Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUPORT DE CURS
AN UNIV. 2007/2008
SEM.1 si SEM. II
PROF. CURS:
Prodecan Conf. Univ. Dr. Tighiliu Iolanda
STUDENT:
ANDREI EDUARD CRACIUN
CONSTANTA
2007/2008
Cuprins
SEMESTRUL 1
I.
De
la
geneza
etnica
la
geneza
statala
________________________________________________________ 5
I. 1. Civilizatia si istoria daco-getilor _________________________________________________5
1.
Procesul
de
indo-europenizare;
etnogeneza
tracilor__________________________________5
2. Geneza civilizatiei geto-dace______________________________________________________5
3. Limba daco-getilor_______________________________________________________________7
4. Religia daco-getilor______________________________________________________________7
5. Contacte cu alte popoare_________________________________________________________7
6. Izvoarele scrise despre daco-geti__________________________________________________8
7. Statul dac (sec I i. Hr.-sec I d. Hr.)_________________________________________________8
I.
2.
Trasaturile
civilizatiei
in
Dacia______________________________________________________10
1. Provincia Dacia___________________________________________________________________10
2.
Elemente
ale
civilizatiei
romane
in
Dacia___________________________________________11
I.
3.
Etnogeneza
romaneasca:
semnificatia
sintezei___________________________________11
1.
Etnogeneza
romaneasca
procesul
de
formare
poporului
roman___________________ 11
2. Romanizarea si etapele romanizarii______________________________________________ 12
3. Factorii romanizarii ____________________________________________________________ 12
4. Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana______________________________
13
5. Crestinismul factor al romanizarii ____________________________________________ 14
6. Autohtoni si migratori___________________________________________________________ 15
7.
Formarea
poporului
roman
si
limbii
romane;
componenetele
limbii
romane__________16
1.
Societatea
romaneasca
in
XIII_______________________________________________17
sec
IX-
2.
Structuri
politice
romanesti
din
sec
IX-
XIII__________________________________________18
3.
Formarea
Voievodatului
Transilvaniei____________________________________________ 21
4.
Formarea
Statului
medieval
Tara
Romaneasca
(Ungro-
Vlahia)_______________________22
5.
Intemeierea
Statului
medieval
Moldova____________________________________________23
6.
Formarea
Dobrogei____________________________________________________________
23
II. Civilizatia romaneasca in context european_____________________________________________24
II. 1. Biserica si Domnia_____________________________________________________________24
II. 2. Politica externa a voievozilor romani____________________________________________27
1. Mircea cel Batran (1386-1418) Tara Romaneasca________________________________27
2. Alexandru cel Bun (1400-1432) Moldova_______________________________________27
3. Iancu de Hunedoara Transilvania _____________________________________________28
4. Vlad Tepes (1456-1462;1476) Tara Romaneasca________________________________29
5. Stefan cel Mare (1457-1504) Moldova__________________________________________29
6. Mihai Viteazul (1593-1601) Tara Romaneasca___________________________________30
Unirea Principatelor____________________________________________________________31
II. 3.Politica
si
diplomatie
in
sec
SEMESTRUL 2
Relatiile
statelor
romanesti
cu
Marile
Puteri.
Criza
orientala_____________________37
1. Regulamentele organice ________________________________________________________39
I.
2.Constiinta
nationala
politica_______________________________________39
si
emanciparea
1. Revolutia de la 1821_____________________________________________________________41
2. Revolutia din 1848-1849_________________________________________________________43
II. Crearea institutiilor moderne___________________________________________________________46
II.
1.
Constituirea
si
consolidarea
statului
roman
modern
(1859-
1881)________________46
1. Unirea
Principatelor
Romane______________________________________________________46
si
reformele
lui
Cuza
(1859-
1866)__________________________________________47
institutii
ale
statului
modern
roman____________________________________51
6. Cucerirea
independentei
de
stat
Romaniei_______________________________________52
1. Conferinta
de
pace
de
la
Paris
Versailles________________________________________60
III. 3. Unificarea politica si administrativa____________________________________________60
1. Constitutia
din
1932
prevederi__________________________________________________62
IV. Stat, societate si cultura__________________________________________________________________62
IV. 1. Structuri economice si sociale__________________________________________________62
IV.
2.
Regimul
politic
in
Romania
intre
1918-
1938____________________________________63
1. Partidele
politice_________________________________________________________________64
2. Activitatea
parlamentara
si
guvernamentala_______________________________________65
IV.
3.
Sfarsitul
regimului
parlamentar.
1940__________________ 66
Pierderile
teritoriale
din
1. Perioada
septembrie
1940
23
august
1944_____________________________________67
2.
Perioada
23
august
1944
30
decembrie
1947____________________________________67
V.
Economia
si
societatea
in
perioada
comunista______________________________________________69
V. 1. Contradictiile industrializarii_____________________________________________________69
V.
2.
Colectivizarea
si
impactul
ei
asupra
statului
romanesc___________________________69
VI.
Dominatia
ideologica
si
represiunea
politica_____________________________________________70
VI.1.
Regimul
politic,
monopolul
ideologic
si
productia
culturala_______________________70
1. Regimul
lui
Gh.
Gheorghiu
Dej
(1948-
Ceausescu
1965-
1965)__________________________________________72
2. Regimul
National
Comunist
(Nicolae
1989)__________________________72
VI. 2. Securitatea si presiunea politica________________________________________________74
VI. 3. Forme de rezistenta anticomunista_____________________________________________75
VIII. Statul si societatea civila dupa 1989__________________________________________________75
VIII.1. Institutiile statului de drept___________________________________________________75
1. Decembrie
1989.
Context
si
consecinte_____________________________________________75
2. Revenirea
la
democratie__________________________________________________________76
IX. BIBLIOGRAFIE _______________________________________________________________________79
I.
II.
Din marele neam tracic s-au diferentiat daco-getii, ca ramura nordica a tracilor, in spatiul
carpato-danubiano-pontic, deci ei sunt autohtoni in acest spatiu.
Daco-getii au fost creatorii si purtatorii culturii hallstattiene in spatiul carpato-danubianopontic dupa cum dovedesc vestigiile ansamblului cultural Basarabi descoperite pe intreg teritoriu
carpato-dunarean.
Aparitia proprietatii private a determinat diferentierea sociala dupa avere care a condos la
stratificarea societatii si aparitia claselor sociale:
-
Daco-getii traiau organizati in triburi si uniuni de triburi conduse de sefi militari (regi).
Triburi daco-getice:
-
Argedava (Dobrogea)
Cotnari
Costesti
Blidaru
Piatra Rosie
Banita
Capalna
Tilisca
Cetatile intarite si mormintele priciare descoperite atesta existenta, in sec. al IV-lea i. Hr., a
unor formatiuni politice in sudul Olteniei, nordul Dobrogei, nordul Moldovei.
Dovezile arheologice, la care se adauga maruriile izvoarelor narrative, atesta existenta unor
puternice uniuni de triburi conduse de basilei (regi) si in secolele urmatoare:
sec. al IV-lea i. Hr. uniunea de triburi condusa de rex Histrianorum din Dobrogea
335 i. Hr. uniunea de triburi din nordul Dunarii infranta de Alexandru Macedon;
300 i. Hr. Si 292 i. Hr. confruntarile dintre uniunea de triburi din centrul Munteniei
conduda de Dromichaites, cu resedinta la Helis si Lisimah, care este luat prizonier;
sec. al III-lea i. Hr. mentionarea intr-o inscriptie de la Histria a uniunii de triburi din
din Dobrogea, care salveaza Histria atacata de tracii sudici ai lui Zoltes;
inceputul sec. al II-lea i. Hr. uniunea de triburi condusa de Oroles, in estul
Transilvania.
3. Limba daco-getilor
Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabo. Ei au fost numiti geti in
izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi popor.
Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia limbilor
indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica, limbile popoarelor
baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca, latina, celtica, germana (grupul
kentum).
Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale, nume
proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte).
4. Religia daco-getilor
Daco-getii credeau in zei:
- zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis)
- un zeu al razboiului, Derzelas sau Derzid,
- o zeitate feminina pe nume Bendis, ce corespunde zeitelor Artemis sau Diana din mitologia
greaca, respectiv romana.
Mortii erau incinerati iar cenusa era depusa in urne ce se ingropau in pamant.
munte.
celtii, creatorii culturii La Tene, in sec. al III-lea i. Hr., au patruns in Dacia (in
Transilvania,
Maramures,
Oltenia)
contribuind
la dezvoltarea
metalurgiei
Tomis (Constanta);
Callatis (Mangalia).
Au avut loc schimburi culturale care au determinat progresul dacilor. Acestia au preluat de la
greci:
-
roata olarului;
folosirea monedei;
Hecataios din Milet (sec. VI-V i. Hr.) aminteste de getii de la sud de Dunare;
Herodot, Istorii (sec. al VI-lea i. Hr.) vorbeste despre rezistenta dacilor impotriva lui Darius la
trecerea lui prin Dobrogea pentru a-i infrange pe sciti;
Tucidide, Razboiul Peloponesiac (sec. al V-lea i. Hr.) mentioneaza pe geti ca fiind aliati ai
Atenei;
Iustinus, istoric roman din sec. al. II-lea i. Hr. ofera informatii despre getii din sec. al. Iv-lea i.
Hr.;
Flavius Arianus, istoric si geograf grec (sec. al II-lea i. Hr.), in Anabasis relateaza expeditia
lui Alexandru Macedon (335 i. Hr.) impotriva dacilor de la nordul Dunarii;
Diodor din Sicilla (sec. I i. Hr.) aminteste despre existenta dacilor in Campia Dunarii in sec IVIII i. Hr.;
Dionysopolis;
- incepand cu anul 60 i. Hr. cucereste teritoriile ocupate de celti, in sud-vestul si nord-vestul
Daciei;
- in anul 48 i. Hr. campanile la sud de Dunare, in Peninsula Balcanica.
