Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
luni. Cifrele obtinute n tabelele cu etaloane se refera la media dintre cele doua vrste, adica la
vrsta de "x" ani si 6 luni.
FIDELITATEA sI VALIDITATEA DESENULUI OMULEULUI
Cercetarile privind fidelitatea testului au prezentat rezultate favorabile. Machover
considera desenul omuletului o veritabila semnatura personala. A. Abraham confirma identitatea
desenelor efectuate de acelasi subiect dupa un interval cuprins ntre o luna si doi ani. Atunci cnd
desenele difera, se constata schimbari importante intervenite n personalitatea desenatorului.
Trasaturile variabile ale desenelor consecutive indica caracterul instabil al trasaturii
corespondente n personalitatea autorului.
Studiul validitatii s-a efectuat prin confruntarea rezultatelor testului omuletului cu cele
provenite de la alte teste proiective. Desenul omuletului s-a dovedit a fi sensibil chiar si la
schimbari discrete n personalitatea desenatorului, cum ar fi cele din timpul unei psihoterapii.
Desenul omuletului executat spontan, n joc, are o validitate mai redusa dect desenul
efectuat n situatia de testare.
Atunci cnd desenul este executat individual se recomanda notarea modului n care
procedeaza copilul: cu ce parte a corpului ncepe, ce parti sunt sterse si apoi refacute, daca
lucreaza "rational" sau impulsiv, condus de o inspiratie de moment. Pot fi notate si comentariile
spontane ale copilului.
CONSTITUIREA SCALEI DE MATURITATE
F. Goodenough a stabilit 51 de itemi conform carora poate fi cotat desenul omuletului,
totalul obtinut servind drept baza pentru constituirea unei scale de dezvoltare. Printre criticile
aduse acestei variante de cotare, cea mai importanta se refera la faptul ca sunt privilegiati copiii
minutiosi, cei care executa desenul cu multe detalii.
Pentru alcatuirea prezentei scale a fost retinut un numar foarte mare de semne particulare
ale desenelor provenite de la esantionul de etalonare (aproximativ doua sute de semne), pentru
care s-a calculat frecventa de aparitie n functie de vrsta subiectilor. n acest fel au putut fi
stabilite urmatoarele categorii de semne:
1. Un mare numar de semne care apar sporadic la toate vrstele si a caror frecventa de aparitie nu
se ridica la un nivel semnificativ si nici nu se mentine la acelasi nivel. Aceste semne au fost
denumite semne sporadice.
2. Semne ale caror frecventa de aparitie creste constant odata cu vrsta, atingnd un nivel
semnificativ (fixat arbitrar la 75% din subiectii celor doua populatii, m 19419d38t asculine si
feminine) si se mentine la acest nivel. Aceste semne au fost denumite semne evolutive.
COTAREA
Pentru cotarea si analiza desenului omuletului este comod sa se utilizeze foaia de cotare.
Se nseamna pe foaia de cotarea itemii prezenti n desenul considerat. Se atribuie un punct pentru
fiecare item prezent.
Se obtin astfel cinci note brute:
1. Nota C , reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "cap";
2. Nota S, reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "schema corporala";
3. Nota V, reprezinta numarul de itemi reusiti din scala "mbracaminte";
4. Nota T (totala), reprezinta nota C + nota S + nota V;
5. Nota L (culoare), se vor numara itemii reusiti, care se refera la folosirea culorii, din ntreaga
lista de itemi.
Notele brute obtinute vor fi raportate la etalon.
Daca desenele copiilor mai mari sunt realizate sub forma unui bust, n procesul de cotare
nu se va putea tine cont de normele descrise mai sus. n acest caz va fi luata n consideratie
numai nota C (itemii scalei "capul").
Mai jos sunt prezentate doua tipuri de etalon, care permit att clasarea copilului n raport
cu normele vrstei sale ct si aprecierea nivelului sau de maturitate.
ETALONUL N QUARTILE (n functie de vrsta reala a copilului)
innd cont de sexul subiectului, se va cauta n tabelul corespunzator pe linia, din dreptul vrstei
sale reale, nota bruta obtinuta de acesta. Daca nota bruta se situeaza ntre Q1 si Q3, interval n
care se gasesc 50% din subiectii normali, se va putea concluziona ca subiectul se ncadreaza n
norma. l vom considera usor superior mediei, daca rezultatul va fi superior medianei Q2 si usor
sub medie, daca rezultatul se situeaza usor sub mediana. Deasupra lui Q3 se situeaza 25% din
copii, cei care sunt n avans fata de vrsta lor, iar sub Q1 se situeaza 25% din copii, care sunt n
retard. Se va indica pe foaia de cotare quartilul n care se situeaza rezultatul subiectului
examinat. Se va proceda astfel pentru fiecare din cele patru note brute obtinute de subiect.
