime pot interveni urmtoarele cazuri care influeneaz
plata navlului:
a. n cazul ntreruperii forate a cltoriei, navlositorul poate s aleag fie
ateptarea cltoriei, fie s achite navlul ntreg i s continue cltoria cu un alt navlosant,
pe baza ncheierii unui alt contract de navlosire;
b. Potrivit art. 578 din Codul comercial, sosirea cu ntrziere a navei la destinaie
din cauze de fora major, compania de navigaie nu are dreptul la despgubiri i nici
ncrctorul la reducerea navlului;
c. La sosirea la destinaie a mrfurilor cu o alt nav, care le-a preluat pe parcurs,
dac se prevede un asemenea caz n contract, ncrctorul va plti att navlul cuvenit
navlosantului iniial ct i cel ce revine pentru nava care a continuat transportul;
d. Navlositorul va plti navlul i atunci cnd mrfurile au ajuns la destinaie
avariate prin viciul lor, fiind interzis abandonarea lor, adic s fie lsate drept pre al
navlului, aa cum prevede art. 591 din Codul comercial;
e. Potrivit art. 587 Cod comercial nu se datoreaz navlu pentru mrfurile pierdute
n naufragiu, rpite de pirai sau capturate de inamici, iar dac navlul a fost pltit urmeaz
a fi restituit, dac aceasta s-a prevzut n contract.

70

Obligaia de plat a navlului i revine navlositorului, iar n contractul de transport

cu navele de linie i revine expeditorului, ns prin convenia prilor stipulat n contract,
obligaia poate reveni i destinatarului n portul de destinaie. Dac destinatarul nu a fost
gsit sau refuz plata navlului, obligaiile de plat revin, dup caz, navlositorului sau
expeditorului.
Avnd n vedere c toate transporturile maritime de marf n cadrul comerului
internaional, sunt executate n baza unor contracte de vnzare-cumprare care au inserate
clauze ce au legtur cu contractul de transport, acesta din urm va fi ncheiat innd cont
de acele clauze. Aceste clauze pot face referiri la cine pltete taxa de ncrcare i
descrcare a mrfurilor, plata transportului, plata taxelor vamale etc., sau la alte obligaii
ale prilor din contractul de vnzare-cumprare care se rsfrng i asupra contractului de
transport.
n ceea ce privete, cine pltete taxele de transport i celelalte cheltuieli
accesorii, acestea pot fi stipulate n contractul de comer internaional prin regulile
INCOTERMS (cu ultima revizuire a lor din 2000), reguli oficiale ce sunt date de Camera
Internaional de Comer, pentru interpretarea condiiilor comerciale.
Trebuie menionat c regulile INCOTERMS se aplic "n concreto" contractului
de vnzare-cumprare i nu celui de transport, dar se poate vorbi despre ele i n cadrul
unui transport ntruct aceste reguli se refer la probleme legate de drepturile i obligaiile
prilor din contractul de vnzare-cumprare cu privire la livrarea mrfurilor vndute. De
asemenea, mai trebuie menionat c aceste reguli nu au un caracter obligatoriu, de la ele
putndu-se deroga.
5. Obligaiile prilor pn la plecarea navei n curs
Din contractul de transport rezult pentru navlosant obligaia de a pune la
dispoziia navlositorului nava stabilita i n buna stare de navigabilitate, adic sa reziste la
navigaia i riscurile pe care le presupune ruta stabilita dintre portul de ncrcare i cel de
destinaie.
Dup acostarea navei la dana de ncrcare, comandantul trebuie s comunice n
scris, printr-un notice navlositorului c nava este gata de a fi ncrcat cu marfa stabilit
n contract. Dac navlositorul nu este gata cu ntreaga ncrctura la data i locul fixat i
prin aceasta s-a nregistrat o depire a staionrii navei, va fi obligat la plata de
despgubiri.
Totodat, dac navlositorul nu se prezint cu mrfurile la ncrcare, navlosantul
este n drept s adopte una din urmtoarele soluii:
- s cear rezilierea contractului;
- s pretind despgubiri corespunztoare duratei staionarii i s menin
contractul sau s fac oferte de a ncheia cu navlositorul un alt contract, n alte condiii.
Rspunderea pentru stivuirea corespunztoare a mrfii, n vederea asigurrii
integritii navei, echipajului i a ncrcturii i folosirea integral a capacitii de
transport revine comandantului navei.
6. Obligaiile navlosantului n timpul cltoriei