Limitele statului dac in timpul lui Burebista, conform geografului antic Strabon erau:
-
Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac, motiv pentru care Burebista s-a
amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l pe Pompei. Victoria lui
Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a lui Burebista intrerupta de
moartea conducatorului roman(44 i. Hr.).
La moartea lui Burebista, statul dac s-a destramat. S-au format patru, apoi cinci unitati
statale: in Transilvania, in Moldova, in Maramures, in regiunea subcarpatica a Munteniei.
Urmasii lui Burebista
Deceneu (44 i. Hr.) rege si mare poet (concentra in mainile sale puterea laica si religioasa),
a preluat conducerea statului lui Burebista, dar statul condos de acesta se limita in zona
Muntilor Orastie.
Coryllos-Scorilo (? - 68/69 i. Hr.) a fost rege timp de 40 de ani in statul dac cu centrul in
Muntii Orastie.
Coson rege al statului dac in nordul Munteniei, s-a amestecat in razboaiele civile de la
Roma in timpul lui Octavian Augustus.
Cotiso (sf. sec. I d. Hr. inc. sec. II d. Hr.) rege al statului dac din Banat, a facut incursiuni la
sud de Dunare.
Dicomes rege al unui stat din centrul si sudul Moldovei, a participat la lupta de la Actium
(31 d. Hr.) dintre Octavianus si Marc Antonius, de partea celui din urma.
Roles (sf. sec. I i. Hr.) rege al unui stat dac din Dobrogea, s-a aliat cu romanii in iarna 29/28
i. Hr. si a luptat impotriva celorlalti regi daci din Dobrogea, Dapix si Zyraxes care se
impotriveau romanilor.
DECEBAL (87-106 d. Hr.)
A refacut unitatea statului dac care era mai putin intins decat statul lui Burebista, dar mai
puternic. Statul dac condus de Decebal, cu capitala la Sarmizegetusa Regia, cuprindea Transilvania,
Banat, Oltenia, centrul si sudul Moldovei.
A avut mai multe confruntari cu romanii:
- 87 d. Hr., armata romana condusa de gen. Cornelius Fuscus a atacat Dacia si a fost infranta
la Turnu Rosu;
- 88 d. Hr., o armata romana condusa de gen. Tettius Iulianus a atacat Dacia prin Banat.
Decebal a incheiat pace cu Domitian si a devenit client al Romei (89 d. Hr.)
- 101 102, armata romana condusa de imparatul Traian (98 117) a atacat Dacia si a
provocat grele infrangeri dacilor; Decebal a cedat si incheiat pacea cu romanii in conditii foarte
grele pentru Dacia.
- 105 106, Traian, dupa construirea podului peste Dunare de la Drobeta, ataca din nou
Dacia pe care o cucereste in intregime sip e care o transforma in provincie romana.
I.
In anul 106, in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul locuit de
daci a fost divizat astfel:
- provincia Dacia, care cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, a carei populatie autohtona a
fost supusa unui intens proces de romanizare;
11
- o parte a teritoriului (sudul Moldovei, Muntenia, si partea de rasarit a Olteniei) a fost anexat
provinciei Moesia inca din anul 46;
- teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii, carpii, dacii mari): Maramures, Crisana, nordul
Moldovei. Prezenta dacilor liberi la granitele provinciei a impus aducerea unui numar mare de
legiuni si construirea de fortificatii (castre).
1. Provincia Dacia
in anul 106, a fost organizata ca o provincie de rang imperial, subordonata direct
imparatului, administrate de un guvernator numit Legatus Augusti pro Praetore, cu
capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa;
a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a impartit Dacia
in :
Dacia Superioara: cuprindea Transilvania si Banatul, cu capitala la Ulpia Traiana
Sarmizegetusa; era administrata de un Legatus Augusti pro Praetore;
Dacia Inferioara: cuprindea Oltenia, era administrata de un procurator Augusti
O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul Hadrian, care in 121122 a impartit provincial Dacia in:
Dacia Superior;
Dacia Inferior;
Dacia Porolissensis, situate in N. Daciei Superioare, cu capitala la Napoca,
administrata de un procurator Augusti.
Ultima organizare administrativa a fost realizata de imparatul Marcus Aurelius, in 168, in trei
unitati administrative, pastrandu-se insa unitatea provinciei:
Dacia Porolissensis, in nordul provinciei Dacia cu capitala la Napoca;
Dacia Malvensis, in Oltenia si Banat, cu capitala la Malva, pe Olt;
Dacia Apulensis, in Transilvania, cu capitala Apulum.
Aceste unitati administrative au fost puse sub conducerea unui guvernator (Legatus
Augustus pro Praetoretrium Daciarum).
In 271 a avut loc retragerea aureliana, cand imparatul Aurelian a retras armata si
administratia romana din Dacia, stabilind granite Imperiului Roman pe linia Dunarii. Pe teritoriul
Daciei a ramas o populatie daco-romana care in conditiile marilor migratii, in urma procesului de
etnogeneza, a dat nastere poporului roman si limbii romane.
2. Elemente ale civilizatiei romane in Dacia
-
limba Latina a fost introdusa in Dacia prin intermediul soldatilor romani si colonistilor
adusi din peninsula Balcanica. Limba Latina folosita in administratie, armata, in
relatiile de schimb, in justitie a fost preluata de autohtoni;
12
componenta dacica;
componenta romana
Romanizarea: este un proces complex specific lumii romane in cadrul careia elementele civilizatiei
romane (cultura materiala si spirituala, limba latina) patrund in toate compartimentele vietii unei
provincii astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite cu limba latina si la insusirea unui nou mod de
viata de catre autohtoni. Procesul de romanizare s-a desfasurat in intreg spatiul locuit de daco-geti,
cuprinzand si teritoriile locuite de dacii liberi.
2. Romanizarea si etapele romanizarii:
a)
redusa, s-a realizat fara interventia statului roman, prin scimburile culturale ale geto-dacilor cu
populatia romanizata din peninsula Balcanica care au influentat arhitectura, ceramica geto-daca,
etc.
b)
organizat prin interventia statului roman pentru organizarea provinciei Dacia si a cuprins toate
sferele societatii (economica, politica, sociala, culturala). S-a realizat prin factorii romanizarii. Din
simbioza dacilor cu romanii au rezultat daco-romanii.
c)
13
14
Viata religioasa. Fenomenul interpretatio romana (preluarea unor divinitati dace sub nume
romane: Zalmoxis, Bendis), adorarea unor divinitati romane (Inunona, Mineva, Jupiter, Venus),
practicarea cultelor in limba latina au dat nastere elementelor de sincretism religios (contopirea
unor divinitati asemanatoare, dar de origini diferite, intr-una singura), ceea ce demonstreaza
legaturile spirituale daco-romane, influentele reciproce care au aujutat la romanizarea autohtonilor
din Dacia.
4. Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana
Dupa retragerea aureliana (275) teritoriul Daciei a continuat sa fie locuit de o populatie
romanizata (daco-romanii). In acest sens stau marturie numeroase dovezi descoperite in spatiul
carpato-dunarean.
Dovezi arheologice:
Dovezi numismatice:
Dovezi epigrafice:
Dovezi lingvistice:
Hidronime (nume de rauri) ce deriva din cele folosite in epoca romana: Alutus (Olt),
Maris (Mures), Samus (Somes), Crisius (Cris).
15
daco-romana cunoaste o intensificare a raspandirii crestinismului mai ales dupa Edictul de la Milan
(313), prin care Constantin cel Mare acorda libertate religioasa crestinilor din Imperiu, si dupa
interzicerea cultelor pagane de catre imparatul bizantin Teodosius I (379-395). Dupa aceasta data
are loc organizarea crestinilor din regiunea Dunarii in episcopii (Tomis, Durostorum), ridicarea de
basilici paleocrestine la Tomis, Histria, Callatis, Tropaeum Traiani, Sucidava, Drobeta, Porolissum.
Un rol importan in raspnadirea crestinismului in spatiul carpato-danubiano-pontic l-au avut
misionarii crestini Ulfilas (care a predicat in limbile greaca, latina, gota), Sava Gotul, Dionisie cel Mic
(in Dobrogea). Au fost descoperite numeroase obiecte crestine la Biertan (donariul de bronz), Tomis
(opait), Apulum, Dej (opait crestin de bronz), Tibiscum, etc.
Principalele cuvinte crestine din limba romana sunt de origine latina: biserica vine de la
latinescul basilica in timp ce crestinii occidentali folosesc pentru biserica termenul ecclesia;
Dumnezeu vine de la latinescul Domine Deus. Tot din limba latina au fost preluate si cuvintele:
cruce, inger, crestin, preot, botez etc. Acest lucru dovedeste vechimea dar si caracterul latin,
occidental al crestinismului romanesc.
6. Autohtoni si migratori
Dupa retragerea romana, populatia daco-romana ramasa in Dacia a cunoscut valuri
succesive de populatii migratoare.
Mai intai, pe teritoriul fostei provincii romane s-au asezat dacii liberi, in grupuri, iar populatia
daco-romana s-a extins dincolo de granitele provinciei ceea ce a condus la uniformizarea culturii
romanice in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic.
Primele migratii au avut loc in sec. IV, migratorii in drumul lor spre centrul, vestul sau sudul
Europei trecand si peste teritoriul locuit de daco-romani. Influenta migratorilor a fost redusa,
contactele cu autohtonii rezumandu-se la plata unui tribut din partea autohtonilor. Pe teritoriul
Daciei a ramas un numar mic de migratori care au fost asimilati de populatia romanizata.
7. Principalele populatii migratoare
Gotii: popor germanic, erau impartiti in doua ramuri: ostrogotii si vizigotii. Au fost primii
migratori care s-au asezat in Dacia. Prezenta lor este atestata de descoperiri arheologice
precum: tezaurul de la Pietroasa, mormintele princiare de la Apahida, necropolele de la
Targsor. In anul 376 ei au fost infranti de huni si alungati peste Dunare.