ETALONUL PENTRU VRSTA DE MATURITATE
Etalonul n quartile nu ofera suficiente precizari pentru copiii n avans sau n retard fata
de vrsta lor reala, adica pentru cei a caror note se situeaza la extreme. Pentru a aprecia
importanta avansului sau a retardului va fi utilizat etalonul n ani maturitate. Acest etalon este
constituit din note de maturitate medie, calculate pentru fiecare vrsta reala. Pentru a obtine
vrsta de maturitate a unui subiect se va cauta pe linia corespunzatoare notei brute partiale (de
exemplu: n dreptul lui C) nota care se apropie cel mai mult de cea obtinuta de subiect. Vrsta de
maturitate a subiectului va corespunde vrstei indicate deasupra notei brute a subiectului (cap de
coloana). Daca nota obtinuta de subiect se situeaza ntre doua note ale scalei, vom obtine o vrsta
intermediara. De exemplu, o nota totala de 16 puncte pentru baieti, care se situeaza ntre nota 10
(care corespunde vrstei de maturitate de 4 1/2 ani) si nota 22 (care corespunde vrstei de
maturitate de 5 1/2 ani), poate fi considerata corespunzatoare vrstei de 5 ani. Comparnd vrsta
de maturitate cu vrsta reala a subiectului se poate vedea cu ct este copilul n avans sau n
retard.
Se poate, de asemenea, calcula un "coeficient de maturitate" folosind formula clasica
pentru Coeficientul de Inteligenta:
Vrsta de maturitate x 100
= coeficient de maturitate
Vrsta reala
Conform acestei formule, un coeficient de maturitate mai mare de 100 caracterizeaza avansul
copilului, un coeficient mai mic de 100 caracterizeaza retardul copilului. Sunt prezentate mai jos
date pentru interpretarea calitativa a coeficientului de maturitate.
de la 0 la 50
debilitate profunda
de la 50 65
debilitate medie
de la 65 la 80
debilitate lejera
de la 80 la 90
de la 90 la 110
inteligenta medie
de la 110 la 130
inteligenta superioara
TABELELE CU ETALOANE
A. ETALONUL N QUARTILE (functie de vrsta reala)
BIEI
CAPUL
SCHEMA CORPORAL
Min.
Q1
Med.
Q3
Max.
Min.
Q1
Med.
Q3
Max.
3ani 1/2
4ani 1/2
12
5ani1/2
11
10
13
14
19
27
6ani 1/2
11
16
14
17
20
25
7ani 1/2
10
13
21
19
20
25
30
8ani 1/2
10
11
13
15
14
19
22
25
29
9ani 1/2
11
12
13
18
15
20
24
26
36
10ani 1/2
11
13
15
20
12
17
25
29
32
11ani 1/2
11
14
16
20
22
26
29
30
12ani 1/2
11
15
16
20
22
27
29
30
BIEI
MBRCMINTE
TOTAL
Min.
Q1
Med.
Q3
Max.
Min.
Q1
Med.
Q3
Max.
3ani 1/2
10
16
4ani 1/2
10
11
19
5ani 1/2
10
18
21
22
31
47
6ani 1/2
11
11
27
30
33
46
7ani 1/2
10
12
20
33
39
44
63
8ani 1/2
10
13
27
35
42
46
56
9ani 1/2
10
13
28
36
45
48
59
10ani 1/2
10
14
20
37
47
51
58
11ani 1/2
10
12
14
23
42
48
55
60
12ani 1/2
10
11
13
24
44
49
55
56
FETE
CAPUL
SCHEMA CORPORAL
Min.
Q1
Med.
Q3
Max.
Min.
Q1
Med.
Q3
Max.
