(Iovan Ioan) A Fost Frumos La Gherla PDF

i..
"
Preot fosn lovan
A fost frumos
l:d'Gherla!
Argument
Publicdm in paginile ce vrmeazd- pentru a-i

evoca personalitateagi spre a-i cinsti memoria doud mirturii ale pdrintelui Ioan Iovan: memoriul
adresatsinodalilor in anul 1955,pe c6nd era duhovnicul Vladimireqtilor - memoriu in urma cdruia a fost arestatqi condamnatla muncd silnicd
pe viafd - $i o inregistrare realizatd,dupi mai bine
de o jumdtate de veac,mai precisin 2006,Ia M[ndstireaRecea.
intre cele doud momenteale viefii sale,de la
Vladimireqti gi de la Recea,pdrinteleIoan a indirrat calvarul terorii comuniste'ce s-a abdtut qi
I
Regimurile comunisteau ucis prin impugcare,bdtii,

infometareetc. 90 de milioanede oamenidin {drilein care s-au instalat (cf. StdphaneCourtois, Cartea neagrd a
comunismului,Edit. Humanitas,Bucuregti,1998,p. I l).
Despreobdrgiasatanicda ideologieimarxiste,a se vedea Richard Wurmbrand,Marx Si Satan,Editura Stephanus,Bucuresti,1994.
Vasile Manea
peste neamul nostru. A indurat acestcalvar, la

fel ca qi cei mai mul{i dintre romdni, cu demnitate, ,,frrd,corigen{dla caracter",cum spunechiar
ddnsul.
Pdrintele Ioan s-a numdrat printre cei doud
mii de preoJiortodocqiarestafiin anii '50 ai secolului trecut, dupd ce ierarhia Bisericii noastre
a fost epurati de cdtreregiinul ateu.
Pentru a inlelegemai bine confinutulmemoriului pe care l-a adresatsinodalilor,estenecesar
sd prezentdmcontextul in carea fost redactat.in
general se recunoagtecd ,,incd din primdvara anului 1945,in cercurilebisericeqti,se vorbea de
o iminentd e_purare
a ierarhiei"2 qi cdvacantdrile
aveau ca scop ,,ocupareascaunelor ierarhice de
cdtre arhierei devota{i noului regim"3. intr-adevdr, din Sinodul Bisericii Ortodoxg.Romdne au
- mofost inldturaJi,imedi4t dupd 6 martie_,1945
ment ce marcheazd.inceputuldezastrului comunist in Rom6nia-, p,andin 1950,urmdtorii episcopi: patriarhul Nicodim Munteanu,Irineu Mihdlcescu- mitropolitul Moldovei, Tit Simedrea-mi2 Adrian
Gabor, Biserica Ortodoxd Romdnd si regimul

comunist Q945-1964). O imagine a relaliilor Stat-Bisericd, Bucureqti, 2006-2007,p. 27 .
t
lbid., p.29.
Argument
tropolit al Bucovinei, Veniamin Pocitan- arhiereu vicar al Bucureqtilor,VeniaminNistor - episNifon Criveanu- mitropolicop de Caransebeg,
tul Olteniei, AtanasieDincd - loctiitor de episcop al RAmnicului, Lucian Triteanu de la Roman,GrigoreLeu - episcopulHuqilor,CosmaPetrovici - episcop al Dundrii de Jos (Gala{i), Efrem Endchescu- mitropolit al Basarabiei,Emilian Antal - loc{iitor al Mitropoliei Bucovinei,Visarion Puiu - mitropolit al Transnistriei, Eugeniu Laiu - mitropolit al Bucovinei,PartenieCiopron - episcop al Armatei, Policarp Moruqca loc{iitor de episcopal Maramuregului,Pavel $erpe - arhiereu-vicaral Bucuregtilor,Teodor Scorobe{ - arhiereu-vicaral Arhiepiscopiei Sibiului
qi Nicolae Popovici, episcopulOradiei.{ar in locul.lor, putereacomunisti a impus in grabl ,,ar
hierei devota{inoului regim". De pildd, qum.a{in
g!*Ig_le*{e19-21 noie.mbrie 1947 au fost numi{i
Irei npi arhierei: pre-otulde mir Justinian Marina
deveneamitropolitul Moldovei, Firmilian a fost
ales arhiepiscop al Craiovei, iar SebastianRusan, episcop al Maramureqului.
Existd doud moduri diametral opuse de a interpreta cele intdmplate atunci in viafa Bisericii
Ortodoxe Romdne:pe de-o parte, se aduc grave
10
Vasile Manea
aouzatliinstituliei eclesiale,datoritd compromisurilor fdcute de cdtre noii arhierei,trecdndu-se

insi sub tdceredramaierarhilor trimiqi cu domiciliu lbrfat in mdnistiri sau pur qi simplu otrdvi(i, ignordndu-sede asemeneasuferin{elecelor
doud mii de preoli ortodocqiinchiqi in lagdrele
comuniste,unde doud sute dintre ei au fost uciqi
prin regimul declaratde exterminare!Aceastd atitudine de ignorarea martiriului Bisericii Ortodoxe Romdnes-a regdsitconstantqi in cunoscuta emisiune de televiziuneMemor i alul dur er i i, fafd de care pdrintele Ioan se aratdin interviul publicat in cartea de fa1d,pe bund dreptate,atdt de
dezarndgit.
Pe de alth parte, cealalti opinie dominantd,
fie neagdorice complicitatea noilor arhierei cu
regimul comunist, fie incearcd.sd.prezinte compromisurile lor ca fiind chiar salvatoarepentru
Bisericd.Astfel, intr-o lucrare ce se vrea gtiin{ificd, cu o bibliografie imens6,pirintele profesor
Adrian Gabor, citat deja mai sus,scrie doar despre faptele care ii fac cinste patriarhului Justinibn, ignor6nd cu totul opinii precum cele exprimate de cdtre pdrintele Ioan in memoriul adresat
acestuiasau de cdtreOnisifor Ghibu, careajunge
sd scrie in 1952- dupd ce cu mult respect,anila
Argument
l1
rdnd, i--acerutnoului patriarh sd ia atitudine pentru apdrareafiinfei Bisericii - despre,,aqa-zisul

Sffint Sinod al patriarhului rogu Justinian"a.
Poate cd este momentul sd acceptdmpur qi
simplu realitatea,agacum a fost, cu bune gi rele,
sd ne asumim istoria recentda Bisericii. De fapt,
pentru pdrintele Nicolae Steinhardt,aceastaeste
chiar defininilia credin{ei: ,,credin{ain Dumnezeu imi pare in deplinul in{eles al cuvdntului actul cel mai realist ce poate fi: aceptareaadevdrului [...]"5.
Oricum, 4$troriul pnrinfelui Ioan desfiinteazd,pur gi simplu aserfiuneacd in vremea terorii
comuniste Biserica a supravieguitdatoritd compromisurilor frcute de cdtre ierarhii sau preoJii
ei; citindu-L,ai mai degrabi sentimentulcd Biserica a supravie{uit chiar in ciuda acelor compromisuri.
- Iar indrdznealaunor ierarhi precum Nicolae
Popovici, inldturat in 1950 (la vdrsta de 47 de
ani) din scaunul Oradiei pentru atitudinea sa fro
Onisifor Ghibu, Chemare Ia judecata istoriei, Edit.

Albatros,BucureEti,
1992,vol.l,p. 186.
5
Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Edit. Dacia,
Cluj-Napoca, 1997,p. 91.
l2
Vasile Manea
{iq anti-sovietici, sau curajfl nenumdra{ilorpreo{i ortodocgicare au rdmasslujitori onegtiai lui

Hristos chiar qi in inchisorilecomuniste,la fel ca
gi pdrintele Ioan Iovan, ii aqazdpe tofi acegtiaintre marii mdrturisitori ai credinfei creqtinedin toate timpurile qi reprezintd o pagind foarte onorabild din istoria Bisericii Ortodoxe Romdne.CAt
desprecei care au acceptatsd devind instrumente ale vrdjmaqilorlui Hristos, unii ca acegtiatrebuie considerafi, a$a cum face qi pdrintele Ioan,
vrednici de ocard,dar qi de intreaganoastrdcompasiune:,flu o trecutnici o zi, mdrturiseaddnsul,
chiar qi atunci c6nd eram caterisit qi dupd gratii,
in care sd nu-mi pomenescSffintul meu Sinod. E
adevdratcd il pomeneamgi pe comandantulinchisorii gi pe gardian.Eu again{eleg preo1ia"6.
De fapt, pdrintele a dovedit intreaga via[d,cd,
s-a invrednicit de acel dar de mare pref pe care
Pirinfii Bisericii l-au numit ,,dreaptasocotinfi":
a fost na{ionalist, frrd. sd cadd totuqi in extrema
dreaptd;a aderat la fenomenul Vladimiregti, dar
l-a gi condamnatcAndsitualia a luat-o razna; degi i-a actzat pe noii arhierei cd gi-au v6ndut conqtiinfa, le-a respectattotugi harul sacerdotaletc.
Argument
Ref'eritorla fenomenul Vladimiregti, o cercetare serioasdse lasdincl agteptatd.in general,comentariile actualeii sunt potrivnice. Cu toate acestea,unii autori acceptdcd la inceput, fenomenul a stat sub semnulautenticitd{ii.Aga reiesegi
din comentariul arhimandritului Ioasaf Popa, care condamni totugi cele petrecute la Vladimireqti: ,yAici gi-a fbcut aparilia o fatd vizionard, o
tinara de 16 ani, cbreia i s-a ardtat Maica Domnului qi i-a poruncit sd ridice acolo o mdndstire
numai de fecioare neintinate, fapt ce a dus la zidirea unei mdndstiri[...]"7.in continuareinsd,!ine sd adauge: ,,Tanerul preot qi duhovnic [Ioan
Iovan], adoptdnd procedeul lui Ioan de Krondin URSS, citea doar moliwa de dezlegare
s_tadt,
inchin[torilor gi-i impdrtdqeape to{i, fdrd spovedanie individuald. Mdicu{a, sfdtuitd de un preot
de mir, Stahie,refugiat din Basarabia,a introdus
impdrtdgireatuturor maicilor in fiecare zi. [...]
Mdicufa Veronica gi tindrul preot slujitor nu s-au
supusmdsurilor legale de remedierea cultului gi
nu qi-au infrdnat entuziasmul nesocotit, ci s-au
7
Interviul acordat cotidianului Tribuna Ardealului (ClujNapoca),l7 octombrie 1992.
l3
loasaf Popa, lntroducere la Feciorie Si castitate in epoca de aur a Patristicii (313-430),Edit. Anastasia,Bucuregti,2001.
t4
Vasile Manea
impotrivit Sfintului Sinod.al cdrui membri erau

ierarhi anteriori instaldrii comunismuluila noi cu excepJiaPatriarhului.Luciferismul din acest
mic grup de conducerea Vladimireqtilor (poate
incurajat tainic de uneltele hruscioviste) a dus la
desfiin{areamdnistirii in 1955"8.Desigur, asemeneacomentariinu pot fi luat in serios,deoarece, agacum am vdzut mai devreme,autoritdtile
comuniste au inldturat mulli alli ierarhi pdnd in
1950.Existd qi autori care neagi chiar autenticitatea revelaJieireferitoare la intemeiereamdndstirii. ,,Problemaeste de moralitate pentru Veronica Gurdu - scrie pdrintele Adrian Gabor. Dacd
ar fi avut viziunile cu Maica Domnului nu s-ar fi
cdsdtoritdupd iegireadin inchisoare"e.in aceastd
logicd ins6, nici infeleptul Solomonnu a fost inspiratdecdtreDumnezeu,
devreme ce a avut qapte sute de femei gi trei sute de concubine,iar ,,la
timpul bdtrfinefii lui, femeile lui i-ai intors inima
sprealfi dumnezei[...]" (3 Regi, ll,4).
Ceea ce rdm6ne insd cu adevdrat de neacceptat este literatura infectatd,de spiritiqm pusd
" Ibtd.
n
Adrian Gabor, Note de lecturd asupra Raportului
Tismdneanu,in Anuarul Facultdlii de Teologie Ortodoxd
<<Patrisrhul Justinian Marina>>a Universitdlii BucureSti,
2005-2006,p. 185-208.
Argument
l5
pe seamaMaicii Veronica Gurdu.Oricum, Sinodul Bisericii OrotodoxeRom6nea aprobatreinfiin{areaMdndstirii Vladimireqti in martie 1990,
av6nd-o ca stare{dpe aceea$iMaicd Veronica.
PdrinteleIoan Iovan nu s-a mai intors la Vladimireqti,ci s-a stabilit la MdndstireaReceade l6ngd Tdrgu Mureg,unde qi-atrdit ultimii ani ai vie{ii pdm6ntegti.
Dincolo de ceeace a insemnatpentru pdrintele Ioan fenomenul Vladimireqti, care rdm6ne
in ansamblul sduunul foarte problematic, mai cu
seamdin parteaa doua a lui, memoriul pdrintelui
pune in discufie intreagasituafie a Bisericii din
Romdniaanilor '50 ai secoluluitrecut. Iatd cdteva rdnduri din acest document at6t de important
pentru istoria instaurdriiregimului comunist criminal in (ara noastrd,dupd terminareacelui de-al
doilea rdzboimondial:
,,Cumputem noi sd tdcemc6ndestevorba de
Biserici, Mama noastrd,pe care dupd ce singuri
v-a{i v6ndut conqtiin{a,incerca{i sd o scoatefi qi
pe ea lamezat?"[...]
t6
Vasile Manea
pen,,Iatd durereamare 9i alarmareanoastrd

tru care strigdm prin aceastdint6mpinare,nu numai in numele Mindstirii noastre, ci in numele
intregii Biserici qi a intregului popor drept credincios din care ne tragem qi in care ne avem
imprdqtiaJifralii, pirinlii, moqii qi strdmoqii'"[''']
qi ale
,,De ce vindeJiintereselelui Dumnezeu
Bisericii statului ateu, pentru intereselementinerii unui salariu qi renun{a{i la tradilia de a mdrturisi credinta?Nu vedeJicd a\i transformat prin
aserviregi salarii Biserica lui Hristos in bisericd
de stat, cu episcopi qi preoti de stat, care pentru
argintii statului schimbd frica de Dumnezeu pe
frica de oameniistatului?"[...]
,,Lacrimile at6tor pdrinfi, solii qi copii care
qi-au pierdut pe ai lor frrd preot, prin spitale, inchisori, canal qi [in] alte institufii, ne indeamnd
sa Vb intrebdm de ce nu ave{i grija acestora?De
ce a{i ldsat la canal 9i in alte pdrfi sn fie duqi
cregtinii- ca vitele - la groapafarApreot?"
Vasile Manea
18
*<
Pdrintele Ioan Iovan s-a ndscut la 26 iunie

1922in localitatea Husasiu de Criq, judepl Bihor, in familia preotului Gavril Iovan' Dupd ce a
absolvit gcoalaelementardin satul natal Pi liceul
la Oradea,a inceput studiile unuversitarela Academia de Teologie din Cluj, pe care le-a finalizat
Stiniloae, iar la scurtdvreme a fost hirotonit preot pe seamaMdndstirii Vladimiregti, de citre episcopul Nicolae Popovici, pe care l-a urmat cu
atdtacutezan{din mdrturisireaadevdrului'
Dupd incerciri repetatede a-l convinge sd-qi
temperezer6vna de slujitor al lui Flristos, pbrintele Ioan Iovan a redactat memoriul publicat in
volumul de fa[d,prin care ii infrunta pe sinodalii
vremii, reprogdnduJe,dupd cum am vdzut deja'
cd qi-au v6ndut conqtiin{a.Drept urnare' s-a hotdrdt imediat caterisireaqi excludereasa din monahism, prin sentin[a 11955a ConsistoriuluiE-
Argument
l9
parhial monahal al Arhiepiscopiei Bucuregtilor.

intre membrii Consistoriului se numdra atunci gi
preotul GherasimCristea, astdziepiscop al Rdmnicului. Imediat dupd aceea,mai precis la 23 aprilie 1955, a fost emis pe numele sdu, de cdtre
ProcuraturaMilitard Teritoriald Bucureqti, mandatul de arestareNr. 577 din 1955,pentru ,,ogita{iepublicd"lo.
La interogatoriuldin 3l martie 1955,pdrintele Ioan declarain fala locotenentuluimajor Nicolau Nicu: ,y{m consideratcd tot statul a dictat
forurilor bisericegti aceastdsentin{d [de caterisire], iar superiorii mei bisericeqtiau subordonat
ra{iunile divine raJiunilor de stat, fapt pentru care nu am ascultat[...1"tt.
. in timpul ancheteii s-a propus sd colaboreze
cu regimul comunist, oferindu-i-se in schimb un
scaunepiscopal.A refuzat.
Fiind trimis in fa{a organelor de judecatd,
procurorul militar a cerut pentru pdrintele Ioan
Iovan pedeapsacapitald. Red[m aici un scurt
fragment din cuvdntul procurorului militar: ,,in
'oArhivaCNSAS,dosarP 160l12,
p. 184.
Arhiva
CNSAS,
dosarul
P
p. 12.
160/3,
"
20
Vasile Manea
timp ce poporul muncitor iqi intensificd tot mai

*.rit -.rrrca paqnicdpe caleaconstruirii socialismului in patria noastrd,duqmanii poporului turba{i de furia ce le-o provoacdintdrtea continud
a regimului nostru de democralie populard, incearcdsd loveascdthlhdreqtein cuceririle clasei
muncitoare t...]. Viglienla poporului qi a organelor de Stat a demascatinsd activitatea acestor
ticdlogi,nimicindu-leplanurile lor criminale"l2'
in cele din urm6, Tribunalul Militar Teritorial Bucureqti l-a condamnatpe pdrintele Ioan la
munci silnicd pe viaJd qi confiscareaaverii, iar
pentru executareapedepseia fost depus la PenitenciarulGala{i.in sentinJarr- 165515dec' 1955
a Tribunalului Militar Bucureqti se precizeazd:
,,Cu unanimitate de voturi [Tribunalul] il condamn[ pe Iovan Silviu Corneliu la muncd silnicd
pe via{d, pentru favotizarela crima de acte de teroare, p. p. de art. 6, comb. cu art' I lit' d din
Decretul lg9l50 qi la 8 (opt) ani de temnill grea
qi 5 (cinci) ani degradarecivicd, pentru crima de
favorizarea infractorului, p. p. de art' 284 pct' I
qi alin. ultim C. P. comb. cu afi.209 parteaa III-
'2ArhivaCNSAS,dosarP 16016,
p. 159.
Argument
2l
a C. P. prin schimbarede calificare din delictul

p. p. de art.209 parteaa IV-a C. P.
Confiscd in intregime averea.
ii computdde{inereade la 30 martie 1955".
Aqa a inceput odiseeapdrintelui Ioan Iovan
prin inchisorile comuniste,desprecare igi aminteqteqi in interviul publicat in acestvolum. Prezen[asa in teribilul spa{iu concentrafionalcomunist a fost pentru foarte mulli o mare binefacere.
in celebrul sduJurnal alfericirii, monahul Nicolae Steinhardtmdrturiseqtec6, dupd ce a fost botezatin inchisoare,qi el s-a impdrtdgit cri cdteva
fhrdme din Sfintele Taine aduse acolo de cdtre
pdrinteleIoan Iovanl3.
ii spovedeagi impartigea pe definu{i, ii sfrtuia qi ii consola,dar mai ales se ruga. Un informator relateazd",
intr-un raport asupradiscu{iilor
avute cu preotul Iovan Silviu Corneliu, datat 17
iunie 1955:
,,Discu{iile cu susnumitul preot sunt foarte anevoioase,din cauzd,cd e foarte tdcut gi se ocupd
toatd ziua, de dimineafa de la deqteptaregi pdna
la stingere,numai de rugdciuni.Pot sd discut cu
13
Nicolae Steinhardt,Jurnalulfericirii, p.205.
22
Vasile Manea
el numai seara,dupd ce lddm masa de seard,qi