Hunii: popor asiatic, nomad, s-au stabilit in Campia Panonica. In timpul lui Attila au ajuns o
mare putere si au facut incursiuni in toata Europa. Dupa moartea lui Attila (453) stapanirea
hunilor s-a destramat.
Gepizii: popor germanic, s-au asezat in Pannonia, de unde tineau sub stapanire Dacia. La
inceputul sec. al VI-lea li s-a alaturat un alt neam germanic, longobarzii, cu care au intrat in
16
conflict. Infranti de longobarzi au trecut in Transilvania unde au fost asimilati. Prezenta lor
este atestata de descoperirile de la Moresti si Apahida.
Avarii: originari din Mongolia, in sec. al VII-lea s-au asezat in Pannonia. Au dominat Europa
Centrala pana in sec. al VIII-lea cand au fost invinsi de Carol cel Mare. Au facut incursiuni in
Peninsula Balcanica. Au fost prezenti in Dacia in sec. VII-VIII dupa cum dovedesc vestigiile de
la Felnac si Teius.
Bulgarii: au migrat la sf. sec. VII la sud de Dunare unde au intemeiat un stat puternic. Au
constribuit la separarea tot mai profunda a romanitatii orientale.
In timpul migratiei daco-romanii au rezistat invaziilor pastrandu-si fiinta etnica, limba latina si
cultura.
8. Formarea poporului roman si a limbii romane; componentele limbii romane
Dupa anul 275, pe parcursul a catorva secole, in spatiul carpato-dunarean, a avut loc
desavarsirea etnogenezei romanesti.
Poporul roman s-a format din simbioza a doua componente etnice: dacii si romanii in
teritoriul delimitat de Carpati, Dunare, Marea Neagra si Balcani. Poporul roman a locuit permanent
teritoriul de la nord de Dunare.
Limba romana s-a format paralel cu poporul roman, este o limba neolatina, cum sunt si
limbile franceza, spaniola, portugheza, italiana.
Limba romana s-a format in doua etape:
1. preluarea limbii latine de catre daco-geti. Acestia au folosit latina populara, vulgara (vorbita);
2. transformarea treptata a limbii latine vorbite intr-o limba romanica de factura orientala, numita
romana
comuna
(straromana
sau
protoromana).
Influenta
elementelor
slave
fost
dialectul aroman;
17
dialectul meglenoroman;
Aceasta migratie a facut sa creasca ponderea elementului romanic la nord de Dunare, unde
limba romana a avut o evolutie diferita, slavii ramasi aici fiind asimilati de autohtoni. Influentele
lingvistice slave nu au putut schimba caracterul latin al limbii romane, ele limitandu-se doar la
imbogatirea vocabularului.
Componentele limbii romane:
substratul lingvistic traco-dacic: cca. 160 de cuvinte cu derivatele lor (10% din lexicul
romanesc);
La acestea s-au adaugat imprumuturile din alte limbi, unele din epoca medievala (maghiara,
turca), altele din epoca moderna (franceza, italiana, germana).
Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane s-a incheiat in sec. al VIII-lea.
I. 4. Constituirea statelor medievale Transilvania, Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia),
Moldova, Dobrogea
1. Societatea romaneasca in sec. IX-XIII
Despre societatea romaneasca in sec. IX-XIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale caror
informatii sunt completate de descoperirile arheologice.
Primele mentiuni despre romani au aparut in izvoare medievale din sec. VII-VIII.
Izvoare scrise ce contin informatii despre romani:
- Tratatul militar bizantin Strategikon, din sec. al VII-lea, este prima atestare documentara a
populatiei de la nordul Dunarii, denumita cu termenul de romani;
- Geografia armeana a lui Moise Chorenati, din sec. al IX-lea, mentioneaza taracareia ii zic
Balak (Valahia);
- Cronica turca Oguzname, din sec. al IX-lea vorbeste despre tara vlahilor;
- Despre
administrarea
imperiului
scrisa
de
imparatul
bizantin
Constantin
al
VII-lea
18
- Cronica ruseasca Povestea anilor care au trecut, din sec. al XI-lea, ii mentioneaza pe vlahi;
- Alexiada Anei Comnena, ofera informatii despre structuri politice din Dobrogea conduse de
Tatos, Satza si Sestlav;
- Cronicarul bizantin Ioan Kynnamos, in sec. al XII-lea, scrie despre multime de blachi din
Dobrogea;
- Poemul german Cantecul Nibelungilor, din sec. al XII-lea dar care prezinta evenimente din sec.
al X-lea, ii aminteste pe vlahi si pe tara vlahilor;
- Epopeea franceza Cantecul lui Roland ofera stiri despre romani;
- Corespondenta dintre Ionita cel Frumos si Papa, din sec. al XIII-lea vorbeste despre originea
latina a romanilor;
- Cronica
notarului
anonim
al
regelui
Bela
al
IV-lea,
Gesta
Hungarorum
(Faptele
ungurilor),redactata in sec. al IX-lea, despre tara romanilor, organizarea lor, despre primele
formatiuni politice prestatale din Transilvania;
- Legenda sfantului Gerard aminteste despre existenta unor formatiuni politice romanesti in
Transilvania.
Cercetarile arheologice au scos la suprafata un numar foarte mare de asezari din sec. IX-XIII
(peste 1500), pe care arheologii le-au incadrat in complexul cultural Dridu, prima cultura
romaneasca, care, prin caracteristicile ei, dovedeste incheierea procesului de etnogeneza a
poporului roman. Conform acestor descoperiri, romanii erau organizati in obsti satesti teritoriale
numite, de catre istoricul Nicolae Iorga, romanii populare. Asezarile fortificate, descoperite la
Fundu Hertii, Slon (Prahova), Moresti, Dabaca, Vladimirescu (Arad) etc., specifice culturii Dridu, si
inventarul acestora atesta stratificarea societatii si existenta unui conducator cu functii politicoadministrative.
Obstile satesti au evoluat din obstile gentilice (ce aveau la baza legaturile de rudenie dintre
membrii obstii) specifice dacilor si, mai tarziu, daco-romanilor. Obstile satesti au capatat, cu timpul,
un caracter teritorial, legaturile de rudenie pierzandu-si importanta.
Obstile satesti teritoriale erau comunitati umane ce-si desfasurau activitatea pe un anumit
teritoriu (hotarul obstii) pe care il aveau in stapanire, conduse de cnezi sau juzi. Obstile satesti s-au
grupat in uniuni de obsti (autonomii populare), ce purtau diferite denumiri: codri, campuri, tari,
ocoale,etc.
Acestea au stat la baza formarii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice prestatale
2. Structuri politice romanesti din sec. al IX-lea sec. al XIII-lea:
TRANSILVANIA
Cronica lui Anonimus vorbeste despre existenta la jum. sec. al IX-lea, a trei formatiuni
politice romanesti:
-
19
Legenda Sfantului Gerard mentioneaza existenta, la jum. sec. al XI-lea, a doua voievodate
romanesti, ce au opus rezistenta expansiunii maghiarilor spre rasarit:
Din aceste izvoare aflam despre organizarea interna si legaturile politice, economice,
religioase cu Bizantul.
Informatiile izvoarelor scrise au fost completate cu informatiile oferite de sapaturile
arheologice care au scos la suprafata cetati din acea vreme: Moigrad, Moresti, etc.
TARA ROMANEASCA
Diploma cavalerilor ioaniti, din 1247, mentioneaza existenta a cinci formatiuni politice
prestatale romanesti la sud de Carpati:
-
MOLDOVA
Existenta unor stucturi politice romanesti la rasarit de Carpati este confirmata de izvoarele
narative ale vremii (Oguzname, literatura bizantina, cronici rusesti, documente din cancelaria
germana si papala). Aceste izvoare vorbesc despre locuitorii spatiului dintre Carpati si Nistru:
-
ulakes, in Oguzname;
Fundu Hertii;
Ibanesti;
20
Horodistea;
Tudora;
Dersca;
Denumirile stravechi de tari, codri, campuri, ocoale, care s-au pastrat pana azi in
Moldova, presupun existenta, in aceste locuri, a unor formatiuni politice prestatale (autonomii
romanesti) din perioada de inceput a Evului Mediu.
-
Tara Sipenitului;
Codrii Cosminului;
Codrii Orheiului;
Codrii Lapusnei;
Codrii Hertei;
DOBROGEA
Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este atestata inca
din sec. al X-lea. O inscriptie din 943, descoperita la Mircea Voda, aminteste de un jupan Dimitrie,
conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei de la Mircea Voda.
O alta marturie, din a doua jum. a sec. al X-lea a fost descoperita pe peretii complexului
monastic de la Murfatlar care mentioneaza pe jupan Gheorghe.
Intre 971-1204, Dobrogea a fost organizata de Imperiul Bizantin ca o unitate militaradministrativa, numita thema Paristrion (Paradunavon), condusa de un strateg.
In opera sa, Alexiada, Ana Comnena vorbeste despre existenta, in a doua jum. a sec. al XIlea, a trei conducatori locali:
-
21
1187 rascoala s-a incheiat cu victoria vlahilor, care s-au constituit intr-un puternic
stat in nordul Peninsule Balcanice, stat numit Statul Asanestilor sau Imeriul VlahoBulgar, cu capitala la Tarnovo. Primul conducator al acestui stat a fost Asan.
1196 Asan a fost ucis de catre boieri, conducator a devenit fratele acestuia, Petru.
1197 Petru a fost asasinat si el de catre boieri iar conducerea a fost preluata de
Ionita, fratele lui Asan si Petru.
1197-1207 a domnit Ionita cel Frumos (sau Ionita Caloian cum a fost numit de greci)
care a obtinut titlul de rege si recunoasterea oficiala a statului sau, atat din partea
Bizantului, cat si din partea papei.
