TEORII

SOCIALE

PRIVIND

GENEZA

DELINCVENTEI

Marioara Petcu
Institutul de Istorie,,Georgc Barit" din Cluj-Napoca

Identificareafactorilor sociali, cultLrrali,economici gi individuali care

structureazd
configura{iadelincventeisub raportul enunfurilorexplicativevizeaz6,
cauzele;i conditiilede aparitieale compoftamentului
delincvent.Abordareaeste
eficientanu atAtdiferentiat,cat mai alesdin unglriuldependenlelor
reciproceintre
d i r n e n s i ulneie n u n t a t e .
.\nalizata dintr-o asemeueaperspectivd,etiologia delincventei anga-ieazd.
nt-uleroaseteze. teorii, opinii, toate gravitAndin jurul intrebdrilorfundarnentale:
..Ce anume ii detennindpe indivizi sI conritdacte delincvente?",
,,Cum pot fi
prereniteasemenea
acte?",,,Care
suntcriteriilede evaluareale unei conduitedrept
deii ncrentd-,
criminald?".
Un prim rdspunsIa acesteintreb[ri sustinecd la baza comportamentului
der iant sra stt"ucturabiologicd Si personalitatea individului. Aceastd orientare
irnpIicaunnitoarele:
- Punctul de vedere biologic-constitulionalconsiderdfactorii biologici gi
"eneticica avdndo contribu{iehotdrdtoare
in genezacrirninalitdlii.
- Orientareaneuro-psilticd(conplernentari cu cea psihiatrica)consider6
actele criminale, ca sdvdrgitepreponderentde personalit6lipatologice,ale cdror
tulburarisunttransmise
ereditar.
- Orientareapsiho-inclividualdconsiderdcaracteristicilede personalitate,
rdsfrAntela nirel comportarnental,
ca fiiud generatoare
de frustrdrigi agresivitate.
- Orientareapsiho-sociald (complementardcu o perspectivSculturalistd)
apreciazdca individul nu se nagtecriminal, ci este socializatnegativ (deficit de
socializare.;,
structurdndu-se
dizarmonicin funcliede modelelecultr,rrale.
Pornindde la acesteorietttdri,au fost exprimatenumeroaseteorii, punctede
redere care ralorizeazi elernentede ordin biologic,constitufional,antropologicai
psihologicale personalitdtiiinfractorului.Acesteconcepliis-austructurattreptat
in
gcoli gi orientdri.
ader'drate
Un al doilea rlspuns la intrebdrile menlionateconsiderddelincvenla ca
fenonten de inadaptare, de neintegrare sociald, generdnd o anumitd stare
conflictualdprodusdde neconcordanladintre idealurileindividului, sistemuls5u
Ialoric 5i ofertelesociale.Ca un efect al acestuidezechilibru,scadegi controlul
.An.Inst.deIst...G.
Baril"dinCluj-Napoca
Series
Humanistica,
tom.I,2003.p. 87-100

88

Marioara Petcu

social, precum gi capacitateade conciliere a conflictelor. Se pot distinge

urmdtoareleorient[ri :
- Orientareastatistico-normativdvizeazdvaria{iile ce se inregistreazd,
in rata
delincven{ei.
- Orientare macrosociald urmdregte identificarea unor legiGfi sociale ca
detenninanteale actelorde delincventi.
Un al treilea rdspuns in jurul cdruia s-au focalizat o parte din teorii se
concretizeazdin teoria cauzalitdlii nultiple (teoria factorialS),considerAndu-se
cd
fenomenul de delincventd are determinare multicauzali at6t de facturd internd
(de naturd biologicd gi psihologici), cAt gi de facturl externd(de naturdeconomic6,
sociali gi cultural6),aflate intr-o relalie de reciprocitate.
De pe acestepozilii, adepliicauzalitSliimultipleacordi ponderiegalefiecdrui
factor in parte,accentulfiind pus pe identificareacorelaliilor statisticeintre factorii
a cdror evaluareprobeazdcd au cel mai importantrol in cauzalitateadelincvenfei.
Un fapt demn de relinut in legdturdcu toate acesteteorii esteevolu{ia lor de
la abordareaunidimensionaliqi restrictivd,in descifrarea
etiologicda delincvenfei,
spre abordareacomplementardgi interrela{ionati. Astfel, sub raport psihologic,
explicareamotivaliilor actelorcriminale se intregegtegi se intersecteazl.
cu abordarea
individului in ambientulsocial,cu explicareacomplexi psihosocialia modului in
careare loc procesulde evaluarea delincvenlei.
LuAnd in considerare irnportanfa descifririi etiologiei delincvenlei in
descrierea,explicareaqi prevenireaacesteia,am consideratca necesardo prezentare
nuantatdgi cAt mai completS,capabilb de a degaja gi ierarhizacaracteristicilede
personalitategi elementelepsihosocialecu caracteraplicativ.
Astfel, abordareapsihologicl a etiologiei fenomenului de delicventda frcut
pentrunoi obiectulde studiu a mai multor cercetiri'. Pe acesteale completlm, la
modul interrela{ionat,
cu abordareaindividului delincventin ambientulsdu sociocultural.
Persistenfala nivelul structurilorsocialea conflictelorgi tensiunilorsociale
comunitare,sciderea sentimentuluide solidaritatesocial5,creqtereaagresivitdliica
reflec{ie a frustririi individuale, rnultiplicareafenomenuluide marginalizaregi
atrofierea eu-lui colectiv sunt o serie de factori favorizanli sau generatori de
delincven,ti.
Pe de altd parte, implicarea unei cauzalitdli multiple gi a unor condilii cu
numeroaseneregularit6.{ia impus cregtereaeforturilor de identificare concretE.a
substratuluisocial,economic,moral gi cultural in descifrareadelincven{ei.
Astt'el, in demersul de studiere a formelor principale de manifestare a
delincven;ei gi a descifrdrii cauzeior ce o fundamenteazds-au impus mai multe
directii ce necesitda fi corelate:
' M. Petcu, Teorii psihalogice referitoare
la etiologia agresfuitdlii delincvente.,,F'iat Justitia".
nr. I, 1999, Cluj-Napoc4 p. 157-167;idern,J'lrse/e de influenlare ale agresivitdlii cielincvente.,.Fiat
Justifia", Clu"f-Napoca.nr.2, 1999,p. 159-169; idem, Intoleranla lafrustrare - Dimemiune psihologicd
a comporlementuluidelincvent,,,FiatJustilia", Clu-j-Napocl,nr. 1,2000, p. 135-144.