numai in cazul cdndgi-atermint rugdciunile"la.
Chiar dacd era surprins de cdtre un gardian
cd sdvdrqeain celulI Sfhnta Liturghie, fapt intru
totul interzis acolo, nu se oprea pdnd nu termina
rugdciunea. Uneori, aceasti indrdzneald nemaiintdlnitd stdrnearespectulgardienilor, care ii treceau cu vedere fapta,cu toate cd erau datori s6-l
pedepseascdaspru. insd nu intotdeauna se intdmpla si aibd parte de asemeneagardieni. intrun raport cdtre ComandantulUnitdlii 0606 Gherla, redactat de cdtre serg. maj. Todea, supraveghetor, citim:
,,Fiind de serviciu pe sec{ieEt. I in ziua de I
XII 957, orele 9, 45 am gdsit pe defi[nutul] Iovan Corneliu, comdarnnatM.S.V.tt, cumera 48,
la controlul frcut pe la camere,au fost gdsit cdntAnd in camerd qi influienldnd 9i pe al(i detinu{i
din camer6cdnt6ndin cor. Iam tras atenfia ca sd
nu mai cdnte dar nu au inleles gi au continuat
spundndcici are sd c6nte o via{d intriagd.
ta
Arhiva CNSAS,dosarP 160lll, p.45.
15
Munca silnicd pe viafi (n. ed.).
Argument
23
Propun sd fie pedepsitcu 7 gapte zile de izolare cu regim severqi tot odatdcer sd fie schimbat din aceiaqicamerd"16.
Comandantula aprobatpropunereagardianului, aqa ci pirintele Ioan a executatpedeapsain
plind iarnd,intre 11 gi 18 decembrie1957.
Urmdrile regimul de exterminare din inchisorile comuniste, indsprit gi mai mult prin pedepseleprimite pentru repetatelesale gesturi de
indrdzneald,nu auintirziat sd apard.intr-o adresd trimisd cdtre Direc(ia Penitenciare,Lagdre qi
Colonii, Secjia SanitardBucureqti,datatd5 martie 1956, gi semnatdde comandantulpenitenciarului Galafi, locotenent major StbnescuIoan gi
locotenentfelcer StoianTh., se spune:
. ,,inaintdm aldturat referatul medical a[l] de{inutului C. R. IOVAN IOAN ndscutla26 iunie
1922, fiul lui Iosif gi Maria din Com. Husasdu
de Crig, Raionul qi Reg. Oradea[...] Susnumitul
suferd de tumord voluminoasdsubclavic.dreapta, adenopatiecervicaldbilateraldvol. t. b. c. cu
starede astenieqi debilitate."lT
ru.Arhiva
CNSAS,dosarp 160/lZ,p. 126.
ft Arhiva
CNSAS,dosarp 160/12,p. l3g.
24
Vasile Manea
Condamndriila muncd dilnicdpe via(d, betdilor primite in perioada detenliei qi umilintelor

de tot felul pe care a fost nevoit sd le indure, frigului qi foamei ce i-au gubrezit sdndtatea,se ad6.rgu.tgi alte priva{iuni absurde,de neimaginat'
Pentru a obJineun simplu piepeqe, de pild6, era
nevoie de o aprobarescris6' Dintr-o notd datatd
14. 07.1955 afl6m cd ,'relinutuluiIovan Silviu
Cornel i se aprobdca sd i se dea un piepten sd se
pieptenein prezenfatovardgilorde la pazd dupd
caresd fie luat."'"
in ciuda acestui regim kafkian, la gdndul cd
era intemnilat 9i sufereapentru Flristos, precum
Apostolul Pavel, pirintele Ioan ajungesd exclame: ,",A,fost frumos la Gherla!"
Cand a fost eliberat din inchisoare,in 1965'
pdrintele era bolnav de pldm6ni' Medicul i-a recomandatoperafia,dar fiind convins cd in starea
in care se afla nu ar fi supravie{uit interven{iei
chirurgicale, pdrintele a refuzat, urmdnd un tratamentcu streptomicinI.insd,lucruriles-aucomplicat. ,,Dupd un timp - igi aminteqted6nsul
streptomicina, la o sut[ de mii de cazuri se intAmpli asta, atacdinima gi nervii' Mie mi-a*-ata't Arhiva CNSAS, dosarP 160112, p. 167'
Argument
25
cat ochii. Am inceput sd nu mai vdd aproapedeloc. $i mi-am amintit cd maicile de la Vladimireqti imi spuneaude minunile de la CuvioasaParaschiva. $i mi-am zis: <Md duc qi eu la Cuvioasa>.M-am dus, mai bine zis am mers dus,
cd nu mai vedeam.M-au dus maicile la Iaqi, unde unii din[tre] preofi md cunoqteau.$i acolo
rlinunea minurrilor, m-am urcat la racla Cuvioasei, am pgq_.capulEi-oc-hiipe um-e*r_ii
ei. Nu qtiu
ce m-am rugat qi dacd m-am mai rugat in momentul acela.Nu mai gtiu. $tiu doar atdt, cd parcd mi-a luat boala, cum se zice, cu m6na. $i am
.vdztJt."l9
Mai cumplitd decAtinchisoareaa fost probabil constareacd dupi eliberare, cdnd a cerut sd
fie reprimit in cler, ,,toatdspumacdlugirilor care
au fost gi ei inchi$i" ?U dat declarafii.impqftiva
sa; ,,$tiau cd eu fac in inchisoareLiturghie - ili
amintegtepdrintele.Ei nu frceau, ca sd nu se afle. qi s[ nu le dea drumul. Bucuria mea in temnilda fost SfhntaLiturghie. Toate declara{iilela
adresamea erau negative. Toate aveau ca un fel
de leitmotiv, faptul cd nu am ascultat, cd nu m-
te
Cuvinte tmpdrtdsite de pdrintele loan si Maica Stare1d Cristina, Edit. Re?ntregirea,Alba luli4 2007, p. 79.
26
Vasile Manea
am consideratcaterisit, cd'fdceam acolo Liturghie, predicam[...]"20.

Dupd 14 ani in care a fost mereu anchetat9i
chiar arestatdin nou, 14 ari in carecu excep{ia
cdtorva apropia{i, mai ales din familie - nimeni
nu a vrut sd qtie de el, pdrintele Ioan Iovan a fost
reprimit totuqi in cler, la 26 iunie 1979, in urma
unui memoriu adresatmitropolitului Antonie Pl6mddeald.
Printre cei care i-au pricinuit atdteanecazuri,
au existat gi oameni care au avut tdria sd-i ceard
iertare.in acestsens,esteremarcabil gestul episcopului Gherasim Cristea, care fbcuse parte din
Consistoriulce l-a caterisit:dupi 1989,slujind la
un moment dat la Alba Iulia, l-a intdmpinat pe
p[rintele Ioan in genunchi,cerdndu-i iertaret2r
Este uimitor c6, deqi a indurat atdteasuferin{e din partea semenilor, $i:a pistrat senindtatea,
lpundvoinfa fa\A de to{i, nu a manifestat resqntimente f4a de nimeni.
2 ol b i d . , p . . 9 L .
2tlbidem,p.86.
Argument
27
intr-o astfel de evocarea personalitafliparintelui Ioan Iovan, dincolo de curajul sdu exemplar, la care am fbcut referire de mai multe ori,
s-ar cuveni sd pomenim in primul r6nd
{r4gostea sa pentru toti; dragosteacare alungd frica qi
care face posibil un asemeneacuraj. pdrintele Ioan rdspdndeao astfel de dragostein jurul s6u.
$i,
fapt semnificativ in acestsens,era bucuros cd s_a
invrednicit sd poarte numele Evanghelistului Ioan,,gpostolul iubirii".
La 17 mai 2008, intr-o zi de s6mb6td,Domnul Fkistos pe Care L-a slujit intreagavia{d cu atdta curaj gi demnitate, qi pentru Care a indurat
atdteasuferin{e,l-a chematla El.
Aflend vesteamorfii,prea Sfinfitul Episcoplrineu Pop Bistrifeanul a exlamat: ,,Cu siguran{dcd
Domnul ii va rdspldti cu prisosinfd ostenealain
Impdrdfia Cerurilor, pentru ci de la oameni nici
o platdnu a luat!"
Vasile Manea
EsvF l
t.q
7lt^
6)V
ti
/L
tO-
Inalt PreaSfintrite[Pdrinte]Patriarh,
P. S. PAr.Mitropoli{iqi P. S.Per.Episcopi,
membriiai SffintuluiSinoid.
Primind citalia la judecatd pentru ziua de 27

ian. a. c., drept rdspuns,cu tot respectulcuvenit
harului arhieresc,indrdznescsd Vd fac urmdtoarea intdmpinare, care este in consensulintregii
noastreM[ndstiri.
1. Socotescaceastdjudecati neavenitdgi fdrd
temei bisericescsaujuridic, dupdcum frrd temei
a fost emisdqi decizia de transferarea mea la CatedralaPatriarhiei.Dreptul devolufieia fost folosit in cazul acestain mod abtziv gi ce-i mai dureros e cd s-a uzat de el pentru satisfacereaunor
rafiuni strdinede Bisericd.
Cronologicvorbind, noi gtim cd imputernicifii gi inspectorii de la Ministerul Cultelor m-au
somatprin P. S. Episcopde la Gala{i qi chiar personal, sd aleg: ori sd nu mai slujescgi sd nu mai
predic, ori sd md transfer la altd mdndstire,ori,
daci nu accept aceasta,md vor transfera ddnqi,
32
Preot Ioan Iovan
prin Patriarhie. Este concludent faptul cd indatd

dupS sosirealor la Bucureqti,intervenindu-sela
Sf. Patriarhie,I. P. S. Voastri ali emis acea"decizie" - retransmisi, dAndu-iputere de lege bisericeascdgi prezent6nd-opublic ca emanati de la
Duhul Sfdnt.P. S.'nostruAntim, a predicat-oin
biserich, uzdnd de temeiul scripturistic:,,cd aqa
ni s-a perut nou6."
in momentul primirii Deciziei, eu eram bolnav la pat. Apoi, fiind in convalescentd,a urmat
o serieintreagdde telegrameqi chemdrila Bucureqti, care, evident fi\nd regizate din umbrb de
a
[cdtre] Minister, au fost secondatede prezen\a
cdte un[ui] imputernicit. Amestecul lor se desprinde limpede din stdruin{a cu care md indemnau sd fac nascultarebisericeascd"9i si plec din
Mdndstire.
Mai tilrzit, prin mai 1954, v-au determinat
sd md oprifi de la slujirea celor sfinte, lucru pe
care in consensulsoborului, nu l-am respectat,
fiind tot o prelungire a unor ra{iuni strdine $i potrivnice Bisericii. Despre aceastaam dat [o] declara{ie inspectorului bisericesc,precum reiese
din punctelede acuzaJieale citaliei'
in var6. P. S. nostruAntim la indemnul P' S'
Voastre qi din ini{iativd proprie, a cdutat per-
Afostfrumos la Gherla!
aa
JJ
sonal, prin subalterni gi prin preo{i agen}i, sd md

determine sd plec din Mdndstire, fie la Bucureqti, fie in concediu medical, motivdnd cd nu
este bine sd[-l] infrunt pe Patriarh, cd zicea n'are
gi ddnsul motive care-l silesc".Aq f,rvrut sd ascult, dar nu md ldsa inima, nu md ldsa soborul qi
mai ales congtiinJade preot hirotonit pe seama
altarului de aici, gtiind cd,decizia de plecare nu
emandde la Duhul Sffint.
Mai pe urmd, a venit dupd mine, cu asentimentul I. P. S. gi al P. S. nostru Antim, P. S. Episcop Valerian de la Oradea, care intr-un moment de sinceritate,a dezlegatproblema gi a aruncat masca de pe originea deciziei, recunoscAnd
public cd,decizia de plecare nu este de la Duhul
Smnt, ci din "ra{iuni de stat", adic[ strdine de Bisbricd.Aceastdmbrturisire frcutd de un membru
activ al Sfdntului Sinod m-a linigtit, atdtpe mine
cdt gi soborul qi ne-am incredinfat cd nesatisfrcdndodeciziedictatdnudeDuhul Sfent gi de "interese superioarebisericeqti", ci strdine de toate
acestea,nu cdlcdm nici votul sfintei ascultdri gi
nu[-l] infruntdm nici pe Patriarh.
Este de prisos sd mai relatezaici amdnuntele
mai pufin onorabile pentru atitudineaP. S. Valerian, care impreund cu delegataI. P. S. Voastre,
34
Preot Ioan Iovan
Maica Starefdde la Agapia, s-auerijat in oameni

cu puteri de stat, ingrozindu-ne cu consecin{ealarmante.P. S. Sa, vdzind stdruin{amea qi a soborului de a nu cedapatimei qi intereselormeschine, potrivnice Bisericii, a inceput sd schimbe
binecuvdnt6rilearhieregtiin afurisiri, blestemeqi
legari de slujbe. Dzir toate acesteanu-gi gdseau
validitatea, fiind date in cuprinsul Eparhiei Buzdtilui gi nu a Oradiei, unde igi are P. S. Sa eparhia.
A doua zi avenit la noi gi a incercatsd constrAngd soborul sd md dea, dar a plecat tot in
degert, dupd ce mai inainte, in Sfhntul Altar, la
metania frcutd pentru blagoslovenie,mi-a intors
spatele,frcdndu-md"pdgdnqi vameq". Atreia zi
a trimis un preot'agent de la Galafi, ca sa md ia,
dar tot in zadn. Este detestabiliaaceastdmetodi
de hingher qi a ldsat impresii revoltdtoare in sobor gi in poporul care era de fa!d.
Cred ci e de prisos sd mai descriu toate amdnuntele umbroase qi meschine in legaturd cu
numita decizie, ci in concluzie vom spune cd,acele "interesesuperioarebisericeqti",au fost tocmai intereseinferioare qi strdine de Bisericd. incredin{dndu-nede acestadevdr,am hotdrdt cu soborul. sd nu mI conformez"deciziei".nici sd md
35
prezint Ia acestsimulacru de judecati, a[le] cdrei

temeiuri se izbesc de nulitate, prin insdqi originea deciziei.
2. Ceeace facejudecatamea ftrd rost qi-i dd
caracterul de teatru, este urmdtorul fapt, foarte
dureros qi alarmant, in jurul cdruia se invdrte tot
rostul acestei intdmpindri: discreditareape f,ard
a Mdndstirii noastre prin hotdrArea sinodului
permanent, in urma cdreia s-au dat circulare in
toatd Biserica sd se ia mdsuri de "extremdurgen{d", pentru ca lumea sd fie opritd de a mai veni in
Mdndstira Maicii Domnului de la Vladimiregti.
Concomitent cu aceasta,s-a mai emis un ordin
de la Sf. Patriarhiecu nr. 8083/ 954 prn care [se
cerea] si se facd investigafii gi sd [se] notezein
tablouri nominale, mai ales in mdndstiri, toli "adepJii qi admiratorii Mdndstrii Vladimireqti".
Dacd la dataeliberdrii acestorordine afi avut
congtiin{a cd,a[i dat o hotdrdre legald, izoldnd
public smeritul mddular al Bisericii noastre(Mdndstirea), de trupul mistic al Bisericii, cdci oficial aqa a apdntt, prin sigiliul Sf. Sinod, atunci
de ce amai fost chematd,,prinoctombrie 1954,
Maica StarefdVeronica la Buzdu pentrujudecatd,
qi pe mine de ce md mai urmlrifi prin citalii, de
36
Preot Ioan Iovan
vreme ce noi suntem vieguitorii Mdndstirii Maicii Domnului de la Vladimiregti, pe care afi declarat-o oarecum ciumatd, rdtdcitd gi periculoasd
pentru restul Bisericii?
Iatd cd qi din acest punct de vedere, citalia
esteneavenitd.
Faptul acesta,foarte dureros, de a decide emiterea acestorordine sinodale,.ne-a zdruncinat
inima, cd ne-am vdzut Mdndstireasituatd in umbra canonicitefli gi [a] ecumenicitdlii.
Drept aceea,vd intrebim: in numele cdrei
legi din Bisericd gi in baza cdrei hotdrdri sinodale ne-a{i inlSturat de la Trupul Bisericii gi nea{i ficut indirect leproqii ortodoxiei noastre[?]in
care qedin{dplenard a vreunui sf. Sinod s-a discutat gi s-a hotdrdt pebazd,de documentegi anchete cd Mdndstirea noastrd a ieqit din ortodoxie? Vrem date precise gi numdr, fiindcd noi
gtim cd nu am fost niciodatd anchetafi,judeca(i
sau condamnafi prentru vreo abatere de la ortodoxie saude la rdnduialaBisericii.
Poate vefi rdspundecd inci nu ne-afi lepddat
din sdnulBisericii in mod canonicqi legal, ci numai lumea afi oprit-o sd mai vind la noi. Oare aceastanu este acelagilucru? Noi qtim gi posedim circularele I. P. S. gi P. S. Voastre, prin ca-
37
re, in urma ordinului Sinodului permanantdin 3

septembriea. c., v-afi intrecut aproapetofi ierarhii in a defbima Mdn6stireaMaicii Domnului de
la Vladimireqti. Onoareexcepfiilor!
Acest lucru a fbcut mare sminteald,a bucurat
mult pe satanaqi [pe] ucenicii lui, cici semndturile sinodalilor au reuqit sd derutezeevlavia c6tre
lucrarea dumnezeiascdde la Vladimiregti a multor clerici nedocumentafigi a foarte multor credincioqi care in uffna circularelor au fost catehiza[i dfuectimpotriva Mdndstirii Maicii Domnului de aici. gtim cd I. P. S. Voastrd inc6 mai demult, in revistele oficiale pe care le patronaJi,afi
incuviinfat gi a{i indemnat chiar sd se scrie articole impotriva Mdndstirii Maicii Domnului, prgdtind astfel opinia publicd gi discreditarea',quasi'canonicd" pe care afi frcut-o prin Hotdrdrea
Sinodului permanentdin 3 sept. 1954.Acelagi lucru de compromitere a dumnezeieqtiilucrdri de
aici a[i intreprins gi in cercurile monahale, vorbind personalimpotrivd, apoi trimifdnd gi in mdnastiri diferi{i pdrinfi qi frati ca: pir. Cleopa Ilie,
Daniil Tudor, Antonie Pldmddeald,Arsenie papacioc, Ioasaf Popa,Vartolomeu Anania, Iustinian Florea, Petroniu Tdnase,fratele Andrei Scrima etc etc... care prin predici, la spovedaniigi
38
Preot Ioan Iovan
au calomniatqi [au] deprin "scrisori deschiss'1,

frimat Mdndstireanoastrd.I. P. S. Voastrd personal aji vorbit public impotriva Mindstirii in
repetater6nduri qi chiar cu ocaziavenirii I. P. S.
Patriarh Chiril al Bulgariei, in loc sd-l aduce{i sd
se inchine gi si slujeascI pe locul sfintelor descoperiri, ali cdutat sd ne puneli sub umbri, prihdnind locagulMaicii Sfinte pe motivul cd Maicile se impdrtdqesc zilnic Ai preo{ii iartd toate p6catele,socotindu-se"sfin{i".
Desigur, intru aceastdac{iunede discreditare
a{i fost seconda{igi de alli ierarhi.Astfel, I. P. S.
Sebastian a pedepsit pe unii preo{i 9i cdlugdri
pentru venirea la Vladimiregti qi pentru rdspdndirea Vedeniilor, iar credinciogilorle v6rd ca o
otravd in suflet predici furioase impotriva "celor
strica{i la cap de la Vladimiregti". Aceastachiar
in prezenfaMaicilor noastre.Nu s-a sfiit I. P. S.
Sa sd prihdneasci maicile noastre pentru "prea
deasainchinare la sfintele moaqte ale Cuv. Parascheva".La masajubiliara de 70 ari a I. P. S.
Sale, gtim cd s-a consumatin sobor o serie intreagd de calomnii la adresaMdndstirii noastre.
Unele din ele, rugine[este]a le grdi!
P. S. Teofil de asemeneaa pedepsit (la Mrea Bogdana), o multime de "adep{i" ai Mdnds-
A.fostfrumos la Gherla!
39
tirii Vladimiregtilor, care au refuzat sd semneze

impotriva Mdnistirii Vladimiregti care i-a ndscut
duhovnicegte.Dacd P. S. Sa - care a fost la M6ndstireanoastri de trei ori, s-a rugat mult pe locul SfintelorVedenii, a slujit Liturghia arhiereascd qi a scris urmdtoarelein cartea de aur: "La
Vladimireqti Degetul ProvidenJeise vddeqtemai
izbitor ca aiurea (27 martie 1950)" - a putut in
circulardsd-i depdqeascd
pe ceilal{i ierarhi in defrimarea acestui "Deget" al ProvidenJei,calific6nd ca "pretinse"Vedeniile indicate de acelagi
"Deget" al Providen(ei,apoi mdrturisim cd ne temem cd qi trecereaP. S. Sale la Ortodoxie este
numai pretinsd ... Ne va zice poate: "de internis
non indicatorproeter!"
P. S. nostruAntim, credemcd i-au scdpatnumai foarte pu{ine prilejuri de a discredita public
lucrarea dumnezeiascdde la Vladimireqti, mdrginindu-sea l6udagospoddriagi ad[ministra]{ia.
P. S. Iosif a prihdnit public Vedeniile Si fecioria Maicilor noastreprin calomnii pe careruqine este a le qi grdi. Aceasta a frcut-o intr-un
cerc de profesori qi elevi la $coala de cdntare{i
de la Curteade Arge$. Printre altele,P. S. Sa [ii]
sfrtuia pe pdrinfii profesori ca sd se strdduiascd
prin articole documentategi in conferin{e sd dis-
40
Preot Ioan Iovan
trugi cdt mai cur6nd "centrul de prefbcitorie de