1207 Ionita cel Frumos a fost ucis. Locul sau a fost luat de Asan Burul (1207-1218).
1218 tronul a fost ocupat de nepotul lui Ionita, Ioan Asan al II-lea, in timpul caruia
statul atinge culmea puterii si intinderii sale: de la Dunare la Adrianopol si de la Marea
Neagra la Marea Adriatica. In tompul sau, statul a devenit bulgar.
romanilor
de
aici
organizati
Hungarorum);
22
in
voievodate
(mentionate
in
Gesta
sec. XI: dupa crearea regatului Ungariei prin incoronarea lui Stefan I ca rege
apostolic si crestinarea ungurilor in rit catolic a inceput cucerirea organizata a
Transilvaniei, prin infrangerea voievozilor formatiunilor politice romanesti din centrul
Transilvaniei si Banat.
organizarea
treptata
teritoriului
cucerit
prin
crearea
comitatelor,
unitati
a.
b.
c.
23
d.
- Invazia mongola din 1241 a oprit expansiunea maghiara la sud de Carpati si a permis
incercarea unui urmas al lui Litovoi, voievod din dreapta Oltului, de unigicare a acestor
Dunare a pornit din stanga Oltului, de la voievodatul lui Seneslau, pe fondul crizei politice a
regatului maghiar si slabirii dominatiei tatare asupra teritoriilor romanesti la inceputul sec. al
XIV-lea;
Intemeietorul (1310-1352);
-
9-12 noiembrie 1330 batalia de la Posada si infrangerea lui Carol Robert de Anjou;
sine statator in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352-1364), Vladislav
Vlaicu (1364-1377), Radu I (1377-1384), Dan I (1384-1386), pana la sfarsitul sec. al XVI-lea.
5. Intemeierea statului medieval Moldova
A cunoscut trei etape:
1. 1353 crearea de catre regalitatea maghiara, in contextul luptelor cu tatarii, a unei marci
de aparare in nord-vestul Moldovei cu centrul la Baia, pusa sub conducerea voievodului
maramuresean Dragos, structura ce s-a suprapus peste structurile romanesti din zona. Aceasta
marca este considerata Moldova Mica si era vasala regelui Ungariei.
24
A. Tara Romaneasca si Moldova biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor
medievale romanesti.
Organizarea institutionala:
urmatoarele atributii:
25
Sfatul
Domnesc
alcatuit
din
dregatori,
aveau
atributii
politice,
administrative si judecatoresti.
in Moldova eu
26
Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri: Neamt, Putna,
Voronet, Moldovita, etc.
Organizarea administrativ-teritoriala
Tara
Romaneasca:
judete,
conduse
de
reprezentanti
ai
domnului,
judeti
cu
functii
administrative, judecatoresti.
Moldova: tinuturi, conduse de un staroste sau parcalab(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul
lor si cetati).
B. Transilvania
Transilvania, pana la 1541 Voievodatul vasal regelui Ungariei, cu o larga autonomie in
cadrul regatului maghiar.
Organizare institutionala:
Atributiile vicevoievodului:
rol consultativ
Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din
fiecare): nobilii maghiari, patriciatul sasesc, fruntasii secuilor, conditionat de apartenenta la
una dintre religiile recepte (catolica, luterana, calvina, unitariana).
Dieta: compusa din 150 de membri, se intrunea de doua ori pe an. Formata din
reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari, sasi, secui), hotara in chestiunile de interes
general.
27
Scaune sasesti: sapte la numar, cel mai important fiind scaunul Sibiului;
Districtele romanesti: numite initial tari (terra), isi aveau originea in fostele organizatii
autohtone ale romanilor, erau situate in regiunile de granita, in Banat, in Fagaras, sau
Hunedoara. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale, ce se
conduceau dupa dreptul lor stravechi.
Organizarea bisericeasca:
Episcopia Oradiei;
Episcopia Cenadului.
28
29
1444, iulie Pacea de la Seghedin pe 10 ani, incheiata de sultanul Murad al II-lea cu regele
Ungariei, Vladislav I, la insistentele Papei, a renuntat la pacea cu turcii.
1444 alianta antiotomana la care au participat Ungaria, Venetia si oastea Tarii Romanesti
condusa de Vlad al II-lea.
1444 Cruciada de la Varna:
1444, 20 septembrie cruciatii au trecut Dunarea, indreptandu-se spre Nicopole si Varna. Au
cucerit Vidin, Nicopole;
1444, 10 noiembrie in batalia de la Varna, campania s-a incheiat cu infrangerea cruciatilor
si moartea regelui Ungariei, Vladislav I.
1445 o noua alianta la care au participat Ungaria, Tarile Romane si Gheorghe Kastriotul,
conducatorul albanezilor.
1445, august Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor, a fost cucerit
Giurgiul.
1448 alianta cu Vlad Tepes si Bogdan II pe care i-a ajutat sa ocupe tronul Tarii Romanesti,
respectiv al Moldovei;
1448, 18-20 octombrie lupta de la Kossovopolje s-a incheiat cu victoria turcilor.
1456, 21-22 iulie la Belgrad, victoria lui Iancu de Hunedoara.
30
31
32
33
Regimul politic al dominatiei otomane asupra Tarilor Romane s-a manifestat sub doua forme:
dominatia economica si dominatia politica.
- pecheurile darurile in bani sau natura (blanuri, cai, etc.) pe care domnitorii romani erau
obligati sa le plateasca cu ocazia diferitelor evenimente ce aveau loc la curtea sultanului
(casatorii, urcarea pe tron a sultanilor, etc.);
- cumpararea domniei sume de bani ce erau platite sultanilor sau dregatorilor acestuia de
catre pretendentii la tronul Tarilor Romane, pentru a li se acorda domnia;
- confirmarea domniei (din a doua jumatate a sec. al XVII-lea) sau mucarerul obligatie in
bani, anuala sau trienala, ce era platita de domnitori sultanului pentru mentinerea lor pe
tron.
b) obligatiile in natura (cereale, vite, cai, etc.) si obligatiile in munca (transport, constructii, etc.)
c) monopolul comercial: dreptul turcilor de a cumpara produse agricole la preturi foarte mici.
pe parcursul sec. al XVII-lea, au existat domnitori si principi (in Transilvania) care s-au distins prin
politica abila dusa cu scopul iesirii din sfera de influenta a Imperiului Otoman.
Cele mai importante domnii:
1. Matei Basarab (1632-1654), in Tara Romaneasca:
Politica interna:
-
cu sprijinul boierilor romani a incercat inlaturarea boierilor greci din sfatul domnesc;
Politica externa:
34
Politica interna:
-
s-a sprijinit pe boierii greci in conducerea tarii ceea ce i-a nemultumit pe boierii
pamanteni;
om de cultura, a ridicat numeroase biserici si manastiri (Biserica Trei Ierarhi din Iasi).
Politica externa:
- 1639, a incercat sa-l indeparteze de la tron pe Matei Basarab, dar a fost infrant in luptele
de la Ojogeni si Nenisori (Ialomita);
- 1638, tratat de alianta cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I;
- 1644-1648, perioada de imbunatatire a relatiilor cu Matei Basarab;
- 1646, a incheiat o conventie de buna vecinatate si de extradare cu Transilvania;
- 1653, ultima incercare a lui Vasile Lupu de a ocupa tronul Tarii Romanesti s-a incheiat cu
infrangerea suferita la Finta si indepartarea sa de pe tron.
Politica interna:
-
Politica externa:
-
1683, cand a avut loc asediul esuat al turcilor asupra Vienei, chiar daca a participat cu
trupe alaturi de Imperiul Otoman la acest asediu, a ajutat trupele imperiale oferindu-le
informatii despre actiunile turcesti;
35
Politica interna:
-
a sprijinit Biserica prin construirea de lacasuri de cult si prin danii acordate acesteia;
a contribuit la inflorirea culturii prin sprijinul acordat tiparirii de carti in tipografiile din
Targoviste si Ramnic;
1714, datorota intrigilor boierilor pe langa sultan, a fost mazilit, apoi executat
impreuna cu cei patru fii ai sai, la Istanbul.
Politica externa:
-
1709, intre Tara Romaneasca si Rusia lui Petru cel Mare s-a incheiat o conventie
secreta indreptata impotriva turcilor.
Politica interna:
-
Politica externa:
-
s-a orientat spre o alianta antiotomana cu Rusia care se afla in plina ascensiune;
13 aprilie 1711, la Luk, a incheiat un tratat de alianta cu tarul Rusiei, Petru cel Mare,
tratat care prevedea ajutor militar reciproc impotriva turcilor;
36
iulie 1711, la Stanilesti, ostile rusesti si moldovene au fost infrante de turci, iar
Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea tarului Rusiei.
Incepand cu anul 1711, in Moldova si 1716, in Tara Romaneasca, Imperiul Otoman a inlocuit
domniile
pamantene
cu
domniile
fanariote
(fanariotii
erau
greci
din
cartierul
Fanar
al
Constantinopolului, considerati diplomati foarte abili, motiv pentru care erau folositi de sultani in
chestiuni de politica externa).
1. Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova:
1711 inceputul regimului fanariot in Moldova;
1716 inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca;
Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat, mai intai in Moldova, apoi si in Tara
Romaneasca.
Trasaturile regimului fanariot:
domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului,
prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii;
-
Economia fiind subordonata Portii otomane, au crescut obligatiile catre turci si s-a
mentinut monopolul acestora asupra economiei;
Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie, in relatiile cu alte tari
refoma fiscala: desfiintarea darilor si inlocuirea lor cu un impozit anual fix, ce putea fi
platit in 4 rate;
37
Ei au devenit clacasi, fiind obligati sa presteze zile de claca pe pamantul boierului (12 zile pe
an in Tara Romaneasca si 24 in Moldova).