71

Din contractul de navlosire i cel de transport cu navele de linie reiese pentru

armator obligaia de a transporta marfa n portul de destinaie, n bun stare i n termenul
fixat, sau ntr-un termen rezonabil.
n vederea ndeplinirii acestei obligaii, dup ncheierea operaiunilor de
ncrcare a mrfii la bord, armatorul procedeaz la pregtirea navei n vederea plecrii n
curs.
Momentul nceperii cltoriei este acela al depirii limitelor portului de
ncrcare de ctre nava iar momentul terminrii cltoriei este cel al sosirii navei n portul
de destinaie. Comandantul navei sau agentul acestuia au obligaia de a notifica
destinatarului mrfii plecarea navei din portul de ncrcare.
Este posibil ca n timpul voiajului nava s se defecteze, devenind inapt de a
continua cltoria; comandantului navei i revine obligaia de a lua toate msurile de
conservare a mrfurilor pn la repararea navei i reluarea cltoriei. n cazul n care
repararea navei presupune o perioada ndelungat de timp, armatorul are obligaia de a
procura o alt nav, de a asigura transbordarea i de a suporta toate cheltuielile ocazionate
de efectuarea acestei operaiuni.
Navlosantul mai are obligaia de a asigura buna stare de navigabilitate pe
ntreaga durat a cltoriei rspunznd pentru toate greelile comandantului comise n
domeniile navigaiei, administraiei pe nav i pentru lipsa de diligen n pstrarea i
conservarea mrfurilor.
Comandantul navei rspunde i de respectarea actelor normative i a uzanelor
aplicabile n porturile n care acosteaz, precum i de respectarea prevederilor
conveniilor internaionale privind navigaia, care sunt aplicabile potrivit clauzelor
contractuale.
7. Obligaiile la sosirea navei n portul de destinaie
Sosirea navei n portul de destinaie se anun din timp. Comandantul navei are
obligaia de avizare a destinatarilor, pentru a avea timpul necesar s ia masurile ce se
impun pentru asigurarea danei de acostare i a mijloacelor de descrcare i transportare a
mrfurilor din port.
La rndul lor, destinatarii au obligaia de a crea toate condiiile descrcrii
fluente scop n care trebuie s elibereze locul de descrcare prin ridicarea mrfurilor pe
msura descrcrii lor. Nendeplinirea corespunztoare a acestei obligaii, ndreptete
navlosantul de a proceda la executarea lucrrilor pe riscul i n contul destinatarului, iar
dac prin aceasta a suferit i un prejudiciu poate pretinde i despgubiri pentru ntrziere.
Compania de navigaie are obligaia de a preda mrfurile destinatarului prevzut
n contract sau celui ce posed conosamentul. Eliberarea mrfurilor altei persoane dect
celei n drept, va antrena rspunderea sa, neelibernd-o de obligaia de predare a
mrfurilor. Pentru a fi eliberat de rspundere ntr-un asemenea caz, va trebui s fac
dovada c eroarea este rezultatul culpei expeditorului care a indicat greit destinatarul.
Suportarea cheltuielilor ocazionate de descrcarea mrfurilor revine armatorului
sau destinatarului n raport de condiia de descrcare prevzut n contract.
n cazul n care se constat unele lipsuri calitative sau cantitative la mrfurile
primite, destinatarul mrfii va ntocmi un protest pe care l va nainta comandantului sau
armatorului prin agentul acestuia.