la Vladimiregti", lSuddndu-secd P. S. Sa intotdeaunas-a ostenitqi a dus muncd de ldmurire impotriva Vedeniilor. Zicem qi noi cu Domnul:
"Vrednic estelucrdtorulde plata sa!"
P. S. Firmilian nu qtim cum a alcdtuit circulara contra Vladimiregtilor, dar ne-am mirat cd a
putut semnaordinul Sinodului permanent,de vreme ce cu prilejul vizitei fibute la noi (8 septembrie 1950) a scris in cartea de aur: "BinecuvAntdmtruda Maicii Veronica la Mdnistirea Vladimiregti - Tecuci gi vedem in experien{ade aici
una din metodele de inviorare a monahismului
din Biserica Ortodoxi Romdn[." Ne doare mult
inconsecvenfa.Ieri Vladimiregtii metodd de inviorare, azi Yladimiregtii metodd de desfiin{are.
Lumea, in urma circularelor, nu mai qtie pentru
care si opteze.
P. S. Andrei a afirmat cd pelerinajelede la Vladimiregti constituie o calamitatepentru Bisericd
in vremurile actuale.Dar il intrebdm: oare pelerinajele intreprinsede P. S. Sa ca episcopla Arad sau vicar la Oradea,in alte vremi, nu erau o
calamitatepentruBisericd?Existd vremi gi vremi
in evlavia strdbundcdtre sfintele locaquri? Dac[
41
exist6, atunci P. S. Sa a prihdnit "vremile acfuale" sau vom zice:."La agavremi, aqaArhierei!"
Iatd cdte iegiri gi compromisuri de congiinfd
a stdrnit [campania?] sinodalilor impotriva Vladimireqtilor!
3. $tim precis, cd toate hotdr6rile luate asupra Aqezdmdntului Maicii Domnului de aici leafi frcut din ordinul unor atei apostaJisau renega[i, din partid sau guvern, care prin ministerul
[Cultelor] gi acestaprin imputernici{i, igi transmit putereain Bisericd. Acegti imputernicili [carel au impdnzit ca o reJeatoatd,lara, in realitate
nu sunt decdt nigte intruqi neaveni{i in BisericS,
agen{i suspectori,menili sd distrugd credin{a in
popor.
. Printr-un asemeneaimputernicit (Bezu Badiu) am aflat noi cd partidul qi guvernul nu vedecu ochi buni afluenfa prea mare de lume la Vladimireqti. Cdci spunea d6nsul dupd hramul trecut: "s-a alarmatpartidul cd scdrf6ierofile trenului de lumea care vine la Vladimiregti, din toatd
fara qi cd s-a aflat pdnd,laMoscova cd,la o Mdndstire din Moldova (Romdnia) s-au adunat la
hram peste 30 de mii de oameni". Cu acestprilej, tot ddnsul ne-a mdrturisit inten(ia partidului
42
Preot Ioan Iovan
de a interveniprin minister la Patriarhieca sd se

interzicd imediat pelerinajele de la Vladimiregti.
Cunosc6ndacestamdnuntsuntemincredin{ati cd
nu Duhul Sfdnt V-a povdfuit in sinodul permanent din 3 sept. 1954 s[ lua{i mdsuri de extremd
urgen{6 prin circularele date prin toate eparhiile
gi menite sd opreascd"afluen{a"lumii de la Vladimireqti.
Ca niqte arhierei ai lui Dumnezeu gi pistori
ai turmei Sale, trebuia sd Vd bucure afluenla lumii (oilor cuvdntdtoare)la Mdnistirea Maicii Sale qi nicidec6t sd vd insugi{i judecata unor imputernicili care Vd intreabd: "De ce atdta lume la
Vladimiregti?De ce numai la Vladimiregti?Slujba de acolo e mai bund qi mai sfhntd ca altundeva?"
P. S. Chesariede la Galafi a dat rdspunsul,
prin care dealtfel gi-a anulat piopria circulari. Iatd ce scrie P. S. Sa; "Din gtirile sositela Centrul
Eparhial se constatd cd cucernicii preofi nu {in
legdturapermanentbcu credincioqii gi nu-i indrumeazdsd frecventezein zile de duminici qi sdrbdtori bisericile din parohiile respective,ci pornesc in pelerinaj la Mdndstirea Tudor Vladimirescu, ca qi cdnd Dumnezeu nu ar fi Unul $i Acelagi, ca qi cdnd slujbele la M[ndstirea Tudor
43
Vladimirescu ar fi altele decAtcele ce se sdvdrgescla toate bisericile ortodoxe. Nu numai atdt:

sunt credinciogi care, din lipsa de iridrumare din
parteapreo{ilor, pdrdsescparohiile chiar qi in zilele de lucru, mergdnd la Mdndstirea T. Vladimirescu".
Mai dureros estefaptul c6 preo(imeanoastr6,
care are o temeinicdpregdtire teologicd, nu cautd
se[-i] ldmureascdpe credincioqi pe baze do.gmatice qi canonice, cd puterea harului pe care ei il
administreazdprin Sfintele Taine este aceeaqiin
toate bisericile ortodoxe, ca gi la Mdndstirea T.
Vladimirescu" (Extras din ordinul cu numdrul
63281954).A$aam socotit gi credemnoi cu sfinfenie pdnd la moarte cd MdndstireaVladimireqti
nu este decdt un smerit mddular al Bisericii Ortodoxe, cu acelagihar comun tuturor bisericilor,
chiar dacdel prisoseqtein harismerdnduitedepronie - voia nepdtrunsda lui Dumnezev.Dacd P. S.
Chesarie,glasul Sfdntului Sinod, mdrturisegteacelaqi lucru in cele de mai sus, atunci de ce sd
mai l[mureascd preofii s[ nu vind la Vladimireqti, cdnd qi aici toate sunt la fel? Poporul infelept, a fEcut indatd remarca: "Cei care ne opresc
azi de la Mdndstirea Vladimiregti, m6ine ne vor
opri gi de la bisericile noastredin sat".
44
Preot Ioan Iovan
Adevdrul estecA la Vladimiregti nu se adund

lumea cu arcanul, ci ea vine din indemn propriu,
pentru folosul duhovnicesc.AfluenJa lumii e motivatd de afluenfaharului lui Dumnezeu.ii aduce
Dumnezeupe oameni,pentru cd El a frgdduit in
Vedenia de la 9 sept. 1938: "Aici se vor vindeca
suflete".
De l8 ani lumea s-a folosit real de darul acestui sfhnt Locaq. Mii de suflete s-au intdrit in
credin{d, au scdpat de patimi grele, s-au izbdvit
de pagube, de scdrbe qi necazuri. Multe familii
necdjite sau invrdjbite gi-au dobdndit liniqtea sufleteascd.NenumiraJi bolnavi de diferite boli sau vindecat cu desdvArqire.$i ce-i mai scump ca
toate, mii qi mii de suflete au inviat din moartea
pdcatelor prin sffinta taind,a Mdrturisirii qi s-au
unit cu Flristos prin Sfinta impdrtaqanie.To{i cei
care pizmuiesc afluenfa lumii gi pelerinajele la
Mdndstireanoastrd,precum face P. S. Andrei Magheru qi indirect tofi semnatarii circulatelor, ar
trebui sd vadd qi sd in{eleagdcd aici nu omul, ci
Domnul este Cel Ce lucreazd cu atdtaputere qi
eficacitate. Ar trebui sd cunoaqtefito{i membrii
Sfentului Sinod cd in momentul cdnd afi dat
circularele, a{i vrut sd opriJi o lucrare a Domnului deschisi spremdntuireacredinciogilor.Nu v-
45
ati rememorat in aceastdprivin{6 cuvdntul judecdtii Domnului, care eventual vi s-ar potrivi gi
care v-ar putea ajunge la un moment dat gi care
zice aqa:"Vai voul - cd inchideli impdrd{ia Cerurilor inaintea oamenilor, cd voi nu intrafi gi
nici pe cei ce vor sd intre nu-i ldsaJi"(Matei 23,
l4). Rodnica dezvoltarea Agezdmdntuluide aici
trebuia sd vd deainciedinJareacd nu estelucrare
omeneascd,ci operd dumnezeiascdgi nicidecdt
s[ Vd ridica{i impotriva ei. Noi inJelegemgi gtim
de la Maica Veronica, cd Vladimiregtii a fost intotdeauna criticat. Unii au fbcut aceastadin negtiintd gi neindrumare,al{ii din rdutate gi pizmd,
allii din urd qi vrijmdqie deschisd,al{ii din laqitate gi meschine interesemateriale gi iaraqi allii
din dorin{a de a se face apdrdtoriigi salvatorii ortodoxiei pe care o socoteauprimejduit[, erij6ndu-sein cenzori ai fenomenului supranatural(ex.
inf. Urzicd in broquraMinuni Sifalse minuni;Pr.
Dr; P. Rdzuqi: Criteriologia falselor teofanii in
(Studii teologice>;qi mai nou M-rea Slatina cu
faimoasascrisoaredeschisd).Cenzori gi critici au
fost intotdeauna,dar toate acestecritici n-au putut face smintealSin Bisericd de proporfiile pe
care le-au frcut circulareleI. P. S. gi P. S. Voastre.
46
Preot Ioan Iovan
Nu v-a[i gdndit cd dacd Agezdmdntulde aici

ar fi fost intemeiat pe minciuni, pe amdgire de
sine, pe inqeldciune,pe legenddsaupe ispita diavolului, cum s-au ispitit unii sd afirme in reviste
gi circulare, atunci desigur cd nu ar fi durat 18
ani gi nu s-ar fi putut dezvolta nici pe departe,
cum vedem cd s-a dezvoltat de fapt. in aceastd
ordine de idei estebine gi necesarsd Vd aduceli
aminte qi si meditafi asupra cuvintelor celebre
ale vestitului Gamaliel rostite la judecataApostolilor Domnului in Sinedriul din Ierusalim gi care-gi gdsesco minunatdaplicarein cadrul Mdndstirii noastre: "$i acum zic vou6, ferili-v[ de oamenii acegtiagi-i ldsa1ipe ei, cdci de va fi de la
oameni sfatul acestasau lucrul acesta,se va risipi, iar de estede la Dumnezeunu vefi putea s6I risipili, ca nu cumva qi luptdtori de Dumnezeu
sbvd face{i" (Fapte 5, 38-40).
Oare nu cumva v-a{i fdcut Ei I. P. S. gi P. S.
Voastre luptdtori de Dumnezeu prin circularele
dateimpotriva Agezdmdntuluidumnezeiescde la
Vladimiregti, ridicat prin poruncd divina, in cinsteaPrea Sfintei Ndscdtoarede Dumnezeu?
Pentru toate ordinele, circularele gi deftimdrile verbale gi scriseindreptateimpotriva acestui
sfhnt gi sfin{itor Locag al Maicii Domnului, Vd
47
infruntdm, Vd prihdnim gi ne lepdddmde faptele

aceasteablasfemiatoareale I. P. S. qi P. S. Voastre, prefuindu-Vd cu sfinfenie harul pe care-l purta{i. Sd nu vd mire aceastdindrept{ttitd revoltd,
dar o facem de dragul Maicii Domnului, pe care
prin acestefapte afi nesocotit-o,a{i defrimat-o qi
a{i hulit-o. Afi inchis multor suflete uqa de intrare la minunataEi lucrarede aici. Dacd I. P. S.
gi P. S. Voastre nu crede(iin Ea sau vd e[ste] fricd sd mdrturisi{i deschiscd crede{i,de ce opri{i qi
pe allii de a crede gi de a veni la Ea? De ce ati
cdutat sd oprili izvorul Maicii Domnului care a
fost hotdrdt de insuqi Mdntuitorul, pentru pocdin{6, pentru vindecarea qi mdntuirea sufleteascd
a Neamului nostru Romdnesc?
Sau a{i vrut sd gtergefi qi Vladimireqtii ca qi
Maglavitul, numai si pute{i fi pe placul vrijmaqilor lui Dumnezeu qi [a] ucenicilor lui Antihrist? Oare dacd ingivd Vd complacefi in consensul fricii de a[-L] mdrturisi pe Hristos qi minunile Lui in orice imprejurdri, dacdin bund parte afi reugit [sd imprima{i] aceasti notd de fricd
Sffintuluiconsens"bisericesc",a1idorit ca gi Vladimiregtiul sd capitulezeqi sd devini numitor comun?
48
Preot Ioan lovan
Cred cd aceastaV-a fost intenfia, [pentru] cd

P. S. Teofil nu s-a sfiit si ne scriecd I. P. S. Patriarh fiind un "artist" al Bisericii gi avdnd in fa{d
tabloul culorilor componente,a gdsit Vladimireqtiul in culori prea vii gi s-a hotdrdt sd-l estompeze,sprea nu ieqi din comun".
Dar zadamic incerca{i aceasta,cdci cetatea
Vladimiregti a fost ridicatd pe munteleortodoxiei noastre nu de oameni, ci de Dumnezeu, iar
culoareaaprinsda vie(ii duhovniceqtide aici i-a
dat-o Maica Domnului, ocrotitoareaacesteicetd{i qi i-o pdstreazdfocul Dumnezeirii lui Hristos, luat zilnic de toli qi de toate, din Sfdntul Potir. Aceastanu sepoate "estompa"!
Oare nu v-aJi gdndit ci floareaMdndstirii Vladimiregti e una din florile rdsidite de Dumnezeu
in grddina mare a Ortodoxiei? $i aceasti floare
chiar dac[ e mai aprinsd,nu iese din ansamblul
grddinii, ci dimpotrivd, prin rostul ei divers in manifestare, dar unic in har, se preamdregteDumnezeu pe care L-am invd{at a fi unitate in diversitate.
Cunosc incd de la cursurile de indrumare misionard aceastddorinfd de "estompare"qi aducere la numitor comun, cdci P. S. Teoctist pe atunci rector (1952) m-a oprit sd md impdrtdgesc
49
des qi sd nu-mi fac pravila cdlugdreascdintre

preo{ii de mir, de dragul de a nu iegi din "sobornicitateqi ortodoxie".Bine cd unii din preo{i
m-au prevenit incd din primele zile sd am grija
cd sunt adus.la cursuri pentru desduhovniciregi
intrare la numitor comun.
La sfhrgitul cursurilor, m-am convins cd acestecursuri aduc pe preoti la numitor comun, ii
actualizeazdvrdnd nevr6nd pe toJi qi ii scaldd in
consensulslujirii la doi domni gi incb mai mult
Cezarului decdt lui Dumnezeu.Mie mi-a prins
bine, [pentru cd] inainte eram naiv gi credeamcd
acestecursuri uniformizeazd cultul, dar nu cd au
darul de a "estompa" viaJa duhovniceascdacolo
unde ea se aprindepentru Hristos gi Maica Lui.
Ve{i zice poate cd suntem m6ndri. Una e mAndria driceasci qi alta mdrturisirea conqtientdin
fa{a oricui. Noi Vd infruntdm li Vd prihdnim nu
at6t pentru cd nu crede{i qi nu propovdduti Minunile lui Dumnezeude aici, ci pentru sminteala
qi prihanirea lor din fala credinciogilor care le
cred cu sfinfenie.Avefi haine, insigne gi dar de
pdstori ai Bisericii qi propovdduitori ai minunilor
lui Hristos; iatil cd in fa{a lumii in mod oficial le
defrima{i.
50
Preot Ioan Iovan
Nu Vd fie cu supirare, dar vd intrebdm: care

sinodali au fost dupd Dumnezeuqi au hotdrAtdupd Duhul SfAnt?Cei din 1938,cares-ausupuspoprimite de Maica Veronicade
runcii dumnezeiegti
a zidi aici MdndstireaMaicii Sale, conform Vedeniei din 2l august1938;sausinodalii actuali,care au hotar0t oarecum desfiin{area Mdndstirii?
Am zis "sinodali" [pentru] cd ei pot greqi 9i se
vede limpede ci actualii fsinodali] gre$escin hotdrdri, dar Sfhntul Sinod nu poate greqi 9i iat6, a
prelungit revdrsareaqi lucrativitatea harului Duhului Sffint qi peste actualelehotdrdri qi decizii.
Duhul Sfant opereazdqi acum aici mdntuirea sufletelor nestingherit, iar poporul care are antene
mai curate pentru simfirea autenticita{ii lucrurilor lui Dumnezeu vine mai sporit in urma circularelor date. Creqtinulevlavios,cu cdt este oprit de la Dumnezeu, ctr atdt il cauti mai mult.
Acest adevdril verific[m noi in urma opreligtilor
proiectatede I. P. S. qi P. S. Voastre,cdci desfiin{a{i Vladimireqtiul qi desfiinfdndu-l, lovi{i in
Dumnezeu.
Noi nu zicemcd I. P. S. Voastredirect desfiinfafi Vladimiregtiul sau lovi{i in Dumnezeu.Nu,
sunte{ivinovafi, vSprihbnim,in numelelui Dumnezeuqi al poporului drept credincios,pentru ci
5l
prin fapteleqi dispozi{iileI. P. S. qi P. S. Voastre

V-afi fdcut unelte vrdjmaqilor lui Dumnezeu. $i
se folosescde I. P. S. gi P. S. Voastrepentru distrugerea credinJeiqi ddrdmareaBisericii din inima poporului nostru. $i pentru cd suntem fii gi
mddulare ale Bisericii, nu putem sd tdcem, ci
mdrturisim deschisqi [ii] infruntdm pe to]i, chiar
gi pe I. P. S. qi P. S. Voastre cdnd vedem cd pdrasili conqtiin{ade pdstor care ar trebui sd privegltezeneadormit pentru furmd, s-o apere in fala
oricui qi la nevoie sd-gipuie sufletul pentru oi,
cdci againva{[ Marele PdstorFlristos.
Ori, cum sd nu Vd prihdnim, cdnd prin hotdr6rile luate asupra Mdndstirii noastre, dovediJi
cu prisosinll cd V-afi ftcut nu unealta lui Dumnezer\ Care a poruncit qi sus{ine acest Aqezdmdnt, ci unealta vrdjmagului Lui de la minister
sau de aiurea?$tim cd ei v-au cerut sa daJi acele
ordine potrivnice lui Dumnezerr,dar nu trebuia
sd:i ascultali. Ve{i zice poateci a trebuit sd "dafi
Cezaruluice-i al Cezarului".Nimic de zis, dar I.
P. S. gi P. S. Voastre afi depdqitacest citat, cdci
ali dat qi cele ale lui Dumnezeu tot Cezarului.
Singuri a{i mdrturisit aceastain mai multe r6nduri, afirm6nd cu dare din umeri: "Ce sd fac daca aqtiaimi cer?!" Aceastdaservirevinovat[ re-
52
PreotIoan Iovan
iese din afirmafia P. S..Valerian, care repetaf

spunea cd decizia Patriarhului s-a emis din raJiune de stat. Mai limpede a mdrturisit acest fapt
P. S. nostru Antim in f'a(adelegaliei de cdlugdri
de la Sihastru, care veniserd in urma iertdrii totale, sd rezolve un litigiu cu un inspectorde la
minister care le cereap[rdsirea M6ndstirii. P. S.
Sa, degi in prealabil a garantatr[mdnerea in Sihastru,in fala inspectorului a retractattotul 9i s-a
eschivat de a mai interveni pentru salvarea lor.
Atunci parinfii de la Sihastru,nedumerili, au intrebat: "P. S. StdpAne,dacd P. S. Voastrd nu aveJi putere in fa{a unui inspector de la minister,
atunci spunefi-ne sd gtim, cine conduce Biserica?" Iar P. S. Sa a rdspunsincet: "Statul, dar tdcefi!"
Iat[ durereamare gi alarmareanoastrdpentru
care strigdm prin aceastdintdmpinare, nu numai
in numele Mdndstirii noastre, ci in numele intregii Biserici qi a intregului popor drept credincios din care ne tragem gi in care ne avem imprdqtia(i frafii, pdrinfii, moqii gi strdmogii.Deqi
suntemnumai mddulare,dar alcituim un corp cu
Biserica- Trupul mistic al Lui Hristos- qi nu putem sta nepdsdtori c6nd membrele superioare,
capul vdzut, adicd membrii Sfhntului Sinod, nu
A fostfrumos la Gherla!
53
slujescnumai capului - FlristosDomnul, ci sluj esc. doi._{o*ryrq!,