Alexandru Ipsilanti, domn in Tara Romaneasca (1774-1782; 1796-1797) si in Moldova (17861788) a infaptuit reforme in invatamant, justitie si finante.
Scarlat Calimachi, domn al Moldovei in 1806, 1807-1810, 1812-1819 a tiparit la Iasi, in 1816
1817, Codul lui Calimachi, o culegere de legi inspirata din Codul austriac si Codul lui Napoleon.
Ioan Gheorge Caragea, domn al Tarii Romanesti (1812-1818), a promulgat, in 1818, un cod de
legi
(Legiunea lui Caragea) inspirat din Codurile occidentale. El a marit obligatiile taranilor clacasi fata
de boieri.
Regimul habsburgic in Transilvania
1683 asediul esuat al Imperiului Otoman asupra Vienei, moment care marcheaza intrarea
in defensiva a Portii Otomane si expansiunea Imperiului Habsburgic in Ungaria si
Transilvania;
1686 victoria austriecilor impotriva turcilor la Buda;
1687 la Mohacs, Imperiul Habsburgic a obtinut o noua victorie asupra turcilor si a anexat
Ungaria;
1687, octombrie s-a semnat tratatul de la Blaj intre principele Transilvaniei, Mihail Apafi si
imparatul Leopold I prin care Imperiul Habsburgic acorda protectie militara Transilvaniei
impotriva turcilor si a fost acceptata instalarea armatei austriece in 12 orase din
Transilvania;
1688 Dieta de la Sibiu, sub presiunea austriecilor, a hotarat acceptarea protectiei imperiale
austriece impotriva turcilor si renuntarea la suzeranitatea otomana;
1691, 4 decembrie a fost emisa Diploma Leopoldina, act ce a jucat rol de constitutie; in 18
puncte erau stabilite organizarea Transilvaniei si statutul sau in cadrul Imperiului Habsburgic,
astfel:
erau mentinute vechile legi feudale reglementate prin Tripartitul lui Werboczi,
Compilatae Constituones si Aprobatae Constituones;
se mentinea sistemul celor trei natiuni privilegiate (unguri, secui, sasi); romanii erau
considerati tolerati in Transilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a
tarii;
38
se mentinea Dieta Transilvaniei, dar aceasta avea atributii limitate (nu mai avea
dreptul de a alege guvernatorul, care era numit de imparat);
1694 s-a infiintat, la Viena, Cancelaria Aulica a transilvaniei cu scopul integrarii provinciei in
Imperiul Habsburgic si consolidarii stapanirii habsburgice in Transilvania;
1699, 26 ianuarie Pacea de la Karlowitz Imperiul Otoman a renuntat la pretentiile de
suzeranitate asupra Transilvaniei;
1692-1701 a fost organizata Biserica Greco-Catolica prin unirea unei parti a romanilor
ortodocsi cu Biserica Catolica, acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a limbii
romane, la emanciparea romanilor din Transilvania;
1777 a fost emis actul Ratio Educationis prin care a fost reorganizat invatamantul,
ceea ce a permis multor romani accesul la educatie;
1781 edictul de toleranta religioasa prin care religia ortodoxa era considerata legala;
1785 patenta imperiala care desfiinta iobagia si legarea de glie a iobagilor. Acesta
patenta a fost anulata la insistentele nobililor.
39
40
1. Regulamentele Organice
primele Constitutii romanesti care au jucat rol de legi fundamentale pana la 1858;
prevederi:
o
puterea judecatoreasca era detinuta de tribunale si de Inaltul Divan Domnesc, care era
instanta suprema;
a fost stabilit un impozit unic: capitatia, pentru tarani si patenta, pentru negustori si
meseriasi;
dezvoltarea invatamantului.
41
42
Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita Vacarescu, Mihai Cantacuzino, Dimitrie
Sturdza, Eufrosin Poteca, etc.
Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani au inaintat Marilor Puteri aceste
memorii, cautand sprijinul acestora.
la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-22 martie 1773), delegatii ale
boierilor romani au inmanat Congresului memorii prin care cereau, in virtutea vechilor
capitulatii, independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita colectiva a Marilor Puteri
(Rusia, Austria, Prusia).
-
In 1791, la itov, unde se discutau conditiile pacii turcilor cu Rusia si Austria, boierii
munteni au inaintat un alt memoriu Austriei si Rusiei prin care cereau: anularea obligatiilor
fata de Poarta, domn pamantean, autonomia principatelor si intrarea lor sub protectia Rusiei
si Austriei.
reprezentant al micii boierimi din Moldova care prevedea introducerea in Moldova a unui
regim constitutional, autonomia fata de Poarta Otomana, etc.
Forte participante:
43
orasenii;
boerii pamanteni;
pandurii.
Documente programatice:
Revendicari:
reformarea justitiei;
armata nationala;
libertarea comertului;
invatamant obligatoriu.
Desfasurare:
ianuarie 1821 a murit ultimul domn fanariot, Alexandru uu. Cu acest prilej s-a format la
Bucuresti Comitetul de Obladuire pentru a prelua conducerea tarii;
februarie 1821 Tudor, impreuna cu armata sa (10.000 de oameni), a pornit spre Bucuresti.
A facut doua popasuri la manastirile Strehaia si Gura Humorului;
februarie-inceputul lui martie 1821 Tudor si-a fixat tabara la nreni. Aici a purtat discutii
cu reprezentantii Eteriei;
22 februarie 1821, eteristii, condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. La Iasi si la Galati
eteristii i-au masacrat pe turci. Au aparut neintelegeri intre Alexandru Ipsilanti si Tudor
Vladimirescu, generate de comportamentul trupelor eteriste, incercarea eteristilor de a-si
impune autoritatea asupra revolutionarilor romani, neacordarea sprijinului promis de catre
tarul Alexandru I, etc.;
44
18 martie 1821 revolutionarii au ajuns la Cotroceni unde tudor a citit o noua proclamatie;
sfarsitul lunii martie o noaua intelnire a lui Tudor cu Ipsilanti, fara a se ajunge la o
intelegere;
inceputul lunii mai 1821 au patrund in Tara Romaneasca, pe cinci coloane, trupele turcesti.
Tudor a hotarat retragerea spre Oltenia pe ruta Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea;
26/27 mai 1821 la Golesti, Tudor a fost atras intr-o cursa si ucis de eteristi;
26 mai la Zavideni, pe raul Olt pandurii ramasi fara conducatori au fost infranti de turci;
29 mai 1821 la Dragasani a avut loc o noua infruntare intre panduri si turci in urma careia
pandurii au fost infranti definitiv;
7 iunie 1821 langa Dragasani, armata eterista a fost zdrobita de turci. Ipsilanti a fost prins;
octombrie 1821 la Manastirea Secu si Sculeni au fost infrante ultimele ramasite eteriste;
Consecinte:
lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic, regimul politic
autoritar al domnilor regulamentari;
Moldova
Revolutionari: Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Grigore Cuza.
Adunari populare: Adunarea de la Iasi, Hotel Petersburg pe data de 27 martie 1848.
45
reorganizarea invatamantului;
libertatea personala;
desfiintarea cenzurii;
Desfasurare:
29 martie, dupa inaintarea petitiei domnitorului Mihail Sturdza, acesta a trecut la represalii
inabusind miscarea de la Iasi si arestand un numar de 13 revolutionari. Unii revolutionari au
reusit sa fuga peste granita in Transilvania.
Tara Romaneasca
Revolutionari: Comitetul revolutionar compus din: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, C. A. Rosetti, I. H.
Radulescu, Ion Campineanu, fratii Golescu, Ion C. Bratianu.
Adunari populare: Adunarea de la Islaz 9 iunie 1848.
Document programatic: Proclamatia de la Islaz.
Revendicari:
Dezrobirea tiganilor;
Garda nationala;
Libertatea tiparului;
Desfasurare:
46
14 iunie, s-a alcatuit Guvernul Provizoriu format din revolutionari care au incercat infaptuirea
unor reforme: desfiintarea privilegiilor boieresti, organizarea de garzi civice, adoptarea unui
drapel national;
13 septembrie, trupele turcesti au intrat in Bucuresti, a avut loc confruntarea din Dealul Spirii
cu trupele de pompieri care au fost infrante.
Transilvania
Revolutionari: Simion Barnutiu, George Baritiu, Timotei Cipariu, Avram Iancu, Andrei Saguna.
Adunari populare: 3/15 mai 1848 Marea Adunare Nationala de la Blaj, cand a fost adoptata Petitia
Nationala.
Document programatic: Petitiunea Nationala.
Revendicari:
Desfasurare:
17 mai 1848 Dieta de la Sibiu a votat unirea Transilvaniei cu Ungaria. Maghiarii au trecut la
represalii impotriva taranilor.
3-16 septembrie 1848 la Blaj a avut loc o noua Adunare Nationala pentru a protesta
impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. S-a hotarat organizarea unei armate a romanilor;
decembrie 1848 trupele maghiare conduse de generalul Iosif Bem, au invadat Transilvania.
Revolutionarii romani au organizat un centru de rezistenta in Muntii Apuseni sub conducerea
lui Avram Iancu.
4 martie 1848 Imparatul Franz Iosef a adoptat o Constitutie prin care recunostea autonomia
Transilvaniei;
2/14 iulie 1849 interventia armatelor tariste si austriece a inabusit revolutia, trupele
maghiare capituland la Siria.
47
Bucovina
Adunare populara: 8 mai 1848, la Cernauti, prezidata de Eudoxiu Hurmuzaki.
Document programatic: Petitia tarii.
Revendicari:
autonomia Bucovinei;
drepturi politice.
Banat
Adunare populara: 15 iunie 1848, la Lugoj, prezidata de Eftimie Murgu.
Document programatic: Petitia Neamului Romanesc din Ungaria.
Revendicari:
autonomia provinciei.
Consecinte:
chiar daca a fost infranta, revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe drumul fauririi
natiunii romane moderne;
strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea intensificarii
luptei pentru independenta si unitate nationala.