3ani 1/2
11
4ani 1/2
11
11
15
5ani 1/2
18
12
14
18
28
6ani 1/2
10
12
20
14
18
24
30
7ani 1/2
12
14
19
19
21
26
30
8ani 1/2
11
14
15
21
21
25
29
31
9ani 1/2
12
15
17
20
18
22
27
29
31
10ani 1/2
12
15
18
20
17
22
27
29
32
11ani 1/2
14
16
19
22
16
22
28
31
32
12ani 1/2
10
15
17
20
22
15
21
28
31
33
FETE
MBRCMINTE
TOTAL
Min.
Q1
Med.
Q3
Max.
Min.
Q1
Med.
Q3
Max.
3ani 1/2
10
16
4ani 1/2
10
13
21
27
5ani 1/2
15
21
25
33
48
6ani 1/2
12
16
29
35
39
54
7ani 1/2
10
12
16
36
42
49
56
8ani 1/2
11
13
26
42
49
54
69
9ani 1/2
11
12
14
30
49
52
58
61
10ani 1/2
10
11
12
14
31
45
54
58
61
11ani 1/2
10
11
12
14
34
47
56
59
64
12ani 1/2
10
12
13
13
33
46
57
60
65
4 1/2
5 1/2
7 1/2
8 1/2
9 1/2
10 1/2
11 1/2
12 1/2
10
11
12
13
14
15
14
17
20
22
24
25
26
27
10
10
Total
10
22
30
39
42
45
47
48
49
3 1/2
4 1/2
5 1/2
6 1/2
7 1/2
8 1/2
9 1/2
10 1/2
11 1/2
12 1/2
10
12
14
15
15
16
17
14
18
21
25
27
27
28
29
11
11
11
12
Total
13
25
35
42
49
52
54
56
57
FETE
BIEI
1. Omulet identificabil
1. Omulet identificabil
3. Prezenta capului
3. Prezenta capului
BIEI
gura.
2. Prezenta nasului (forma simpla sau ovala)
6. Prezenta hainelor
6 ani
FETE
BIEI
5. Prezenta pantalonilor
6. Prezenta ncaltamintei
7. Prezenta pantalonilor
8. Cel putin un detaliu vestimentar
7 ani
FETE
BIEI
1. Prezenta degetelor
1. Prezenta degetelor
2. Prezenta ncaltamintei
BIEI
3. Prezenta gtului
BIEI
3. Prezenta parului
5. Gt suplu
6. Sex identificabil
7. Sex identificabil
8. Prezenta curelei
10 ani
FETE
BIEI
3. Prezenta umerilor
6. Vrsta identificabila
9. Vrsta identificabila
11 ani
FETE
BIEI
1. Prezenta gtului
6. Prezenta curelei
CRITERII DE COTARE
1.CAPUL
1. Prezenta capului (F.B.4) - Este reprezentat, de obicei, sub forma de cerc mai mult sau mai
putin regulat.
2. Prezenta ochilor (F.B.4) - Ochii pot fi indicati printr-un punct sau cu ajutorul a mai multe
detalii.
3. Prezenta gurii (F.5, B.6) - Poate fi indicata printr-un punct, linie orizontala sau mai detaliata.
4. Prezenta nasului (F.B.5) - Poate fi indicat printr-o linie verticala, un cerc, doua puncte sau mai
detaliat.
5. Prezenta parului (F.6, B.11) - Poate fi reprezentat prin linii sau hasurari, dar de culori realiste:
negru, maro, galben.
6. Culoare realista a fondului fetei (F.7, B.6) - Fondul fetei trebuie sa fie necolorat, sau colorat n
roz, conturul fetei n ambele cazuri trebuie sa fie executat cu creion negru. Culoarea ochilor, a
gurii sau a altor trasaturi poate fi nerealist.
7. Culoare realista a ochilor (F.7, B.6) - Culorile admise sunt negru, maro, bleu, verde. Este
putin important daca copilul coloreaza irisul sau ntreg globul.
8. Culoare realista a gurii (F.7, B.6) - Conturul gurii trebuie sa fie executat cu creion negru (fara
sa fie colorata n interior) sau cu creion rosu (poate fi colorat n interior).
9. Forma ovala a ochilor (F 8) - Ochii trebuie sa fie desenati din doua linii sau hasurati, dar
alungiti orizontal (fig. 1).
10. Cel putin doua detalii ale ochilor (F.8) - Acestea pot fi: genele, sprncenele, irisul, pupila sau
pleoapele.