duplicitate, de
P g__g.e-Ac_gastd
.la
ce aceastdaservireprin care ai l'frretintreagaBisericd intr-o atitudine de compromis, ddndu-i caracterul [de] "cdldicea" inaintea Domnului? Ve{i
incercapoate sd zice{i cd a{i cdutatsd vdslifi cu
vetrealar prudenfei uzdnd,de zicala "pdnd treci
puntea,mai dai m6na gi cu necuratul!" Nu merge
in ale credin{ei,ci mai bine sddamm6na cu moartea pentru Hristos.in aceastdprivinfd spuneDomnul cd nu a venit sd aducdpace, ci sabiepe pemAnt, adici intru mirturisirealui sd despartdpe
pdrin{i de copii, cum e cazul nostru cu L P. S.
Voastre. Prudenfain acestesitualii, duplicitatea,
esteegald cu frica Ei frica estepdcat, ea niimegte
pe pdstori qi-i facesd fugd cu conqtiinfadintre oi.
Pgctul cu lupii aducerisipirea oilor!
Saupoate, cum ne-afi afirmat in repetaterdnduri, nu vrefi sd ceda{iscaunul,"ca sd nuJ ia unul ca Valerian Zaharia sau altul, cdci atunci Biserica s-ar duce de rAp6!" Nu Vd temefi de aceasta,cdci Biserica este a lui Flristos gi "nici
porfile iadului nu o vor birui". Ar avea Dumnezeu grijd,gi decdt aceastdstare de cdldicel, e mai
preferabild cearece, cdci abia se simte mai tare
I De fapt,
,,vetrela"- pinzdde corabie(n. ed.).
54
Preot Ioan Iovan
taiqul sabiei celor fierbinti pentru Hristos. Atunci, nu cuv6ntul, ci s6ngelejertfei va preface
toatd Biserica fierbinte. Doar qti{i ca Biserica a
triumfat inaintea Domnului gi a fost fierbinte
cAnd a luptat cu "recels". Astfel qi acum, decAt
sd dea Biserica sinodali, preoli qi credincioqiaservili imputernicililor, inspectorilor, demnitarilor atei qi altor vrijmaqi ai lui Dumnezeu din
stat,mai bine 16sa!isd dea mucenici. Biserica gi
liturghia se inal16pe oase de mucenici, nu pe
congtiinJede creqtinicompromigi.
Mai bine cereJi separareaBisericii de Stat,
dec6t acest compromis! Arunca(i-le argin{7i,ca
nu cumva iubirea lor sd Vd aducd pierzarea sufletului I. P. S. gi P. S. Voastre qi a turmei incredinJate."Cduta{i mai int6i impdralia lui Dumnezeu qi celelaltese vor adduga"qi I. P. S. qi P.
S. Voastre de la Dumnezet4prin poporul care-gi
iubegte gi ingrijeqte pe Pdstor, c6nd vede cd are
grijd numai de mdntuirea sufletului lui, nu qi de
inrobirea lui. Altfel, cum o ducefi acum, incetul
-cu incetul Va lepida{i de impdra{ia lui Dumnezeu qi rbm6nefi slujitori ai Lui numai cu formele
cele din afard",precum prevesteqteM6ntuitorul
in Vedenia Maisii Veronica de la 1 sept. 1948,
spunind: "Biserica qi monahismul vor avea de
Afost frumos la Gherla!
55
suferit.Mu(i sevor lepdda,nu de celetrupegtici

de impdriJia Mea!" Poatenu le credefi, dar noi
vi le scriem din inimd curatd, iar $tiutorul inimilor va vddi la Ardtare, inten{iile tuturor. Noi
vd indemndmla mdrturisire!Ieqi{i qi scoate{iBiserica din "cdldicie"! Au dreptul qi copiii se[-i]
sfrtuiascd pe pdrinJi intru ce este bine qi plicut
lui Dumnezeu.Trezi{i[-vd],nu mai dormili, c6lupii intrd in turm6.
De ce a{i dat frdiele din m6nd gi a{i incredinfat duhul cdrjei, duhului intunericului acestui
veac frivol qi fhra Dumnezeu?De ce Va lipsifi de
atitudinea demnd de a[-L] mdrturisi pe Flristos
deschis,in fa{a oricui? in loc si vd pune{i sufletul pentru oi, de ce I. P. S. qi P. S. Voastreface{i
dimpotrivd, pe cei care cautd cdt de c6t sd-L
mdrturiseasc[pe Flristos qi vor si trdiascdmai
dupd Dumnezerr,ii caterisi{i qi ii exclude{i?Cum
putem noi sd ticem c6nd estevorba de Bisericd
Mama noastri pe care,dupd ce singuri V-afi v6ndut congtiinfa,incercafi s[ o scoate{iqi pe ea la
mezat? $i iatd cum: Mdndstirea Sihastru, unde
viefuitorii doreausd ducd o viafi mai aproapede
Dumnezeu gi si se impdrtdgeasclmai des cu
Hristos, C5ruia s-au predat cu exclusivitate,a
fost transformatd,
de I. P. S. gi P. S. Voastreprin
56
Preot Ioan Iovan
Sinod, motivdndu-sein'referat de cdtre P. S.

nostru Antim, cd vieguitorii au un- duh de viatd
misticd de la Vladimireqti qi relat6nd ca o bravurd, cd a "capturat" c6teva sticluJecu Flristos !
Ce bravur6! Arhiereul Lui Flristos [il] captureazdpe Hristos gi-L inchide in dosare, in loc
sd-L recomandeimp[rtdganiei zilnice prin potir,
pentru a nu fi silit si se refugieze - de frica at'
hiereilor - in sticlu(ele gi tubugoarelecelor care
nu se pot lipsi de El. Oare nu suntefi de prihbnire
pentru asemeneafapt6[?] Pentru Fkistos gi Biserica Sa Vd infruntdm li Vd prihdnim pe I. P. S.
Voastre care le patronafi [pe] toate acestea.Vd
intrebdm mai departe,cum ati patronat pe P. S.
Antim, care in uffna unei judecafi nedrepte [i-]a
dat pe c6lugarii de la Sihastru pe mdna procuraturii gi a mili{iei, inchizdndu-i pe[ntru] o vreme preventiv, iar acum condamndndu-ipe tofi la
un an qi jumatate[de] puqcdrie?
inchigi din ordinul Episcopului penC_aJugari
tru cd n-au in{eles sd renun{ela practica impdrtdgirii dese cu Hristos, sd pdrdseasc6Mlnistirea
lor de metanie unde s-au rdstignit Domnului!
CAt de straniu sund aceastain conqtiin{atuturor!
Ce va rdspundeP. S. Antim in fa{a nemitarnicului Judecdtorpentru aceastd"dragostede fiii du-
57
hovniceqti?"$i mai ales,ce rdspunsva da P. S.

Sa lui Fkistos,pentru cd in judecatadeschisdde
P. S. Sa s-au defrimat Sfintele Taine, batjocorindu-se de cdtre anchetatori?in fala lumij care
nu cunoagteadevdrul, afl'diSgtgdtlat acest Agezdmdnt viu, l-41i estompat,dar viaJa intr-insul e
mai aprinsi 9i gtiutorul inimilor va vddi la Ardtare.
Vd prihlnim pentru cd qj! patrgnat g{ggisi19g $i excludereaPdrintelui Iustig gi a celor patru monahi de la S6mbata[Fdgdraq],care de asemenea s-au frcut vinova{i [impotriva] "estompdrii", pentru aprindereade mdrturisire gi de impd(d$irea cu Hristos a lor gi a poporului inchindtor. Qg-rdspu-Uq_vA
dq I, !.._S,Nicol-aeB_Ahupentru c5, tulburat de mdrturisirea [gi] implrtdqirea
prea deasdEi colectivd,?_p1rs
la dispozilia_
Segqmasina
I. P. S. Sale,ca sd[-i] ridice cdt mai
litalii
repede din Mindstire gi sA[-i] inchidd pe acegti
fri duhovnicegtiai I. P. S. Sale?
Dacd motivul era mai mult duhovnicesc gi
bisericesc, d-e*gS atunci a abuzat de dreptul de
demnitar al stelei R. P. R.? Oare nu tot I. P. S.
Sa a fost vajnicul propoviduitor al rdzboiului
sffint gi aprigul slujitor al Crucii in campaniile
din Transilvania?De ce se laudd cu steauaqi o
58
Preot Ioan Iovan
folosegte ca putere asupra fiilor? Care este puterea arhieriei sale in Bisericd?Crucealui Hristos sau steauaRepublicii? Este bine sI precizeze
I. P. S. Sa, pentru a nu duce in eroare chiar qi
statul care i-a conferit steauacu drepturi in stat
gi nicidecumin Bisericasauin monahism.Dreptul acesta,pe laturdbisericeascd,
denotdiardqicd
I. P. S. Bdlan slujeqtela doi domni qi atunci sd
nu ne mire cd cilugirii in cauzdnu au ascultat
de I. P. S. Sa, ci direct de Hristos!
4. Vd infruntim apoi in numele Bisericii gi
pentru defbimareagi discreditareapublicd a Maicii noastre Stare{e,pe care at6t I. P. S. Voastrd
cdt qi alli ierarhi sinodali (nomine odiosa) a\i calomniat-o in fel gi chip, uzAndcdprezenfutnourtrd gi a miilor de credincioqiestecd Maica Veronica este un vas ales de Dumezeu, care s-a invrednicit sd vadd Fafa lui Dumnezeu,a Maicii
Domnului qi a altor sfinfi, primind un mandat
divin, o sfin{ire speciald de la Dumnezeu, prin
care a chemat gi a adus la sfin{ire in sdnul Bise2 Probabil
"uitdnd cd credinfa".Textul din dosar a fost

dactilografiatdupd cel olograf al pirintelui Ioan. Este posibil ca erorile si fi apirut in momentul dactilografierii de
cdtreo altd persoanddecdtpdrintele(n. ed.).
A fostfrumos la Gherla!
59
ricii noastre atdteasuflete. De nu credefi nepdtrunsului elementului mistic din lucrarea Maicii
Veronica, ar fi trebuit sd crede{i faptelor. Cdci
simplu vorbind, dg.au era de la Dumnezeu qi adevardtdchemareaMaicii Veronica,nici I. p. S.
Voastrd nu a{i fi avut de ce veni de cinci ori la
Vladimiregti gi sd scri[e]fi in Carteade Aur : ,'in
aceastdSfdntd Mdndstire, condusdcu at6ta destoinicie gi insuflefire de Maica Stare{dVeronica,
nu sunt o podoabi numai zidurile, chiliile, biserica etc., ci toatd via\a duhov"nic.eascd
a ob$tii gelElvii este o podoabd a monahismului Rom6nesc.infloregtepestetot locul o gospoddriedeosebitd, dar infloregte plind de via{[ duhovniceascd o obqte duhovniceascdinchinatd Domnului Flristos, pe care noi o binecuvdntdm, rugfuid pe Mdntuitorul sd reverse aici toate darurile Sale cele bogate, cu al Siu Har gi cu a Sa
iubire de oameni"(5. I l. 1950).
Oare cdnd a{i semnat ordinul sinodal de izolare a Mdndstirii Vladimiregti, nu v-a $optit la
urecheadreaptdDuhul Sfhnt: "Ai grijd cd te contrfui, cd altfel scriai in Carteade Aur a Mdndstirii?!" Poate momentul politic v-a infundat[-o]
pe cea dreapti qi afi auzit mai stAngacicu st6nga.
Iertafi-mi sinceritatea,dar I. P. S. Voastrd ne-ati
60
Preot Ioan Iovan
vorbit in gura mare la toatd lumea, noi Vd qoptim in scris,numai I. P. S. Voastre.

Pentru noi, Maica Veronica esteo mamd duhovniceascd,fiindci prin rostul chemdrii sfin{iei
sale ne-am apropiat de Dumnezeu,ne-am aprins
evlavia cdtre Maica Domnului, unii ne-am rupt
de lume, allii s-au ldsat de patimi, o mullime de
cdmine gi-au recdpdtat liniqtea prin rostul Mdndstirii intemeiate de Maica Veronica. $i nu numai unul sau doi, ci zeci, sute gi mii - in felul gi
rostul lor s-au innoit cu sufletul. De aceeapoporul o numegteNa$a Renagteriiin Duh a Neamului Romfinesc!
Era un timp cflnd chiar I. P. S. Voastrd prezentali MdndstireaMaicii Domnului drept "bilet
devizitd" qi "floare de butonieri" a I. P. S. Voastre. O laudaJi gi o dddeafi de model peste tot.
Mai mult, insdqi I. P. S. Voastrd afi hirotesit-o
Stavrofordin fa{a Sfhntului Altar de la Vladimireqti, recunoscdndu-iastfel anumite merite in Biserica noastrd! Atunci, de ce Maica Veronica a
ajuns acum in gura I. P. S. Voastre o "femeie",
un "idol", "proastd"gi "semidoctd"?I-a{i spuspdrintelui Iustin de la Sdmbdta,cd de ce esteprost
"qiel qi Ioan de se iau dupd "o femeie" care nu are nici mdcar seminarul, necum teologia, ironi-
6l
z6ndu-nepe noi cd poate ascult6nd-o,voi ajunge

eu Patriarh, iar ddnsulMitropolit la Sibiu. Da, ne
lu[m dupi sfatul Maicii Veronica, pentru cd
SfinJia Sa a..ascll_tat
mai mult de Dumnezeu.decdt de oameni, nu cum facefi I. P. S. Voastr6, ascultdnd mai mult de oameni dup[ cum se vede.
C6t despre{uziz cd vrem sd vd luim locurile, vd
rugdm sd fifi incredinfa{i cd asemeneagdnduri
sunt strdine de noi gi oare de ce vd temefi de doi
ieromonatri,unul caterisit qi altul candidat [acaterisire]?
P. S. nostru Antim a reprogatcelor de la Sihastru cd ascultd de "o femeie" de la Vladimiregti, care zice cd,a vorbit cu "Maica Domnului".
De ce oare aceast[ badocord din gura unui ierarh,la adresaunui vas ales al lui Dumnezerr,care q-a verificat prin fapte, reimbisericind mii de
suflete qi crednd un reviriment unic in Ortodoxia noastr6? Zic unic, pentru ca prin"practicile
dlhovnicegti preconizate de Maica V-eronicadin vdditd inspiralie divind - 4 pus creqtindtatea
noastrd pe fdgagul celor mai autenticetrdiri duhovnicegti, invitdnd lumea sg*gejas*fimai mult
cu Dumnezeu gi [cu] Tainele Lui, dec6t sd vorbeascdnumai de El, ca sectarii. $i oare acesta
este un rdu pentru Biserica noastrd,in sdnul cd-
62
Preot Ioan Iovan
reia gi-a ascunsqi dospit aluatul trimis de la Dumnezeu?De ce atunci lovili intr-insa? De ce o mai
ironiza[i cd s-a fdcut "idol"? Nu s-a frcut ci dimpotriv6, a intors mii de oameni de la slujirea idolilor pdcatelor.I. P. S. gi P. S. Voastreprin ordinele date, o stigmatizali ca pe un "spin" al Bisericii, cdtd vreme Sfintia Ei este o floare aleasd
a Ortodoxiei noastregi un crin carea sddit peste
300 de crini - fecioare- in grddina Maicii Domnului de la Vladimireqti.
Ve{i zice poate cd sunt impitimit, cum nu vaJi sfiit sd afirmali public, dar sd vadd Dumnezeu conqtiinla fiecSruia!Eu V-am spusincd de la
Agapia ci o cinstescca pe o sfhntdvie gi o inso{esc ca pe nigte moaqte sfinfite prin p6rtaqia
sfinfeniei teofanice gi mai presusde frre [de] care s-a invrednicit. Judecafi gi ziceti ce vreJi, eu
rdmdnin credin{acd esteProorocul Romdniei diruit de Domnul zllelor noastre gi chiar prin absurd vorbind, cd nu ar fi aga,Domnul nu md va
prihdni cd primesc pe un prooroc in nume de
prooroc.
Chiar gi fecioria de la Vladimireqti v-a scandalizat pe mulli de afi batjocorit-o, a{i ironizatogi condamnat-oin reviste. De ce oare, in loc sd
vd bucura{i de crini, dafi cu pietre in ei gi voili
63
sd-i smulgefi? De ce vi tulburi faptul c[.Dumqgzeu a poruncit Maicii Veronica s6 ridicp,la

Vladimirp$ti o cefate--a*fiqciodei,
in mijlocul unui
veac cu duh frivol gi necredincios?Ar trebui sd
vd bucure faptul cd in acest locag sfin1it de
descoperirile Sale,Domnul a voit ca sd se adune
qi si se mdntuiascd sub Omoforul ocrotitor al
Maicii Sale, f.eciqargleneamului nostru binecredincios gi evlavios. Prin acestdar cu totul special, oare I. P. S. gi P. S. Voastrenu vede{i cd
Domnul a voit sd binecuvdntezeevlavioasanoastrd Moldovd qi intreaga noastrdfard Romdneascd?
De creV-afi repezit cu o judecatdpripitd, incuviinfdnd pe ispititii strig[tori: "au nu toate femeile sunt chematela mdnfuire, de ce numai fecioarele sunt primite la Vladimireqti?" Trebuia
singuri sd le rdspundefi:"Toate femeile se pot
mdntui, iar pentru cele ce vor sd se cdlugdreascd,
stau larg deschise porfile celorlalte Mdnistiri,
cdci la Vladimireqti, Dumneze\ a hotdrdt sd viefuiasci numai fecioarele" (cf. Vedeniei diU ^21
_august1938).Ne miri faptul cd P. S. Antim Nica
nu v-a oprit s[ incuviinfafiarticoleimpotrivafeciorieide la Vladimireqti,cAndsingura putut cunoagteci nu Maica Veronicasaumaicile au or-
goliul de a primi numai fecioare,ci Maica Domnului nu le primegtepe celelalte.P. S. Sa,pe vremeac6ndera EpiscopLocotenentla GalaJi,a voit sa ispiteascdacest"orgoliu" qi a inchinoviat cu
ordin o maicd ce a fost cdsdtoritd.Maica Veronica a primit-o cdci s-a supus ordinului Ierarhului, i-a dat gi chilie, dar Maica Domnului a re{inut-o bolnavd la pat, pdnd a mdrturisit singurd
cd a voit si ispiteasclaceastd"Taind" a fecioriei
de la Vladimiregti. A treia zi, iegind pe poarta
Mdndstirii n-a mai avut nici o durere. Oare e un
orgoliu respectareaporuncii Domnului, de a viefui numai fecioare?
Iatd cd avem toate motivele sd vd infruntdm
pentru defdimareaMaicii Veronica, fiind fii duhovniceqtiai Sfin{iei Sale.SfhntulApostol Pavel
spune: "Mul1i pdrinfi qi invd{dtori ave{i, dar intru
Hristos, Eu v'am ndscut". Tot astfel spune Maica Veronica, care a umplut Mdndstirile gi Bisericile in toatd tara cu asemeneafii gi fiice. Daci
este aqa,cred cd nu vefi tdgddui, atunci, de ce o
lovi{i?
Vi prihanim apoi pentru defbimdreaacestui
loc sfhnt qi sfin{itor qi a Vedeniilor Dumnezeiegti avute de Maica Veronica. Pe toate acestea
le-a{i discreditatin revistele Bisericii suscitdnd
atacarealor in articole, conferin{e qi predici. De

ce vd tulbura{i [pentru] ci se zice cd la Vladimireqti esteloc sffint qi sfinlitor? Noi credemci
l-a sfin1itinsuqi Dumnezeuprin Vedeniile repetate ale Maicii Veronica. De nu Vd mullumeqte
acest rdspuns, atunci Vd rog sd luati Sfdnta
Scripturdqi ve{i vedeacd toate locurile unde s-a
ardtatDumnezeualeqilorSdi, au fost considerate
qi numite sfinte. Nici sd nu vd scandalizali cd,
Domnul s-a afdtatqi [a] descoperitmdririle, voile qi poruncile Sale Maicu{ei Veronica, o tdnird
fecioardneinvd{atd,cdci gti{i bine cd altele sunt
judecalile oamenilorgi altele ale lui Dumnezeu,
"Care cearcdinimile qi rdrunchii".
Dacd I. P. S. Voastre in loc sa tipari{i gi sd
rasp6ndi{iporuncile dumnezeieqtidin Carteade
Vedenii a Maicii Veronica, o pdstra{ica un corp
deiict "legathintr-un dosar",cum sd Vi mai ascultdm qi "sd Vd mai in{elegem"?Pentrunoi Vedeniile sunt tot aqa de prefioaseca qi cuvintele
din Sfdnta Scripturd,pentru cd tot cuvintele lui
Dumnezeusunt qi pentru cd "Cuv6ntul lui Dumnezeu nu se leagd"[;] de aceeagi carteacu Vedenii de c6nd afi legat-o in dosar, s-a rdspdndit
inci mai mult, multiplicdndu-sede credinciogiin
toatepdrfile {arii.
il
66
Preot Ioan Iovan
Cd sunt posibile Vedeniile in zilele noastre,

n-ar fi cazul sd scriu aici, dar ca sb vedefi greqealamare bisericeascdpe care a{i ftcut-o stagn6nd oficial Vedeniile, voi cita cuvintele Sfhntului Maxim Capsocalivitul,carezice: "$i acum robii lui Hristos se invrednicesca aveaVedenii de
multe feluri, pe careunii nu le cred Ei nici [nu] le
primesc in nici un chip cd sunt adevarategi le
socotesccd sunt niqte rdtdciri. Iar pe cei care le
vad ii cred ci sunt rdtdcili. Dar mi minunez
foarte mult de aceasta,cum oamenii aceia s-au
intunecat qi au orbit qi ca nigte orbi cu sufletul
nu cred ce a fdgiduit nemincinosul Dumnezeu,
prin gura poorocului Ioil, acolo unde zice: "Voi
vdrsaduhul Meu pestetot credinciosulqi robii gi
roabeleMele [...]". Acest dar.l-adat Domnul nostru qi-l dd gi acum, qi-l dd pdnd la sfhrgitul veacului tuturor credinciogilor robilor Lui" dupd fbgiduinfa Sa".
$i in caztil stagndrii acestorapoate ve{i incerca si vd apdrafi cu citatul: "Supune{i-vd stdpdnirilor" ... adicd dacd stdpdnireaactualE nu
vede cu ochi buni Vedeniile, inglobdndu-le in
aqanumitul "misticism", termen cdruia qgcledj;rpeiorativ, atunci numaiSiglii i-au dat c_aracter
dec6t trebuiesc atacate?Nu trebuia sd le ataca{i
67
I. P. S. Voastrd gi ceila{i sinodali. I-$r.l[reh4qqp

gi clegtg.s_ggl,1
gb*il, cu care cei
Y** "fu""-"Ji*Ugplt**
necredinciogiin numele lui DumnezetJ,yg.l".qp
.!-co?ti aceasti credin{d din popor. Ei inglobeazd
aceasti scumpi comoardin reduta de atac "misticism", care in ultimd analizd,este credin{a in
l)umnezeu, e insugi Dumnezeu care e misticis-
mul intruchipat. PqSA-nu.s:l,$qti*iru.slgrqsd apdrati aceast6redutS,m[car nu fi1i slugf[g_