II.
13/25 februarie-18/30 martie 1856, la Congresul de la Paris s-a semnat Tratatul de Pace de
catre Marile Puteri europene (Franta, Anglia, Austria, Prusia, Regatul Sardiniei, Rusia si
Turcia) prin care se hotara:
o
Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul Rusiei si puse sub garantia
colectiva a Marilor Puteri;
Convocarea in Tarile Romane a unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime
pozitia cu privire la unire si la revizuirea Regulamentelor Organice.
48
strain
dintr-o
familie
domnitoare
Europei;
10/22 mai-7/19 august 1858, Conferinta de la Paris desfasurata cu participarea celor sapte
puteri garante;
7/19 august 1858, a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea statutul international al
Principatelor si organizarea interna a acestora:
o
unirea formala a celor doua Principate sub numele Principatele Unite ale Moldovei si
Valahiei;
cele doua state urmau sa fie conduse separat de doi domni, doua guverne, doua
adunari legiuitoare;
erau infiintate la Focsani o Comisie Centrala pentru elaborarea legilor comune celor
doua tari si o Inalta Curte de Casatie;
5 ianuarie 1859 Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca Domn al acesteia pe Alexandru Ioan
Cuza;
24 ianuarie 1859 Adunarea Electiva de la Bucuresti a ales pe domn al Tarii Romanesti tot pe
Alexandru Ioan Cuza.
Alegerea ca domnitor, a lui Alexandru Ioan Cuza, in Moldova si Tara Romaneasca, a insemnat
unirea Tarilor Romane, Marile Puteri fiind astfel puse in fata faptului implinit si constranse sa
recunoasca Unirea Principatelor Romane intr-un singur stat.
3. Domnia si reformel lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)
49
a) 1859-1862: in prima parte a domniei, Cuza a luat masuri pentru desavarsirea unirii in
plan administrativ si legislativ si a intreprins o serie de demersuri pentru
recunoasterea unirii de catre Marile Puteri, dubla alegere insemnand incalcarea
Conventiei de la Paris.
Pe plan intern:
a fost unificata armata prin crearea unui stat major unic, numirea unui singur ministru de
razboi, comanda suprema revenind lui Cuza, a fost adoptata aceeasi uniforma;
a fost unificata legislatia, Comisia Centrala de la Focsani elaborand aceleasi legi pentru
ambele tari;
22 ianuari 1862 s-a format un guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu;
24 ianuarie 1862 Bucuresti a devenit capitala iar Adunarea Legislativa (Parlament Unic) isi
deschidea lucrarile la Bucuresti. Cuza a proclamat Unirea definitiva a Principatelor si tara sia luat oficial numele de Romania. Comisia Centrala de la Focsani si-a incetat activitatea. Ziua
de 24 ianuarie a devenit zi nationala.
Pe plan extern:
7 aprilie-17 septembrie 1859 a avut loc Conferinta de la Paris la care au participat Marile
Puteri, cu exceptia Austriei si Imperiului Otoman, pentru a discuta despre dubla alegere a lui
Cuza;
13 aprilie 1859 Franta, Anglia, Prusia, Rusia, Sardinia au recunoscut Unirea Principatelor pe
timpul vietii lui Cuza;
august 1859 Imperiul Otoman si Austria au recunoscut, si ele, dubla alegere a lui Cuza;
vara 1860 Cuza a trimis Marilor Puteri un memoriu prin care aducea la cunostinta acestora
problemele intampinate in guvernarea Principatelor;
septembrie 1860 Vizita lui Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol, unde a fost primit cu
onoruri de catre sultan;
22 noiembrie/4 decembrie 1861 Sultanul a emis un firman prin care aproba unificarea
legislativa si administrativa a Tarii Romanesti si Moldovei pe timpul domniei lui Cuza.
50
13/25
decembrie
1863
fost
adoptata
Legea
pentru
secularizarea averilor manastiresti, prin care un sfert din suprafata agricola a tarii a
trecut in propietatea statului;
potrivit careia toti barbatii intre 20 si 50 de ani puteau fi chemati la arme in caz de razboi, sau format 4 divizii la Bucuresti, Iasi, Galati, Craiova; domnul era Comandantul suprem al
armatei;
elaborate de Consiliul de Stat, format din specialisti. Domnul avea drept de veto;
micsorarea censului. Alegatorii erau impartiti in doua categorii: directi (cei care stiau carte,
aveau peste 25 de ani, pensionarii si intelectualii, plateau un impozit de 4 lei pe an) si
primari (cei care votau prin delegati si cei care plateau impozite de 48 de lei la sate si intre
80-180 de lei la orase). Cei care nu plateau impozite nu aveau drept de vot;
51
care invatamantul elementar, de patru clase, devenea obligatoriu si gratuit. Au fost infiintate
gimnazii in orasele mari ale tarii;
cu moartea;
divortului civil;
11/23 februarie 1866 a fost organizata o lovitura de stat, in urma careia Cuza a fost
silit sa abdice si sa urmeze calea exilului. Conducerea a fost preluata de o locotenenta
domneasca, formata din Lascar Catargiu, Nicolae Golescu, col. Nicolae Haralambie, si
un guvern condus de Ion Ghica.
strain;
-
2/14 aprilie 1866 a avut loc plebicistul prin care majoritatea romanilor s-a pronuntat
52
29 iunie/11 iulie 1866 adoptarea Constitutiei prin care Romania devenea monarhie
contitutionala;
-
a)
b)
Parlamentul:
-
drept de veto.
Domnul:
A fost adoptata o noua lege electorala care mentinea sistemul de vot censitar,
alegatorii fiind impartiti in patru colegii, dupa avere.
53
Carol I a fost domn al tarii in perioada 1866-1878, alteta regala intre 1878-1881 si,
rege intre 1881-1914, cand a murit (in 1881 Romania a devenit regat).
Pe plan intern:
-
monarhul s-a constituit ca un factor de echilibru, jucand rol de arbitru pe scena politica
romaneasca;
Pe plan extern:
-
prin participarea la razboaiele balcanice din 1912, 1913, Romania s-a afirmat ca un
factor de echilibru in Balcani, si in urma pacii de la Bucuresti a reusit sa obtina
Cadrilaterul de la Bulgaria;
B. Guvernul
- reprezenta puterea executiva;
- perioada 1866-1871, perioada de instabilitate politica caracterizata prin schimbarea frecventa
a guvernelor: s-au schimbat 10 guverne si au avut loc 20 de remanieri guvernamentale;
- dupa 1871 s-a instaurat ordinea;
- martie 1871-martie 1876, guvernare conservatoare, prim-ministru Lascar Catargiu;
- aprilie 1876-martie 1888, guvernare liberala, prim-ministru I. C. Bratianu;
- martie 1888-octombrie 1895, guvernare conservatoare.
- In anul 1895 s-a introdus sistemul rotativei guvernamentale care prevedea alternarea la
guvernare a celor doua partide politice: Partidul National Liberal si Partidul Conservator.
C. Parlamentul
- reprezenta puterea legislativa;
- era format din doua camere: Adunarea Deputatilor si Senatul;
- Adunarea Deputatilor: deputatii erau alesi dintre catatenii care aveau cel putin 25 de ani
impliniti;
54
- Senatul: senatorii se alegeau dintre persoanele ce aveau cel putin 40 de ani impliniti, pe o
perioada de 8 ani;
- Datorita sistemului de vot censitar, majoritatea parlamentarilor proveneau dintre marii
propietari de pamant si burgezie;
- Puteau controla activitatea guvernamentala prin anchete, motiuni de cenzura, intrebari,
interpelari.
6. Cucerirea independentei de stat a Romaniei
1875-1876 redeschiderea Chestiunii Orientale; au avut loc rascoale antiotomane in BosniaHertegovina, Bulgaria;
1876 Serbia si Muntenegru au declarat razboi Portii Otomane.
o
55
30 august 1877 atacul esuat asupra Plevnei; trupele romane au reusit sa cucereasca reduta
Grivita;
9 noiembrie 1877 trupele romane si ruse au cucerit Rahova;
28 noiembrie 1877 capitularea turcilor la Opanez;
28 noiembrie 1877 capitularea Plevnei;
12 ianuarie 1878 Smardan;
19 ianuarie Vidin si Belogradcik s-au predat armatelor romane;
19 ianuarie 1878 semnarea armistitiului intre Rusia si Turcia la Kazanlk;
19 februarie 1878 Tratatul de la San Stefano semnat intre Rusia si Turcia, in absenta
Romaniei, stabilea:
o
Turcia ceda Dobrogea si Delta Dunarii Rusiei care isi rezerva dreptul de a le schimba
pe cele trei judete din sudul Basarabiei (Ismail, Cahul, Bolgrad);
tratatul era dezavantajos pentru Romania, nemultumea Anglia (care nu isi dorea
cresterea puterii Rusiei) si Austro-Ungaria care nu a primit Bosnia si Hertegovina in
virtutea acordului semnat cu Rusia la Budapesta.