72

8. Cltoria navei i avariile comune

n dreptul roman avariile erau reglementate prin lex Rhodia de jactu, care
reprezint o culegere a uzurilor observate la navigatorii din insula Rodos. n cazul
producerii unor avarii comune n cursul expediiei maritime, att armatorul cat i
proprietarul mrfii aveau obligaia de a contribui la repararea lor.
Prin avarii se nelege pagubele sau cheltuielile extraordinare pe care le poate
suporta n cursul voiajului pe mare ncrctura sau navlul, cauzate de evenimente,
accidente sau fapte neobinuite proprii riscului acestui fel de transport.
n conformitate cu dispoziiile Codului comercial, avariile sunt de doua feluri:
a. comune sau generale
b. particulare sau simple
n ceea ce privesc avariile comune, este necesar s precizm c legiuitorul
folosete impropriu termenul de comune, deoarece nu avaria poate fi caracterizat ca
fiind comun ci contribuia prilor interesate la acoperirea cheltuielilor (aceasta este
comun).
Spre deosebire de avaria comun, avaria particular presupune c pierderea sau
cheltuiala necesar s fie suportat de partea care a suferit-o, fr a fi antrenat
contribuia celor interesai n expediia maritim respectiv.
Prin avarie comun se neleg pagubele sau cheltuielile extraordinare voluntare i
raionale fcute n cursul cltoriei n legtur cu ncrctura sau nava, determinate de
evenimente excepionale (neobinuite) proprii navigaiei maritime, pentru a salva de la un
pericol comun nava, ncrctura i navlul i la a cror acoperire contribuie toi cei
interesai n expediia maritim.
Lichidarea avariilor comune are loc pe cale amiabil sau pe cale judectoreasc
i dup o anumit procedur.
Avariile particulare sau simple sunt consecina unor accidente sau situaii (cum
sunt fora major, neglijena unor persoane .a.) sau privesc unele cheltuieli fcute n
interesul unuia din cei interesai n expediie (nava sau mrfurile).
Ca exemplu de avarii particulare putem aminti defectarea navei, un incendiu
produs, o pierdere suferit prin ntrzierea navei n cltorie, aruncarea n mare a unor
animale bolnave de boli molipsitoare etc.
9. Limitarea rspunderii proprietarilor de nave
Potrivit regulilor generale stabilite prin art. 998 Cod civil, proprietarul navei, este
obligat cu ntregul su patrimoniu prezent i viitor s acopere prejudiciul cauzat.
n anumite cazuri, prin art. 501 din Codul comercial, se acord posibilitatea
proprietarului navei ca pentru a se elibera de obligaia de a face plata anumitor datorii, s
renune n favoarea creditorilor respectivi la drepturile sale asupra navei i la creanele
sale asupra navlului.
Aadar, abandonul navei apare ca o modalitate a sistemului general al limitrii
rspunderii cruului maritim.
Abandonul navei este valabil n cazurile privind obligaiile nscute n sarcina
proprietarului din faptele ilicite ale comandantului i echipajului naval sau din obligaiile
izvorte din actele ncheiate de comandant n timpul cltoriei pentru necesitile navei i
continuarea cursei.