11. Culoare realista a ntregii fete (F.9, B.10) - Conturul fetei trebuie sa fie executat cu creion
negru, fondul fetei roz sau necolorat, nici o alta trasatura a fetei nu trebuie sa fie nerealist
colorata, cum ar fi: nas rosu, ochi violeti gene verzi, etc. Ochii pot fi verzi, bleu, maro, negri,
gura fara sa fie colorata sau colorata n rosu.
12. Forma evoluata a gurii (F.9, B.9) - Gura trebuie sa fie desenata din doua linii si sa aiba o
forma ovala (fig. 2).
13. Distanta corecta dintre ochi (F.10) - Centrul ochilor trebuie sa mparta fata n trei parti
aproximativ egale (fig. 4).
14. Plasarea corecta n naltime a ochilor (F.11, B.12) - Ochii trebuie sa fie plasati n jumatatea
de sus a fetei (fig. 4).
15. Forma evoluata a nasului (F.11) - A se consulta figura 3.
16. Forma evoluata sau "coafata" a parului (F.11) - Parul trebuie sa fie reprezentat ca ncadrnd
capul prin exterior, fara transparenta sau cu o coafura speciala (fig. 5).
17. Culoare realista a nasului (F.11,B.10) - Conturul sau linia nasului trebui sa fie de culoare
neagra.
18. Cel putin trei detalii ale ochilor (F.12) - A se vedea lista detaliilor ochilor de la itemul 10.
19. Prezenta pupilelor (F.B.12).
20. Prezenta sprncenelor (F.12).
21. Culoarea rosie a gurii (F.12).
22. "Coafura" speciala a parului (F.12) - Poate fi o tunsoare scurta, tip periuta, parul mpletit n
cozi, sau bucle clar indicate.
23. Plasarea corecta n naltime a ochil
or si distanta corecta
ntre ochi (F.12) - A se vedea itemii 13 si 14. Cele doua criterii trebuie sa fie cumulate.
Fig. 1 OCHII
forma simpla
forma evoluata
Fig. 2 GURA
forma simpla
forma evoluata
Fig. 3
NASUL
forma simpla
forma evoluata
forma foarte
evoluata
Fig. 4 AMPLASAREA
CORECT A
OCHILOR
n naltime
distanta
dintre ochi
n naltime
si distanta
dintre ochi
Fig.
5 PRUL
forma simpla
forma evoluata
2. SCHEMA CORPORAL
1. Omulet identificabil (F.B.4) - Trebuie sa fie prezente cteva elemente ale corpului sau ale
capului si acestea sa formeze un ntreg, sa nu fie dispersate.
2. Desen "orientat" n pagina (F.B.4) - Omuletul trebuie sa fie centrat n pagina, fie pe naltimea,
fie pe lungimea paginii, sa nu fie desenat prea sus sau prea jos pe pagina.
3. Cel putin doua detalii ale corpului (F.4, B.5) - Printre acestea trebuie sa fie prezente: capul,
ochii, gura, parul, corpul, picioarele.
4. Trunchi prezent (F.4, B.5) - Acesta poate fi reprezentat printr-o linie sau o figura geometrica,
cum ar fi un cerc, un oval, un patrat, un dreptunghi sau triunghi sau desigur poate fi reprezentat
ntr-o forma mai evoluata.
5. Bratele prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub forma de linii simple sau trasaturi
mai evoluate, chiar daca sunt incorect situate.
6. Picioare prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub forma de linii simple sau trasaturi
mai evoluate, chiar daca sunt incorect situate.
7. Brate atasate de trunchi (F. B.5) - Bratele sa nu fie atasate de cap, gt, picioare, ci de trunchi,
chiar daca nu sunt plasate adecvat sau sunt plasate la limita dintre trunchi si cap, n cazul n care
lipseste gtul.
8. Picioare atasate de trunchi (F B.5) - Picioarele sa nu fie atasate de cap, ci de trunchi, chiar
daca nepotrivit plasate.
9. Prezenta labelor picioarelor (F.B.5) - Acestea pot fi reprezentate printr-o simpla linie situata
ntr-un unghi cu piciorul sau printr-un cerc n continuarea piciorului sau ntr-o maniera mai
evoluata: din doua linii, ncaltamintea desenata etc.
10. Forma alungita a trunchiului (F.6, B.5) - Trunchiul trebuie sa fie mai mult lung dect lat
(naltimea trunchiului mai mare dect latimea). Poate fi desenat cu o linie, un oval, un dreptunghi
sau de o forma mai supla.