Teorii sociqleprivind genezadelincvenfei

89

- analizaoriginii indepdrtatea actului delincvent,qi anume analiza

structurii
sociale,economice,culturalea societltii in ansamblu;
- analizaoriginii imediatea actuluidelincvent;
- dinamicasocialda delictului;
- originile imediateale ,,reacfieisociale"fald de actuldelincvent;
- originile indepirtate(sistemulde incrinrinaregi sanc{ionare).
Intr-o asffelde viziune,de interferenfd
a dimensiunilormenfionate,
delipcven[a
apareca rezultarrtd
a convergenleiurmdtoarelorsituatii:
- situaliasocialeconomicdgi culturaldin care s-arealizaLprocesul
de socializare;
- situaliapersonalitSlii
delincventului;
- condilii favorizante(dupaS. Rddulescugi D. Banciu)2.
I. TEORIICE RELATIONEAZA
DELINCVENTA
CU ETIOLOGIINIACROSOCIALE
Factorul detenninantal delincven{eipentru acest grup de teorii rezidd in
diminuareafuncliei de controlsocialexersatede comunitateqi in tulburareaordilii
socialecauzatede diversitateanonnelorde conduitd,de mobilitateapopulafiei,de
multiplicarearnediilorsocialenrarginalecu deschidere
spredelincveri{Ietc.
Conflictul de norme din anumite perioade de schirnblri sociale brugte
antreneazdstlri de anomie.contradictii sociale.
in demersulcercetdiiifenomerruluidelincventse face, astfel,trecereade la
formele speculativela identificarea,,snbstratului"
social.S-a impus,astfel,atenliei
ceeace W. Mills denumea,,deteriorarea
valorilor tradilionale"in vedereaasandrii
problemelorde ,,patologiesocialS"caregenereazidelincverrla
gi crima.
De aici interesullarg, ,,atitudineapozitivd" eviden{iatdde G. Basiliade,de
prevenire gi cornbaterea delincventeiprin ?nl[turareatendinlei de ,,dezorganizare
social6".
I.I. TEORIADEZORGANIZARII
SOCIALE
La baza acestui fenomen std proliferareadelincven{eica o consecinll
nemijlocitda expansiuniiurbanegia cregteriidernografice,
a generalizdriiunor noi
modele de comportamentapdrutein ariile suburbanegi accentudriirnarginalizdrii
unoradintre locuitori.
Punctul de pornire al acestei teorii se gdsegte in studierea traditiei
,dezorganizrrii sociale" de cltre sociologi apa(in6nd renumitei $coli de la
Chicago,av6nd ca reprezerrtanfide seamdpe C. R. Shaw gi H. D, McKayr.
'

S. M. Rddulescu,D. Llanciu,Introducerein sociologia delincvenyei

juve,?lie,RucurcSti.Edit.
lvledicala 1990.
I
Apud S. M. Rddulescu, Teorii sociologice in domenittl devianlei si al problemelor socislc.
Bucuregti.ComputerPublishingCenter,1994.

90

MarioaraPetcu

Promotorii acestei teorii au incercat sd eviden{iezeefectul

orgarriz6rii
metropolelorasuprafenomenuluidelincvenfei.Metropolanu este
un sistemunitar,
ci este alcdtuitd din arii suburbanecare au propriile lor subculturi
gi rnodele
normative,in sectorulcentralfiind concentrate
masivfuncfiile gi afacerile.
Diferenfierea internd genereazdo accentuarea distar,felor
sociale diltre
diferite grupuri, avAnddrept consecinfdtulburareaordinii sociale
tradiliopalepril
varietateanormelor,eterogenitatea
popula{ieiqi discrimindrileexercitate,sldbirea
controluluisocial.Locuitorii metropoleitind si devind
indepdrt6ldu-se
,,desocializa!i",
de aprobareacelorlalli.
F. M. Thrasher,in lucrareasa Bancla,evidenliazdzone care sunt populate
de
emigranfi,de persoanecu comportamentimoral gi ilegitirn(alcoolism,
consumde
droguri,prostitulie,homosexualitate),
de persoane
te,,.lzolareaecologicd
,,desocializa
este complementardcu izolareacultural6,conduc6ndla aparilia
unor subcuiiuri
delincvente,care prezirftd,,a$a cum subliniazdF. M. Thrasher,
modalitdli de
gi de ,,adaptare"a indivizirorrnarginalizaliin raport cu o societate
,,supravie{uire"
ostila.
Indivizii grupali la nivelul diferitelor subculturiau o alt6 scard
de valori,
recurg frecvent la cbi ilicite in atingereascopurilor,devenindsursepotentiale
de
deviariti.
,,Subculturile"aparca o reacliede protestfald de nonnelegi valorilegrupului
dominant' din dorinfa de indepdrtarea barierelorgi de anihilarea apxietdlilor
gi
frustrdrilor.
Modelul teoretic al ,dezorganizdrii sociale,, prezintd ca fiind generalizatd
aceastiinfluenfda procesuluide urbanizareasupradelincvenlei,nelin6nd
seamade
intervenfiaaltor variabilesocialecum este,de exemplu,contexiul
socio-culturalin
care trdiesc indivizii gi in care numai o parte din ei (nu toti) reacfioneazd
prin
modalitdli comportamentaledezorganizate.
Aceste,,tendinleecologice"pot generaconcentrarea
delictelorintr-o anumitd
zond., dar variabila ecologici nu poate fi luatd singular in considerare
in
determinareafenomenuluide delincventd,ruptd de conlextul economic,
social,
familial, cultural.
Meritul acestorcercetdriteoreticenu trebuie insi neglijat, ele evidentiind
legiturile existente intre cregtereala un monlent dat a delictelor gi
diminuarea
controluluisocial.
I.2.TEORIAANOMIEISOCIALE
in forma clasici, aceastdteorie ir are ca fondator pe E. Durkheim, care
porne$tede la concepereadevianlei ca avdnd caracteruniversal,fiind
implicat6 in
fiecare societate.Conform acestui deziderat, in orice societateexistd inevitabil
indivizi care se abat de la tipul corectiv, comildnd crime. De pe aceste pozitii