_y"Igjmqq.ltorlui Dugrnezeugi lasafi gi binecuv6ntafi
pe cei ce vor sd apereredutasfdntulmisticism
chiar cu preful vie{ii! Tocmai de aceeanu3 vd
prihdnim,nu pentrucd nu credeJisau nu face{i
intru totul voia lui Dumnezeu,ci pentrucd prin
mdsurileluatede I. P. S. qi P. S. Voastretr_di
{gl"-_{"*_Ul$_q!f4indeBisericd,ab*aletiatentiggpucredinciogilorde la pericolulmareal sldbirii credinteiin popor.Bine cd poporulgimtgqi
aleargd[acolo] undecredinfae vie ;!. apgle*D..uhului Sfant nu g;QulUlb-u-gaJ.
Simte, fiindcd iqi
qreimqr-4nepervertitd,dar il doarecdndvedecd
rygtolij ift$igitulburdacesteape!in loc sd le aprindi credinfa,lg-o "estompeazd",
le-o prihdnegte.O gtim aceastade la miile de inchindtori
carecu durerene m5rturisesccd nici nu se gdn3
Poate"noi" (n. ed.).
68
Preot Ioan Iovan
desc vreodatd sd se lepede de credin{d, de bisericd qi de preofi, dg; su"gJl"tpltjti sd judece compromisul qi slujirea,la doi domni a preofilor lor.
Preo{ii la rdndul lor, mai pufin vinova(i, vin qi ei
la noi, acum imbrdcali civil - spun cd n-au incotro, dacd aqa li s-a spus la cursuri, la conferinle
gi dacdaqale poruncescEpiscopii prin circulare.
$i se mird gi se intreabd dacdEpiscopii care sunt
cdlugdri qi nu au so(ii, copii gi alte obliga{ii familiare, de ce nu risci pdn|la sdngepentru a-L
mdrturisi pe Flristos?
Preofii, poporul gi impreund cu ei qi noi toJi
de la Vladimireqti, Vd intrebdm: nu Vd gendiJi
cd noi romdnii nu ne-am fdcut ci ne-am ndscut
creqtini qi ca atarecompromisulI. P. S. gi P. S.
Voastre lqzeazd credinfa mogilor qi strimogilor
nogtri [dintre] care unii gi-au vdrsat sdngelepen;
tru Fkistos? De ce vjndef! intereselelui Dumnezeu gi ale Bisericii s.!p$1lui.
aterr,pentru interesele
menfinerii unui salariu gi renunla\ila tradilia de
a mdrturisi credin{a? Nu vedefi ci {i _trans;
formatprig.-aqpryfgpi salariiBisericalui llristos

in bisericddestat,cu episcopiqipreo{ide stat,care p5:ptruargin{ii statuluischimbdfrica de Dum-nezeupe frica de oameniistatului?Dacdstatula
dat libertatecultelorprin art. 84 din Constitulie,
69
de ce nu uza{i total de ea? De ce in unele privin{e depagiJicerin{ele de loialitate a statului,

schimbdndu-Vb chiar rosturile, dar in alte privinfe, unde raza activitalii bisericegti Vd reclamd, renunfa(i sau Va sfiifi in a v[ exercita indatoririle? in primul caz, de ce oare depdqililimitele chemdrii preofesti, dezvoltdndin gcolile teologice la cursuri, in conferinfe, in pastoralegi in
predici o "actualizare" degdnfatda lui Fkistos,
frcdnd uneori mai mult politicd decdt credinld?
De aceeaun activist de partid gi educatorpolitic
a declarat foarte fericit ci nu-i nevoie de atacat
Biserica in fa{a poporului, pentru cd, reprezentan{ii ei singuri o discrediteazd.prin serviciile qi
propaganda indirectd ce ne-o fac in actualizarea
cuvfnthrilor. Ei au dreptatepentru c[ qi Mdndstirea de pildd nu partidul o discrediteazl,,ci iatd,,
reprezentanfiiBisericii ii fac acest"serviciu"....
"gi va da tatil pe fiu spremoarte...".
- in al doilea cazYd,intreblm
de ce nu vd exercitali indeajuns dreptul de libertate a cultului, cercetdndgi ingrijind peste tot sufletele incredinfate?Lacrimile atdtorpdrinfi, sofii gi copii
care qi-au pierdut pe ai lor frrd preot, prin spitale, inchisori, la canal gi [in] alte institufii, ne
indeamnd sd Vd intreb[m de ce nu avefi grrja a-
70
Preot Ioan Iovan
cestora?De ce a{i ldsat la canal gi in alte pdrfi sd

fie duqi creqtinii - ca vitele - la groapd fdrd preot? Se intreabd unii preofi sclpa{i de prin inchisori de ce oare sinodalii nogtri nu-gi indreaptd
rdvna cdtre indeplinirea acestorindatoriri sfinte,
ci iqi macind zelul in a lua "mdsuri de extremd
urgenfd" pentru distrugerealucrdrii dumnezeieqti
de la Vladimiregti? Mai lpunea alt preot: "Ce
frumos i-ar sta, mdcar unui ierarh de-al nostru
ortodox, sd-gipuie sufletul pentru cei oropsiti, adicd pentru oi? Chiar daci aceste oi sunt rdt6cite de la ordineapublicd, tot oi cregtinesunt".
Tot in limitele libertafii religioase garantate
de constituJiese intreabdpoporul nostru, oare de
ce pdstorii nogtri au cedat, renunfdnd la tradiJia
sfin{irii caselor lor in fiecare zi [de] intdi, prin aghiazmd,gi binecuvdntarepreofeasc6[?]Oare ace[a]sta este de la Duhul Sfant sau un semn de
renun{arela datoria sffintd, pentru a nu [sdri in]
ochii cuiva prezenla prea deasi a preofilor pe
strdzi? Numai diavolii gi ucenicii lui fug de aghiasmd. De asemenease mai intreabd poporul
de ce s-au ingrddit tipdriturile bisericegtigi de ce
se pun atitea piedici la hirotonia preo{ilor? Nu
cumvaincomodeazd"pe
cinevacuvdntullui Dumnezeu sau numdrul prea mare al slujitorilor bise-
Afostfrumos lo Gherla!
7l
ricegti?Ori costumulpreofescEi barbasunt inactuale?Repetdm,dacd estelibertatereligioasd,atunci de ce nu uza{i de ea intru totul? Sau e numai pe hdrtie $i pe "carteld"?I. P. S. gi P. S.
Voastre de ce nu intervenili sd se desfiinfeze aceastdultimd "carteli" a cultului gi sd fie l6satla
"liber"? Se mai intreabdpoporul de ce pdstorii
noqtrineprihdnescsdrbdtorileqi Duminicile, scurt6ndu-le din "ordin de sus"? Rdstimpul sfintelor
slujbe, pentru a putea ieqi la lucru sau la gedin{e
gi intruniri? Oare aceastaeste dupd Dumnezeu?
P. S. Valerian a afirmat la noi cd dacd,Patriarhul
ar dezlegasd prdqim in zilta intdi de Pagte,noi
suntem datori sd-l ascultdm! Desigur, ne-am inchinat fi am socotit insaqiafirma{iavenitd de la
diavol, necum sd ne gdndim c5 am putea-o implini vreodatd.Durerea[este] insd cd gi cei streini de Bisericl uzeazd,de ordinele sinodalilor
noqtri prin care ne prihdnesc praznicele. Astfel,
la hramul Mdndstirii noastredin anul 1953, un
imputernicit a avut tupeul sd [o] intrebe poruncitor pe Maica Veronica, intre cca 20 de mii de
inchinitori - ce, nu gtie ordinul Episcopului
dupd care "slujbatrebuiesd fie terminatdla orag
qi lumea sd plece acasdla lucru"? Maica Veronicai-a rdspunsprompt: "Noi la 9 incepem gi o
72
Preot Ioan Iovan
sffirgim cdnd se termind ev, iar ordinul care este

impotriva sdrbdtorii, adica a lui Dumnezeu, il
nesocotescori de la cine ar veni el. Cdt despre
lumea adunati,pofti1i,imprdqtiati-o;noi n-am adunat-ocu arcanul,dar nici [nu ne] g6ndim vreodatd sd-i indepdrtdmde la LocaqulMaicii Domnului." Scenaaceastaa pus iarAq[i]in umbrd atitudinea I. P. S. qi P. S. Voastrecare v-a{i ispitit
sdjertfili timpul consacratde Duhul Sfdnt pentru
prdznuireaDomnului, [a] Maicii Saleqi [a] Sfinjertfb din
{ilor Sdi. Dacd vi s-au cerut asemenea
tezanrul Bisericii - precum vi se cere qi Minastirea noastrd- de ce a{i cedat?De ce a{i ldsatpe
acegtitdlhari de cele sfinte sd se atingd,de tezaur, cu "mdnuqisinodale"?Fi{i sigur c[ de se atingeau direct, ii ardea Duhul Smnt din poporul
care ascundecu sfin{enie acest tezaur gi pentru
el mai curdndigi dd via[a.Nu trebuiasub nici un
motiv sd pune{i in mod laq "sigiliul sinodal" al
Duhului Sffint pe acte "false", neinspiratede El,
ci de ra{iuni streinede Biserici qi chiar potrivnice Ei. Oare se pot cAndvasubordonaftrd pdcat
greuimpotriva Duhului Sffint,ra(iuniledivine, ra{iunilor omeneqti,fie aceleachiar de stat? Noi
credemcd niciodatd!DacdVa sileqtecineva,statul sau partidul sd face{i anumite lucruri sau sd
A fost frumos la Gherla!
73
dafi ordine impotriva lui Dumnezeu,a Bisericii,

a conqtiinJeiqi chiar a liberta{ii garantate,de ce
nu dafi alarma,de ce nu ardta{icd in felul acesta
libertateacultului e numai o etichetd?
Noi am observatacest amestecqi incdlcare
grosolanda credinJei,cdci s-a gdsit un inspector
nesocotitde la minister care a tras[-o] la rdspundere pe Maica Veronica chiar in Stire{ie, c[ de
ce inva{6 lumea sd cread5in Dumnezeucare nu
existS- ziceael nebunul- de ce[-l] amigeqtepe
popor cn [L-]a vdzutpe Dumnezeu?Respectivul
ateu aqteptasi tremurede fricd, dar Maica Veronica i-a rdspunsscurt: "Trebuie sd fiu nebundca
Dumneatasd invaf lumea cd nu esteDumnezen,
de vreme ce L-am qi vdzut"! Men{iondm,era inspectordin Ministerul Cultelor,"autoritateanoastrd.tutelard".
AIt imputernicit (Coban)ne-ajignit credin{a
in sfintele moaqte,spun6ndin stdre{iecd ne inchindm la "oase goale care pot rdspdndi microbi". Lucrul ne-ascandalizatqi a fost un vot de
blam pentru partid qi minister, care igi au ca
membru gi reprezentantacest"microb" al credinfei din popor.
imputernicitul raional (Bdzu Badiu), pe l6ngd lansareaunor calomnii la adresaMaicii Vero-
74
Preot Ioan Iovan
nica qi a Mdndstirii, a indrdznit sd legitimeze qi

s[ opreascdlumeacareveneala noi, cbut6nds6-i
ldmureascdsd nu creadi nici in Dumnezeu.Acelaqi imputernicit aindrdznit si ne ceardsocoteald asupra metodelor sdv6rqirii Sfintelor Taine,
dar a fost refuzat categoric qi indrumat s6-qi vadi de misiuneasa de "cureade transmisie"administrativd, nicidecdt sd se amestecein cele duhovniceqti.
Al{i imputernici{ide la Iaqi qi Suceava[e-]au
legitimat qi mustrat pe maicile noastrecd merg
prea dessd se inchine la sfintelemoagte.
5. in acestrechizitoriuintrd chiar statul, care
prin Ministerul Cultelor [ii] tolereazd,pe reprezentan{ii sdi sd intreprindd o prigoand uneori fE{iga
contra credin{ei. Dach se spune cd lupta partidului, adicl a ateismului,trebuie sd fie dus[ ideologic impotriva credin{eiqi a lui Dumnezeu,atunci de ce se pedepsescelevii, studenJii,militarii, inva{dtorii qi al{i slujbaqi membrii sau nu
de partid, pentru ci merg la Bisericdgi indeosebi
pentru c6-qi boteazdcopiii sau se cunund,?qi1in
sdrbdtorilegi se inchin6? Este foarte confuz gi evaziv termenul de "mistic" in baza cdruia mulli
au de suferit sau sunt luafi la ochi. Uneori re-
75
prezentan{ii statului au iegiri necontrolate, cum

s-a int6mplat in Mdndstireanoastrdin ziua intdi
de Crdciun a.c., cdnd imputernicitul a injurat de
Dumnezeu gi sfdnta Cruce pe creqtinii inchin6tori, prihdnindu-i cd vin la Mdndstirein loc sd se
odihneascdpe la caselelor. il durea la rana veche, "afluenJalumii la Vladimireqti"! Unii creqtini au de suferit in felurite chipuri pentru credinJa. Pentru cd a cdntat la Vladimireqti, corul
[de la Biserica] Sffintului Haralambie, a fost dizolvat la interven{ia imputernicililor, care au urmdrit cu "viu interes",lumea adunatd.
Cei care vor sd aducd lumina lui Hristos in
popor prin c6(i de rugdciune, cruciulile, icoane,
t[mdie etc., de ce oare sunt urmdrili gi oprili? De
ce li se sechestreazd
toate acestea[qi] sunt da{i
in judecatd gi condamnafi?De ce pentru cd un
creqtinevlaviosvrea sd sfin{eascdrdspAntiiledrumului dinjurul Mdnastiriicu un crucifix, estecondarirnatqi inchis? $i parantezaaceastaestemare
c6t lungul qi latul [drii, dar noi ne mirginim la
cele in legdturdcu Mdndstireanoastrd.
intrebdm qi noi in ce constd libertatea religioasdqi care sunt limitele ei, cd pe cdt se vede,
treptat, treptat, se rezumd numai la suflet qi nici
in Bisericd nu se poate refugia cregtinul sd nu fie
76
Preot Ioan Iovan
suspectatqi incondeiat. Dacd este o colaborare

intre Bisericd qi stat, atunci de ce statul are drepturi nelimitate qi se amesteci grosolan in toate
ale Bisericii, iar Bisericii nu i se ingdduiedeplina libertate, spre indeplinirea misiunii sale de
sfinJire a sufletelor? Statul se amestecdpdnd gi
in predici, cerdndsd fie actualizatela maximum,
qi in slujbe, pretinzdnd sd fie scurtate,ba chiar
anulate in anumite zile. Statul gi partidul au imputernici{i, loc{iitori politici, politruci, activigti,
lectori qi profesori de doctrini marxist-leninistd,
adicd ateist6, prin minister, armatd, qcoli gi alte
institulii, iar Bisericii de ce nu i se ingdduie sd
aibd reprezentantii sei [?] Partidul are reprezentanfi in Bisericd pe domnii imputernicili, care
iau parte gi se amestec[in diferite conferinfepreofeqti de naturi strict duhovniceasci.Bisericii de
ce nu i se acordd [dreptul] de a merge preo{ii
prin gcoli gi prin armatd,unde gtim cd sub masca
atacdrii "misticismului" se atacdcredin{ain Dumnezeu a cetdfenilor[?] Aqa de pildi, mai mul1i
solda{i din Tecuci, pentru cd au venit la M6ndstirea noastrd, au fost tunqi in batjocur[ (cu
foarfecele), li s-a aruncat in ochi sfdnta anafor6,
cruciuli{ele qi cdrfile de rugdciuni, apoi au fost incarcera\i, fugeriJi kilometri in culcdri, ironiz6n-
77
du-i cd fac metanii gi in cele din urmd imprdgtiati prin alte localit5{i pe motivul c5 sunt mistici
periculoqi educa{ieidin armat[. Oare astfel se aplicd libertateacultului in R. P. R. gi aceastaeste
metoda ideologicd?Nu, aceastaestemetoda cea
mai perfidd de prigoand religioasd [...14. E degfiizatd in articolul 84 qi oarecumplanificatd in
intensitate,dar tot prigoand e.
Iati I. P. S. qi P. S. Pdrinti cd qi noi qtim cd
se duce o luptd de cdtre ucenicii lui Antihrist,
pentru stdrpireacredinfei; o demascdrngi vom opune rezisten{d,pdnd la ultima picdturi de s6nge. Chiar pentru cd le gtiam pe toate cele de mai
sus, noi am continuat in Mdnistire slujba spre
slava lui Dumnezeu, spre mdnfuirea noastri gi a
poporului, care vine mai mult inci in urma opreliqtilor.
Nu vom putea inceta niciodatd slujba qi mdrturisirea credin{ei pe acest loc sfhnt qi sfinfitor,
fiind incredinta{i cd qi Mdndstirea noastrd este
un mddular viu al Bisericii Ortodoxe Romdne qi
al celei Ecumenice. Cdci gi aici se propovdduiegte acelaqi Fkistos rdstignit qi inviat gi se propovdduieqte aceeaqiEvanghelie care se predicd
" Aici am l6sat la o parte expresiaconfuzi: "cdnd ea in
afard gi pe hirtie se tace, iar in realitate se face" (n. ed.).
78
Preot Ioan Iovan
sub cilduza nerdtdcitd a Duhului Sfhnt in Biserica cea Una, Sfdntd, Soborniceascdgi Apostoleascda Rdsdritului,se sdvdrgescaceleagiSfinte
Taine qi ierurgii prin care s-au sfin{it qi s-au
m6ntuit to{i parin(ii, mogii gi strdmoqii nogtri in
Biserica stribund. Se cinstesccu evlavie aceiagi
sfin{i, aceleagiicoane, aceleaqimoagte,aceleaqi
sdrbdtori, aceleaqi praznice care se cinstesc de
toatd suflarea drept mdritorilor cregtini, se cdntd
aceleagi cdntdri sfinte gi sfinJitoare cu care se
mingdie gi se intdresc fiii duhovnicegtiai sfintei
noastre Biserici ortodoxe gi se lupta cu ajutorul
aceleiagi arme nebiruite a sfintei qi de viald fdcdtoareiCruci.
I. P. S. Voastrd ne-a{i acuzat odatd aici cd
vrem sd introducem cultul Trupului gi a[] Sdngelui lui Iisus in Ortodoxie. Dar oare Ortodoxia
noastri gi toatd creqtinitatea nu are in centrul
viefii ei acestcult? Ne-am bucurasd putem rdspdndi tot mai mult acest cult, aceastdvia{d in
ortodoxie.Iar P. S. nostru Antim nu s-a sfiit sd
se ingrijoreze cd am alunecain "marianism".Apoi unde ar da Dumnezeu sd putem desdvdrgiin
ortodoxia noastrd acest "marianism" qi sd aducem neincetat slavd Maicii Domnului, gtiind ci
Domnul nu se supdrbpentru slSvireaprea mare
79
(dar vai, nu-i nici cdt trebuie), a Maicii Sale,

slava Ei a Lui socotind-ot Zadarnic aJi incercat
gi incercafi sd ne prezentaliin Bisericd ca pe unii
ce voim sd ieqim din ea saucd vrem si trecemla
catolici, protestanfi,stiligti sau sectari.Nu, asta
niciodatd.Noi ne-amndscutdin mogi qi strdmogi
ortodocqi, ne-am botezat qi [am] crescut in aceastdcredinfd gi tot in ea vom muri.
Ortodoxia noastrd vrem s-o mdrturisim nu
numai cu inima gi cu buzele, ci la nevoie chiar
cu sdngele.$tim cd Vd lega{i de ieqirile noastre
din comun: impdrtdgir ea zilnicd gi mdrturisireacolectivd, dar Vi lega{i de ce nu esteal nostru; ele
sunt lucrdri ale Duhului Sfhnt, menite sd aducd
poporul nostru la via{a primilor creqtini. Dacd
ataca\iimpirtdqania deasd,nu[-L] ataca[ioare pe
Flristos? $tim cd a{i incercat sd aduce{idovezi in
revistele ofi ciale pentru dezaprobareaimp5rtdganiei dese, dar dovezile au fost tocmai pentru
de-asaimplrtaqanie. Cdnd a fost chematdMaica
Veronica la Bucureqti, a{i somat-o politienegte
sd Vd dea documentele strdine pe cire le are
Ioan pentru impdrtlqania deasd,cd[ci] zicea[i cd
practica aceastaa introdus-o Ioan cu fonduri qi
sfaturi de peste granitrd.Tot atunci spuneafi cd
a1i trimis agenfi patriarhali peste tot qi dacd vor
80
Preot Ioan Iovan
gdsi vreun documentstrdin, "Ioan nu mai are loc