11. Brate desenate din doua linii (F.B.6) - Sa nu fie simple linii.
12. Picioare desenate din doua linii (F.B.6) - Sa nu fie simple linii.
13. ntreg conturul desenului n creion negru (F.7, B.6) - Se refera la liniile exterioare ale
desenului: ale capului, trunchiului, membrelor. ntr-un anumit sens, omuletul trebuie sa fie mai
nti "desenat" si apoi "colorat".
14. Prezenta degetelor (F.B.7) - Degetele pot fi indicate prin simple linii. Numarul degetelor nu
se ia n consideratie.
15. Proportii bune ale bratelor (F.7, B.9) - Raportul trunchi/brate trebuie sa fie ntre 1,25 si 2,
adica trunchiul trebuie sa fie mai lung dect bratele de aproximativ doua ori.
16. Trunchi "suplu" (F.8, B.9) - Trunchiul nu mai trebuie sa aiba o forma geometrica (cerc, oval,
patrat, dreptunghi, triunghi) ci linii mai putin schematice, mai apropiate de realitate.
17. Gt prezent (F.8, B.11) - Poate fi reprezentat printr-o linie sau prin doua.
18. Proportii bune ale picioarelor (F.8, B.11) - Raportul trunchi/picioare trebuie sa fie ntre 0.75
si 1.25, adica picioarele trebuie sa masoare cel putin trei sferturi din lungimea trunchiului, dar sa
nu fie mai lungi de o data si un sfert.
19. Brate atasate de trunchi la locul potrivit (F.8, B.11) - Bratele trebuie sa fie atasate sub gt,
daca acesta exista, sau la limita dintre cap si trunchi, n partea de sus a trunchiului, daca omuletul
nu are gt. Nu este necesara prezenta umerilor.
20. Forma "supla" a picioarelor (F.8, B.11) - Picioarele desenate din doua linii sa nu fie sub
forma unor bastoane ntepenite, rigide sau cioturi schematice. Sa fie prezenta o anumita suplete a
liniilor.
21. Gt "suplu" (F.9, B.11) - Linia gtului continua cu linia trunchiului, chiar daca umerii nu sunt
prezenti (fig. 6), nu exista unghiuri ascutite.
22. Sex identificabil (F.B.9) - Prezenta pantalonilor nu este suficienta, pentru ca si fetele poarta
pantaloni, nici coafura nu este un semn clar, uneori baietii au codite. De obicei, sexul
personajului desenat poate fi stabilit cu ajutorul urmatoarelor elemente: o palarie masculina,
mustati, barba, tigara, cravata, arma, etc. Daca nu se poate decide, itemul nu se coteaza.
23. Culoare realista a minilor (F.9, B.8) - Degetele sau minile pot fi roz (nu rosii) sau
necolorate, nu neaparat de acelasi fond cu fata.
24. Picioare atasate de trunchi fara spatiu intermediar (F. 9) - La vrste mai mici picioarele sunt
atasate de trunchi lasndu-se un spatiu mai mic sau mai mare ntre ele. Acest spatiu nu trebuie sa
existe (fig. 8).
25. Cinci degete sau degetul mare detasat de restul degetelor reprezentate global (F.10, B.11).
26. Prezenta umerilor (F.10, B. 9) - Trebuie sa existe un unghi sau rotunjiri reprezentnd umerii
n locul de mbinare a bratelor cu trunchiul.
27. Proportii bune ale capului (F.10, B.12) - naltimea trunchiului sa fie de cel putin o data si
jumatate mai mare dect cea a capului. Raportul trunchi/cap trebuie sa fie ntre 1,50 si 2,75.
28. Vrsta identificabila (F.B.10) - Vrsta omuletului este reprezentata n mod manifest fie
printr-un detaliu al fetei: barba, mustatile, ridurile, fie printr-un detaliu vestimentar sau un obiect,
cum ar fi: pipa, jucarii, diferite unelte. Omuletul poate reprezenta un copil, un adult sau un
batrn.
29. Prezenta palmelor (F.B.10) - Trebuie sa existe un spatiu ntre manseta si degete. Este
obligatorie prezenta degetelor.
30. Picioare atasate de trunchi fara linie de demarcatie (F.10) - Pantalonul trebuie sa continue
pna la linia taliei, fara sa existe linie de demarcatie ntre trunchi si picioare (fig.9).