1 iunie 1878-1 iulie 1878 a avut loc Congresul de la Berlin cu participarea Germaniei,
Austro-Ungariei, Rusiei, Italiei, Angliei, Frantei, Turciei care stabileau:
o
cedarea judetelor din sudul Basarabiei de catre Romania care primea in schimb
Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor;
56
1867 s-a format imperiul dualist Austro-Ungar. Transilvania a fost anexata la Ungaria;
romanii si-au pierdut aproape toate drepturile castigate in ceea ce priveste folosirea limbii
nationale si a religiei ortodoxe;
mai 1868 Pronunciamentul de la Blaj redactat de George Baritiu, prin care romanii
protestau impotriva restrictiilor impuse;
12-14 mai 1881 Conferinta de la Sibiu in cadrul careia partidele politice ale romanilor s-au
unit si au format Partidul National Roman din Transilvania adoptand pasivismul ca tactica de
lupta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria;
1881-1895 s-a desfasurat miscarea memorandista ce avea ca scop obtinearea de drepturi
pentru romani prin redactarea de memorii adresate Curtii de la Viena;
1892 Memorandumul, semnat de membrii Partidului National Roman din Transilvania si alte
personalitati romanesti, a fost respins de catre imparatul Franz Iosef I si inaintat Guvernului
de la Budapesta;
1894 semnatarii Memorandumului din 1892 au fost judecati si condamnati, dar la
insistentele regelui Romaniei Carol I au fost gratiati de imparat;
1896 au fost adoptate doua legi care prevedeau maghiarizarea localitatilor si introducerea
limbii maghiare in scoli ceea ce a dus la inchiderea a foarte multe scoli romanesti;
1905 P.N.R. din Transilvania a parasit pasivismul in favoarea activismului politic deschizand
astfel lupta pentru drepturile romanilor si emanciparea lor de sub dominatie straina.
Bucovina
1775 Anexarea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic cu acordul Portii Otomane.
o
a fost dusa o politica de slavizare a provinciei prin sprijinirea aspiratiilor nationale ale
ucrainienilor, in defavoarea romanilor;
Biserica Ortodoxa din Bucovina a fost scoasa de sub jurisdictia Mitropoliei din Iasi,
trecand la Mitropolia din Karlowitz;
57
a fost interzisa folosirea limbii romane in scoli, limba germana devenind limba oficiala
a provinciei, folosita in admninistratie;
1861 a fost adoptata o noua Constitutie care acorda o serie de drepturi romanilor:
o
puterea legislativa a fost incredintata Dietei Tarii ai carei mambri alegeau un Comitet
al Tarii condus de un Capitan al Tarii;
58
Au avut loc dezbateri privind participarea Romaniei la razboi, s-au format mai multe
tabere:
Antantofilii (Nicolae Iorga, Octavian Goga) doreau implicarea romaniei in razboi alaturi de
Antanta pentru eliberarea Transilvaniei;
Germanofilii (P. P. Carp, Titu Maiorescu) erau pentru intrarea Romaniei in razboi de partea
Puterilor Centrale, in virtutea tratatului din 1883;
Guvernul liberal condus de Ion I. C. Bratianu considera ca Romania trebuia sa intre in razboi
intr-un moment care sa permita realizarea unitatii nationale;
1915-1916 tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi;
4 august 1916 Trata de alianta incheiat intre Romania, Franta, Anglia, Rusia, Italia
(Antanta).
1. Campania din 1916:
14 august 1916 Romania a declarat razboi Austro-Ungariei;
o
au fost mobilizate pe front 4 armate romane: trei armate romane au trecut la ofensiva
in Transilvania, unde au eliberat mai multe localitati, ajungand pana in apropiere de
Sibiu, Sighisoara, Hunedoara, iar a patra armata a fost mobilizata pentru a apara
granita de sud a tarii;
24 august 1916 la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si
bulgari, condusi de feldmaresalul von Mackensen;
septembrie-octombrie 1916 ofensiva germano-austro-ungara pe frontul Carpatilor a avut
loc retragerea armatei romane pe linia trecatorilor;
octombrie-noiembrie 1916 au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului; frontul
armatei romane a cedat, armata romana a ramas pentru a organiza apararea Bucurestiului;
noiembrie 1916 batalia de la Neajlov-Arges, armata romana s-a retras;
59
octombrie 1917 victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi;
18 februarie/3 martie 1918 S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietica si
Puterile Centrale. Romania a ramas izolata pe frontul de est;
Sfarsitul razboiului:
Vara 1918 succese militare ale Antantei;
21 octombrie/3 noiembrie capitularea Austro-Ungariei;
28 octombrie/10 noiembrie 1918 Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta;
29 octombrie/11 noiembrie 1918 Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a
insemnat sfarsitul primului raboi mondial;
III. 2. Constituirea Romaniei Mari
Basarabia
60
National
Roman
la
Cernauti
organ
reprezentativ;
15/28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se
hotara unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei. Presedintele Consiliului National Roman si
prezident la Congresul General al Bucovinei era omul politic Iancu Flondor;
18/31 decembrie 1918 regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania.
Transilvania
29 septembrie/12 octombrie 1918 a fost elaborata Declaratia de Independenta elaborata
de Oradea, de Partidul National Roman, al carui lider era Vasile Goldis;
3/16 octombrie 1918 imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul Catre popoarele mele
credincioase pentru federalizarea imperiului fara sanse;
18 octombrie 1918 Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la Budapesta
de deputatul Alexandru Vaida-Voievod;
18/31 octombrie 1918 s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la Budapesta ca
organ politic unic al romanilor din Transilvania, alcatuit din 12 membri (6 din partea
Partidului National Roman si 6 din partea Partidului Social Democrat);
61
noiembrie 1918 preluarea puterii locale (judete, orase, comune) de catre consilii sau garzi
nationale romane; s-a instituit astfel controlul politic si administrativ romanesc;
2/18 noiembrie 1918 Catre popoarele lumii manifest al CNRC catre opinia publica
europeana;
7/20 noiembrie 1918 a fost convocata, pentru data de 1 decembrie, Marea Adunare
Nationala la Alba Iulia;
13/27 noiembrie 1918 tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat doar
autonomia administrativa, fara a recunoastea suveranitatea politica;
18 noiembrie/1 decembrie 1918 Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia:
o
o a fost adoptata Rezolutia de Unire (prezentata de Vasile Goldi) act juridic national
ce cosnfintea:
o
o Marele Sfat National: organ legislativ avand ca presedinte pe Gh. Pop de Bseti;
o
1/14 decembrie 1918 inmanarea Actului Unirii regelui Ferdinand I in Sala Tronului;
11/24 decembrie 1918 regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii.
1. Conferinta de Pace de la Paris Versailles
18 ianuarie 1918 s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris, in Sala Oglinzilor de
la Versailles, cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in primul razboi
mondial:
o
62
Lloyd
George
(Marea
Britanie),
George
Clemenceau
(Franta),
Vittorio
Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria, prin care granita statului bulgar ramanea cea fixata
in 1913 (Romania recupera Cadrilaterul);
4 iunie 1920 Romania a semnat Tratatul de la Trianon cu Ungaria prin care Transilvania si
Banatul reveneau Romaniei;
28 octombrie 1920 s-a semnat tratatul prin care se recunostea unirea Basarabiei cu
Romania.
o
Prin tratatele semnate, a fost recunoscuta, de catre Marile Puteri, formarea statului
national unitar roman.
63
Basarabia Directoratele.
64
s-a realizat reforma agrara, au fost impropietariti 1,4 milioane de tarani cu 6 milioane
hectare teren;
Politici economice:
o
Societatea:
o
urbana 20,1%
Minoritati nationale: romani 71,9%, maghiari 7,9%, germani 4,1%, evrei 4%, tigani
1%.
o
Muncitorimea crestere numerica, grupata in marile orase, s-a afirmat pe plan politic;
Conflicte sociale:
o
66
15 octombrie 1922 Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba Iulia, ca
suverani ai Romaniei Mari;
printul Carol al II-lea, casatorit cu Elena, fiica regelui Greciei, era printul mostenitor al
Romaniei. In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia, iar in 1926 a renuntat la prerogativele
de print mostenitor;
1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol. Print mostenitor a
devenit Mihai, fiul lui Carol. A scazut prestigiul monarhiei;
in 1927 a murit regele Ferdinand;
1927-1930 Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor, motiv pentru care
prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae de
Hohenzollern, Miron Cristea Patriarhul Romaniei, Gheorghe Buzdugan Presedintele Inaltei
Curti de Casatie;
8 iunie 1930 restauratia carlista, revenirea lui Carol in tara. Carol al II-lea a devenit rege
al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat. Pana in anul 1938 acesta a intreprins actiuni
pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim de dictatura personala in
anul 1938.
1. Partidele politice
-
unele partide si-au continuat activitatea (Partidul National Liberal, Partidul Nationalist
Democratic);
Partide de dreapta:
A) Partidul Poporului (Liga Poporului) fondat la 1 aprilie 1918 de Alexandru Averescu, s-a
bucurat de succes datorita popularitatii conducatorului partidului. Popularitatea acestui partid a
scazut datorita masurilor luate grevelor si manifestatiilor;
67
de dreapta:
de stanga:
Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte proprii; rolul
predominant trebuia sa apartina burgheziei; politica prin noi insine viza protejarea burgheziei
romanesti, protejarea bogatiilor tarii, limitarea patrunderii capitalismului strain. PNL a guvernat
intre
1922-1928 si 1937-1938.
Taranismul: doctrina PN a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea taraneasca;
68
taranimea trebuia sa conduca societatea; a sustinut politica portilor deschise capitalului strain.
Guvernarile PN din perioada 1929-1933 au coincis cu marea criza economica si au vizat reducerea
efectelor crizei economice.
Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne, perioade de stabilitate politica alternand cu
cele de instabilitate:
69
legionari;
atributii decorative;
dincolo de Nistru;
bolsevismului:
Moldovei
70
10 iunie 1944, Partidul National Liberal, Partidul National Taranesc, Partidul Social-Democrat si
Partidul Comunist Roman au format Blocul National Democrat care urmarea inlaturarea lui
Antonescu si scoaterea Romaniei din razboi;
23 august 1944 Ion Antonescu, chemat la palat de regele Mihai, a fost arestat impreuna cu
membrii guvernului. Romania a redevenit monarhie constitutionala;
23 august 1944, ora 22:00 a fost citita Proclamatia regelui catre tara prin care se anunta
iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea de Natiunile Unite (SUA, Anglia, URSS,
Franta);
august-decembrie 1944 guvernul condus de generalul Constantin Sanatescu;
12 septembrie 1944 delegatia romana la Moscova a semnat Conventia de armistitiu cu
Natiunile Unite;
PCR a actionat pentru crearea unui sistem de aliante a fortelor de stanga. Comunistii au creat
stare de confuzie pentru a ajunge la putere;
9 octombrie 1944, Moscova Stalin si Churchill au impartit zona Balcanica. Conform acestei
intelegeri influenta sovietica in Romania era de 90%.