in hotarele fdrii". Documentelepentru Sffinta impirtdqanie deasd,sunt intr-adevdr de peste grani{ele acesteilumi, le puteti gdsi qi la mine, "ascunse" in Sffinta Scripturd la Evanghelistul Ioan,
cap.6, versetul 53-56cu fondurile gi sfaturileurmdtoare, date de Domnul: "De nu vefi mdnca
Trupul Fiului Omului qi de nu ve{i bea SAngele
Lui, nu veJi avea Viafn intru voi! Cel ce mdndncd Trupul Meu qi bea S6ngeleMeu arcYia\d,
vegnicdqi Eu il voi invia pe el in Ziua ceade Apoi. Cdci Trupul Meu cu adevdrateste mdncare
gi SdngeleMeu cu adevdrateste bduturilel
ce
mdndncdTrupul Meu qi bea SdngeleMeu, intru
Mine petreceqi Eu intru El."
$i daca pentru aceste documente gi practici
nu am loc in hotarele Tdrii, atunci vd rog face{imi paqaport sau alunga{i-md in "Patria cea de
Sus".
Iar dacd atacali taina sfintei mdrturisiri,_prihdnindu-ne cd o sdvdrgimin comun, oare nu ataca{i "TestamentulDomnului" de la indl{are, c6nd
a poruncit ca in Numele Lui sd se propovddrriascd pocdinla gi iertarea plcatelor la toate nea.
murile? Pentru faptul c[ spovedescin colectiv
de ce md condamnafi?Existd oare in Biseric[ o
81
d-o.gmdconsacratdmetodei de spovedanie?Oare
Biserica,,il .q_r!rfi {e- nevoie, [u-_4 inc_uviinlat
mdrturisirea colectivi a militarilor, a elevilor gi a
credinciogilor cdnd se adunauprea mulJi la sdrbdtori? Cum puteam noi, de pildd la Hram, sd
spovedim individual 30 de mii de credinciogi care in majoritate[a lor] veneaupregdtili sufletegte
pentru Sfintele Taine? De am fi noi slujitorii
Domnului totdeauna aga de pregdti{i cum vin
cregtinii inchindtori la Mdndstire! Afluenta credinciogilor aici este totdeaunamare. C.andv-am
cerut preo{i, ne-ati refuzat zicdnd furios: "Nu le
dau nimic, intdi sd plece Ioan, sd rdmdnd Gherasim singur,sd slujeascdp6nao crdpa!"
V-qtulbura[i cd,dezlegpdcateleoamenilor in
bloc? Dar oare salana nu;i le4gd tot-,itr--bloqcu
patimile lui? El si poatd lega in bloc, iar noi sd
putem numai cdte unul gi cu multd scumpdtate!
Se poate limita oare puterea de dezlegarea duhovnicului cdnd el e conqtient cd Domng! a hotdrdt cd,"oricdte vefi dezlega p9 pdmdnt, vor.fi
dezlegategi in Ceruri?" Sunt congtient cd._n_q-.ep
le dezleg, ci cu puterea ce-mi este datd, dezlgg.
Dacd Domnul azis: "Pe cel ce vine la Mine, nu-l
voi scoate afard",apoi eu nu vreau sd fiu mai aspru decdt El. Nu prihdnescpe cel ce leagd, cdci
82
Preot Ioan Iovan
putere are si o faci, dar de ce se supdrdallii pentru cd aici sufletele se dezleagdgi dracii se leagdl?
De altfel I. P. S. Voastrd in prezentareaultimei convorbiri cu maica noastrbsecretardg!igcuviin(at tacit mdrturisirea in comun gi toate cetEiattepractici. par 4\rmai lagt!, cici public qi oficial le-a{i condamnat,goptind maicii noastrecd
n-aveti incotro "dacd Ioan a inceput practicile
acesteair1 ,zod-ia*girculareiPapsi, care preconizeazd aga ceva, fiind astfel consideratde Minister - agent al catolicismului". Regret cd nu mi-a
parvenit o asemeneacirculard a Papei spre documentare,dar se vede cd Duhul Sfent ne-a luminat qi la Vladimireqti, sd facem cele pldcute
Domnului pentru mdntuirea sufletelor; frrd sd
f,rmnumaidecdtagenfi catolici. Cu asemeneadenumiri am mai fost botezafi qi de al{i nagi binevoitori; astfel unii au zis cd,suntem reac{ionari.
in sens duhovnicesc au dreptate. Vrem sd fim
p6nd la moarte reac{ionari impotriva diavolului
qi a ucenicilor sdi. Alfii ne-au spus cd am fi un
centru "mistic" in coastaRusiei. Noi am declarat imputernicitului respectiv care ne-a botezat
astfel cd depinde cum interpretdm misticismul.
De fapt, M[nistirea constituie un centru duhov-
83
qicesc aSezatde Dumnezeu is coastalui.antiloir.t, nu numai din Rusia, ci gi de la noi gi de aiurea. Pdrintele rector Coman ne-a prezentat
drept coloana a cincea catolicd, dar noi nu cunoaqtemexisten{agi rostul unei asemeneacoloane. Deocamdatdnoi suntemcoloana "5 martie" a
Maicii Domnuluis. gi iardgi Va rugdm si fili cu
luare aminte, cd prihanind practicile pur ortodoxe de la Vladimireqti, prihdniti lucrareaMaicii
Domnului qi dacdvre(i qi Vd convine, lupta{i inainte, dar sd qti{i cd "greu este a lovi in bold"!
Noi in toate cele scrise pdnd acum nu ne facem
decdt datoria de congtiin[6, cdci dacdn-am apdra
deschis,cu orice risc, lucrareaMaicii Domnului
de aici, atunci ar insemna cd nici ncii ingine nu
suntem convingi de ea qi prin urrnare am fi
vrednici de osdndalui Dumnezeu,de defdimarea
ingerilor qi a oamenilor.
$tim c[ "Pruncul"6- lucrarea dumnezeiascd
se cautdla Vladimireqti,qu persoanameae
fiindci in cele din urmd P. S. Valerian, dupd momeli
gi oferte, mi-a spus cd,dacd,lin mrrlt.sd r[mdn la
5
Probabil aluziela o vedeniedin datade 5 martie (n.

ed.).
6
Aluzie la pruncul Iisus pe care il cdutaIrod ca sd-L
omoare(n. ed.).
Preot Ioan Iovan
84
Vladimireqti, pot sd rimdn, dar "sd nu slujesc",

"sd nu impdrtdgesc","sd nu mdrturisesc","sd nu
vp:besc de minuni gi de
predic" qi ']sa_nu.m-ai
Vedenii". E vorbit in ghiciturd, dar s-a in{eles
scopul "irozilor". De asemeneagi I. P. S. Voastrd, afi mdrturisit aceeaqicdutare a "Pruncului"
c6nd a{i bdtut cu pumnul in masd, strigdnd cd
"banditul de Ioan trebuie sd plece intdi, apoi
zboardVeronica,Mihaela, Teodosiagi carevreau
[eu]".Desigur, planul era dupd citatul: "Bate-voi
Dar oile de la VlaPistorul qi se vor ripipi g-i_le!"
dimireqti sunt una intru Hristos qi Maica Domnului gi nimeni nu le va putea imprdgtia din staulul in care s-aundscutduhovnicegte.Tot I. P. S.
Voastrd afi mirturisit public ci urmdrifi distr-ugelea lycrdrii dS,.pigiprin pedepsireacapilor, in
ziua de 15 decembrie 1954, cdnd fiind intrebat
de preofii cursigtiTce-i cu Vladimiregtii, a{i deglarat in fafa profesorilor, a preofilor qi a studenfilor: "Mdine are proces Ioan qi Maica Veronica, ii caterisim gi-i excludem, chiar dacd nu se
prezintd,gi apoi am terminat cu Vladimiregtiul!"
A doua zi ali am6natjudecata. De ce? Poate va\irdzgdndit, d4r smintealaafi frcut-o, cdci mulfi
'
"Cursanti"(n. ed.).
85
preofi gi studenfiau fost derutafide cuvdntulfrre,

echivocal I. P. S.Voastre.
iNcHnrnnn
Iatd, se apropie al doilea termen de judecatd! Procesul nu este al meu, ci indirect al Mdnistirii, pentru care lucru am vorbit mai mult la
plural. I.__P.S. qi P. S. Voastre incheiafi dosarg,
face{i judecdfi, dar sd gtifi cd sgqlinfa_dgfulll]La
in procesul Vladimireqti se,va*da-in_epr.Deocamdatd vd rog sd nu ifiAmia[i a da un deznoddmdnt. Nu mai amdnafi hotdrdrea asupra M5ndstirii noastre,motivAnd cd ar interveni pentru
noi d-l Gheorghe Apostol, fiind originar din T.
Vladimirescu, fiindcd noi nu am rugat pe nimeni
sd susfind caluzaMdndstirii, f.ardnumai pe Bunul
Dumnezeu, Prea Curata Sa Maic5, care ctitoresc
prin descoperiredivind acestAqez6mdnt!Noi nu
r1eprezentim, avdnd judecdtori pe proprii judecdtoris gi cunoscdndcI formele s-auincheiat.
Este de prisos sd mai tergiversafi, iar noi aceiagi rdmAnem devotali pentru Maica Domnului 9i Sfhntului Locag de la Vladimireqti! Dafi
sentin{a cea mai gravd, o primim cu resemnare.
8
"Acuzatori", probabil (n. ed.).
86
Preot loan Iovan
$tim cd ne aqteaptdcaterisireagi excluderea,dar

noi suntem liniqtifi aruncdnd soarta noastrd la
picioareleMaicii Domnului.
Iar I. P. S. qi P. S. Voastre "aveJicustodie",
pecetluili inaintea oamenilorjudecata Vladimireqtilor. D.arsi qtifi ca inqi-Vd Vd judecafi 9i ve{i
ftiq{ega{i de $tiutorul inimilor, pentru cd aJiv639yl,qq pret Vladimireqtiul cel neprefuit al Maicii
Domnului. $i aceastapentru cd suntemincredinla\i cd, precum v-a[i vdndut congtiinJa,aservind
intereseleBisericii statului, tot aqavre{i sd vinde{i acum qi Vladimiregtii, pentru argin{ii statului oferifi in salarii maxime gi alese cheltuieli
de reprezentare.
Tocmai acestaur face fbrd efect hotdrdrile I.
P. S. Voastre inaintealui Dumnezeu,cdci spune
canonul4 al Sinodului al 7-lea: "deci dacdvreunul pentru cererede aur, sau altceva,ori pentru a
sa_iqpdtimire, atgpfi de [la] liturghie gi ar afurisi pe vreun cleric dg.sUb*gl,sau o bisericd cinstit6 inchizind,16 nu se facd in 9a slujbelg lui
U{Iq_ezeg, prelungind nebunia $a in nesimtire,
desigurestenesimfitorgi acelorpdtimiri va fi supus; gi se va intoarcedurerealui pe capul lui, ca
un cdlcdtor de poruncd a lui Dumnezeu gi de aqezdminteapostolegti.Ca qi Petru corifeul, po-
87
runcegte:"Pdstra{iturma Lui Dumnezer\ cea dintru voi, nu cu silnicie, ai cu voie dupd Dumnezerr,nu cu mdrgav c0gtig, ci cu osdrdie; de bund
voie, nu ca gi cum stdpdnulpe clericieqi chip frc6ndu-vdturmei qi ardtdndu-seArhipdstorul, ve{i
lua cununaslavei cea neveqtejitd"ll Petru 5,2-
41.
$i acum rdmdnemin aqteptareahotdrdrii I. P.
S. Voastre; ofi..bineguv.6ntatiintru totul lucrarea
dumnezeiascigi ortodoxi de la Vladimireqti,retractAndpublic toate ofenseleqi prihdnirile ce aJi
adusSffintului Agezdmdntgi indirect Maicii Domnului; oni.nejudeca{i, ne condamna(iqi pe urrnd,
dupd cum afi mdrturisit, "punefi m6na p9 {elgfonul securitdlii" $i "venifi cu tanculil.sd-asenndnafi
Yl,C4jg-tirefltiulcu pamdntul. Noi insi vd preveriim sd veni{i cu grijd, ca nu cumva "tanculpatriarhal" sd se izbeasci la Vladimiregti de piatra Hristos "pe care n-au bagat-oin seam[ ziditorii"
n
Deoarececitatul estereprodusinexat gi esteconfuz in

acestpunct, il vom relua in totalitate:,,Pistorili turma lui
Dumnezeudatd in pazavoastr[, cercetdnd-o,nu cu silnicie, ci cu voie bunI, dupd Dumnezeu,nu pentru cdqtigurdt, ci din dragoste;Nu ca qi cum afi fi stiipdni peste Biserici, ci pilde fbcdndu-vI turmei. Iar cdnd Se va arita
Mai-marele pdstorilor, vefi lua cununa cea neveqtejitd a
mdririi" (n. ed).
Preot Ioan Iovan
gi sd fie tancul aseminat cu pimdntul, dupd cuvdntul Scripturii: "cine se va lovi de aceastdpiatrd se va sfrrdma, iar peste care va cddea,il va
spulbera".
FacS-sevoia Domnului gi a Prea Curatei Sale
Maici!
Al arhieriei voastrefiu duhovnicescro.
25 Ianuarie1955
,rA fost frumos la Gherla !"
r0
Textul dactilografiat nu estesemnat,in schimb la dosar se afld Ei memoriul in forma olografd.
- Prea Ctnioase Pdrinte Ioan Ioyant, vd rugdm sd ne istorisili momente mai semnificative
din perioada pe care ali petrecut-o tn inchisorile
comuniste, spre a ldsa $i pe aceastd cale mdrturie despre o pagind incd atdt de pu(in cunoscutd din istoria recentd a Bisericii noastre.
- Dragii mei, mi-aJi pus o intrebare care face
o prelungire a vie{ii mele, incepdnd din '55 gi
termindnd cu '64, mi se pare, cdnd ne-au dat
drumul de acolo. Toatd via{a mea dupd hiroto-
nire a fost o luptii cu acegtioameniflrd de Dumnezerr,cu careqi ap__qF1g{pJUp*tgne

{ar quntmai
vicleni acum, mai_pgrverli. Atunci ateismulqi
comunismule$ pe falp; te fereaide el cd il vedeai. Acum nu. E in haina ta, se bagd gi in serI
in urmd cu trei ani am insofit o echipd de filmare la

Mindstirea Recea,pentru a face o inregistre cu pirintele
loan lovan, in vederea realizdrii filmului Rdzboinicii luminii. Aqa s-a ndscut interviul redat in paginile acestea(n.
ed.).
92
Preot Ioan Iovan
vigiu cu unii qi te luc,rq6d.Din pdcate,s-a bdgat gi in Bisericd, lucreazd.Aceste ,,qdpci albastre" cum le zic eu, Securitatea.Este un blestem pe neamul nostru romdnesc,dar este crucea
pe care trebuie sd o duci poporul nostru qi noroc
cd are un suport mare: istoria. in istorie noi tot
timpul am trdit afa, cir'un fel de iepuri. Iepuri, cd
ne vdnau toJi, pdnd cdnd qi acuma, dacd suntem
atenfi, fvedem cd] se cautdputin sg-gru_mq9-a-gylui romdnescqi a sentimentului-acasta_-c_ar9_
tl-e_-_a
ti1r11lpg$eygagugi:c[ de la Rdm ne tragem, cum
zicem noi.
$i agvrea sd spun cd,dacde ceva care sd vorbesc in legdturd cu inchisoareasau cu celelalte,
nu-i decdt si aduc o laudi lui Durnnezet cd"neam invrednicit - qi eu personal- sdparcurgemfrrd intinare qi fhra corigenfd Lacaracteraceastdatitudine fr1iqd;la noi a fost fr{iqd. gi-au spusdin
primazi:
- Yezi, pirinte, cd avem doud uqi. Pe una se
intrd, pe alta se iesebinecuv6ntdndca arhiereu.
- Mulfumesc. Mullumesc. Nu incercafi lucrul
dsta,cd,dacd"eraaga,nu frceam eu memoriul2.
Este vorba desprememoriul pe care l-am reprodusin

aceastdcarte (n. ed.).
93
Cand l-am pornit cu tot soborul qi a semnat

pdni la ultimul am gtiut ce ne agteaptd.Trei ismene, trei batiste,trei ciorapi gi agamai departe,
ceea ce se cere cAnd eqti inchis. $i mai tdrzil,
dupd ce m-au eliberat, mai fbceau iscoade ei.
Zic:
- Nu mai umbla{i cu ... spuneli direct: Pdrinte, trei cdmdqi,trei ismene,... Ia-Jiplachiul de pe
cdlcdi.
$i vreau sd spun cd aceastaa fost ceeace nea gi indeosebi m-a men{inut pe mine: atitudinea
gi caracterulcare ca qi cdlugdr,imi dddeaghesgi
md ajuta sd nu md tot intreb ce face solia, ce fac
copiii. Cd eu pe dqtia i-ag fi in{eles,pe preofii de
mir, cd au fbcut compromis.Nu existd, eu nu ar_n
msr.Nu v-o
nu "fuepqna
Rgytnici o t6rgqiald.,gi
spuncamerit,cLnu e meritulmeu.Estemeritul
lui Dumnezeugi al Maicii Domnulgi, carea pus
in.sufleful meu evlavia pentru cele duhovniceqti
gi iubirea de neam. La mine sunt contopite. Cd
de altfel asta-i Ortodoxia. Ea intruchipeazl contgprfea omului gi a romdnului cu credinfa, frri
formalitdli t...l.Ai nogtri a$a-s:Asta sunt, 6sta-i
romdnul. Este pdcdtos, suntem pdcdtoqi, dar ne
dgcem gi ne spovedim gi ne cerem iertare. Noi
avem asta. Nu spunem: sunt sfdnt, sunt cutare.
94
PreotIoan Iovan
Las6-l pe $tiutorul inimilor sd verifice care-r adev[ruI. Mie cel mai mult imi place aceastddefini1ie a lui Dumnezeu.Nu cum mimezi, cum ai
vrea sd apari, c[ Dumnezeuifi dd din g0nd, cdnd
a pornit gdndul dacdcrezi.
$i, scumpii mei, acestexamenmare l-am dat
noi, acuma, $i e! nu s-a terminat, incd mai merge, pentru cd gi cu aceastdrevolu{ie s-a frcut un
fel de ipocrizie, o falsitatp. Cei care zic cd s-au
luptat - qi unii sau luptat, sdracii, gi au murit mai mult au profitat. Se profitd. Vreau sd vd spun
cd,dacd,istoria noastrdeste legatd de un fir roqu,
firuI rogu este al suferin{ei noastre.Dar depinde
cum suferi qi c6t suferi gi de ce suferi. Dacd suferi pentru dreptul comun, mulEumesc.Dar cum
a fost la noi, a fost pentru credinfa qi pentru iubirea de neam.Sintetizat,astaa fost. De aia, unii
din noi, dar pufiqi, n;Brr acceptatnici o reedu:
c-ar"e,Sub nicio form5. Ultima gi cea mai viQ.leanaexprgqle,ca sd zic aga,a comandantului
Crdciun de la Aiud, a fost aqa:dacd eu n-am acceptatnimic, a adunatpe cei care nu s-au reeducat in sal6- qi dincolo erau reeduca{ii- ca sd ne
impresionezegi azis;
95
- Ei, hai pdrinte, te-am ldsat, cutare, dar acuma n-ai sd zici cdnu citegti!
- Ce sd citesc?am zis.
- Si citegti un articol. Nu md tot intreba, zice
el. E de cineva pe care,l iubeqti qi-l iubesc tofi
de{inufii buni qi cu reeducare.E pdrintele Stiniloae. Articol in care scrie despre inchinarea la
Sfhntul Dumitru.
Acum m-a pus intr-o dilemd. Cum sd nu citesc Stdniloae,Nu mai era cd a fost legionar sau
a fost nu qtiu mai ce, mare romAn. Era qi este o
personalitatea Ortodoxiei. $i ingerul cel bun mia venit sd-i spun:
- Nu citesc!
- De ce?
Atunci am frcut o - scuza{i-miexpresia- infelepciunede garpe.$i l-am dus eu:
- Fiindcd pirintele Stiniloae este preot de
1nir, eu sunt cdlugdr.
- Nu e motiv, dar pentru mine a fost. Ce bucurie pe cei care nu se reeducau.Ce fericire pe ei.
S-a enervatqi zice:
- Ia-Ma-l la izolatort
Da. Cdnd am pornit sd ies, colegii nereeducafi au murmurat gi eu m-am intors, cd acuma
zic de aici eu nu mai ies, cd eram epavd.
96
Preot Ioan Iovan
- Parci spuneaJidomnule comandantcd reeducarea-i liberul arbitru. Daci vrem, da. Dacd
llu, nu.
Ei, atunci el ce a zis:
- Lasd-I, cd nu ne crampondmnoi de,un"pop_6reacJionpr.
Binein{eles, imediat m-a trimis la Zarca. in
inchisoare.A[i aluzitde ea, aga,unde, ingrozitor,
ifi dddeafegtila de ... sd aprinzi tuciul dla, in sobd de tuci, patru gdteje,patru ... cum le zice dealea tdiate din lemn, gti{i ... aqa, gi de multe ori
nu ajungeapdnd acolo cd se stingea.Dac[ mai
ziceai ceva te injura Si ... mdi banditule !Iar dacd reugeai sd aprinzi, nu se incdlzea nici soba.
Atdta tinea. Surcele, domnule. Surcele se zice,
nu? Asta era. $i acolo te culcai, eu zic aga,ca vi{elul in vac6.Pe dreaptaobiqnuiam.A$amd culcam qi aqamd sculam, gheaf6.frebpi_e-qagtifi _cI
nimeni, da' absolut nimeni, Memoriqlryl,du1erii,
adieasaspsna-adev.anrl.
Nu a
1L9"v-o{b-i[igr9.ct,
vorbit. Q-dracu'Coposus-a dus gi s-a plimbat pe

la pugcdriepe unde a fost qi s-a fotografiat. Mulfumesc, da nu asta, domnule. Spuneacolo cd a
venit tovard;u' anchetatot, qi dacd era doamnd,
i-a zis deffi-te! qi cu {igara i-a dat la sfdrc. Spune qi asta. Spun cd t_o;ardqacare ancheta zicea
97
dezbracd-te!, Si atunci ii lovea testiculele, ca sd