31. Brate atasate de trunchi fara linie de demarcatie (F.11) - Linia bratelor continua cu cea a
trunchiului.
32. Pozitia corecta a labelor picioarelor (F.11, B.10) - n raport cu picioarele labele trebuie sa fie
reprezentate n perspectiva, adica vrfurile sa fie mai mult sau mai putin departate simetric. Daca
omuletul este desenat din fata, cele doua labe ale picioarelor nu trebuie sa fie ntoarse n aceeasi
directie. Nu se coteaza pozitia strict verticala a labelor, n continuarea picioarelor. Trebuie sa fie
ct de ct respectata perspectiva: labe mai mult late dect lungi. Daca omuletul este desenat n
profil, cele doua labe ale picioarelor trebuie din contra sa fie ntoarse n aceeasi parte ca si restul
corpului.
33. Culoare realista si identica a fetei si a minilor (F.11, B.12) - Fata si minile trebuie sa fie
identice: roz sau necolorate.
3. Hainele
1. Prezenta hainelor (F.B.5) - Pot fi hasurate sau colorate diferit de fata si restul corpului.
2. Cel putin un detaliu vestimentar (F.B.6) - Sa fie prezent un detaliu din urmatoarea lista:
nasturi, pelerina, curea, ornamente ale tesaturilor (dungi, buline, flori etc.), cravata, vesta,
manusi, guler sau rotund n jurul gtului, geanta, bijuterii, palarie, pantofi (ncaltaminte), tocuri,
sireturi, sosete si alte detalii vestimentare.
3. Prezenta pantalonului (F.B.6) - Acestia trebuie sa fie diferentiati fie printr-o linie dubla n
partea de sus, la talie, fie prin culoarea diferita de cea a bluzei.
4. Prezenta curelei (F.9, B.11) - Aceasta poate sa figureze printr-o singura trasatura daca este
desenata la locul potrivit sau obligatoriu din doua trasaturi reprezentnd cu adevarat o curea si nu
o simpla delimitare a trunchiului de picioare.
5. Prezenta ncaltamintei (F.6, B.7) - Este suficient sa fie desenate labele picioarelor (din linie
dubla) si ca o linie de demarcatie sau o culoare diferita sa diferentieze labele picioarelor de
picioare.
6. Cel putin doua detalii vestimentare (F.8, B.11) - Din lista itemul 2.
7. Mneci de culoare identica cu corsajul (F.8, B.11) - Itemul este acordat, chiar daca este
desenata o vesta de o culoare diferita, daca care lasa sa se vada la gt culoarea corsajului.
8. Mneci detasate de mini (F.8, B.11) - O linie de demarcatie trebuie sa separe mneca de
mna deasupra ncheieturii minii (manseta scurta) sau mna este separata de brat printr-o
culoare diferita (manseta implicita). La un nivel superior mna apare "detasata " de brat (fig. 10).
9. Cel putin trei detalii vestimentare (F.10, B.12) - Din lista de detalii de la itemul 2.
10. Corsaj detasat de gt (F.12) - O linie de demarcatie trebuie sa indice rascroiala hainei la gt
(de exemplu, rascroiala n unghi, guler pe gt - fig. 11 ). Gtul nu trebui sa fie de aceeasi culoare
cu haina.
11. Pantalon detasat de laba piciorului (F.12) - Picioarele trebuie sa iasa din pantalonii care sunt
mai largi.
12. ncaltaminte de culoare realista (F.12) - Se admite culoarea neagra sau maro sau absenta
culorii.
13. Cel putin patru detalii vestimentare (F.12) - Din lista itemul 2.
14. Omulet "personalizat" (F.12, B.12) - Costumul omuletului nu este unul oarecare, ci unul care
permite sa se recunoasca: un soldat, un atlet, un clovn, etc.
cu linie de
fara linie
de
nesuplu
demarcatie
suplu
Fig. 6 Gt "suplu"
demarcatie
cu
spatiu intermediar
cu linie de demarcatie
fara linie de
demarcatie
Fig. 9 Picioare atasate de trunchi
inexistente
Fig. 10 Mnecile
separate de mini
"detasate" de mini
corsaj neseparat de gt
separat de gt
"detasat" de gt
Fig. 11 Corsajul
absenti
Fig. 12 Pantalonii
"detasati de picior"