Teorii sociale

za delincventei

Durklreim prezint1,deiincventaca legatd de conditiile fundamentaleale vietii

sociale,juc6nd un rol necesatqi uti/.
Durkfieim definegteca anomie stareaobiectivda rnediului social caracterizatd,
printr-odereglarea trormelorsociale,ca efectal unei schimbdribruqte.Ea apareca
urrnarea ,,ruperii" solidaritdtiisociale la nivelul instituliilor sociale mediatoare
(farnilia.qcoala,comunitateaetc.), a neputin{eide a asiguraintegrareanonnald a
indivizilor in colectivitate,deoarecenu mai alr nonre clare.Nu este vorba de o
absenldtotald a nort'ttelor,
ci de suspendarea
temporard,
a func{ionalitilii normelor
debaz\, cu consecinle
la nivelulrriultiplicdrii
comportamentelor
deviante.
Anornia afecteazd,
un grup socialprin rupereaechilibruluiordinii sociale,prin
sentimentulde dezorientare
rezultatdin confruntarea
cu nouasituafie
Schimbareaare loc ca urmarea unor rnodificdribruq;te,
care pot fi dezastre
economicesaucregterirapideale bunistdrii.
In situatiade dereglaresocialSindivizii sunt aruncafiirrtr-ositualieinferioari
celei anterioare9i, in consecintd,unii dintreei nu se mai supunregulilor impusede
societatedin exterior,iar la rdndul ei, ca urmarea acestormodificdri brugte,nici
societatea
nu mai estecapabildsa-giimpunl normele.
Prin suspendarea
furrcfionaliteliinormelor de bazd,ale societd{ii,stareade
anomiepoategeneradelicte,crime,sinucideri.
Teoria anomiei estepreluatdin acceptiuneamoderndde R. Maclver, care o
interpreteazdca rdsfrAngerea nrodificdrilor sociale la nivelul psilricului urnan.
Astfel, autorul considerdcd individul urnan percepedecalajuldintre aspiratii gi
llorme sociale cu un sentimentde indispoziliegi anxietate,pierzdndu-gisimful
coeziunii9i al solidaritilii sociale,iar acfiunilesale sunt irnpulsionatede proprille
triiri, f[rr a mai cunoaqteautoritateanormelor sociaredominante.
Tot ca o sldbire a influenfei normelor sociale asupra regldrii conduitei
membrifor grupului estegi interpretarea
autorilor W. I. Thomasgi Fl. Znanieckis.
Aceqtia considerbcd dezorganizarea
socialSse rdsfrdngela nivelul ,dezorganizdrii
personalit[1ii"prin apariliaunei incapacit6lia individului de a-gi construiun mod
de via{d concordant cu idealurile gi interesele personale (fapt ce creeazd,
demoralizare),
prin absen{aunor reguli stabilegi interiorizate.
o cercetareampld, in mai multe variante, efectueazi R. K. Merton asupra
anomieicarerezultddin contradicfiadintre structurasocialdgi ceaculturalb,dintre
oferta_socialS
de scopurigi carentamijloacelorpusede societatela dispozilie,ca gi
modalitdlide atingerea scopurilor.
Definind structura cultural[ ca set de nonne gi valori ce guverneazd
comportamentul membrilor unei societdli, Merton considerd anomia ca o
.,spargere"a structuriiculturale.Neputdndatingescopurilelacare aspir6,individul
apeleazdla cdi ilicite. Tendinta spre conformism sau delincvenfl este deperrdeltl
'E.
Durkheim, Suicide,New-York. Freepress,1951.
'Apud
S. M. Ridulescu.Anomie,deviantdsi patologiesociald.Bucuresti,
Edit. H-v-perion.
l99l

]i::
:iiiir!

