Universitatea Ovidius din Constana

Facultatea de Educaie Fizic i Sport

Master Kinetoterapie

ACTIVITATEA FIZICA LA
PERSOANELE CU DIZABILITATI

Numele studentului: Geangos Bogdan

Constana, 2015

ACTIVITATEA FIZICA LA PERSOANELE

CU DIZABILITATI

In fiecare zi, tot mai multe persoane sunt constranse

sa ramana in scaunul cu rotile din cauze de cele mai multe ori traumatice. La inceput viata pare ca
s-a terminat dar mai apoi, dorinta de a merge mai departe si puternicul instinct de autoconservare
ii impulsioneaza pe cei cu handicap sa ofere o mai mare atentie aspectului lor fizic plecand de
cele mai multe ori de la lucruri simple. Unul dintre elementele antrenante in aceste cazuri ar putea
fi activitatea fizica si in mod special lucrul cu greutatile.
Istoria competitiilor pentru atletii cu handicap incepe inca din 1948. In acest an, in Stoke
Mandeville, in Anglia, se desfasoara primele competitii sportive pentru atletii cu handicap, in
aceeasi zi in care s-a desfasurat si ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice care a avut loc in
acel an la Londra.
Lumea sportului pentru cei cu handicap ii este consacrata lui Sir Ludwig Guttman, neurochirurg
englez care in timpul celui de al doilea Razboi Mondial, pe langa activitatea de ingrijire a
ranitilor, a inceput sa puna pe acestia la intrecere prin diferite modalitati, cu scopul de a le intari
constitutia fizica, dar mai ales pentru a le antrena starea de spirit.
Patru ani mai tarziu, o alta competitie pentru atletii cu handicap este organizata in Olanda,
competitie care a stat la originea miscarii Paraolimpice.

De atunci, manifestari de asemenea gen au luat amploare tot mai des, referindu-se fie la numarul
de participanti fie la desciplinele practicate. Atletii paraolimpici au inceput sa se bucure de o
consideratie si de o credibilitate diferita in raport cu trecutul.
La inceput publicul i-a primit cu sentimente de compasiune, dar imediat lucrurile au luat un curs
nou. Atletii cu dizabilitati au inceput sa transmita emotii adevarate care tin de suspansul
competitiei si de placerea divertismentului.
Dupa un moment de ezitare, chiar si sponsorii au inceput sa priveasca cu o mai mare atentie
lumea competitiei persoanelor cu handicap. In cele din urma, competitiile Paraolimpice au
inceput sa fie considerate a fi in egala masura asemenea celor Olimpice.
Astazi, atletii cu dizabilitati vin apreciati in primul rand pentru calitatile lor atletice si de abia in
plan secund pentru ca sunt indivizi cu handicap, insa doar in sensul strict al termenului. In teorie persoane poate putin mai ghinioniste sub aspect fizic dar fara indoiala un exemplu de forta,
tenacitate si determinare, in practica - o sinteza a tot ceea ce trebuie sa ne invete sportul inainte de
a fi o simpla competitie sportiva in care se masoara abilitatile personale din diferite discipline.
Una dintre ultimile figuri ale acestui fenomen este Oscar Pistorius, sud-african de nationalitate si
detinator al recordului in lume pentru cei cu handicap pe 100, 200 si 400 de metri. Pe cand avea
mai putin de un an, lui Oscar i s-au amputat ambele picioare din cauza unei malformatii
congenitale, fiind nascut fara oasele gambei.
Cand vorbeste despre el insusi, Oscar nu se defineste ca fiind o persoana cu handicap, ci o
persoana fara picioare. Astazi, obiectivul sau este sa alerge impreuna cu cei normali din punct de
vedere fizic.
In ultimii ani, odata cu disciplinele clasice, a inceput sa aiba cautare printre atletii paraolimpici
ridicarea de greutati, o activitate deschisa celor aflati in scaun cu rotile cat si celor amputati sau
celor cu afectiuni la nivelul capului.
Cand se sufera de oarecare dizabilitate fizica, unul dintre aspectele negative este debutul bolii,
secundar handicapului, si anume depresia psihica care lasa subiectul total astenic, demotivat si
lipsit de vointa.
Din aceasta cauza, activitatea fizica indeplineste un rol fundamental in vindecarea si ingrijirea
persoanei, permitand recastigarea increderii in sine insusi si reincadrarea in mediul social
comunitar.
Bineinteles, in acest scop este nevoie de un mediu adecvat, un ambient favorabil care sa ofere
stimuli si adevarata motivatie pentru recuperare.
Multumita programelor si tehnicilor de antrenament speciale, persoana cu dizabilitati poate sa-si
recastige propria viata prin intermediul antrenamentului dur cu greutati. Obiectivul este
accentuarea potentialului ramas, dezvoltand spre exemplu musculatura bratelor si a trunchiului,
pentru a obtine rezultate superioare celor oferite de fizioterapia regulata.
Pe langa sporturile clasice precum inotul, alergatul, tragerea cu arcul, este acceptat si chiar indicat
lucrul in sala de forta pentru imbunatatirea conditiei fizice si psihice generale.