6 decembrie 1944-28 februarie 1945 guvernul Nicolae Radescu;
6 martie 1945-30 decembrie 1947 guvernul Petru Groza inceputurile comunismului;
in guvern a intrat gruparea liberala a lui Gh. Tatarescu si gruparea taranista a lui Anton
Alexandrescu;
23 martie 1945 s-a infaptuit reforma agrara pentru atragerea taranilor (din 1949 s-a declansat
campania de colectivizare);
epurarea aparatului de stat de opozanti;
au fost create lagare de detinuti;
au fost suprimate ziarele de opozitie;
au fost infiintate sovromurile;
au fost infiintate tribunalele populare;
71
20 august 1945-8 ianuarie 1946, greva regala declansata de rege ca protest impotriva
guvernului Groza, s-a sfarsit prin introducerea in guvern a doi reprezentanti PNL si PNT;
Groza a anuntat si organizat alegeri libere alegerile parlamentare din noiembrie 1946;
Arestari in randul opozitiei;
Obstructionarea campaniei electorale a opozitiei;
Comunistii au fost sprijiniti de armata sovietica, politia si jandarmeria comunista;
Electoratul a votat pentru partidele istorice;
Comunistii au obtinut victoria falsificand alegerile parlamentare;
Reprezentantii occidentali acreditati la Bucuresti n-au sprijinit fortele democrate si pe regele
Mihai;
In 10 februarie 1947 la Paris s-a semnat Tratatul de pace cu Natiunile Unite;
Comunistii au trecut la un nou val de arestari, partidele politice au fost interzise si opozitia
lichidata;
30 decembrie 1947 Abdicarea fortata a regelui Mihai;
PCR a ramas partid politic unic;
Romania a fost proclamata Republica.
7 iulie 1945 a fost infiintat primul Sovrom (societate economica mixta romano-
72
73
februarie 1948 s-a infiintat Partidul Muncitoresc Roman prin unificarea PCR si PSD, in frunte
cu Gh. Gheorghiu Dej, Ana Pauker si Vasil Luca;
13 aprilie 1948 a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane, comunista, dupa
modelul celei sovietice din 1936:
Pentru
impunerea
noului
regim
politic,
comunistii
s-au
sprijinit
pe
politia
politica
(securitatea):
In numele luptei de clasa impotriva burgheziei au murit Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Lucian
Blaga, Radu Rosetii.
Fostii demnitari au fost inchisi, judecati ca dusmani ai poporului si exterminati in lagare de
munca si inchisori, la Sighet, Pitesti, Gherla, Aiud, Ramnicu Sarat, au fost torturati sau trimisi spre
exterminare la Canalul Dunare-Marea Neagra. La Pitesti au fost reeducati elevii si studentii.
La Canalul Dunare-Marea Neagra au fost inchisi 80.000 de oameni, multi murind din cauza
conditiilor inumane.
Gh. Gheorghiu Dej si-a inlaturat toti rivalii, Lucretiu Patrascanu fiind lichidat in 1954.
In armata romana au intrat ofiteri sovietici ce supravegheau activitatea militarilor romani de
cariera.
In cultura s-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul sovietic
proletcultist:
1948 a fost adoptata legea invatamantului, modificata dupa modelul celei sovietice;
74
A fost creat Consiliul de Stat ca organ suprem, aflat sub controlul M.A.N..
Romania a respins Planul Valev care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria o zona
agricola in interiorul URSS;
Socialista Romania;
-
75
Socialiste Romania.
S-a incercat a anumita destindere:
Pe plan intern:
aprilie 1968, a criticat abuzurile lui Gh. Gheorghiu Dej, au fost eliminati unii lideri comunisti;
au fost reabilitate unele victime din perioada lui Gh. Gheorghiu Dej.
Pe plan extern:
a fost vizitat de lideri occidentali: Charles de Gaulle (1968), Richard Nixon (1969), Gerald
Ford (1975);
6 iulie 1971, a lansat tezele din iulie in care se pronunta pentru orientarea nationalista.
b) Perioada 1974-1980
si-a consolidat pozitia politica, a plasat in posturi cheie rudele si membrii familiei, fiind
adeptul socialismului dinastic;
sistemul rotirii cadrelor, asimilarea functiei administrative cu cea din partid, i-a permis sa
creeze un grup de sustinatori si sa controleze absolut orice manifestare rivala;
cultul personalitatii a fost sprijinit cu ajutorul unei vaste ofensive ideologice si propagandiste;
c) Perioada 1980-1987
Au aparut semnele crizei economice determinata de:
Lipsa de valuta;
Criza petrolului;
76
Seceta de 1983;
Sistematizarea satelor;
Fenomenul disidentei intelectuali precum Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu,
Paul Goma, Dinu C. Giurgescu, Vlad Georgescu, au criticat cultul personalitatii si politica lui
Ceausescu. Au fost redactate scrisori de protesc citite la postul de radio Europa Libera;
Greve si demonstratii: august 1977, greva minerilor din Valea Jiului, iar la 15 noiembrie 1987,
miscarea de la Brasov.
d) Perioada 1987-1989
22 decembrie 1989 cuplul dictatorial Ceausescu a fugit din Bucuresti. Au fost prinsi si
arestati la Targoviste;
propietatii
private
pentru
constituirea
propietatii
statului
comunist,
77
Intre 1948-1953, au fost arestati 60.000 de oameni calificati ca tradatori, fascisti, legionari.
Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost inchisi la Sighet, Gherla, Arad, Ramnicu Sarat, etc.,
sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea Neagra.
Victime ale fortelor de represiune au fost: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe Bratianu,
Constantin Bratianu, Titel Petrescu, Constantin Argetioanu, Mihail Manolescu, Corneliu Coposu, Ion
Diaconescu, Mircea Vulcanescu, Constantin C. Giurescu.
Taranii chiaburi arestati, victime ale colectivizarii, au fost in numar de 80.000.
Printre victime se numara si tinerii cu origine nesanatoasa din detasamentele de munca.
Au existat victime ale represiunii si in randul comunistilor, cum a fost Lucretiu Patrascanu,
executat in 1945.
VI. 3. Forme de rezistenta anticomunista
Impunerea regimului politic comunist, ocupatia sovietica, sovietizarea tarii, desfiintarea
propietatii private, apoi, criza regimului comunist de mai tarziu, au determinat aparitia miscarii de
rezistenta anticomunista.
Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme:
Rezistenta armata organizata intre 1949-1956 in Muntii Carpati prin constituirea unei
grupari (10-40 de persoane), inarmate, formate din fosti membri taranisti si liberali,
intelectuali, tarani, fosti ofiteri de armata, legionari, etc.. Aceste grupari au activat in
Maramures, in Muntii Apuseni, in Muntii Banatului (condusa de generalul Uta), in Oltenia,
in Vrancea, in Muntii Fagaras, in Neamt, in Dobrogea. Printre conducatorii acestor grupari
se numarau: colonelul Gh. Arsenescu, fratii Arnautoiu, Ion Gavrila, fratii Tubulea, fratii
78
Croitoru, generalul Aurel Aldea, generalul Gh. Mosoiu, etc.. Gruparile erau sprijinite de
locuitorii din aceste regiuni.
Disidenta prin care un numar mare de intelectuali precum Paul Goma, Ana Blandiana,
Vlad Georgescu, Mihai Botez, Mircea Dinescu, si-au manifestat opozitia fata de politica
comunista. Acestia au redactat scrisori, memorii, unele dintre ele fiind citite la posturile
de radio Vocea Americii si Europa Libera. Ei au fost anchetati, arestati, expulzati peste
granita, etc.
Greve si demonstratii greva minerilor din Valea Jiului, din august 1977 si miscarea de
la Brasov, din 15 noiembrie 1987, la care au participat peste 20.000 de muncitori.
VII.
Cauza principala a caderii lui Ceausescu a fost esecul economic al regimului politic totalitar;
1989 in Europa au cazut guvernele comuniste din Polonia, Ungaria, R.D. Germana, Blgaria
si Cehoslovacia;
20 decembrie 1989 Ceausescu s-a intors din Iran. Intr-un discurs televizat a catalogat
demonstrantii de la Timisoara drept huligani si fascisti;
21 decembrie 1989 mitingul din fata CC al PCR s-a intors impotriva s-a;
21/22 decembrie 1989 noaptea s-a tras in multime, au fost operate arestari;
22 decembrie 1989 Ceausescu a organizat un nou miting la ora 12:00 a fost nevoit sa
fuga;
s-au produs confruntari intre demonstranti si autoritati in orasele Brasov, Sibiu, Cluj, Arad;
79
2. Revenirea la democratie
elaborata de o putere constitutionala aleasa prin alegeri generale, vot universal, egal,
direct, secret, liber exprimat;
Caracteristicile statului:
Functia suprema in stat este detinuta de presedintele Romaniei, ales prin vot universal,
direct si secret pe o perioada de 4 ani;
80
3 noimebrie 1996 alegeri castigate de Conventia Democratica, presedinte fiind ales Emil
Constantinescu;
s-a incheiat cu un acord de guvernare intre CDR, Partidul Democrat, si Uniunea Democratica
a Maghiarilor din Romania (UDMR);
Parlamentul
Format din Camera Deputatilor si Senat alese prin vot universal, direct, secret, pe o
perioada de 4 ani;
81
2.
Presedintele
Guvernul
Administratia publica
Autoritatea judecatoreasca
82
IX. BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
Enciclopedica, 1998.
4.
5.
1997.
6.
7.
8.
9.
83
84