73

Prin Convenia Internaional de la Bruxelles din 25 august 1924, s-a ncercat o

reglementare care ine seama de toate sistemele de limitare a rspunderi proprietarilor
armatori. La baza acestei Convenii stau urmtoarele principii:
- principiul rspunderii forfetare;
- principiul rspunderii limitate pn la concurena valorii navei, a navlului i a
accesoriilor navei;
- principiul despgubirilor speciale pentru caz de deces sau leziuni corporale .a..
Proprietarul navei rspunde la concurenta valorii navei, mpreuna cu navlul i
accesoriile navei pentru:
a. remuneraiile de asistenta i salvare;
b. partea contributiva ce cade n sarcina sa n caz de avarie comuna;
c. obligaiile rezultate din contractele ncheiate de comandant n afara portului de
origine al navei, pentru nevoile navei i continuarea cltoriei.
n caz de deces sau leziuni corporale, despgubirile se vor plti dintr-un fond
special calculat i constituit.
Proprietarul navei nu va beneficia de limitarea rspunderii, rspunznd nelimitat
pentru:
a. obligaiile rezultate din faptele sau culpa proprie;
b. obligaiile rezultate din contractele ncheiate de comandantul navei, n afara
portului de origine al navei, cu condiia ca proprietarul sa le fi notificat sau autorizat;
c. obligaiile proprietarului rezultate din contractele de munca ale membrilor
echipajului.

Influena Regulilor INCOTERMS asupra transporturilor

74

Livrrile de mrfuri n cadrul comerului internaional sunt executate, de regul,

n temeiul unor contracte de vnzare-cumprare n care pot fi inserate clauze care au
legtur cu contractul de transport. Prin aceste clauze contractuale se stabilesc obligaiile
prilor referitoare la ncheierea contractului, ncrcarea mrfurilor, plata preului
transportului, asigurarea mrfurilor, etc.
Pentru facilitarea desfurrii comerului internaional, Camera de Comer
Internaional de la Paris a ntocmit un set de reguli unitare, cunoscute sub denumirea de
"Regulile Incoterms". Aceste reguli nu au caracter imperativ (nu constituie un acord
internaional) i, prin urmare, acceptarea sau folosirea lor nu este obligatorie. Totodat,
prile contractante au libertatea de a modifica sau completa aceste reguli prin clauzele
contractuale.
Regulile Incoterms se refer la contractul de vnzare cu element de extraneitate
i nu la contractul de transport. Totui, prile contractului de transport sunt interesate n
cunoaterea i aplicarea lor, deoarece unele dintre cheltuielile directe sau indirecte
aferente contractului de transport pot fi astfel mai uor i mai clar afectate.
n principal, "Regulile Intercoms" reglementeaz urmtoarele:
a) obligaia de livrare a mrfurilor ce revin vnztorului, precum i obligaia de
preluare i de plata a cumprtorului;
b) momentul i locul suportrii cheltuielilor i a riscurilor;
c) cheltuielile de ambalare;
d) cheltuielile de control (cntrire, preluare de mostre etc.);
e) obligaia de avizare a vnztorului;
f) obinerea documentelor de livrare (licena de import-export, certificatul de
origine, certificatul consular etc.);
g) asigurarea mrfurilor (apare numai la clauza C.I.F.).
Se poate considera c Regulile INCOTERMS pot fi mprite, prin prisma
relevanei lor pentru activitatea de transport, n trei categorii:
1. Reguli care se aplic oricrui tip de transport (ci ferate, rutiere, aeriene,
navale, multimodal);
2. Reguli care se aplic numai transportului pe ap;
3. Reguli care se aplic mrfurilor livrate la o frontier terestr.
1. Reguli care se aplic oricrui tip de transport (ci ferate, rutier, aerian,
naval, multimodal)
a) EXW - EX WORKS (... named place): FRANCO-FABRICA (... loc numit)
"Ex Works" nseamn c vnztorul i ndeplinete obligaia de livrare n
momentul n care pune mrfurile la dispoziia cumprtorului la sediul vnztorului sau
un alt loc numit (fabric, uzin, depozit etc.) fr ndeplinirea formalitilor pentru export
i fr ncrcarea mrfurilor n vreun vehicul trimis s le ridice.
Aceast condiie reprezint aadar minimum de obligaie pentru vnztor, iar
cumprtorul suport toate cheltuielile i riscurile rezultate din preluarea mrfurilor de la
depozitul vnztorului.
Concret, clauza ex work presupune urmtoarele obligaii pentru prile
contractante:

75

Pentru vnztor se nasc obligaiile: de livrare a mrfii conform contractului;

livrarea ei n locul i termenul stabilit; ambalarea corespunztoare; avizarea
cumprtorului asupra datei cnd marfa este gata de expediere; efectuarea cheltuielilor de
control; suportarea cheltuielilor i a riscurilor asupra mrfurilor pana n momentul
predrii lor .a..
La rndul sau, cumprtorul are obligaiile de preluare a mrfurilor conform
prevederilor contractului i plata a preului; suportarea cheltuielilor i riscurilor asupra
mrfurilor din momentul prelurii lor; plata taxelor de export; plata cheltuielilor
suplimentare ocazionate de nepreluarea mrfii la timp; suportarea cheltuielilor pentru
obinerea documentelor de export etc..
b) FCA - FREE CARRIER (... named place): FRANCO TRANSPORTATOR
(... loc numit)
"Free Carrier" nseamn c vnztorul i ndeplinete obligaia de livrare n
momentul n care a predat mrfurile, cu formalitile pentru export ndeplinite, n
custodia cruului numit de cumprtor, n locul numit. Trebuie menionat c locul ales
pentru livrare influeneaz obligaiile de ncrcare i descrcare a mrfurilor n acel loc.
Dac livrarea se face la localurile vnztorului, acesta este rspunztor de ncrcare. Dac
livrarea se face n orice alt loc, vnztorul nu este rspunztor de descrcare.
"Cru" (carrier) este orice persoan care, ntr-un contract de transport, i
asum sarcina s execute sau s procure transportul pe cale ferat, rutier, aerian,
maritim, cale navigabil intern sau printr-o combinaie de astfel de modaliti.
Dac cumprtorul l nsrcineaz pe vnztor s livreze ncrctura unei
persoane alta dect cruul, se consider c vnztorul i-a ndeplinit obligaia de livrare
a mrfurilor din momentul n care acestea se afl n custodia acelei persoane.
c) CPT - CARRIAGE PAID TO (... named place of destination):
TRANSPORT PLTIT PN LA (... loc de destinaie numit)
"Carriage Paid To..." nseamn c vnztorul livreaz marfa cruului numit de
el, dar vnztorul are obligaia s plteasc i navlul pentru transportul mrfurilor pn la
destinaia numit. Aceasta nseamn c, cumprtorul suport toate riscurile i orice alte
costuri dup ce mrfurile au fost astfel livrate.
"Cru" este orice persoan care, ntr-un contract de transport, ia asupra sa
sarcina de a executa sau de a asigura executarea transportului pe calea ferat, rutier,
aerian, maritim, cale navigabil intern sau transport combinat.
Dac se folosesc mai muli crui succesivi pentru transportul la destinaia
convenit, riscul se transfer n momentul n care mrfurile au fost livrate primului
cru.
Condiia CPT cere ca vnztorul s ndeplineasc formalitile vamale de export.
d) CIP - CARRIAGE AND INSURANCE PAID TO (... named place of
destination): TRANSPORT I ASIGURARE PLTITE PN LA (... loc de destinaie
numit)
"Carriage and Insurance Paid to..." nseamn c vnztorul livreaz marfa
cruului numit de el, dar vnztorul are obligaia s plteasc i costul transportului
pentru aducerea mrfii la destinaia numit. Aceasta nseamn c, cumprtorul suport
toate riscurile i orice alte costuri suplimentare dup ce marfa a fost astfel livrat. Cu