Pentru practica culturismului este nevoie de tenacitate, perseverenta si rabdare, toate aceste
calitati pe care o persoana cu handicap trebuie sa le potenteze pentru a putea infrunta incercarile
permanente pe care viata i le va oferi.
Activitatea desfasurata in sala, se adreseaza tuturor acelor persoane care nu-si doresc neaparat
participarea la concursuri sau manifestari sportive ci acelora care vor sa practice un sport care sa-i
ajute intr-un mod fizic sau psihic.
Cand se vorbeste despre persoane cu handicap se face referire la toate categoriile, incluzand si pe
nevazatori.
Activitatea in sala de sport are urmatoarele obiective:
Remotivarea persoanei, ajutand-o sub aspect psihologic, cu rol de reintegrare sociala
Intarirea musculaturii, permitant, sub aspect fizic, un control mai intens si o imagine de
sine mai bine structurata
Pentru solutionarea primei probleme se poate demonstra utila formarea de grupuri sub
supraveghere specializata, in cadrul caruia se va discuta si examina drama, evitand astfel
claustrarea ei.
In ceea ce priveste al doilea obiectiv, se va incerca antrenarea musculaturii reziduale pentru a
completa recuperarea psiho-fizica.
Programul de antrenament fizic are drept scop intarirea musculaturii si se va concretiza prin:
Cresterea si imbunatatirea fortei fizice
Optimizarea coordonarii miscarilor
Optimizarea capacitatii motorii si senzoriale
Optimizarea capacitatii respiratorii si cresterea capacitatii de rezistenta la efort
Inainte de a se incepe lucrul, se va tine cont de tipul si nivelul de dizabilitate si se va planifica
programul de antrenament in baza posibilitatilor individuale. Este de asteptat ca unele exercitii sa
nu poata a fi practicate iar altele de asemenea, vor putea fi efectuate intr-o maniera mai buna.
Persoanele in scaun cu rotile nu vor putea cu siguranta sa execute genuflexiuni cu bara la piept
sau indreptari cu haltera, insa pentru a compensa efectul metabolic oferit de aceste 2 exercitii, se
pot face tractiuni la bara fixa sau tractiuni la scripete in toate variantele posibile (priza pronatie,
priza supinatie sau paralela).
Alegerea va tine cont doar de tipul de handicap. Indivizii cu amputatii ale membrelor inferioare
vor putea efectua exercitiul fie la bara fie la scripete, cat pentru persoanele afectate de paralizia
sirei spinarii va fi mai simplu initierea cu scipetele si de abia apoi, in baza cazului specific, se
poate incerca la bara.
Genuflexiunile si indreptarile cu haltera nu sunt exercitii miraculoase insa sunt cele mai bune
miscari care pe langa faptul ca antreneaza muschii coapselor si ai spatelui, declanseaza un
extraordinar efect metabolic realizand astfel o adevarata crestere generala asupra intregului corp.
Acest lucru se intampla deoarece coapsele sunt muschii cei mai voluminosi ai corpului iar in
ordine descrescatoare in ceea ce priveste marimea, este spatele ( 2/3 din greutatea corporala este
distribuita pe coapse si spate).