illlllftt.,i

92

N,larioara
Petcu

de statusulfiechrui individ, iar rata delincvenfeiapare ca o ilustrare a neconcordanleiintrescopurileoferitede societategi rnijloacelede caredispuneindividul.
Individul dispunede cinci modalitdliadaptativein societate:
- conforntisntul, care constd in acceptarea at?fi a scopurilor,
cat gi a
mijloaceloroferite de societate,chiar dacd idealul,proiecfiaaspira{ionalanu este
atirrsdniciodatS;
- inovalia, care rezultddin interiorizareala nivelul individului
a scopurilor
culturalepropusesocial,in tirnp ce procedeelelegitimeexistentepentruatingeiealor
suntrespinse;
- ritualisntul, care constd dintr-o restr6ngerea aspira{iilor
individului pe
fundalulpistrdrii conformitdliicu normelelegitirne;
- evaziunea,ca un mod mai rar de adaptare,caracterizatprin abandonarea
simultanda scopttrilorqi nonnelor,precumgi prin refirgiereain zone marginaleale
societdtii;
- rebeliunea,constdndin respingereaatdta scopurilor,c6t gi a mijloacelor
din do^rinfa
individuluide a inlocuinonnelesocialecu altele,
Intr-o versiune mai tdrzie a lui Merton asupraanomiei, mediul social al
individului cuprinde,pe de o parte,ansamblulorganizatal rela{iilorsocialein care
sunt implicali mernbrii unei societdfi,ca structur[ sociald,iar pe de alta parte,
ansarnblulorganizatde valori normativece orienteazdcomportamentulmembrilor
colectivit6tii,ca structuri culturali. Cdnd intre nonnelesociale,scopurileculturale
de conformarenormativda mernbrilorunei societdliapar disjunclii,
9i capacitatea
structura cultural6 este dislocatd. Valorile culturale produc comportamente
contradictorii cu prescriptiile valorice. Astfel, pozilia ocupatd de individ in
structurasociald genereazdtendin{e de conformitatesau devian{d.Nu valorile
diferiteproducdelincven{a,ci diferenfeleobiectiveexistenteintre condi{iilesociale
ale diferitelor clase gi grupurile sociale dominante ce genereazdasemenea
disfunc{ii. Ca o consecinldobiectivd,grupurile sociale cu situalie defavorizat1.
avAndblocataccesulsprepoziliile de prestigiu,recurgla acteilegitime.
Deplasarea
in cadrulviziunii anomicea reac{ieide pe implicareaindividuald
pe cea colectivdo regbsimla R. A. Cloward qi L. E. Ohlin. Autorii considerdcd
reac{ia la inegalitateasociald este de facturd colectivi, iar mecanismul care
expliciteazi aceastdreaclie este ansamblulmijloacelor (legitime, ilegitirne) de
realizarea scopurilorvalorizatesocial,denumitsh"ucturade oportunitate.
Pornindde la mijloacelelegitimegi ilegitime,delincvenlaesteconsideratd
un
act cofectiv,o ,,subcultur6"care prezbfid.o dubld integrare,gi anume:una in paralel
cu integrareasociali ,,formald" gi o alta cu un ,,subsitemde roluri" integrate
sisternului
social.
Banda de delincventi constituie un tip de subculturd anume. Rolurile
donrinantecare trebuie indeplinitesunt cele ce {in de activitateadelincventaca
justificate9i legitimatede band5.
,,exigente"esen{iale,
Av6nd ca punct de pornireacestepremise,autori ca cloward gi ohlin ajung
la concluzii paradoxalec5 actul delincventeste condifia esenfiali a fiintlrii unei

;i:;:

riliiiri',i

genezadelincven{ei

93

bande, nefiind o incrlcare a normelor sociale dac6 nu este descoperitd

9r
sancfionatd,
gi numai prin judecatdgi pedeapsd
se constituiein infractiune.
Aceiaqiautori subdivid,,evaziunea',
lui Merton in:
- egeculcontinuude-aajLrnge
la scopuriculturaleprin rnijloacelegitime;
- inabilitateade a promovaalternativeilegitime.
Pornind de la aceast5viziune, se pot identifica categorii generaleale
evaziunii:
- indivizi careinternalizeazl,
prohibitiilesociale;
- indivizi careurmeazdscopuri
,,desucces"prin mijloaceprohibite.
1.3.TEORTA
OpORTtjNrTAtrr
oIT.ERENTIALE
Deviatd din teoria anomiei sociale.teoria oportunitdlilordiferenlialea fost
dezvoltatdgi de alti autori.care au aratatcd scopurileculturalespecificemodului
de viafd americangi rnijloacelede realizarese regdsescla nivel desirnilaritategi la
alte natiuni,ceeace facedin delincventdun fenomencu trdsdturiuniversale.
2-TEORII CE RELATIONEAZA
DELINCVBNTA
cu CAUZEPSTHOSOCTALE
(CULTURALE)
Teoriile psihosocialeevidenfiazalegaturadintre cLrlturdgi crimirralitateprin
fundamentarea
corelafieipe procesul,,invd{driisociale"(E. Sutherland).Conform
cultural",
elaboratde T. Sellin, delincvenlase datoreaz[conflictului
,,Conflictului
suscitatintre nonnelede comportament
gi conduitadiferitelorgrupesociale6.
Preludnd ideea socializdrii 5i ,,inva{drii negative", A. cohen considerd
delincven[aca atributal anutnitor,,subculturi"ce reunescindivizi careconsiderdcd
le suntblocatecdile de accessprebunuri gi valori sociale.in consecinld,la nivelul
acestor grupuri se adoptd propriul lor sistem normativ gi cultural, opus celui
societal,irnpunAndprin aceastdopozabilitateaccederea
la activitali ilicite gi ilegale
in vedereaatingeriiscopurilorlor7.
Conform acestorteorii, frecven{acriminalitdlii variazd in func{ie de un set
larg de indicatori cun'l sunt: sexul, vdrsta, clasa sociald, categoria socioprofesionaldetc. Relaliadirectddintre nrodulde via{6al popula{iei,altulturii ce o
definegtegi fenomenuldelincvenleieste ilustratdprin apariliagi rdspdndireaunei
adevirate ,,culturi a crimei gi delincvenfei".Ca o ilustrarea crimei ridicatd la
,,rang" de fenomencultural ,,perfectacceptat"este exemplul Mafiei in Sicilia qi
Italia de Sud cu reguli extrenrde stricte.Pe linia aceleiaqiilustrlri, autori ca M. E.
Wolfgang gi F. Ferracutidefinesc,,subculturileviolente" prin reguli normativegi
tradilii particulare ce indicd individului modul de comportare in situalii d'e
6
E. H. Sutherland,D. Cressey,Principes de criminologie,Paris,Editions Cujas, 1966.
7
A. Cohen, Deviance and control, PrenticeHall, Englewood Cliffs, New-Jersey.1986