?l chinuie. Ce bestialitdfi! Qauili punea gpgq la
te ?Si, la balamalg, qi te strdngea,qgg 4i apr,rndpa becul de tg irylebqn_ga.$i culmea mizerabi Iit6li i, s[ji,adu-c a-f-.amiliaintr- o camerd aldturi,
sd,zicd:
- Recunoaqte!Recunoaqte!Recunoagte!Cd
altfel imi scoate elevul. md amendeazd.mi cutare, ... bdiatul.
$i pe mine m-a dus, treceampe acolo in anchet6, era arcnjat $i veneaun boxer. Zice:
- Declard banditul? Declard saunu?
$i anchetatorul:
-Yezi ce te agteaptd?
Nu mI speriafi, cd eu am invdfat ceva de la
Sfenil Vasile cel Mare, care tot a$aa fost amenin(at qi a zis:
- Dacd mai faci aga te ostracizeazdimpdra-
tul.
- O, dar din hotarele lui Dumnezeu nu md
pgate scoate.Una.
- Pdi agadacd este,te deposedeazdde averi.
- O, avegga'meaeste darul lui Dumnezeu,pe
care nu mi-l poate lua.
- Da? Aga, daci vorbegti mult, s-ar putea sd
primegti o loviturd gi sd mori din asta.
98
Preot Ioan Iovan
- incercali qi faceli, cd t*ryupul

Sstaistovit de
post gi rugdciuni 4Ir are nevoie mult, de multe
lovituri qi moare, se duce in impdrd{ia lui Dumnezev,dupd care atdt de mult doresc.
Poftim! Ce elan mai era in el ca sd il chinuie?
Sd gtili cd tot ce vd povestescera chintesenta
gi leitmotivul suferin{eimele. Totdeauna[imi] ziceamacolo:
- Da ce eqti tu md, sd nu suferi, pentru ce,
pentru o cauzd? Cend vedeamce se intdmpld.
Aga, gi alteleqi alteleqi altele.
Sunt niqte momentepe carevi le-am spus,ce
fac parte din plnctele cerdinale ale proniei divine - purtarea de gr'ljil a lui Dumnezeu- prin care
mi-a ardtat cd este cu preo{ia mea qi m-a scos
dintr-un iad.
Gherla. in Gherla m-a urmirit plutonierul
major $omlea. Pe l6ngi altele, avea qi urd fatd
de noi ortodocgii,cd eragreco-catolic.$i m-a luat [gi nu m-a scos] dlg ,,bandit" gi m-a dus sd m[
perchezilioneze.Jos, la pielea goald.Frig, gheata, nu conta.
- Hai, banditule!
99
$i gdseqtecojocul. Un cojoc frcut de colegii

de pugcdrie din astea,cum le zic eu, pufoici., $i
asta era sdndtateamea. $i avea niqte nasturi in
care, nu gtia nimeni, nici de{inulii, induntru erau
Sfintele. intr-un nasturegol, acolo erau. $i la un
moment dat il d6.
- Gata,nu te mai intdlnegti cu asta.
- Auleo! Maica Domnului! Maica Domnului.
ce md fac?
Nu-mi era de mine; profanareaSfintelor. $iJ
aruncd.Cand era aSaaveamun of din Ssta:
- Maica Domnului, Maica Domnului! Dar
ticut: Maica Domnului, Maica Domnului!
$i deodatd,un alt gardian:
- Tovarlqu' $omlea, la ordin la tovardqu' comandant!
'
$i md lasi el qi zice:
- Si nu te apuci banditule sd iei ceva, cd eu
md intorc!
Ei, nu s-a mai intors. L-a scos gi de la noi.
Rdspunsul vi-l da\i, cd eu mi l-am dat imediat.
Nu numai cd mi-a apdratSfintele, m-a apdrat gi
pe mine gi m-a scos.
$tea nq ggqgggMryerrylul/qy9rjj.-Sunt
lucruri strigitoarela cer.
100
PreotIoanIovan
Inchisoarea a fost, scumpii mei, o gcoald

pentru multi, sd qtifi. Mul{i, gi care au ajuns in
America. Romdnii care au mers in America au
fdcut acolo englezd,cu Rotaru, era secretarul lui
Antonescu.
Parcd il vdd acum pe Cucu din America. A
stat cu mine in celul6. $i frcea multe. Mie imi
traducea multe. imi traducea de dincolo dintr-o
altd celuld rugdciunile de la Liturghie gi aqamai
departe. $i, dupd unguri3, a inceput o prigoani
nemaipomenita. $i am vdzut cd la ofi{eri le dd
mdncarebund.
- Me, ori ii executi ori ... ziceam noi.
Noi nu am qtiut ce e in Ungaria. $i la urm6,
gata, s-a intors. Au indbugit in sdngerevolufi4 gi
afunci au inceput: ne-au culcat pe ciment, la
Gherla. Ca pegtii stdteam gi uite aSa,cu cizmd,,
cu ce aveau,gi doctorii, sord de caritate, frate de
caritate,ce era acolo, dddeau.D5deau.Eu am scdpat cd nu mi-a ajuns in cap. D5deau. $i dupd ce
am plecat, pe urmi, din cinci in cinci, scoteau,
3 Este
vorba despre revolufia maghiari din 1956. in
toamna acelui an, r4ai precis pe 23 octombrie, popula{,ia_
_glehiare s-a rdsculat impotriva regimului bolgevic, dar
dupi o aparentiiizbdndi, revolu{ia a fost inibugitii in sflnge cu ajutorul tancurilor sovietice, la data de 4 noiembrie
1956(n. ed.).
l0l
cincizeci de lovituri, la fund, cu ceargaful,in prezenla doctorului, gi cu o rangd de fier. Ddi! DAi!
Cincizecl $i noi eram l6ngd ei. Noud ne-a bdgat'
acolo vasul de mdncare,hdrddul, ca sd nu auzim.
Dar cine a mai mdncat?
$i de la noi era acestCucu. $i l-au chemat,iau dat gaptezecila fund. Cand a venit era negru.
$i am crentt cd moare. Acolo trebuia sd fie cancer. A plecat la Bucureqti, cdsdtorit, cu familie.
Ce a frcut dsta?Asta a scris toatd gramatica englezdpe o cdmaq6.Cum? Cu un beligor de lemn
gi cu violet de gen{ian6, pentru psorii, pentru
viermi intestinali. $i el cu aia a scris tot, tot, tot.
Vorbegte perfect. Astea [sunt] din aventurile definu{ilor.
in rest, pentru mulfi zic cd"afost o gcoald.E'rau profesori universitari, erau savanfitofi, fiecare vorbea in dreptul lui. $i intr-o zi de PaEti,eu
vorbeam despreinviere. Aga ne impdrfeam. Preotul cutare ... $i md urmdrea ,,Cap pdtrat", un
tdtar rdu. $i m-a pdndit gi m-a spusla locotenent.
OS-ul ii ziceam noi. Ofifer de serviciu. $i md
cheamd.Zice:
- Dd-ti barbajos!
- Nu. Pentru cd erarabinul gi nu gi-a dat-o, ci
i-a adus gi pascd.$i atunci cdnd gi-o dd ddnsulo
102
Preot Ioan Iovan
dau. Nu cer s-o da(i, [dar] sd fim drep{i. Cultul

ortodox poate are qi el dreptul, ca gi cultul israelitean.
$i dupd ce mi-a tdiat barba, zice:
- Aruncd-ti-o! S-o aruncin WC. Barba.
- Domnule locotenet, in ziua de Pagti s-o
arunc eu? Cum vine asta?$.tiucd eqti de aici, din
Mintiul Gherlei, botezat.Ai aduspascd din Israel. Cu mdna dumitale ai adus, ci te-am vdzut. $i
mie in anafurd, la perchezi{ie,[mi-]ai dat cu cizma. $i era sfin[itd qi erai ortodox gi sunt ortodox.
$i acum s-o arunc? Nu, domnule! Nu e frumos
ce faci dumneata!
A incremenit. $i m-a ldsat. Cand am venit,
colegii m-au primit in lacrimi.
Eram la Jilava. Da' asta o ave{i scrisd. $i de
la o pugcdrie la alta trebuia sd ne transfere pe
noi, muncasilnicd pe viafd, cu lanfuri gi la mdini
gi la picioare. $i md duc. M-am dus la fierdrie,
unde erau nigte criminali care gi-au omordt pdrinlii, ori violatori. ingrozitor. Dacd ziceai ceva,
agate tr6ntea.Era o mare deosebire.Qreptql co;
mun, ca acuma,jubilau. Aveau de toate, m6. $i
md aSazd,,
mI culcd jos, acolo pe pdmAnt, gi mI
103
pune pe nicovald, ca s6-mi pund br6{6rile.$i pe

urmd au venit lanfurile.
- Alege-{i lanful!
in capul meu, neqtiind, am ales ceva sublirel,
mai ugor, crezdnd cd-i mai ugor. Da de unde?
Era cu qmecherie. Era mai ugor, dar era mai
sJr6mt,ci nu puteai, nu aveai compasul.Fe cdnd
cele mari, erau mai grele, dar aveai migcare. $i,
dupd ce a terminat gi m-a injurat, m-a scos.Am
mers in echilibru. Noroc cd eu am jucat mult
fotbal. $i deci aveam un sport in mine gi m-am
echilibrat. l)ar din spate,frrd sd gtiu, vine o bestie gi, c6nd imi trage una, aici in noadd, parcd
aga ii zice, imi trage qi md injurd de mam6. Nu
qtiu cum am frcut de nu am cdnrt. Cred cd Dumnezeu a contribuit gi un inger. $i zic:
Domnul Dumnezeu qi Mentuitorul nostru
Iisus Hristos, cu darul gi cu indurdrile iubirii Sale de oameni, sd te ierte pe tine fiule duhoynie.esc,dupd cum te numegti, gi s6-fi gteargdfie
toate pdcatele,qi dsta,iar eu nevrednicul preot qi
duhovnic, cu putereace-mi este dat5, te iert"qi te
dezleg de toate pdcatele tale, gi de 6sta. in numele Tatdlui gi al Fiului ....
t04
Preot Ioan Iovan
Atunci am sim{it cd sunt cregtin, cdnd l-am

dezlegatqi ca om, gi ca preot. S-au revoltat colegii din deten{ie:
- Te reclamdla tovardqulcomandant.
- Nu, domnule.Nu.
$i cdnd eu am.ales lanJul cel subJire,gi inainte de a iJ da sd md incopcie cu el, l-am pupat.
L-am inchinat gi l-am pupat. Mi-am adus aminte
de Pavel:
- Sunt pentru Tine, Doamne! Nu-s pentru imoralitd{i, nu-s pentru hofii, nu-s pentru nimic,
numai pentru cb Te-am mdrturisit gi nu vreau sd
mai trdiascd mult intre noi rdul fdri de Dumnezeu.
$i la Jilava a mai fost ceva.Pe mine md duceau sd md sperie. Camera mortuard, unde erau
condamna{ii la moarte. Md puneau in locurile
c-elemai primejdioase,sd md sperie, ca sd"zic
mea culpa. M-a pus la unu, in celula intdi, in
care era un condamnatla moarte. $i el, sdracu'
ce fdcea? Cu tineta sdpa in pdmdnt sd evadeze.
Bietul de eM-am zis:
- Md, nu mai face chestia asta. Agtia gtiu,
md. $i nu poli sd sari, md. E JTlava,e fort. Fortul
105
Jilava.Te pdzegteaici, te pdzeqteacolo.Nu. Laso, mdi, cb vine un decretgi ...

El era condamantla moarte Si am reuqit, bineinJeles,sd-l impdrtdqesc.Aveam Sfintele qi epitrahil. $i acum il am. Nu o sd intreba{i, cd nu
vd pot spune. Cd nu voiam sd se afle la perchezi{ie. Nu voiam sd gtie cineva.Bineinfeles,nu ca
volum; cu moaqtelein el.
Poatec6 e ultima mea mdrturisire,de-aia cred
cd dau drumul la aqa ceva. $i l-am dezlegat,lam impirtdgit. Ce s-a mai fdcut cu el nu qtiu. Dar
el face parte din n c6{i au fost. Din 6qtia, de la
munte, de la Fdgirag.
Apoi, pdrintele Mircea de la Liteni, Bucovina. Tot aga,eram inchis singur, mi se pare cd
in Aiud sauunde? $i md pomenescodatd cd bate
Ia uqd. Cine era?Gardianul. $i cu gardianul intrd
preotul dsta.$i el inspdimAntat,gardianul.Zice:
- Fd-i ceva, cd nu i se mai opregtesdngele.
Avea o hemoragie.
- Ce-ai pitlit?
- Pdi uite, pdrinte, so{ia mea, la vdrsta astasd
divorfeze.
I-a venit pe vizetd,aia de divorf. $i de atunci
nu s-a mai oprit s6ngele.$i atuncizic:
106
Preot Ioan Iovan
- Pdrinte dragd, dumneataai cinci ani. Cinci

ani se fac pe tinet6, cum ziceamnoi. E un fleac.
Munca silnic6, doudzecigi cinci ...
Da' veneaun decretqi iegiai.$i i-am spus:
- N-a greqit deloc. Bine a fdcut, pentru cd int6i qi-a salvatcopiii. ii dadeaafarddin qcoald.Ea
a gtiut ce face. Dar nu gi de la Dumnezeu s-a
despdrfit de matale. Aceea nu se poate despdrfi.
Asta e un fleac de hdrtie. O faci sau nu-i nevoie
s-o faci, cd ai fbcut-o inaintea lui Dumnezeu.P6nd in '24 aqaera: iqt0ipJtunia-.religioasd gi apoi
... Aia e mai important.Ce-i dsta,actul de la primirie?
$i pe urmd, tot eu i-am mai spus:
- Pdrinte, nu face gregealaasta! Nu o mai
condamna!
- Vai, pdrinte, daci gtiam, nu mai frceam
lucrul dsta.
$i a afipit. Pe patul meu. Era extenuat.Atdta
a dat rogu. Adoarme. Dupd zece minute cred cd
a fost, saredin pat qi-mi zice:
- Pdrinte Ioan, a venit Mdntuitorul la mine gi
mi-a pus dupd gdt un epitrahil plin de pietre
prefioase.Sunt foarte fericit!
- Eu te invidiez pirinte! Eu te invidiez cd teai invrednicit de martiraj pe fa[d.
t07
S-a culcat pe pat. M-am speriat, qi i-am inchis ochii pentru totdeauna.Fericit! Un mort ...
Yezi cd eu vorbesc intr-un fel ce mi se pare curios. Sd zici fericit. Altfel zici: Ferice de el cd a
putut sd facd lucrul acesta.
Dupi ce am iegit, m-au luat, nu treceaun aqdoi qi md luau iar. Nu am acumatimp sd le spun
pe toate. Toate, toate s-au frcut aqa...Ce m-a impresionat, vd spun, un act de inteligenfd diabolicd, nu mi-am inchipuit. La Iaqi. Eram condamnat la un an. $i vine unu gi md intreabi:
- Te intreb pdrinte ce cauti aici? Nu egti pentru noi. Pentru noi sunt borfagii. Dar gti ce? Noi
nu gtim ce faci dumneata,cu cine te intdlnegti. $i
vine unu qi te ldmuregte,ifi suceqtemintea, gi te
invati sd zici:,,Iegi{i din colectivd".Toatd Valea
Siretului iese. Noi gtim puterea de influen{d pe
care o ai. $i deci, trebuie sd gtim din c6nd in
cdnd cum te migti. Iar sd te omordm, cum ai vrea
matale,n-o facem, cdte facem martir.
Asta a fost pentru mine ... bine au zis Sfinfii
Pdrinfi, md! Cel mai in{elept in rdutdti _ediayplul. Aqa ceva numai un diayol putea sd spun6.Sd
qtie cd eu am bucuria cd md scoatemartir.
108
Preot Ioan Iovan
- Da' eu n,am avut aqa scop niciodatd, sd
eti{i.
- $tim, pdrinte.D-.gq qtimmultede maloJ
tale.
$i qa a aranjat,cdnd venea omul gi se spovedea la mine qi el venea qi md lua. Iar epitrahilul era corp delict. Frumoscorp delict.
in final vreau sd aduc mulfumire lui Dumnezeu gi Maicii Domnului gi tuturor aceloracare au
contribuit, cum zicea pe vremea lui Moise, sdmd find cu brafele sus; cdnd ii {ineau bralele sus,
cdqtiga. CAnd nu, pierdea. il lineau cu rugdciunile. Tuturor care prin rugdciunealor mi-au tinut
mdinile sus; s-au rugat pentru mine, c6 simfeam. Am avut rn caz la ... Doamne, unde era
oare?Se pare cd tot la Gherla sau la Jilava. $tiu
cd ne-a scosin frig, inghe\afi,lapielea goal6, c6utau mind de creion" scuzafi-md,qi in fund. ingrozitort Numa' diavolul ... $i in situa{ia asta,
cum stdteamaqa,la peretefintuit qi inghe{at,zic:
- Maica Domnului! Maica Domnului!
$i deodatd clopotele! Clopotele din oraq.
Treci induntru! Zic: prefacerea. Nu mai vorbesc
de cdte s-au fbcut cu Sfintele duse ... A fost frumos la Gherla!
109
De Paqti. Diminea{a de Paqti. Toatd pugcdria

rdsuna:Fkistos a inviat! Gardianul, rdzilnd:
'Ia-Ji sdpunulqi prosopul! Hai laizolatort
- Nu trebuie sd-mi spuneJi,cd eu qtiu de unde se trage asta.
Tofi erauimp6ftnqi1i.
Aga, qi cu astavoi incheia. Dupd ce la $omlea am scdpat,v-am spuscd strigam:
- Doamne!Maica Domnului!
Dupd ce am scdpat,aveamaltd melodie:
- Miiculila Domnului, Mdiculila Lui, Mdiculila Domnului, Mdiculita Lui.
Asta era cdntecul meu de bucurie, s-o laud
pe Maica Domnului. IertaJi-mi copildria pe care
o mai vede{i in mine, dar aceastdcopil5rie socot
'eu c6-i maturitateamea. Este adevdrat cd,pozez
de multe ori, cd nu vreau si fiu l6udat. imi pierd
mdntuirea.Nu te atinge de mine sd zici cd te faci
- bine! Nu, nu, nu. Este qi motivul pentru care nu
md duc acum la bisericd. Nu, nu, nu. Nu existd
sffint in via[6,.Numai dupd moarte. $i eu nu umblu dupd asta. Eu gtiu cd-s mulli sfin{i anonimi.
Foarte mul{i. $i m-afi in(eles de ce am vorbit acum. Cd sfin{enia nu este sd Ji-o cAgtigi a;a, ca
ll0
Preot Ioan Iovan
un fel de afacere.Pdi, $tiutorul inimii... ajungi

pdnd la El qi gata!
Nu existd vamd, cum zice Cleopa, Dumnezeu sI-l ierte! Cum poti sd spui, Cleopo, vamd?
Pdi, atunci ce rost are mdrturisirea dacd sunt
vdmi? Crimd, curvie, tot, se dezleagd.Se dezleagi.
- Spuneli un scurt cuvdnt pentru generalia
de astdzi. Ce ali crede cd e mai important pentru
ei sd Stie?
Rom6nul nostru are un dicton. Se zice aga:
- Md! Ata-i om cu fricd de Dumnezeu qi cu
rugine de oameni.
Asta ne trebuie. Frica de Dumnezeu gi ruginea de oameni.Nu po{i sta ca sfinfii, sd nu pdcdtuiegti. Tofi gtim. $i dumneavoastrd,qi noi. Dar
din cdnd in cdndsd te speli. S4 te giseascd{qtu;i
Pgglg3_gq.lgzlegat gi iertat. Asta-i sfatul meu.
T-iteretul sd nu mai facd scop din acestetembelizdri, qa"tcrnbelizorul,?sa'.i zic eu ... O aduci pe
domnigoarade la Surprize, surprize, Maria gi nu
gtiu cum o cheam[. Mariana ... Nu. Andreea Marin. Qicd il aduce din America pe unu gi bucurie
pe pdrinfi, $i pe urmi, in spate,fundul gol gi tot
111
felul de orgii. Ce vede copilul [sta? Asta este?