76

toate acestea, conform CIP, vnztorul are i obligaia de a procura asigurarea mpotriva
riscului cumprtorului de pierdere sau deteriorare a mrfurilor n timpul transportului.
n consecin, vnztorul contracteaz asigurarea i pltete prima de asigurare.
Cumprtorul trebuie s tie c, conform condiiei CIP, vnztorul are obligaia
de a obine doar asigurare cu acoperire minim. n cazul n care cumprtorul vrea s fie
protejat de o acoperire mai mare, acesta trebuie fie s convin expres asupra acestui lucru
cu vnztorul, fie s-i ia singur msuri de asigurare suplimentare.
"Cru" este orice persoan care, ntr-un contract de transport, ia asupra sa
sarcina de a executa sau de a asigura executarea transportului pe calea ferat, rutier,
aerian, maritim, cale navigabil intern sau transport combinat.
Dac se folosesc mai muli crui succesivi pentru transportul la destinaia
convenit, riscul se transfer n momentul n care mrfurile au fost livrate primului
cru.
Condiia CIP cere ca vnztorul s ndeplineasc formalitile vamale de export.
2. Reguli care se aplic numai transportului pe ap
a) FAS - FREE ALONGSIDE SHIP (... named port of shipment): FRANCO
DE-A LUNGUL NAVEI (...port de expediere numit)
"Free Alongside Ship" nseamn c vnztorul i ndeplinete obligaia de
livrare atunci cnd mrfurile au fost depuse de-a lungul navei n portul de expediere
numit. Aceasta implic obligaia cumprtorului de a suporta toate costurile i riscurile de
pierdere sau deteriorare a mrfurilor din acel moment.
Condiia FAS cere vnztorului s ndeplineasc formalitile pentru export. Cu
toate acestea, dac prile doresc ca formalitile de export s fie ndeplinite de
cumprtor, acest lucru trebuie stabilit clar prin adugarea unei meniuni explicite n acest
sens n contractul de vnzare-cumprare.
b) FOB - FREE ON BOARD (... named port of shipment): FRANCO LA
BORD (...port de expediere numit)
"Free On Board" nseamn c vnztorul i ndeplinete obligaia de livrare
atunci cnd mrfurile au trecut peste balustrada navei n portul de expediere numit.
Aceasta implic obligaia cumprtorului de a suporta toate costurile i riscurile de
pierdere sau deteriorare a mrfurilor din acel punct. Condiia FOB cere vnztorului s
ndeplineasc formalitile pentru export.
c) C&F - COST AND FREIGHT (... named port of destination): COST I
NAVLU (... port de destinaie numit)
"Cost and Freight" nseamn c vnztorul i-a ndeplinit obligaia de livrare
cnd mrfurile trec peste balustrada navei n portul de expediere.
Vnztorul are obligaia s plteasc costurile i navlul necesare pentru a aduce
mrfurile n portul de destinaie numit, dar riscul de pierdere sau deteriorare a mrfurilor,
precum i orice costuri suplimentare datorate unor evenimente ulterioare livrrii
mrfurilor se transfer de la vnztor la cumprtor.
Condiia CFR oblig vnztorul la ndeplinirea formalitilor vamale pentru
export.