94

MarioaraPetcu

incdlcare a legii. Autorii atrag aten{ia gi asupra relaliei directe dintre rata de
omucideregi gradulde valorizarea temelorviolente.
SuslinAnd caracterul tot mai profesionist gi orgartizat al delincvenfei,
E. Sutherlandconsideri criminalitateaca fiind apanajulunei categorii(denurnite
,,gulerelealbe") ce profitd de ascendentulei economic ai politic, desfrgur6nd
de factorii specializaliin
activitatii ilegale,de cele rnai multe ori nedescoperite
controlsocial.
Teoria estepreluatdqi dezvoltatdde Donald Cressey,caresusfineci in multe
societS{ifunclioneazdorganizaliiformale gi infbrmale irrtemeiatepe cornplicitate9i
qantajulgi intimidarea,presiuneapoliticd 9i frauda,
activiteti ilegale,ce profeseazd
corupfia sociald. ,,Organizatiilecriminale" includ majoritatea sectoarelorde
activitate,pe care le folosescdrept paravande acoperirea activitAtilorilegale,
avdpd extindere in sfera politicului, legislativului gi administraliei (trafic qi
evaziunifiscale,gestiuni
comercializarede droguri gi arme,delictecomputerizate,
etc.).
frauduloase,spdlareabanilor,contrabandd
DIFERENTIALE
ASOCIATIILOR
2.1.TEORIA
Teoria asocialiilor diferenliale are ca fondator pe E. H. Sutherland9i
Esteo
a teoriei invdtdrii socialein studiul delincverrlei.
reprezintdo particularizare
in
prin
luarea
explica!ie ,.istoricd sau genetic6" a comportalnelttuluisocial,
considerarea intregii experienfede via{6a individtrlui".
delincvenleiin zoneleurbane,E. H. Sutherland
Preocupatde institulionalizarea
biofiziologice
consider[comportamentulcriminal condilionatnu de caracteristicile
individul
grupului
unde
interiorul
din
ci
de
comunicarea
saupsihiceale individului,
legale.
sociale
normelor
qi
regr.rlilor
cultura se conformeazd
9i
5i
,,absoarbe"
De pe aceste pozitriide abordare in determinareacriminalitetii, Sutherland
respingeieoria ,,criminaluluiinndscut", a ,,imita1iei"lui Tarde qi a cauzalitdfii
tnuitip-i"suslinutdde W. F. Osburnqi W. C. Recklesse.
Autorul considerdc6 in descifrareagtiinlific6 a comportamentuluicriminal
trebuieluatein considerareurmltoareleexplica{ii:
- situalionald - de luare in considerarea elementelorcare intrb in joc in
momentulcomiteriidelictului;
- istoricd saugeneticd- vizind elementecare au influenfatanteriorsituafiaqi
viap delincventului.
in consecinff,,comportamentuldeviant este un comportamentrezultat din
,,invilarea social6" gi nu dob6nditsau irnitat.
Sutherland,trecAndin revistdaspectelece includ acestproces,menfioneazd:
- invd{areatehnicilor de comiterea delictelor;
- orientareamobilurilor,tendin{elorimpulsive$i atitudiniloragresive;
8 H. Sutherlancl,D. Cressey,Principes de criminologle,Paris.Editions Cujas, 1966.
E.
n
W. C. Reckless,M. Smith. .luveniledelinquencl'.Nerv-York' McGraw-Hill, 1973.

:iiiii;'i

iiiliiiiiti,ii

Tcorii socialeprivind eenezadelincvenfei

v)

- condilioltareaacestei orierrtdride caracterulinterpretdriifavorabil sau

defavorabil al dispoziliilor legale: se contllreazd,astfel, grupuri sociale care
interpreteazaregulile sociale ca norme ce trebuie respectategi alte grupdri ce
interpreteazd
aceleaqinonre de pe pozitiile inclinatespre violarea,transgresarea
lor. lnterpretareadiferitd a normelor este specifici societdliiamericane,in care
proceselede imigratie gi acultura{ieproduc fiecvent conflicte culturale intre
grupuriqi indivizi;
- in momentulin care interpretdriledefavorabileale regr.rlilorsocialedevin
preponderente
fa15de cele favorabile,se acoperdprincipiul,,asocieriidiferen{iale".
Indivizii devin criminali prin contactul preponderentcu modelele criminale,
i gnordndu-le
pe celelalte;
- col.nportarnentul
criminal nu se structureazd
printr-unprocesde ,,imita1ie",
ci individul este atras gi canalizat de anumite grupuri spre ,,invdfarea"gi
experimentarea
tehnicilorantisociale(socializarea
negativd).
Lirniteleteoriei lui Sutherlandconsistdin ignorarearnobilurilorgi aspiraliilor
individului, precum gi in omiterea explicdrii mecanismelorgi dimensiunilor
irnplicatein conqtientizarea
modalitilii de asirnilarea comportamentelor
eficiente
legale.Pentruel, prevenireadelincvenleiconsti in evitareacontactuluicu modelele
criminalegi confruntarea
cu celeneutresauconformiste.
Teoria apare sirnplistdgi reduc{ionistdprin neglijareacaracteristicilorde
personalitate
ale delincventului,a irnplicariimotiva{ionale(in actul delincvent)qi
atitudinalefa(dde valorile sociale.
Prin procesulsocializirii, Sutherlandreducecrima la un simplu procesde
isie cultural6".
".transm
Cu toate acesteomisiuni, ipotezeleavansatede Sutherlands-audoar parlial,
evidenliind faptul cd fiecare dintre grupuri, datoritd ,organizdrii diferenfiale" a
societdlii,au o imaginerealdviz6ndscarade valori, interesele,
scopurile.
Teoria ,,asociafiilordiferenliale"igi aduce contribulia pe linia eviden{ierii
ideii c[ raporturilesocialeintre indivizi sunt determinatefundamentalde forma de
organizare social6 ce faciliteaz1, sau obstrucfioneaz[ forme specifice de
comportamentinfrac{ional.
2.2.TEORIACONFLICTELOR
CODURILOR
CULTURALE
Aceasti teorie esteadusi in disculie prin abordareaproblematicii delincvente
de cdtre T. Sellin. Autorul se delimiteazi de Shaw 9i McKay - care utilizeaza
conceptulde ,,conflictcultural" in explicarea,dezorganiziriisociale"a grupurilor
- gi de Sutherland- care,pornind de la
delictul
,,conflictulcultural", construiegte
ca o ,,consecin{6
a transmisiilor"qi a conflictelorculturale.
Sellin dd o mai mare extensiefenomenului,prin considerareaurmdtoarelor
fapte:

96

Marioara Petcu

t0

- conflicteintre ,,codurileculturale"ale diferitelorgrupuri;

- conflicte intre ,,normele de comportament qi conduiti" ale diferitelor
grupuri. La modul general,subliniazdSellin, conflicteleculturale sunt ,,produse
naturale ale diferenfei sociale"r0,Aceastd diferenlieredetermind,la rAndul ei,
aparilia de grupuri sociale infinite, fiecare cu modul sdu specific de via!5, cu
particularitifile rela{ionale caracteristicegi cu o in{elegere gregiti a nonnelor
apa(inAndaltor grupuri. Ca o consecin{da transformdriiunei culturi dintr-un tip
omogen gi integrat intr-un,tip eterogen,dezintegrat,este aparilia stdrii conflictuale
in anumitesitua{ii,gi anume:
- cAndacestecoduri atinggrani{eleunor arii culturale,,contagioase";
- c6nd normelesocialegijuridice dintr-ungrup se extind gi la alt grup;
- c6nd membrii unui grup cultural migreazdsprealt grup cultural.
in viziunea lui Setlin, un prim tip de conflict dintre codurile culturaleeste
diferit de conflictul din interiorulunei culturi aflatein devenire.Conflictul generat
de contactul dintre sistemeleculturale, indiferent de nivelul de dezvoltarea
acestora, se inregistreazd cazuri c6nd conduita membrilor unui grup va fi
consideratd
ca ,,anormali"sau,,ilegal6"de cdtreun alt grup cultural.
,,Normele de conduiti" ale unor grupuri. diferite de cele din interiorul
aceluiagigrup, considerateca ,.produsesecundareale vietii culturale",determind
apariliaunor condilii socialedivergentegi eterogenela nivelul influen{eiresimlite
de indivizi. Existdndreguli de conduitddivergente,ce guverneazdvialapafiiculard
conflicte intre norme, reflectatepe plan psihologic
a individului, acesteagenereazd
prin acceptareaunor norme gi valori duale, generatoarede comportamenteagresive
sau distructivetocmai prin aceastddualitate.
Ceea ce lipsegte in principal acestei teorii, pornind de la ideea gener6rii
delincven(einumai in condiliile congtientizdriiconflictelor culturale,este faptul cd
prin carecontradicliiledintre,,codurile
Sellinnu expliciteazimecanismulpsihosocial
culturale"saudintre ,,normelede conduiti" pot generacomportamenteinfracfionale.
DELINCVENTE
2.3.TEORIASUBCULTURILOR
Teoria apar{inelui A. K. Colren,care, piecdndde la normele existenteintr-o
culturi, identifici grupuri neprivilegiate sau frustrate, cu tlonne 9i valori in
contradictiecu cele ale restului societilii, pe care autorul le numegte,,subculturi
delincvente"ll.
Aborddnd problema condiliilor de aparilie a acestor subculturi delincvente,
Cohen evidenliaz6producerealor datoritl urmltoarelor situalii:
r0 Apud S. M. Rddulescu, Teorii sociologice in donteniul devianlei al problemelor sociole.
Si
Bucuregti,ComputerPublishing Center, 1994.
" A.
Cohen. Devianceand control. PrenticeHall. EnglewoodCliffs, Ncrv-Jerscy,1986.

Teorii socialeprivind genezadelincvcnlei

ll

97

dezvoltareeconomicdmai redusd;
existenfaunor barieregi interdic{iisociale;
prezentaunor nivele societalecr.rsitualieperifericd;
existenfaunei stdri de spirit specific5,cu sentimentede izolare,frustraregi
insatisfac{ie
individual5gi socialS.
Ca o consecinf6a aparilieiacestorsubculturi,aparereacliade respingereqi
contestarea nonnelor gi valorilor societifii globalegi constituireapropriilor nonne
de cornportament.
Cohen indici drept izvor al aparilieiacestorsubculturireac{iade protestfa{d
de norrnele gi valorile societd{ii, precum gi dorin{a anihilirii frustrdrilor ;i
anxietalilorde status marginal.Membrii acestorsubculturiconsiderdcd le sunt
blocatecdile de accesspre valori qi statusurielitare gi, in consecinfi,recurg la
nrijloaceilicite, devenindpotenlialidelincvenli.
Tot Cohen,prin analizasubculturilordelincvente,traseazdprofiluri specifice
ale rnembrilorgrupurilor,descifrdndurm[toareletrisiturir2:
-non-utilitarisntul. in sensulci destulde frecventmembrii acesteisubculturi
accedla activitdtidelictogenenu din ra{iuniutilitare,ci ca un ,,mod" de exprimare
a sofidaritilii. in acestsensR. A. Cloward qi L. E. Ohlin vorbescde ,,socializarea
anticipativ6";
- nnliyiozitalea, in sensulcd actul delincvent este cauzatnu de satisfacerea
unei necesitd{imateriale,ci ca o formd de ,,rdutate",o ,,sfidare"la adresacelorlalli.
De pe acestepozilii, membrii subculturiicomit acte de vandalism,distrugerede
bunuri,numai pentrua fi maliliogi;
- negativismul este reflectat nu numai de setul de reguli ale grupului, cu
con{inut contradictoriunonnelor sociale,ci gi de o ,,polarizarenegativ6" in raport
cu acestea;
- versatilitatea (nestatomicia), sus{inutI ca gi caracteristici specifici de
abordarenu numai a unei singurerlanifestdride activitdli ilicite, ci gi a practicdrii
unei multitudini de ac{iuni delincvente,fdr6,a se specializain mod expresintr-o
formd de rnanifestare;
- autonomiagrupului presupunesolidaritateaintre membri grupului fald de
presiunileexercitatede alte subculturi.