In cazul persoanelor care nu se pot folosi de picioare, posteriorul este partea corpului cu cea mai
mare musculatura.
In caz de imobilitate, capacitatea respiratorie este adeseori compromisa. Astfel, pentru a creste
capacitatea respiratorie se poate practica impins cu gantere sau la aparat cu bala culisanta, din
culcat.
Activitatile aerobe sunt mult mai dificil de executat. Din aceasta cauza, exercitii precum impinsul
devin si mai importante, atata timp cat realizeaza o stimulare generala buna asupra trunchiului si
simultan extind cutia toracica.
Pentru nevazatori, situatia este cu siguranta mult mai simpla. O data familiarizat cu mediul de
lucru, acestia au liber la efectuarea tuturor exercitiilor, atata timp cat indeplinesc cerinta de
mentinere a conditiei de echilibru fizic, fundamental pentru siguranta tuturor miscarilor din
picioare.
In locul genuflexiunilor cu bara se va prefera antrenamentul la presa pentru picioare, precum si
impins de la ceafa cu bara, ramat din aplecat cu bara sau ramat din aplecat cu bara T.
Pentru nevazatori, culturismul este poate una dintre activitatile fizice cele mai simple de practicat
sub aspect practic. Chiar daca culturismul se prezinta sub forma unui sport individual, in cazul
nevazatorilor este chiar indicata alegerea unui coleg de antrenament. Acest lucru va garanta pe
langa impulsul motivatiei si o mai mare siguranta in timpul antrenamentului.
Inainte de a incepe activitatea cu greutatile, va fi necesara efectuarea unor examene clinice
precum:
Examen medical, inclusiv istoricul medical, masuratori antropometrice la care se
adauga, in cazul nevazatorilor, un examen oftalmologic special
Electrocardiograma efectuata in repaus, dar si test de efort
Examenul de urina, care la persoanele cu leziuni la maduva spinarii (cum ar fi
tetraplegia, paraplegia) trebuie completat cu mai multe teste specifice, de tipul
azotemiei, creatinemiei
Primul avantaj in ceea ce priveste activitatea fizica este ca aceasta nu face rau. Toate activitatile
care se desfasoara la sala trebuie sa plece de la acest principiu, atingerea rezultatelor fiind
subordonata acestui principiu.
In cazuri particulare, precum acelea ale unor dizabilitati fizice puternice, va fi necesara o legatura
stransa intre instructor si medicul ingrijitor.
Alt moment important va fi senzatia post-antrenament care alerteaza individul. Un antrenament
efectuat corect nu trebuie sa fie finalizat niciodata cu dureri ci doar cu o lejera oboseala legata de
cumulul de toxine si produse reziduale de dupa activitatea fizica inregistrata. Durata lor poate
varia de la cateva ore la cateva zile.
Precautia si intuitia sunt elemente esentiale pentru un antrenament in siguranta.
Pe langa lucrul desfasurat in sala cu greutati, va fi util a se rezerva cateva ore activitatilor de
grup, precum Pilates sau Yoga deoarece astfel de activitati prevad o puternica componenta
psihologica. Muschii se misca pentru a da substanta exercitiilor insa doar in cazul in care este
atins un nivel inalt de concentrare. De cele mai multe ori, subiectii nevazatori sunt mai predispusi
la acest tip de lucru deoarece reusesc sa mentina un nivel de concentrare mult mai inalt pe

parcursul lectiei, exercitiile Pilates venind in primul rand vizualizate si in cele din urma
executate.
Antrenament program de baza pentru nevazatori :
Bicicleta, 10 minute de incalzire
Presa pentru picioare, 2 serii a cate 15 repetari, pauza 120 sec
Tractiuni la scripete, 2 serii a cate 10 repetari, pauza 90
Impins de la piept, 2 serii a cate 10 repetari , pauza 90
Impins cu gantere din sezand, 2 serii a cate 10 repetari, pauza 60
Extensia bratelor la scripete, 2 serii a cate 10 repetari, pauza 60
Crunch, 3 serii a cate 15 repetari, pauza 60
Bicicleta, 8 minute de relaxare
Antrenament program de baza pentru persoanele cu probleme de deplasare :

Exercitii obisnuite de miscare pentru membrele superioare, 5 minute de incalzire

Tractiuni la scripete sau la bara, 3 serii a cate 15 repetari, pauza 90, variind priza la
fiecare sesiune
Impins de la umeri cu gantere sau la aparat din asezat, 2 serii a cate 10 repetari, pauza 90 un exercitiu extraordinar pentru cutia toracica si pentru cresterea capacitatii respiratorii
Intindere la cablu din sezand, 3 serii a cate 10 repetari, pauza 90
Flexii usoare cu ganterele din asezat, 2 serii a cate 8 repetari, pauza 90
Impins de la piept/umeri/ceafa la bara din asezat, 2 serii a cate 8 repetari, pauza 60
Impins frantuzesc cu ganterele, 2 serii a cate 8 repetari, pauza 60
Crunch la cabluri din asezat, 3 serii a cate 15 repetari, pauza 60
Stretching si exercitii obisnuite de mobilitate, 8 minute de relaxare