77

d) CIF - COST, INSURANCE AND FREIGHT (... named port of

destination): COST, ASIGURARE I NAVLU (... port de destinaie numit)
"Cost, Insurance and Freight" nseamn c vnztorul i ndeplinete obligaia
de livrare n momentul n care mrfurile trec peste balustrada navei n portul de expediie.
Vnztorul are obligaia s plteasc costurile i navlul necesare aducerii
mrfurilor n portul de destinaie, dar riscul de pierdere sau deteriorare a mrfurilor,
precum i orice alte costuri suplimentare datorate unor evenimente ulterioare livrrii se
transfer de la vnztor la cumprtor. Cu toate acestea, conform CIF, vnztorului i
revine de asemenea obligaia de a procura asigurarea maritim mpotriva riscului
cumprtorului de pierdere sau deteriorare a mrfurilor n timpul transportului.
n consecin, vnztorul contracteaz asigurarea i pltete prima de asigurare.
Cumprtorul trebuie s ia not c, n conformitate cu condiia CIF, vnztorului i se cere
s obin o asigurare numai pentru minimum de acoperire. Dac cumprtorul dorete s
fie protejat printr-o acoperire mai mare, el trebuie fie s cad de acord asupra acestui
lucru n mod expres cu vnztorul, fie s-i fac aranjamente de asigurare suplimentare.
Condiia CIF cere vnztorului s ndeplineasc formalitile de export.
3. Reguli care se aplic mrfurilor livrate la o frontier terestr ( indiferent de
modalitatea de transport)
a) DAF - DELIVERED AT FRONTIER (... named place) - FRANCO
FRONTIERA (... loc numit)
"Delivered At Frontier" nseamn c vnztorul i ndeplinete obligaia de livrare
atunci cnd mrfurile au fost puse la dispoziia cumprtorului la sosirea mijloacelor de
transport nedescrcate, cu formalitile pentru export ndeplinite, nainte de ndeplinirea
formalitilor vamale de import n punctul i locul numit la frontier, dar nainte de
frontiera vamal a rii nvecinate. Termenul "frontier" poate fi folosit pentru orice
frontier, inclusiv cea a rii exportatoare. Este deci extrem de important s se defineasc
cu precizie frontiera n cauz, menionnd ntotdeauna punctul i locul din condiie.
Cu toate acestea, dac prile doresc ca vnztorului s-i revin obligaia
descrcrii mrfurilor din mijloacele de transport care sosesc i ca acestuia s-i revin
riscurile i costurile descrcrii, acest lucru trebuie precizat clar prin adugarea unei
meniuni explicite n acest sens n contractul de vnzare-cumprare.
b) DDU - DELIVERED DUTY UNPAID - FRANCO DESTINAIE
NEVMUIT (... loc de destinaie numit)
"Delivered Duty Unpaid" nseamn c vnztorul livreaz mrfurile
cumprtorului, fr ndeplinirea formalitilor de import i nedescrcate la sosirea n
orice tip de mijloace de transport, la locul de destinaie numit. Vnztorul va suporta
costurile i riscurile pe care le implic aducerea mrfii n acel loc, cu excepia "taxelor"
(termen care include obligaia i riscul ndeplinirii formalitilor vamale, precum i plata
formalitilor, taxelor vamale, impozitelor i altor cheltuieli) pentru importul n ara de
destinaie. Astfel de "taxe" trebuie suportate de cumprtor, precum i orice costuri i
riscuri rezultate din nendeplinirea la timp a formalitilor de import.
Cu toate acestea, dac prile convin ca vnztorul s ndeplineasc formalitile
vamale i s suporte costurile i riscurile ce rezult din aceasta, precum i unele din

78

cheltuielile pltibile la importul mrfurilor, acest lucru trebuie specificat n mod expres
prin adugarea unei meniuni explicite n acest sens n contractul de vnzare-cumprare.
c) DDP - DELIVERED DUTY PAID (... named place of destination) - FRANCO
DESTINAIE VMUIT (... loc de destinaie numit)
"Delivered Duty Paid" nseamn c vnztorul livreaz mrfurile cumprtorului,
nedescrcate i cu ndeplinirea formalitilor de import, la sosirea n orice tip de mijloc de
transport, la locul de destinaie numit. Vnztorul va suporta toate costurile i riscurile pe
care le implic aducerea mrfurilor n acel loc, i dac este cazul, tot vnztorul va
suporta orice "tax" (termen care include obligaia i riscul ndeplinirii formalitilor
vamale, precum i plata formalitilor, taxelor vamale, impozitelor i altor cheltuieli)
pentru importul n ara de destinaie.
Aceast condiie nu trebuie folosit dac vnztorul nu poate, direct sau indirect,
s obin licena de import. Cu toate acestea, dac prile convin s exclud din obligaiile
vnztorului unele dintre costurile pltibile la importul mrfii (precum taxa pe valoarea
adugat), acest lucru trebuie specificat n mod expres prin adugarea unei meniuni
explicite n acest sens n contractul de vnzare-cumprare.
n timp ce EXW este condiia cu obligaii minime pentru vnztor, DDP reprezint
maximum de obligaii.

79