3.TEORII ALE REACTIEISOCIALE

RAPORTATELA DELINCVENTA
Centrul de greutatein cadrul acestorteorii se cupleazbpe ,,reacfiasocialb",pe
rolul jucat de reacJia de rdspuns gi contrardspunsin fundamentareacauzald a
delincventei.
t2lbidem.

n
-,
t"i!l'.

,;irii:r.:i:,

98

Marioara Petcu

t2

Confonn acestorteorii, delincvenfanu esteo trdsdturdintrinsecdactului sau

unui grup
ac{iuniiunui individ, ci mai cur6ndo insugireconferitdprin ,,etichetarea"
sau individ de cdtreindivizii ce defin puterea.
Aceastbviziune de abordarea delincvenleiirnplicdo interac{iune,o relalie
intre cei carecomit gi restuisocietilii,o reac{iede rdspunsdatl sub
complementard
forma etichetirii de cdtreindivizii cu puteresaude uneleinstitu{iisociale.
Pentru explicareamecanismuluidefinirii gi etichetdriidelincven{ei,adeplii
acesteiteorii analizeazdinterac{iuneadirrtre norme gi comportamentesociale,
considerdndc6, in orice societate,sunt indivizi care incalcd normeleprescrisegi
indivizi care se pronunlI asupraconduitelorcelor ce violeazi normele.Norma
reprezintd,de fapt, etalonulin funclie de care conduitaindividului estevalorizati
pozitiv sau negativ. Ele impun sau interzic anumite ac(iuni, evaluAndla modul
impersonalin ce mdsurdun individ poate sau nu sd indeplineascdun anumit rol
social,in func{iede pozilia lui sociald.Normeleprescrisenu stipuleazdcum trebuie
sd ac{ionezeindivizii, ci doar mijloacelece trebuiefolositein acestscop.Astfel, in
in funclie de modelulnormativcare
societateapardiversetipuri de comportament.
intruchipeazdfapteletradilionale,de sistemulvaloric al unei societSli,de rolurile
prescriseprin nonne gi de rolurile efectivejucate,grupurilevor apreciagi sanc{iona
ca fiind legitirnesauilegitinre.
diferitecomportamente
Teoreticieniietichetdriisocialeconcepdelincvenlaca tip specialde ,,reac{ie
sociald", de apdraredin partea societdlii sau a anumitor grupuri, iar natura 9i
intensitatea reacfiei depinde de factori cum sunt: puterea, statusul, bogd!ia,
prestigiul unei anumite categoriide indivizi. Fiecaredintre acestegrupuri, care
de{in putereagi dominafia,au o imaginebine stabilitdreferitor la scarade valori,
intereseprotejate,comportamentedezirabilepe care le impun celorlal{i. De ntulte
ori, delinitorii puterii sau ai bogdfiei,fiind mernbrii grupurilor privilegiate,atr
tendin{a de-a ,,eticheta"ea devianteactiunile indivizilor din claselede jos sau
rnijlocii ale societdlii.
Reaclia celor etichetali poate fi de acceptaresau de respingere,neutralizare,
adoptdndalte conduite.
Subliniind rolul agenfilorde control social,K. T. Ericksonapreciazdci efectul
produsde etichetareare de multe ori canalizarecbtreo carierdcriminal6, pe care o
acceptdca singuraaltemativdposibildl3.
Explicind mecanismeleprocesuluide etichetare,F. Tannenbaunarat6 cd
definirea delincven{eise face prin ,,dramatizarea"rdului, indivizii fiind considerali
ca ,,rdi",,,bolttavi" sau ,,criminali", nu in func{ie de natura abaterii lor, ci de
intensitateareacliei fa!6 de abatere,reactie ce le influen[eazAcariera de viitori
delincventi.
rr Apud S. M. Ridulescu, Teorii sociologice in domeniul devianlei al problemelor sociale,
Si
ComputerPublishing Center,Bucureqti,1994.

il::