Scuza{i-m6,aipi este imoralitatea scop. $i aran.jatd, machiatd,cum vrei s6-i spui. Yezi ce pretuim noi? Cu astavreau, cu astainchei:
- Aq sfrtui pe to{i tinerii gi chiar pe ceilalli
romdni ai nogtri sd nu uite cd sunt romdni.
,,Tot ce e romdnescnu piere. $i nici nu va
pieri.
Oricit vom suferi. Dar sd pldtim vom gti.
Cdci tot ce-i romdnescnu piere. $i nici nu
va pieri.
Rom6nul gtie s[-nfrunte ceasul greu. El
credein dreptatealui qi-n Dumnezeu.
Cdci tot ce-i romdnescnu piere. $i nici nu
va pieri!"
)G
q)
-E
{
tuo! t Fa
trprBoF
r.XllFrlbfiit
'Jt f.g.P'-r.?rlro,Fl
E?httrlrt
tttottd
cu bt
rltFrra
t c ulttlonnr
XtDlatl!t.,
-r,
r..rtEt
tl
str:Or
oltlifi
rlor ce p too.a;t.
lr JuaGon,tt. fstlro
||'|t?!
6.rr.r!lll tnrrrlst
arAtcr{c
lBorlr!.!!
l'.rp.otul
al vt
' nrr&O
flttlptBrta.c.r.
.a3. ll ealo*rl
fltref
crr.
luorrattt
atllrDt
fflril
Frflrrta
dlE E lai.dr
rl.arrt
F..
DGt
aaoabala-lt d.-!:rataa?,r e cltr
oa tlrot
rltclt.lNast
6rl lr!
t. a-p
dt! atltllDbi
C[taF
ai hcilru
Fr'rqc ltatta.
rt" tra .itorltta
.'t ei .laa dt! tdrntatlra.
btlarlo.arat:
rrl .tF6a.t-a,;.it.t
.r.D! lVIt:!_lall
tar tfrrtr.t|fta
Frrrr
ilt"?r"rn.
?r r-'rDrlnt
roiltr
Dts !laartrtl.Drafrc
rr dat a.Clrtttlr
tDaDactsFrlut
Ett
Fla.Sl,Fracu,r raltcc |ltD Frlotala dc rouriglo rlr ottrtrtcl.
t! vtrl
P.S.D!IE
?ndr3rol p.t.loiat
Ittlrrla
a St dtt| ltt
traC!rlt pFpFjl.,r.atldtlt
ra"gtrot,ttrla
subrl tarnt ilt rtr frmll
aG
!.-plcc
ll.ir lr.r13il?c.!!c
1r luoorcatl.lb
?firnlJ s'! ri d.lrFrtt.
pc Fatd-i.ol
Tn sD.rdl il oodtail. r LtrYnd i t,r r biae cl-lafrqat
darl.rF
fl tRt
t.? Dsgst g lrt
9t tlf Eaf,l G tt 7c ogFG I !r I raBt.l?
Dr r. I ilr
tnllnrD:r i. I llr frbiF l ,.{ +rt r!"!
crDott "nlf, dc lfbt
h!FtDnt I nr tarEr rl t nl'rt
d" 41rl ,i,t11!{l et drolare.An fl.ar!a
d.l- Dnlrul tfttt.
Do arul
itt'ltt(!:a
a:l
tl.
st tDr t!!
li
Dl.orta.af,raL
lq
.ot,
rralq
lrin|
'-L
'f.t
rlraltirdll
arrpm
hrtfPllf
l..lrrta.
!.-!.t,r
i..raelr c' ttit,
l-e'rt dllD ^tOtntrt ub! {tat. rtD
, lii,t f{lG.! r. Dotttrlrl 6t rlat la-rtt
!rl.!o!
catr
;2w
et "/
',
trpttl
at rrollti
!oi!tt:
o"t.
"tlf
'Jvqo
.t
8'r!t
irl ,O5 ,lcdt&rl/! ,:GDFD0
oortlt l,rr. rrlrbtr rI. r-ttl ^ffi".
l:i J'die"si lf.r&tr,ljIDr tbcn:tup fD lrDrdrlol OID
::crrcall.r
s l ! a r . F 4 t l Bq:r gErlll
y'soc
r, illEdntt.t.
sl.lloafB
l[
6$tc.l
il{|tact
rrt!.
tr. a
artrStrc:'i1
ttrStra:-;t
E O t t 4 lllo
E!:r4
lo
Vaug.t$f1t
v.ugrf$f1l1_fti
a l ! qi$onti
1 _ f { ilr
offidli
,nsgn
itJ
{osgttu
,l-a
llealx
vri fl d,rie oriral
FG tlrclal.0o
ef,aUf iiioo4
s_&r lcrol
gr allc dalr} lllifndsE ltr vrt1
EGrsL{ E Yti Flalplrlir
rulee a!-l
ttrlIli.r.6a
Dr oE.rr sl tDR!-rtp t 6c O"DraalJ at Vt'fDielfr(ta9i.
r,rsL{cr:
{r 'irPstrlt"Etii
r'r ! crt iF
r.;;ii |J:,, i;:'";i;'iX;;'48
rd'r r, .:r..-,--lll
, - T 1" ? I ' : l t q r { a ! { t"' l J t o - r l i t ' i
La .tt?t r,rl !or.Drii6;
*;;
;;;;-;;;;;
Irrrg
o.r!r
Fhlya
ttFl?trG
!!
ll tlllu
rtDllltrf
tu ub {ltpra&rf
d.lr
dalat*
trrr
rdF;sj,8r
dr{t
r lrrrtt
fa rnelr}tl
tot*r
adttlaa
lor.rtrtat
lo
t
gtgZ-
g0
Flrt Et t t drl r 8l Drc tru- r.ltnrrrt
f.t.?or!trt
tr
tu et.il
tutrrr
! ! a,r la trrh t!'!'.!.

tilr
rDoi ll.protD!
!.af
tttFlra6.1. atllraGt
rt
-rL
Jot
ru
n.o.
rtrrtrull'l
tl
l,-tl
tailn
.il
t t;lt.li
trbr!.rlo'rlul
frtFrtlr
'||iFI
tpl
rilllat
tla
icrltt
ttn'
I{ r..1 Tloreltlf,:?-!
ut rarc tDlsl
nr ti."f
ir Drrl.
r lrlail
ltr.rtatt
Dal'.
dfqr
tphrl ltt
Duratio
gt ,itF
lafritt.
ttrtrtlo
?. rrt.Ut
'F
.
rpi!,|
Frtdlg
icid
rlri8..t?rl3r.u
Fo trpltrtll
f!c16nr.t$
trrrrr.i!rqartil
----
p
lacpv-'rlgftf
brr ; Jorloort'r tfr!|ttt
.ac s'nt
loaitlr
l{ lrlt
atll
chcrte
?' tFatul,a
ltnt
lo'Vrrdlftre{Ll
$alrrtF
ffrl
faclniF -? I
F1nla6t1 DrOnuIrl,dt q rrtul
Vr t4&Trtlr
rrtl?elc
frt!
Cn avm tjrte
laotru Oaflt
qr Ef,lt|lt.l
orqtt
t l r n l t f 1 { d n * ) f i l"4
Srle.Sl.
{aras 'Jrlct. Vrnttlrn
phtrlr
f!lrr
f!tttltttort
ir.ll.daF
.rt]*istnl tLrol aluo.trtrulii
$t
a llplrt
tlaa.Drd
lbf.ttrr
lt
qrr.a',|f
xto
!t..Ft.t
rt tr
i|
t
!t
ira
o
brtr
3lgLrrrrErar
r'irr6
ad.
tti
.l
o lotrgl
7t
-r+
'r--
- pu'ra,,sr reo+i-ui"t;i'.ri'iili;;:-:ilii:*;,'lll"ll;"1"!l.i
rr'rlcl.rr ra irrilr.rur
I-.-ol
trrriiri"'j.Iiioi-ii
rqr"rr.cesrla.F.{l!r1
0? S iil'rtln
F?tr,r.Bt fn6lobanr! ac;ii;. ;;;;.;'o
oir. rr urrrrc rhrrz,i -.r_- ?*,tI*". 1'.I*:1
(' F i5J ;rreirir-.
9?-"F.
ilF#r-ttrffi
x'ffiil1i:F1i:r*i$r$l':#r;:'?"*
(
.i/|.
arttl|ol
a[ttllol
lul Drtr.3.o
lul
Dttta3ao
latf
latr
t orl .artulul
Dlacali.Ont
.!!.
It baltr t
Fttgorccal
? Gtq.
Trlt'u btDl
auilt.
ar! rullt.Il
ar!
r.Fa .l .tlJtbF+|ot
Ftrr r.!|
pF.rirao
gf brftr
rllt lDiabal.
ellr
lDiabal.
? na
na I'
talrql.$q,rt!r!c?
ral
tEi.$q.r
tn!e? d.6c
lt.6c iu u3rt1 il. n
n . l t n t f a ; f .lt ra
c . ' a'arlt.ttr
rrt.t
? 7.P.8. tl
F.-ltntla
!u tltor|'nllt
.Dllt
st .;
st
daatttlta'ic
aa da.trrllcic
!!.!tt
rocrrk'lidir
!lG[l
f.!.Yarrtro
dro.
orrt lt r orllolrt
g ! i ! t t f tl !t b . t l d n t b . ! .
i t r. r a l l a t r r l D ti p
lo
urltrl
ra. Frll:t.aa
Fnrl.6.a.
Fnrl-6.a.
r.taloF tl -brltfl
DlaloF
.irbrorlli
alrbl3rrtli
lrllh...
o1 Dortntotir
rouathdol.
al! ir{tD
dl e:ror ? n'.&ttr!gl tttrt
lor-aluJbe prCtl
rno lh 0.alt!.ia gt tstnrlld
r FrSao tagl la llcto
t orrr-actialr
aaD. CDD! El,rnar.E ? f.g,Vc!.rl.|l
r rflr*dt
lr rol or. d.asl ?rak{e
.rb$l
!i a..lrSa
rt piuflo
fl zl,.r4 lcliro
!r hstrlmr
ar
atsto
tojl
a-tf racrltltr.Drll8ur-1.-ex
Inehlor!
lnar,g!, rr
tt n.-.r'Eoalt
ltiq
co crr.cr"g
i.;l-"td
r tqJstrt
dr Dqlslafl
pr orrqiUati.fa
sl sfhtc
{llJtrlstclldl
Oncr
rrtlhfrlr;.f
ol rll
le t{yr.tl'r'tn
loe r! !c ocllr;Grelt
llfn'1tort
r.
..ftrartr
.drr.r
l"t.ll
ta 6r!.li
l. re?r r..h.
f" Viid,irf*gg.i.t
laEtl
url1
ull1
rE.i.rrct
rE.llarrct
r:!t ln trlurltc
ttllril
tlllDr
oulrirt
oulrurc,
lrlurltc
ar.Ar.f,:c-Ditr,
araat6.,[.]d3
"-r.9i1!l
q fori dlt*rol "r?ir,Bl!l
lr lilrdtrtr.rttl.a.rrur
a cfotrt
Sftttrl'rl
Hrrf,tatDla
trt
li
-lr.t
]ry.lltrr
fq.''Jr;tri.r.tll-rr
rri.
nr h|r|lntl'cg"rrr
trirr
--------i
'-lfe-lare+-ro!ffit!;
r-'--"'--Ir-+4rG-ffi9!;
crl ara r^r e+ rdrrot t,rtrt?r l!t! i?8trEt. lq prFr ff:, lirLi
a. firrlcl'rsl.aEai'tlrt.,.f
ec,oD..llrlt....t...dre.
.""i i,ht'uir,rJ*-i:t'.1c..-t
B-rirt dal'. tn_$ir..
!: ::'.M":_lT1
11-ll "._oltTErr*ri ?:
bc|!
!!"t
_ lrfr-trrnlGttel
ldntrrlJ.lr
.d!|.e
agflE
lLltfal
lf
rc t1t ru at'FrDru,tr
nrli{tal
p llagil
ff?eu icfdof
ttlott
V.F l1.? ?t .-ltlfauLf
-rrpr.rrot
leatr|, .
i ioArff
r
1
-
i
,
j
.j
;
i
i
i
I
I
auJ
tf,ic*3.i|
ulrc.rJ
r4r ca,.rceo. ,'o-{il.E!#i: $t?!s"i$liai'!t Sl*iil};-'jf ;l$

lil.i -tfi '?;iil"'t*i,!it"r
{rD.Jactq
alaut.
rD aa)3sclo.g'll!{r.rlg
u1 r{trw
rr{,lrt.r3r
i-
f lr'st
I
.3 Er
lrrv].rF.'osq
rr''r
'alnp
r(9'{l
rt!
tclu*6q*toll-6pulEiq!$
iI!.IJ(4J!6
bl d I rcdrJ.,.
I
lul oTriu
oc oti,}.s{r-o
{}
tlug.'tr
lJlot.id r(1r,1 r.-c.tr,o.5'ru1
pulo ,Ib
!tiJia,.r
..aj g-.9 oa .tJt\Ia

crg t,rstsGtr l&-+':ocilI'Jqr uo ro;;t;:!i'.r.(qLt:c
Lr-ll,ta.rr'
a{t r" ru ns rollEiu
}i alqEc o'i 6r-:r.r !,&lcat iarp Lr,
.lrhF-, .a
Of
sr
ti .uicI rrr..r{r.tts roq !i s- ,*"t.'i.Ji.lit:t.fl"1;.:i:il"jr::
Lt- o|.
a t.tsls
l! .rrBtr
f,lp
lirrr?o
!sz.a.9t
ql
tt
tnt3
ar,.A II r,{ }q
l0-lq.
l. a, ottrl
'lats
" . 1'rta ra Di_ lBrlrl
of;lat.ia
iolltf!
?t.mIS
(! et li, lrrt[r,
lll
t^1 otr'.Js
l?alre
ttr^
lrtrrtl
Ga r.r, t^1alt
. lt
r^reru
{a
:a}tt4r
dlc,
{a!
11-.tr
su]E
to:ai.t
]i.a
g'eou1 I.t!tlrf.r
sJ Jsg.lrl
rij rl\t9qc.g
s,.H.4
ta fii'lJr
ttif.i
. 0 fr giu!|aj
.0
I[
]I
- ii tG
r f ,rIa
a a , rsl{ll|l
rr
glrrt
ri
r c !IrJ.-ut-tf
trr.t.-ut
l n l a irau;ttrlrl
i.asJltllrJ
scuJiJJ
scu-SiJd
l J l | a i 'uta
1rr1r.
1G
clrr.cs
.l'4.r*a ?
ltll.ra
f+L
r4r.
iltr-ra.ro4
4!.
ti
1;51!c1o191
qiu Lrll!t8la
' x o l "pallt
.e l.ln33..tl!'!lEalt
ta!trll
lnlqtra.alttsxltt
cr 1ta1| 114-1 -}LE tttr+ l{rll(rul
g5o1ir1:tt'1c9.la
lata r. talll{
*t-.l'
trd'.g! D:l tu rt REIS tr nl!.ot s-i

6l! t-tlidl{lr3r3srtt
dellrt
rutal tr l.rlrl DcqDotaortrq Cutrtr
aulila aour: L!.4!!!lFlt.l'.r'
gr ',nta.rrac. !alt:raa!
dlrlDr ra.al ai.r'51!t
lrlD detc:ta?lic
ryft4 J!dd';F.rl
I.,1 !u or Fttrmllo
or .rD
f. tmfstt
Jutt..^blrt
L.E tarh.trL
FaafEa al t-ml"
trrslyrfarrjt.lrr
Eot do Lilsia c' nl
lrt raatr+ raalop.ttft
(d.
.lflt
Drrn.lu!
ailht6!t
Vlrd:rr|'.g
9f 8f?aErrol-lnir9
tltrl.
t t6.:l
tilltlt
fnrtt-
r.Ftrd
at ttlsl.tol
fDtam.lr
r'ir
Fstrtalt
ttirtl Gi !
;ten.ll
lD
.aQD -r fadld.!,Lli
,r8!.''l -r.r"l,irf-.Ls!itoltra
tblqllal,
da FaiFtlatl|to.
Ft .ltlr
I. P.6.$rlrttc
ltrarlt
f'r 3ftl"tla
?a;.' al.|t
rarct rrr fio
.l ?-l.(.t
lct Dpr!d-.otal
lt,trD. o.,!r'Drl a .l tl!.dul{l

(Iovan Ioan) A Fost Frumos La Gherla PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

(Iovan Ioan) A Fost Frumos La Gherla PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

(Iovan Ioan) A Fost Frumos La Gherla PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

i..

Preot fosn lovan

Publicdm in paginile ce vrmeazd- pentru a-i

Regimurile comunisteau ucis prin impugcare,bdtii,

peste neamul nostru. A indurat acestcalvar, la

Gabor, Biserica Ortodoxd Romdnd si regimul

aouzatliinstituliei eclesiale,datoritd compromisurilor fdcute de cdtre noii arhierei,trecdndu-se

rdnd, i--acerutnoului patriarh sd ia atitudine pentru apdrareafiinfei Bisericii - despre,,aqa-zisul

Onisifor Ghibu, Chemare Ia judecata istoriei, Edit.

{iq anti-sovietici, sau curajfl nenumdra{ilorpreo{i ortodocgicare au rdmasslujitori onegtiai lui

Interviul acordat cotidianului Tribuna Ardealului (ClujNapoca),l7 octombrie 1992.

impotrivit Sfintului Sinod.al cdrui membri erau

pen,,Iatd durereamare 9i alarmareanoastrd

Pdrintele Ioan Iovan s-a ndscut la 26 iunie

parhial monahal al Arhiepiscopiei Bucuregtilor.

timp ce poporul muncitor iqi intensificd tot mai

a C. P. prin schimbarede calificare din delictul

el numai seara,dupd ce lddm masa de seard,qi

Condamndriila muncd dilnicdpe via(d, betdilor primite in perioada detenliei qi umilintelor

am consideratcaterisit, cd'fdceam acolo Liturghie, predicam[...]"20.

Primind citalia la judecatd pentru ziua de 27

Preot Ioan Iovan

prin Patriarhie. Este concludent faptul cd indatd

sonal, prin subalterni gi prin preo{i agen}i, sd md

Preot Ioan Iovan

Maica Starefdde la Agapia, s-auerijat in oameni

prezint Ia acestsimulacru de judecati, a[le] cdrei

Preot Ioan Iovan

re, in urma ordinului Sinodului permanantdin 3

Preot Ioan Iovan

au calomniatqi [au] deprin "scrisori deschiss'1,

tirii Vladimiregtilor, care au refuzat sd semneze

Preot Ioan Iovan

trugi cdt mai cur6nd "centrul de prefbcitorie de

Preot Ioan Iovan

de a interveniprin minister la Patriarhieca sd se

Vladimirescu ar fi altele decAtcele ce se sdvdrgescla toate bisericile ortodoxe. Nu numai atdt:

Preot Ioan Iovan

Adevdrul estecA la Vladimiregti nu se adund

Preot Ioan Iovan

Nu v-a[i gdndit cd dacd Agezdmdntulde aici

infruntdm, Vd prihdnim gi ne lepdddmde faptele

Preot Ioan lovan

Cred cd aceastaV-a fost intenfia, [pentru] cd

des qi sd nu-mi fac pravila cdlugdreascdintre

Preot Ioan Iovan

Nu Vd fie cu supirare, dar vd intrebdm: care

prin fapteleqi dispozi{iileI. P. S. qi P. S. Voastre

iese din afirmafia P. S..Valerian, care repetaf

slujescnumai capului - FlristosDomnul, ci sluj esc. doi._{o*ryrq!,

,,vetrela"- pinzdde corabie(n. ed.).

Preot Ioan Iovan

Afost frumos la Gherla!

suferit.Mu(i sevor lepdda,nu de celetrupegtici

Preot Ioan Iovan

Sinod, motivdndu-sein'referat de cdtre P. S.

hovniceqti?"$i mai ales,ce rdspunsva da P. S.

Preot Ioan Iovan