'l'corii

13

socialeprivind genezadelincven;ei

99

Conform paradigmeiinteraclioniste,
principalaconsecin{da acesteiviziuni
este concepereadelincvenfeica procesdinamic de interactiunecu alte procese
complexede acfiunegi reacfiune,in careintervinmai multe nivele:
- elaborarealegii;
- reacfiile interpersonale;
- procesulinstitulionalal reacfieisociale.
Astfel, cercetareacomportamentului
delincvent,aratdE. Schur,va trebui sd
se axezepe analizanivelului societalal situaliilorparticularede delincvenldgi pe
procesulde reacliesocialS.
O consecinfda acesteiaborddriconstdin necesitatea
definirii qi conceperii
delincvenqei
ca rezultatal acgiuniiunor factori diferiti, succesivigi grada{i,cum ar
fi ,.identitatea",,.statusul",,,cariera".
Mediul social, o componentd,
de bazd,a mediului existenfialal omului, are
atdt un caracterdiversificat,cAt gi unul contradictoriu,pozi{ionAndu-l
pe individ in
fala necesitdliide opfiune,de decizie.
Astfel, individul, de multe ori, pe calea realizdrii scopurilor sale este
confruntatcu situa{iicontradictoriigi dileme.insi nu toateinfluen{eleexercitatede
mediul socialasupraindividuluisuntconstructivegi de dorit.
Existi gi o fafetdmai pulin congruentba influenfeimediuluisocialpunctatcu
factori gi situalii, dacd nu nocive, cel pu-fin,,poluante"(poluareasonori, reclame
stridente,droguri, produse artificiale). In al doilea r6nd, sub raportul sendtdtii
psihice, echilibrul personalit6liieste permanentameninfatde vicierea relatiilor
interpersonale(agresivitate,neincredere,grosoldnie,ingelitorie, intoleran{i) gi nu
in ultirnul caz societateaeste impregnatl cu tot felul de norme gi mecanismecu
caracter restrictiv gi discriminatoriu, bazatepe unele criterii conjucturale,altele
subiective,altelearbitrare,de facturdsociald,economicd,politic6,cu implicafii din
cele mai negative asupra formdrii personalititii qi asupra posibilitalilor ei de
autoafirmare qi autorealizare.
In planul configuraliei interne, al cogniliei, motivele homeostaticeau la
origine gi perturba{iide genul disonanleicognitive.Apare necesitatea
asigurdriigi
menfinerii unei concordanfe intre dinamica proceselor rnintale gi cea a
evenimentelorexterne.Ca model informafional intern al lumii externe,structurile
cognitive includ in sine 9i nevoia (motivalia) de a consona cu evenimentele
acesteia.Cdnd nivelul optim de echilibru nu este realizat prin mecanismelede
adaptare- restructuraregi asimilare- integrare,se declangeazlo starede tensiune,
de disconfort, de disonanfi cognitivd. Aceasta aclioneazdca motiv homeostatic,
incit6ndcomportamente
de gisire a cdilor gi modalititilor de readucerea sistemului
personalit6liila stareainilialSde consonanlila.
Din interacfiuneagi interdependenfa
motivelor homeostaticese obline un
echilibru ernergent, generalizatal personalitdfii,ce va prezentarezistenfd,dar gi
eficien!6in raport cu ac{iuneadivergilorfactori perturbatori.
to

M. Golu, Dinamico personalitdlii, Bucuregti,Edit. Geneze,1993.

100

Marioara Petcu

I A

Procesul de structurarea motivelor va angaja o selec{ie in func(ie de

specificr.rlinteracfiuniidintre factorii obiectivi qi cei subiectivi interni. La baza
actiunilor umane stb nevoia intrinsecd de valorizare a poten{ialitetilor gi
capacitdlilorproprii, de impunerea competen{eigi autoritatiieu-lui. Motivele de
de
autorealizarecuplate cu tendinfele,mai ntult sau mai pufin congtientizate,
in
de
sine,
situaliide
realizdrii
angaja
sentimerrtul
socialvor
optimizarea statutului
succes,saufrustrdrigi chiar agresivitSli,in caz de egec.
Modelul rela;ional dinantic dintre ntediul social Si confgurayiile interne poate
de angajarede statusuriqi roluri,
fi interpretatca un complexde relatii interpersonale
reflectate la nivelul personalit6lii prin dezvoltarea qi organizarea internd a
disponibilit6lilorgi capacit[1ilorpsihofiziceale individuluiin raport cr.rstatutulqi
rolurileasumate.
lndividul va inregistra satisfaclii sau insatisfacfii, consolidAndu-gisau
in funcjie de modul cum iqi joacd
fragilizAndu-giechilibrul psihic al personalitetii,
rolul gi igi asumdstatutulce il de(ine.
in raporl cu succeselesau egecurilelegatede competen{ade rol, indivizii se
vor inscrie pe o traiectorie ascendentdsau descendentdin dinamica ierarhiei
traiectoriarnigcSrii?nrelalia
sociale.Cum fiecareposeddtrebuin[ade autorealizare,
Pornind de aici, de mare
rol
status ii va influenla puternic personalitatea.
importar-r!6este elaborareamecanisinelorcare participb la creqterearezistenlei la
fi'ustrare,la crearea unei corel6ri judicioase a aspira{iilor gi expecta{iilorcu
posibilit6lileproprii qi specificulimprejurdrilordate.
Componentelepsihice ale sistemuluipersonalitAtii.de la cele emofionale
p6nd la cele atitudinaleqi la risiturile de caracter,sunt anrpluancoratein rela{iile
fiind beneficiaresau ,,victime" ale acesteirelalii, consoliddndu-ne
interpersonale,
echilibrulpsilric.
saugubrezindu-ne
cu dinamismulsdu accentuatprin fenomenelepsihice
Relafia interpersonalS,
echilibruluipsihical parenerilor,intrefindndu-lsau
poate
asupra
acfiona
angrenate,
in condilii le acunrullri i unei tensiuni conflictuale,
alter6ndu-1,
incdrcltura afectivi a unei rela(ii este funcfie de gradul de satisfaclii sau
insatisfaclii prilej uite partenerilor.
Datd fiind rnultitudineade intercondifioniripersonalitate- mediu social,
structuriisau
psihologianu se poatemulfumi cu simpla evidenlierea dependen(ei
ii
apar{ineindividul, ci
profilului personalit6liide contextulsocioculturalciruia
analizain direcfiadezvdluiriisistemuluivaloric (pozitiv sau
trebuiesi ad6nceascd
negativ)al influenleifactorilorsocio-culturalir5.

tt Ibidem.